Tehnica Interviului

TEHNICA INTERVIULUI Interviul ocupă un loc foarte important in operatiunea de recrutare de personal şi este nevoie de o pregatire asiduă şi o bună organizare pentru a reuşi sa trecem şi acest examen in drumul nostru spre postul de muncă vizat. Sa ne imaginam că recrutarea de personal se face pe mai multe nivele: • Intr-o prima fază scris, la distantă, corespondenţă: CV, Scrisori de intenţie şi/sau motivaţie, Cerere de angajare, etc. • In a doua fază verbal, se realizeaza contactul propriu-zis intre aplicant şi recrutator: Interviul. Interviul este, in aceasta lupta pentru ocuparea unui loc de muncă, runda finală şi este asemănătoare cu “ultima sută de metri” dintr-o cursă. Este un nivel în care aplicantul poate să recupereze mult, să il convinga pe angajator chiar dacă CV-ul şi scrisorile trimise înainte nu sunt prea reuşite şi i-au conferit un dezavantaj. Etapele acestei runde finale sunt: 1. Pregătirea pentru interviu 2. Interviul propriu-zis 3. Perioada de după interviu In general aplicantii acordă putin timp primei etape şi de cele mai multe ori cea de dupa interviu nu există pentru ei. Omiterea acestor aspecte nu este benefică obţinerii postului solicitat pierznâdu-se multe oportunităti de a-l convinge pe angajator de bunele noastre intenţii şi de motivaţiile noastre. 1.PREGĂTIREA PENTRU INTERVIU Trebuie să ne pregătim temeinic pentru interviu pentru că odata ajuns faţă în faţă cu examinatorul să ne fie mult mai usor să-l convingem că suntem o persoană informată, cu tact şi potrivită pentru acel post, persoana de care firma are nevoie. Odată ce am fost selectati pentru un interviu nu e nici o indoială că am depăşit unul din obstacolele aflate în calea obţinerii acelui post de muncă. In continuare trebuie să ne concentram pe următorul obiectiv: acela de a ne prezenta la interviu şi de a ni se oferi postul. Sa nu uitam că

toti ceilalţi candidaţi vor avea şi ei acelaşi obiectiv şi că obţinerea postului respectiv impune un efort mai mare şi mai multă seriozitate. a)Invitatia la interviu- se poate face scris sau prin telefon. Atmosfera devine mai prietenoasă dacă ne putem adresa persoanelor pe nume şi dacă le cunoastem funcţia. De asemenea ar fi indicat să scriem o scurta scrisoare către firmă ca să multumim pentru cea trimisă de ei şi să confirmam participarea la interviu în ziua şi la ora stabilită. Acestă dovadă de politeţe arată că suntem o persoană bine organizată şi politicoasă care îşi găseşte timp pentru a răspunde personal în perioada în care caută un loc de muncă. b) Cercetări înaintea interviului – informatii despre firma(cu ce se ocupa firma, gama de produse, sediul central, cat de mare este, numarul angajatilor, reputatia, planuri de viitor si probleme actuale). c)Studierea intrebărilor probabile Trebuie să abordam problma din perspectiva examinatorilor, dacă am fi in locul lor ce intrebari am pune.Trebuie să ne gandim cu atentiela domeniile din care nise vor pune întrebări. Examinaţi cu atenţie toate informatiile de care dispuneţi şi întocmiţi o lista cu întrebări pe care le-aţi fi pus unui candidat care ar dori postul respectiv. d)Pregatirea de întrebări pentru interviu Notaţi-vă două sau trei întrebări despre firmă şi activitatea ei la care nu aţi găsit răspuns până acum deoarece la un moment dat, pe la sfârşitul interviului, este ceva obisnuit ca aplicantului să i se acorde timp pentru a pune intrebări. Puneţi întrebările care vă interesează, dar nu întrebati doar despre salariu şi concedii. Candidaţii care se concentreaza asupra acestor aspecte par lacomi şi interesaţi doar de aceste aspecte. Întrebaţi ceva despre firmă, unde veţi lucra dacă veţi obţine postul, dacă exista posibilităţi de perfecţionare etc. 2. INTERVIUL PROPRIU-ZIS a) Structua interviului Interviurile respectă în general un anumit model stabilit, mai ales atunci când examinatorii sunt pregătiţi şi competenţi: ◘ Candidatul intră în încăpere ◘ Prezentările ◘ Amabilităţi introductive ◘ Oferirea de informaţii

◘ Verificarea elementelor concrete ◘ Evaluarea capacităţilor ◘ Evaluarea personalităţii ◘ Evaluarea motivaţiei ◘ Candidatul pune întrebări ◘ Candidatul este informat despre următoarea etapă a procesului de selectie şi despre data anunţării rezultatului ◘ Încheierea interviului, candidatul părăseşte încăperea. 3) PERIOADA DE DUPĂ INTERVIU După ce aţi terminat interviul există tentaţia de a uita tot ce s-a întâmplat în tot acel timp, la fel cum încercăm să ne ştergem din minte evenimentele neplăcute. Este indicat ca după interviu, când aveţi timp, să vă aşezaţi la masă şi să treceţi în revista rezultatele, notaţi ce aţi făcut bine şi ce nu. Păstraţi acea listă şi în viitor consultaţi-o şi aveţi grijă să invăţaţi din greşeli şi să nu le mai repetaţi la viitoarele interviuri. Interviul s-a incheiat, dar rolul tău nu. După ce interviul s-a terminat, candidatul nu trebuie sa creadă că de acum situaţia nu mai depinde de el. Să suni in fiecare zi poate fi deranjant dar un de telefon imediat după interviu, arată că persoana chiar vrea acea slujbă. Tehnica interviului mai reprezinta o tehnica proprie relatiilor publice. Cel care formuleaza intrebarile poate fi reprezentantul departamentului de relatii publice, reprezentarea biroului depusa dintr-o intreprindere sau reprezentarea unei campanii de relatii publice, dupa cum poate fi si o persoana fizica autorizata. Intrebarile trebuie aiba bine fixata tematica, si sa urmareasca o strategie prefigurata pentru a ajunge astfel la informatia pe care o vizeaza, la un grad de detaliere cu care agentul de relatii publice se poate considera satisfacut.intrebarile cele mai interesante pot fi lansate prin formulari simple care sa nu trezeasca suspiciunea interlocutorului, si care sa il determine la raspunsuri sincere, pertinente. Este bine ca interviul sa fie bine pregatit inainte de intalnirea agentului cu persoana ce trebuie intervievata. Astfel, interviul capata o logica, o coerenta. Agentul de relatii publice trebuie sa se concentreze asupra continutului intrebarii, adica intrebarea sa aiba o motivatie, un loc in opinia generala a agentului despre faptul cercetat.

In formularea intrebarii, trebuie sa se respecte logica si regulile gramaticale. Agentul trebuie sa tina seama de modul cum sunt rostite intrebarile, astfel incat acestea sa nu conduca la inhibarea interlocutorului, altfel spus intrebarile sa nu aiba o atitudine politieneasca vizibila cu ton si insinuarile pe care le implica. Agentul de relatii publice trebuie sa aiba fata de interlocutor o activitate normala, incurajatoare pentru a-i stimula acestuia apetitul vorbirii. Din ce in ce mai multe companii utilizeaza instrumente noi de evaluare in timp interviului pentru ocuparea unui post vacant, instrumente care sa contureze cat mai clar si rapid personalitatea si structura profesionala a candidatului. Unul dintre instrumentele ce isi face loc in acest moment pe piata de resurse umane romaneasca pentru selectarea angajatilor potriviti este analiza grafologica. Pe scurt, felul in care scriem arata personalitatea fiecaruia dintre noi. La interviu de regula mergem pregatiti pentru orice intrebarecapcana, suntem cu temele facute si avem tendinta sa exageram in incercarea de a face o impresie cat mai buna. Nu reusim insa decat sa modificam, o impresie falsa de multe ori, din dorinta de a fi asa cum credem ca si-ar dori angajatorul. Recrutorii, desi persoane experimentate si cu ochiul format, sunt totusi supusi erorii umane si s-ar putea sa fie pacaliti de aceasta masca a candidatului la interviu. Analiza grafologica reuseste sa stabileasca in mod obiectiv, dincolo de discutiile specifice subiective din timpul interviului, trasaturi ale personalitatii noastre. De exemplu, daca evaluarea din timpul interviului ar putea sa indice o personalitate introvertita, analiza grafologica poate sa demonstreze contrariul, identificind in acelasi timp si "masca" purtata de candidat la interviu. Analiza grafologica poate sa descrie in parametri exacti felul de a fi al unei persoane, la fel cum si postura, gestica, mimica si alte "indicii" pot face. Trasaturile de personalitate ce pot fi identificate in urma analizei grafologice cuprind de la stari emotionale simple, precum fericirea sau tristetea, la lucruri intime, cum sunt sensibilitatea sau frustrarea sexuala. Analiza grafologica este unul dintre cele mai bune teste de personalitate intalnite pe piata. Un bun analist grafolog poate depista la o prima vedere aproximativ 100 de trasaturi de personalitate. Daca la asta adauga si experienta, expertul grafolog poate identifica chiar si 400 de trasaturi de personalitate. Pentru un angajator este insa suficienta o "lista scurta" cu 15 trasaturi.

Rata de succes a unei asemenea analize este intre intre 70% si 95%. Uneori merge pana aproape de 100%, pe minimum 50 de trasaturi de personalitate. Analiza grafologica nu minte, pentru ca scrisul nu minte. Cel care se poate insela este analistul. Analiza grafologica nu poate indica sexul sau varsta persoanei. Nu poti afla daca este dreptace, stangace sau ambidextra si nici daca a scris cu mana sau cu piciorul! De asemenea, nu se pot observa cultura, credintele, valorile si regulile. O analiza grafologica iti indica numai trasaturile de personalitate. Un recrutor cand citeste un CV ar trebui sa fie atent, de exemplu, la modul in care este facuta litera "t". Daca linia orizontala este asezata foarte sus, atunci persoana respectiva are o incredere de sine foarte mare. Cei care scriu litera "m" ascutit sunt buni analisti, strategi. Persoanele care fac bucle largi la literele "y", "g" si "j" au un nivel ridicat de imaginatie, sunt creative. Totodata, o bucla la litera "d", in linia verticala, indica sensibilitate la critici, dar si o buna comunicare, o putere de empatie mare. Un "o" cu multe bucle te descalifica, pentru ca indica o persoana mincinoasa. De asemenea, persoanele care isi intaresc semnatura printr-o linie au capacitatea de a conduce. Sincer, nu cred in eficienta acestei metode atunci cand vine vorba de alegerea unui nou angajat. Sinceritatea candidatului din timpul interviului nu garanteaza performantele sale viitoare. In plus, multi isi cosmetizeaza putin CV-ul pentru a crea o impresie mai buna. Cu siguranta etica profesionala si profilul moral al unei persoane sunt valori importante care nu trebuie ignorate, insa in timpul unui interviu de recrutare este necesara o analiza profunda a mai multor calitati, de unde rezulta ca utilitatea acestei metode cu detectoare este absolut limitata si limitativa.