Strategii In Protectia Mediului

Strategii în protecţia mediului în România după 2000

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene Specializarea: Ştiinţe Politice, Anul I Student:Sebastian Suceveanu

CUPRINS 1. Introducere ..……………...………………………………………………….2 2. Politica de mediu în UE ………………..…………………………………....2 3. Propunere de politici publice: Diminuarea poluării atmosferice prin stimularea înnoirii parcului naţional auto ……………………….………...3 4. Propunere de politici publice: Elaborarea Programului de redimensionare ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării…………… …………………………………………………………...4 5. Reacţia mass-mediei………………...………………………………………..5 6. Propuneri de politici de mediu………………...………………………….…7 7. Bibliografie……………………………………………………………………8

2

1. Introducere Conform Legii protecţiei mediului, mediul înconjurător este ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale şi spirituale. Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii. (Conferinţa Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972) Pericolul principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanşarea de epidemii, care fac numeroase victime. Totuşi, putem afirma că, datorită măsurilor luate în prezent, poluarea biologică – bacteriologică, virusologică şi parazitologică, are o frecvenţă foarte redusă. Poluarea chimică constă în eliminarea şi răspândirea în mediul înconjurător a diverselor substanţe chimice. Poluarea fizică este cea mai recentă şi cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile şi ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă şi de viaţă al omului modern, iar intensităţile poluării sonore sunt în continuă creştere. Pentru ca Pământul să fie protejat de poluări au luat fiinţă Organizaţii nonguvernamentale pentru combaterea poluării din lumea întreagă. În lume există numeroase organizaţii de acest tip, dintre care se disting: FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru Mediu), GREENPEACE, POWERFULL INFORMATION (Marea Britanie), UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură), PNUE (Programul Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător). La nivel naţional există de asemenea numeroase organizaţii al căror scop este de a atrage interesul populaţiei asupra protecţiei mediului: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române, ECOSENS (Bucureşti), ALBAMONT (Alba Iulia), ECOTUR (Sibiu), MARENOSTRUM (Constanţa), PRIETENII PĂMÂNTULUI (Galaţi), CENTRUL CARPATO – DANUBIAN DE GEOECOLOGIE (Bucureşti) : coord. proiect ECO – SCHOOLS , OAMENII ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR (Tg. Mureş), FOCUS ECO CENTER (Ploieşti), ECO – LIFE (Bacău).

2. Politica de mediu in U.E. “Tratatul de la Maastricht din 1992 evidenţiază protecţia mediului ca o prioritate cheie pentru UE. Un mediu înconjurător sănătos reprezintă o condiţie esenţială pentru o viaţă sănătoasă. De aceea, ţările membre UE şi cetăţenii europeni trebuie să protejeze natura.” (Centrul de Informate al Comisiei Europene în România)

3

Datorită dezvoltării economice şi prosperităţii, presiunea asupra capacităţii planetei de a răspunde cerinţelor în materie de resurse şi de absorbţie a poluării e în continuă creştere. De aceea, societatea trebuie să facă eforturi pentru a reduce impactul negativ exercitat de creşterea economică asupra mediului înconjurător. Activităţile economice trebuie efectuate într-o manieră ecologică având ca rezultat mai puţine deşeuri. Astfel, politica Uniunii Europene de protecţie a mediului se concentrează pe următoarele aspecte: • Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului • Protejarea sănătăţii populaţiei • Utilizarea atentă şi raţională a resurselor naturale (Centrul de Informare al Comisiei Europene în România) Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (2001-2010), intitulat „Alegerea noastră, viitorul nostru” stabileşte priorităţile de mediu pe parcursul perioadei 20012010. S-au stabilit patru domenii prioritare ce definesc direcţiile de acţiune al politicii de mediu: schimbările climatice, protecţia naturii şi biodiversivitatea, conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor.

3. Propunere de politici publice: Diminuarea poluării atmosferice prin stimularea înnoirii parcului naţional auto Parcul de naţional auto a crescut considerabil după 1990, iar parcul de autobuze existent în marile oraşe a fost înnoit doar parţial, datorită costurilor mari de achiziţie de astfel de maşini, iar bugetele locale nefiind capabile să acopere aceste costuri. Conform studiului efectuat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, locuitorii oraşelor preferă să se deplaseze în oraş, dar şi în afară, cu autoturismul propriu decât să apeleze la serviciile de transport local sau să utilizeze bicicletele, astfel că în România numărul de autoturisme înmatriculate este foarte mare. Tot în acest studiu se precizează faptul că parcul de autoturisme din România este unul dintre cele mai vechi din spaţiul european, având o vârstă medie de 13,5 ani, iar peste 1 milion de autoturisme sunt mai vechi de 12 ani. Prin urmare, în anul 2004 Ministerul Mediului urmărea încurajarea a 15.000 de proprietari de autoturisme mai vechi de 12 ani să-şi achiziţioneze unele noi. În schimbul predării spre dezmembrare a maşinilor, aceştia primeau suma de 3.000 de lei, cu condiţia că îşi vor cumpăra un autoturism nou. Suma totală alocată de stat acestui program a fost de 45 milioane de lei. După schimbarea guvernării 2000-2004, noul Cabinet de guvernare (Cabinetul Tăriceanu) a constatat că politica dusă de vechea guvernare nu a înregistrat un succes semnificativ în acest sens şi că este necesară îmbunătăţirea programului. Astfel, s-a elaborat un proiect de politici prin care s-au propus trei variante: 1. 2.

Continuarea programului de înnoire a parcului naţional auto în aceleaşi condiţii precum în anul 2004 – 45 milioane RON pentru 15000 de autoturisme (o primă de casare de 3000 RON pentru fiecare autoturism) Continuarea programului de înnoire a parcului naţional auto în condiţii schimbate faţă de anul 2005: creşterea primei de casare acordată pentru 4

3.

fiecare autoturism uzat scos din circulaţie cu 10% faţă de suma acordată în 2005 – de la 3000 RON la 3300 RON, menţinerea sumei de 45 milioane RON pentru întregul program Continuarea programului naţional de înnoire a parcului naţional auto prin creşterea numărului de autoturisme care urmează a fi retrase din circulaţie – 16500 de autoturisme, o primă de casare de 3000 RON, o suma globală pentru program de 49,5 milioane RON

În urma consultărilor efectuate cu diferite organizaţii şi instituţii (precum: Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanţelor Publice, R.A.R, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule etc) s-a ajuns la o variantă de soluţionare: Se va continua programul naţional de înnoire a parcului naţional auto prin creşterea numărului de autoturisme care urmează a fi retrase din circulaţie – 16500, acordarea unei prime de casare de 3000 RON, suma globală alocată programului fiind de 49,5 milioane RON. 4. Propunere de politici publice: Elaborarea Programului de redimensionare ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Obiectivele acestei propuneri de politici sunt următoarele: -stabilirea unor noi linii de apărare împotriva inundaţiilor care să asigure protecţia optimă a localităţilor cu costuri minime - realizarea unui model hidraulic tridimensional care să permită simularea diverselor scenarii de inundare, precum şi stabilirea cotei coronamentului noilor diguri de apărare a localităţilor din Lunca Dunării - reconsiderarea activităţilor economice din incintele îndiguite în funcţie de raportul cost total/beneficiu - stabilirea regimului de inundare dirijată în vederea stocării de apă în perioadele de niveluri maxime pe Dunăre - stabilirea regimului de inundare şi remanenţă a apei în incintele îndiguite prin desecarea fostelor lacuri, în vederea renaturării acestora. - reintegrarea in circuitul hidrologic natural - restaurarea echilibrului hidrologic şi ecologic şi a funcţiilor naturale specifice zonelor umede - extinderea habitatelor naturale - dezvoltarea activităţilor tradiţionale: pescuit, păşunat, ecoturism Variantele de soluţionare sunt următoarele: 1. Neefectuarea programului 2. Realizarea Programului de redimensionare ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării. Elaborarea Studiului complex privind redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării prin intermediul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. 3. Realizarea Programului de către organizaţii internaţionale (de ex. ICPDR - Comisia Internaţională pt. Protejarea Dunării) în colaborare cu organizaţii nonguvernamentale În urma consultărilor efectuate cu diferite organizaţii şi instituţii (precum: Ministerul Transporturilor, Administraţia Naţională Apele Române, Prefecturile

5

judeţelor Caraş-Severin, Dolj, Brăila etc, Consiliile Judeţene Brăila, Dolj, Mehedinţi etc, WWF România, Fundaţia Naţională „Salvaţia Dunărea” ş.a.m.d) s-a ajuns la o variantă de soluţionare: Varianta 2 - Realizarea Programului de redimensionare ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării. Elaborarea Studiului complex privind redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării prin intermediul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. S-a realizat şi un plan de acţiune pentru a implementa această politică: 1. Reconsiderarea liniilor de apărare a localităţilor din Lunca Dunării împotriva inundaţiilor, având ca termen de realizare decembrie 2006. Bugetul estimat pentru această activitate a fost de 1.200.000 de lei, suportat de Ministerul Mediului. Evaluarea în urma acestei activităţi s-a realizat în aprilie 2007. 2. Elaborarea modelului digital al terenurilor pentru fundamentarea conceptului de apărare a localităţilor, având ca termen de realizare decembrie 2007. Bugetul estimat: 4.800.000 de lei, suportat de Ministerul Mediului, iar evaluarea s-a realizat în aprilie 2008. 3. Renaturarea unor incinte îndiguite în vederea creării de zone umede, având ca termen de realizare anul 2010. Bugetul neputând fi estimat deoarece activitatea este în proces de derulare, iar evaluarea se va face la terminarea programului, nu mai târziu de iunie 2011. 5. Mass-media şi taxa de poluare Sfidare: Guvernul schimbă denumirea taxei auto În data de 13 dec 2007 a apărut un articol care spunea că Guvernul va schimba doar numele taxei de primă înmatriculare pentru că acesta a creat "confuzie" în mintea judecătorilor care au condamnat în fapt o masură de protecţie a mediului. Executivul a aprobat o notă a Ministerului Mediului care propune introducerea taxei de primă înmatriculare în legislaţia de mediu. Taxa se va numi taxa de poluare de la autoturisme, iar sumele colectate vor fi investite în proiecte de mediu. "Motivul pentru care s-a propus schimbarea taxei speciale de primă înmatriculare este acela că cetăţenii au primit-o cu reticenţă, probabil neîntelegând că este o taxă menită să aducă bani pentru programe de protecţie a mediului, şi nu una pentru un serviciu al statului, şi anume înmatricularea de maşini", a declarat Korodi Attila, ministrul Mediului. Potrivit ministrului, din cauza acestei confuzii, unii au reusit să-şi recâştige în instanţă banii achitaţi la înmatricularea maşinii. "Noua formă a taxei nu cred că va mai crea confuzii, iar instanţa nu va mai da câştig de cauză vreunui reclamant", a precizat ministrul Mediului. Avocaţii au admis că oamenii vor întâmpina dificultăţi. "Teoretic, schimbarea denumirii taxei n-ar trebui să ducă la neaplicarea hotâririlor judecătoreşti obţinute în ultima vreme de cetăţeni pe vechea denumire. Probabil însă că Guvernul va pretinde că este o altă taxă. Avocaţii vor trebui să demonstreze că e aceeaşi. Şi atunci vor avea nevoie de o nouă hotărâre judecătorească", ne-a declarat Corin Trandafir, de la casa de avocatură Rubin Meyer Doru & Trandafir. Amintim că mai multe instanţe din ţară au dat câştig de cauză celor care au chemat în judecată Finanţele pentru recuperarea banilor plătiţi în contul taxei de primă înmatriculare. Potrivit notei aprobate de Guvern, sumele colectate din taxa specială de mediu vor fi redirecţionate către proiecte de mediu. Astfel, programul Rabla va fi finanţat în acest fel. De asemenea, cei care îşi vor înlocui sistemele clasice de încălzire cu proiecte

6

care utilizează energie solară sau geotermală vor primi bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu (sursa: www.cotidianul.ro) Vedetele Realitatea TV spun "nu" taxei auto În data de 24 ianuarie 2008 s-a lansat o campanie de înlăturare a taxei auto, condusă de Andrei Gheorghe. Aceasta a adunat noi susţinători din tabăra postului de ştiri Realitatea TV. Jurnaliştii Robert Turcescu, Melania Medeleanu, Carmen Bruma, Petre Cătălin Fumuru, Cosmin Prelipceanu şi Laura Chiriac sprijină demersul iniţiat de Realitatea TV sub denumirea "Taxa la zid – Semnează Modernizează România". Robert Turcescu consideră mincinoasă taxa propusă de Guvern, declarând că taxa auto, rebotezată “taxa de mediu”, este mincinoasă pentru ca s-a dovedit a fi doar o masură disperată a Guvernului în incercarea de a obţine bani mai mulţi la buget şi a fost promovată cu ipocrizie de personaje care-şi închipuie că toţi contribuabilii sunt foarte usor de pacălit. Melania Medeleanu este de aceiaşi parere cu colegul său şi compară taxa auto cu un camion care merge pe contrasens: "În România e nevoie de o taxă de poluare împotriva nesimţirii din trafic. Deocamdată nu asistăm însa decât la un comportament la fel de indecent al autorităţilor de parcă ar conduce un camion uriaş Euro 1, care merge pe contrasens la turaţia maximă şi care ignora fumul şi injurăturile pe care le lasă în urmă". Problema mediului nu se va rezolva cu această masură, crede şi Carmen Bruma: "Reprezintă o modalitate mascată şi incorectă de a atrage bani la bugetul de stat într-un an electoral. Prin introducerea acestei măsuri aberante nu se va rezolva problema protecţiei mediului". Cosmin Prelipceanu nu se astepta ca un număr atât de mare de români să se opună taxei: "Stabilim un precedent care mă face să ma simt bine. Nu s-a mai întâmplat ca românii, în număr atât de mare, să spună într-un glas guvernanţilor că nu sunt de acord cu ce au hotărât. Până nu demult eram în categoria celor care credeau că acest lucru nu va fi niciodată posibil în România". Partenera de emisiune a lui Prelipceanu, Laura Chiriac, consideră că dezbaterea iniţiată de Realitatea TV subliniază prăpastia dintre politicieni şi cetăţeni: "E incredibil că autorităţile nu pot da explicaţii logice şi convingătoare care să susţină necesitatea taxei". (sursa: www.realitatea.net) Românii vor ca taxa auto să fie una de poluare şi nediscriminatorie Articolul din ziarul Gândul, din data de 17 aprilie 2008, arată că un număr de 101 români şi-au expus punctul de vedere în cadrul audierii, dintre care 9 au aparţinut instituţiilor guvernamentale iniţiatoare. Răspunzând criticilor venite din partea PD-L potrivit cărora Guvernul ar fi dominat numeric dezbaterea, Mircea Toma, membru al comisiei de experţi ce a monitorizat audierea, a arătat că opiniile Executivului au fost excluse din sinteza elaborată. Experţii au analizat punctele de vedere a 64 de persoane fizice, 18 ONG-uri, 3 partide politice (PD-L, PC, PNL) şi a unui reprezentant al sindicatelor. Principiul "poluatorul plăteşte" - principiul recunoscut în toate depoziţiile - trebuie bineînţeles şi pus în practică, au concluzionat experţii.

7

Concluzia unanimă a fost că taxa auto trebuie să fie cu adevărat una de poluare şi că principiul nediscriminării trebuie aplicat la toate tipurile de autovehicule, indiferent de proprietar (privat, public). În plus, unii cetăţeni au arătat că emisiile din surse fixe (cum ar fi CET-urile) sunt taxate la un nivel mai scăzut decât cele din surse mobile (transport). Totodată, majoritatea depozanţilor consideră nivelul de taxare necorelat cu gradul de suportabilitate al cetăţenilor. O altă îngrijorare se referă la faptul că taxa de poluare nu se constituie într-un factor stimulativ al înnoirii parcului naţional auto. Cei mai mulţi depozanţi au mai propus ca taxa de poluare să fie plătită periodic, anual sau corelat cu recertificările autoturismelor. Mulţi cetăţeni au mai adus în atenţie faptul că taxa trebuie corelată cu emisiile de noxe. 6. Propuneri de politici de mediu Deşi România a aderat la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeana se pot observa în continuare probleme în diferite sectoare: -protecţie socială -domeniul sănătăţii -educaţie -administraţie (descentralizare) Din punctul meu de vedere Guvernul României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, are obligativitatea de a promova politici ferme şi eficiente pentru o ţară mai curată : -reducerea de emisii de dioxid de carbon şi de gaze toxice din industrie -selectarea gunoaielor menajere -promovarea unei campanii de colectare a deşeurilor casnice nedegradabile (plastic,metale) -promovarea unei agriluturi bio -amenajarea spaţiilor de depozitare a gunoaielor menajere în conformitate cu normele UE

7. Bibliografie

8

Institutul Naţional de Statistică, „Anuarul Statistic a României”, Bucureşti, 2006 Institutul Naţional de Statistică, „Anuarul Statistic a României”, Bucureşti, 2007 www.green-report.ro/revista/activitatea-mmga-2006 www.politici.ro www.realitatea.net www.cotidianul.ro www.mmediu.ro http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.romaniadurabila.net www.gandul.ro

9