Revista Forum Cultural, Anul Ii, Nr. 1, Martie 2002 (4)

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ

PE:f\irku CULrtJRA:""CULTE-~-'w,~ SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL BOTOSANI . ,

.

FlO RUM CUL,TlURAL, Buletin informativ Anul II, nr. 1 Martie 2002

Botosani ,

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

BULETIN INFORMA TIV EDITAT DE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL

BOTOŞANI

Zilele Eminescu 2002 În zilele de 14-15 ianuarie 2002, urmînd tradiţia ediţie,

Versuri, 1970; Detectivul Arthur, 1970; Julien

a avut loc la Botoşani decernarea Premiu-

Ospitalierul, 1974; Cîntece naive, 1976; Adio,

de Poezie "Mihai Eminescu" pe

anul 2001. Ajuns la a XI-a se

următoarele cărţi:

Zilelor Eminescu, ajunse la a XXXill-a

Naţional

lui

(Emil Brumaru a publicat

acordă

Naţional

acest premiu

1980; Ruina unui samovar, 1983; Dintr-o

viaţă

pentru Opera

scorbură

pentru debut edito-

de morcov, 1998. Decernarea a avut

loc în ziua de 15 ianuarie 2002 în sala mare a

rial, purtînd tot numele lui Eminescu, a ajuns la

Teatrului "Mihai Eminescu" din

ediţia

cadrul unui spectacol de

a N-a.-

Iniţiat

îndrăgostit,

ediţie,

unui poet român în

Omnia, iar Premiul

Robinson Crusoe, 1978; Dulapul

în 1991, Premiul

Naţional

gală,

în

Botoşani, prezenţa

în

unui

de Poezie ,,Mihai Eminescu" este acordat de

numeros public spectator. Premiul a fost

Primăria

înmînat de primarul municipiului

Municipiului

nominalizări făcute

Botoşani şi,

în urma unor

de-a lungul anului precedent

prin sondaje în diferite medii culturale sociale, un juriu cinci

poeţi nominalizaţi,

naţională

fost

naţional

şi

şi

poeta

Constanţa

Buzea, laureata edi-

validînd astfel valoarea

fost decernat şi -premiul pentru debut. În urma

Ilie Constan-

tin, Gabriela Melinescu, Emil Brumaru, Cristian Mircea

juriului

ţiei precedente. În cadrul aceluiaşi spectacol a

nominalizaţi următorii poeţi :

şi

Eugen Simion Egner, Mircea Martin din partea

alege laureatul din cei

a acestui premiu. Pentru anul 2001 au

Simionescu

Botoşani,

Din~scu.

Juriul, format

nominalizărilor cară,

(Cristian Pohrib, Adrian G. Se-

Adrian Sângeorzan, Mihai alcătuit

Tupa), juriul,

Goţiu şi Răzvan

din Mircea Martin, Ioan

Holban, Dan Cristea, Mirca A. Diaconu

din: Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Daniel

Cistelecan, a

Dimitriu, Ion Pop şi Co'rnel Ungureanu, a decis

torilor

acordarea premiului poetului Emil Brumaru.

rerea de-a

poeţi:

hotărît

acordarea premiului

şi

Al.

urmă­

Cristian Pohrib, pentru cartea Du-

mă

privi în

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

oglindă,

Editura revistei

10rllm tllUural "Convorbiri

literare",

Tupa, pentru cartea Manifestările

aniversării

Anul Il, nr. 1, martie 2002

Fetiş,

Răzvan

Asociaţia

au inclus şi alte momente dedicate

invitaţi

numismaţilor

a

Ipoteşti

au desfăşurat mai multe acţiuni culturale,

Vorona,

de carte, recitaluri, vizitarea muzeului, Au fost

au participat la inaugurarea

prezenţi

unui bust Eminescu, realizat de Aristotel

Constanţa

Vasiliu, bust instalat în holul liceului. De

Vasiliu,

Botoşani:

la

Buzea, Cassian

ŞI

A doua zi, pe 15 ianuarie,

la Memorialul "Mihai Eminescu" din

poetului Mihai Eminescu. Astfel, în Şcolar

judeţeană

filateliştilor Botoşani.

editura Semne, 2001.

ziua de 14 ianuarie, la Grupul scriitorii

şi

2001

s-

lansări

discuţii.

Mircea Martin,

Emil

Brumaru,

Lucian

Maria

Spiridon,

Valeriu

asemenea, tot la Vorona, a avut loc o

şezătoare

Stancu, Daniel Corbu, Indira

literară oferită

invitaţi.

Seara, la

Chelaru, Dan Bogdan Hanu, Nichita Danilov,

Luchian" din

Botoşani,

George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe,

Constantin

Radu Florescu, Nicolae Sava, Mircea A.

Galeriile de

de scriitorii

artă "Ştefan

grafică

a avut loc retrospectiva de Dracsin

şi

prezentarea cărţii Poezii şi desene de

Diaconu, Cezar

Constantin Dracsin, carte apărută la Editura Axa din

Botoşani,

Botoşani şi

Judeţean,

numismatică

şi

expoziţii

Cu

Eminescu"

cartofilie,

de

Premiului

ocazie a fost

Doboş,

Tupa şi

poeţi

Naţional

editată şi prezentată (laureaţi

români de

Poezie

Eminescu" 1991-2000), antologie

filatelie,

organizată

această

antologia Zece

de carte, iar la

expoziţia

Răzvan

Marius

alţii.

a avut loc decernarea premiilor anuale

verni sarea unei

Muzeul

"Mihai

Vasilian

Carolina I1inca, Cristian Pohrib,

în îngrijirea lui Gellu Dorian. La Judeţeană

Biblioteca

Ivănescu,

Spătaru,

ai

"Mihai

îngrijită

de

Gellu Dorian.

de

Patrimoniu arheologic Botoşanii

- "un Eldorado al arheologiei român eşti" (1) Paul

Printr-un concurs de

împrejurări,

subsol, muzeul de atunci era o

în anii

1971 - 1974 mă aflam proaspăt numit în funcţia de director al Muzeului

Judeţean

de realizare în

bogată colecţie etnografică şi

muzeale

şi promiţându-mi-se că

cu 4-5

odăi,

doar câteva lucrări

Instalat într-o

de

distrugeri sigure, în timp. Având ca antecedente

de Istorie.

încercări

artă plastică.

grămadă

piese, unele dintre ele valoroase, sortite unei

Muzeul avea colecţii valoroase de arheologie, o

originale de

Şadurschi

clădire

local

corespunzător,

şcoli,

a unor

mi s-a cerut

colecţii

voi primi un să alcătuiesc

un plan tematic pentru o nouă expoziţie de bază,

unele dintre acestea situate la 2

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum tultural că

fiind avertizat

Anul Il, nr. 1, martie 2002

se cerea un muzeu

adevărat şi

recunoaşterii existenţei

op'usese

lanţului

nu unul de "hârburi". Pentru muzeul

adevărat

geto-dacice în afara

se aflau teancuri de fotografii ale unor

activişti

"Dacii din Moldova"

fruntaşi,

membri

agricole

colective

distinseseră

ouă,

Gospodării

primelor şi

GAS~uri

raportări

prin

cereale, lapte,

ai

care

producţii

false de

inscripţionări

Cucorăni,

Herţii,

şantiere

convingerea

că

în

o mare

şi

bogăţie

fişe,

Aici

făcuseră

La Miorcani, Sântana de

secolului al XIX -lea şi începutul celui

de

XX-lea,

Hortensia

N.N.Moroşanu,

iar de

puţin

săpăturile

"Ţuguieta"

-

săpătură,

Ioniţă,

Ion

soţia

Botoşani,

ieşean

iar

lângă

cazmaua

Corlăteni.

la

Mitoc.

Mă

ştiinţifice

la

calificare,

Stânceşti determinată

ca

universitare. Contactul cu crească

suprafaţă

în

cu

titluri

permanenţă

această

îşi

fascinau

cercetători.

să ajungă specialişti

săpăturile

de

căror

Ceva mai târziu, Vasile Chirica

Unii din ei, aveau

cercetări

Rodica

mamuţi

Ion Nestor, elev al lui Vasile Pârvan, la

atare, în urma unor

şi

când vedem pe "Dyscovery" turme de păscând.

conduse

cele întreprinse de profesorul

de la

foşti

seama,

rezultatele remarcabile ale acestor

getieă

la

dăm

abia acum ne

Dîmboviţa, după

cetatea

oraş,

Alexandru . Păunescu,

înfigea

încheiaseră

obârşie

sa Emilia, ambii

de profesorul dr. docent Mircea Petrescu -

Abia se

de

Victor Spinei

doctorul

ştiinţifică

valoare

încheiaseră

Truşeşti,

în necropola de tip

dezvelind complexe arheologice de a

Dumitrescu,

timp se

şi

Popovici. La Ripiceni, continua cercetările prin

Pârvan, C.S.

NicoIăescu-Plopşor,

de la

profesori la

Ioan Simionescu, pe la

Vasile

săpa

arheologul

Nicolae Zaharia, cu

savanţii

sfârşitul

ştiinţă

Hudum, un întreg colectiv, din care făceau parte

nostru.

Ştefănescu şi

Mureş,

botoşăneană,

de valori ale

descoperiri importante

apoi

acolo unde, mistuit de curiozitate,

proprietar.

Mă

Grigore

al

la Fundu -

" redu te i" Pau 1 Verona, om de

eu

căpătasem

judeţul

trecutului se aflau la tot pasul în

săpătură,

prin

încercase, înainte de război, să dezlege misterele

de realizare.

judeţ

Silvia Teodor, iar Dan Teodor cercetările

. continua

apropiasem, prin 1972, de unii dintre arheologii care aveau

şi

de

un plan tematic pentru acel «muzeu şanse

în ,,steaua"

victorie .. Îşi încheiase cercetările la ,,Medeleni"-

de tipul:

Pe baza 'unui morman de

virtual» care avea puţine

apărut

se

"Tineret bovin din GAS Mileanca".

alcătuiam

carpatic: artieolul

semnat Constantin Daicoviciu însemna o mare

carne. Unele dintre aceste

poze purtau pe spate

cetăţi

vreunei

şi

lume

mormanul de

cu

înaltă

ranguri făcea să fişe,

iar

întreprinse de arheologii Anton Niţu şi Nicolae , Zaharia. Săpăturile de la Stânceşti conduse de

încrederea mea în ceea ce reprezintă valoarea

Adrian

consolideze.

Florescu

au

fost

importante de chiar cel care

recunoscute până

adevărată

ca

a

instituţiei

atunci se 3

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

muzeale

să

se

30rll," tllltllrai

Anul Il, nr. J, martie 2002

Reuşisem să

întocmesc un plan tematic

"capaciteze",

să-i convingă

despre

adevăratul

doar pentru partea de istorie veche, eschivându-

muzeu. De aceea le-am spus că proiectul de plan

mă

tematic pentru noul muzeu ar trebui

spaţiu să

sub pretextul lipsei de

atac noi

viză,

capitole. Unele din exponatele originale propuse pentru muzeul "virtual" îmi cu un an înainte de Muzeul abia înfiinţat la

Bucureşti

fuseseră

Naţional

în Palatul

de Istorie,

la

numită

captură scitică Stânceşti",

"tezaurul de la

ştanţate,

cantitate de monede

argint, din vremea lui Petru primele

emisiuni

din aur,

tablă

o

din

de

Direcţiei

universitar, şi

în

Severitatea

director acelaşi

al timp

director al Muzeului de Istorie a Moldovei, era arhicunoscută.

Moldova,

adevăratul

Ca atare, propunerea mea a fost

un fel de autocondamnare

şi

s-a

aprobat pe loc. Cu prilejul unor examene, ce-i

se schimbe. La nivelul

drept dificile,

aşa-numitele

Muzeelor erau criticate

autoritară.

deosebit de

profesor

considerată

Mentalitatea cu privire la să

persoană

era perceput în lumea activiştilor ca

Institutului de arheologie

descoperite la Corlăteni, etc.

muzeu începea

Directorul de atunci al acestui al acestui

acestui

şi Ştefan Muşat,

monetare

Iaşi.

Dîmboviţa)

cu o mare

din

ştiinţific

o aprobare din partea unui for

institut (prof. dr. docent Mircea Petrescu -

de

pe Calea Victoriei, prin Decret prezidenţial. Aşa s-a întâmplat cu acea

o

recunoscut, cum ar fi Institutul de arheologie de

"suflate"

Poştelor

să aibă

făcuse

pe

şi

a unor vizite pe care acesta le

şantierele

arheologice din judeţ, unde

"muzee de mucava", potemkiniste. Dar la

se aflau arheologi de sub conducerea sa, eu îmi

judeţe,

făcusem

"culturnicii" mergeau în virtutea unei

o altă imagine despre profesor.

inerţii anacronice, pe făgaşul cunoscut. Într-o

ştiau

bună

împinse.se

zi am fost am fost chemat la Comitetul

judeţean

şi

de partid

scurt timp va avea loc în judeţ o mai iubit fiu al neamului"

procur de unde Mare" care

ştiu

să-i

că

mi s-a comunicat,

şi că

vizită

dealul

să

Herţii,

Ştefan

delegaţie,

alături

de mine la rabla de microbuz

Cerviceştilor,

în drum spre Fundu -

i s-a oprit motorul.

ordonat într-un dosar cu

şină,

propunând vitrine,

podium-uri diferite, texte de prezentare pe

bani pentru

cheltuielile de deplasare, împuterniciri . Refuzul

încăperile clădirii

meu i-a iritat încât am plecat de la acea

una din zile la

.

cercetări

Cu planul de amenajare a muzeului,

cel

fie oferit în timpul vizitei.

Pentru aceasta primeam

directorul de institut de

nu

pe care o avea pe atunci muzeul, când urcând

a "celui

eu va trebui

"buzduganullui

în

că

Şefii

promise, m-am prezentat întrIaşi. Fără dificultăţi,

am fost

.

întâlnire,

fără

terfelit,

delegaţie,

primit de directorul Institutului de arheologie

complet

după

dezorientat. Se impunea autoritate

să

ştiinţifică

le prezint

şefilor

recunoscută

ascultă păsul,

referindu-se la planul

tematic îmi zice: Lasă-l aici, să-l vadă şi ceilalţi

mei o

care

ce-mi

şi

să-i

arheologi

şi

vino peste o

4

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

săptămână,

să-l

J"rllm tllltllral discutăm!.

cunoştea puţin

rămas

Am

apăru se

judeţul ,

românească"! Discuţia

arheologia

cumva mirat întrucât

a continuat

de

într-o

atmosferă plăcută, distinsă,

pe atunci celebrul volum

piesă

în parte, · modul de etalare, s-au racut

personal, destul de bine

timp îi

"Aşezări

Anul Il, nr. 1, martie 2002

diri Moldova de lq paleolitic la secolul

vizând fiecare

propuneri pentru completarea unor lacune, s-au

al XVIII-lea" pe care-l scosese în colaborare cu

sugerat piese de mobilier şi

soţii

în care se aplicau pentru prima

de prezentare a materialelor, cum ar fi macheta

noastră

fortificaţiei

dată

Zaharia

şi

ţara

în

principiile geografiei

istorice. Condusese personal "Ţuguieta

după

-

Truşeşti",

săpăturile

de

pământ

modalităţi

originale

de la Fundu -

Herţii,

etc.(va urma)

de pe

unde cercetase exhaustiv,

modelul Hăbăşeşti, o aşezare cucuteniană,

cu fazele A şi B. revenit

Am

oarecare

frică

după

o

săptămână

cu

dar profesorul m-a primit amabil,

cu întregul colectiv de cercetători

şi

primele sale ·

cuvinte mi-au risipit orice temeri: băiatule, Botoşanii

,,Mă

sunt un Eldorado pentru

Descoperiri arheologice la Mănăstirea Sf. Nicolae Domnesc "Popăuţi" Botoşani

Protos. Luca Diaconu După

cum

bine

ştie,

se

dat fiind faptul

biserica

că

de la ultima restaurare (1897-

] 906), nu s-a mai racut nimic important în acestă

privinţă.

O

nouă

restaurare, absolut

necesară,

implica întocmirea unei

mai ales

şi

Băicoianu

pentru faptul

că

documentaţii,

de la restauratorul

nu s-a păstrat nimic scris, pentru a şti

în ce a constat acea

intervenţie nefastă

pentru

monument, iar această documentaţie a: trebuit să înceapă

Foto I Mănăstirii

Sfântul Nicolae Domnesc

ajuns într-o stare de conservare

Popăuţi

cu cercetarea arheologică,

în mod serios de nimeni

a

2000. Prin

inacceptabilă,

lucrările

5

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

până

neîntreprinsă

în toamna anului

de cercetare

arheologică,

lorum (uHural

Anul Il, nr. J, martie 2002

începute de arheolog dr. Maria Voica s-a identificat interiorul

şi

existenţa

Puşcaşu,

ŞI

unei necropole în

exteriorul bisericii, incluzând

şi

a unor elemente importante referitoare la

structura, pavimentul bisericii

la casele

şi

domneşti.

un

nivel mai vechi decât actuala ctitorie voievodală

1. Necropola. În (1496),

interiorul

necropola

alcătuită

prestigioase

descoperită

două

recent este

în pronaos pe trei

nordică

absida

împreună

şi

şase

cripte,

mitropoliţilor

greci,

au avut cripte, iar din totalul de

foşti egumeni ai acestei mănăstiri în perioada .

nivele de

înhumare: primul, cel mai în adâncime, este dat de patru morminte din pronaos

morminte de copii de aici,

patru nu pot fi decât ale

din mai multe morminte care se

desfăşoară

şapte

Din cele

biserici

şi

1750-1815

din care numai una a fost

pentru o înhumare în

unul din

găsite

acestea au fost

a naosului, care fac parte

înhumări

din cimitirul existent înainte de

poziţia

pe scaun.

vorba de o

criptă

Două

din

intacte, nederanjate de şi

mai noi sau de profanatori,

amplasate sub pragul

zidită

uşii

ambele

sudice de intrare: este

de 2,70 m lungime, a unui

mitropolit (foto nr. 1), identificat doar prin importante urme vestimentare - textile neferoase - fără a i se fi descoperit numele cea mai

importantă criptă, fetiţe,

lespezi, a unei decedată

fost

cercei Foto 2

fundarea bisericii, asupra

cărora

nr.2), în

vom reveni; al

unul cu piatră şi

criptă realizată

alte morminte

treile nivel este dat de

ale unor simp li slujitori ai bisericii: preoţi

în care au

19 monede cusute pe faţă şi

veşmânt

(foto

datate în perioada 1517-1526 (

executate,

s-a localizat cripta

mitropolitului lnochentie Burghele lliupoleos (1815-1840), (foto nr. 3), ultimul ierarhproistos

mai târzii

călugări

criptă

podoabe de aur :12 nasturi (bumbi),

arheologice

zidite, iar al

înmormântări

de domn,

În exteriorul bisericii, prin sondajele

cărămidă,

din cinci lespezi de

fără lăcaşuri

fiică

probabil

Ludovic al Ungariei).

doilea nivel de înmormântare este marcat de cinci morminte cu cripte boltite din

şi

de

cea alcătuită din cinci

la aproximativ 10 ani,

găsite

şi

şi

al acestei

sau

mănăstiri,

din întregul

sluj itori.

şir

de

6

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

figura cea mai

stareţi,

importantă

moldovean din

Iaşi şi

JorNM tNUNral

Anul II, nr. 1, martie 2002 funerară,

fragment din piatra obişnuita cărămidă, călugărilor

"+

1840

ghenar.

M(ă)n(ăsti)r(l) Popouţii

vârstă

13

lliupoliei

lnochentie

proestos -

Botoşani

de 72 ani" Tot în

s-a putut constata

sub capul

inscripţia

la înmormântare, cu

Mitropolit

în

aşeza

care se

şi

osemintele

-

Sf. săvârşit

exteriorullăcaşului

existenţa

a numeroase alte

cripte ale unor demnitari locali, înmormântaţi în acest cimitir de prim interes Foto 3 către

numit de

din

Veniamin Costachi iubitul meu

suprafaţă

frate întru Hristos. Această

totuşi,

de

s-au mai

contemporane

care a ajuns

importantă,

şi

Interesant este

criptă,

mărime

neobişnuită

găsit

înhumării

de

faptul

morminte cu copii

câteva monede

şi

să

se

extinclă

multe

'că ' in

pe o

hectare.

acest cimitir au

fost descoperite un număr ne10bişnuit de mare de

(2,90/1,55 m), a fost parţial distrusă şi profa~ată şi

Botoşani şi

p~ntru târgoveţii

decedaţi

la vârsta

inocenţei.

(va urma)

mai vechi·, un

Un complex cu schelete de cai din epoca bronzului descoperit într-un tumulla Ripiceni (jud. Botoşani) dr. Florentin Burtănescu timpul

la doi cai. Trebuie precizat că această groapă se

unui turnul (T. I) la Ripiceni Gud.

situa în. afara limitelor movilei primare a

punctul "La Trei Movile" , a fost

tumulului - turnul care a fost ridicat în mai

În toamna anului cercetării Botoşani),

1997, în

multe etape de

descoperit un complex arheologic mai deosebit, care va face obiectul notei de despre o

groapă, numerotată

descoperită

faţă.

Este vorba

~SE

Groapa nr. 1 era superioară

de reper

suprafaţă

tumulului

raportare la punctul de reper,

şi

formă

3 m, prin

groapă

de o

pată

de

marcată

pământ

în partea

puternic ars, de

culoare cărămizie, amestecat cu cărbuni, de

(centrul actual al movilei), la o adâncime de

1,05 de

-, fiind deci mai nouă

decât aceasta

pe teren cu cifra 1,

în manta, la 10,5 m

construcţie

aproape

orientată

în care au

ovală

(2,95 x 1,60-1,70 m),

SE-NV. La adâncimea de 0,45-0,50 m

s-a dat de fundul camerei, care avea un contur

fost descoperite resturi osteologice provenite de

.7

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum tNUural

Anul Il, nr. 1, martie 2002

lăţime însă

trapezoidal, de

mică şi

mai

cu

mandibule,

însă şi porţiuni

din vertebre, coaste,

occipitale. maxilare superioare.

laturile scurte arc uite (2,95 x 1,10=1,30 m). Întrucât în zona respectivă a movilei, pământul

Deasupra gropii, la 5-10 cm, spre

era foarte afânat credem că iniţial groapa a avut

centrul ei, au fost descoperite

şi

f01p1ă trapezoidală,

fragmentele unui vas a

cărui formă

în decursul timpului a pereţilor lungi

reconstituită (ceaşcă?),

din

în partea

prăbuşirea

superioară

o

brun-cărămiziu

părţi

degresant din cioburi pisate

a complexului din momentul descoperirii. Umplutura

pământ bătătorit, cărbuni şi pământ

gropii

cu urme putemice de aşchii

câteva

din silex.

ars au fost sesizate

şi

unde s-au aflat, aparent în provenite,

aşa

formată

era

cum

arată

din

calcar, ce

vertebre

şi

poartă

Cărbuni şi

exterioară

bucăţi

de

arsură

(funingine), s-a aflat

neorânduială,

recipient a fost descoperit pe fundul gropii,

oase

analiza osteolog1că, de

printre oasele celor doi cai. Judecând

porţiuni păstrate

tehnica de fabricare

de la

groapă,

după

după

decor, vasul

sfârşitului

Bronzului

mijlociu sau, eventual, Bronzului târziu (primei

resturile de cai

resturile au fost depuse

şi

descoperit se poate atribui

să

după

părţi?).

Este posibil deci ca să

dateze din

şi

groapa cu

aceeaşi perioadă.

dar într-un

Groapa 1 se poate interpreta fie ca o

moment când focul încă mai mocnea. În plus,

înmormântare rituală a unor animale preţuite în

situaţia

cadrul

din momentul descoperirii ne

să afirmăm că, groapă,

din

rare

cu

un os de animal. Un mic fragment de la acest

sale

stingerea rugului

exterioară,

un decor incizat, cu triunghiuri

urme de

urme de culoare violacee, ceea ce ne îndeamnă că

şi

cu slip

pe fundul camerei,

pe un maxilar superior s-au sesiz.at

credem

nu a putut fi

haşurate. · În vasul ce prezintă pe suprafaţa

arsură,

la doi cai. Acestea nu prezentau semne de ardere; doar pe unele

suprafaţa

şi

pietre

pastă neagră,

ai camerei determinând conturul oval al acestei

pe

două

două

ciopârţite . Datorită acidităţii

părţile

animale au fost

trebui legat de un mormânt anume. În porţiunea

ridicate a solului,

dacă în groapă două

fie este vorba despre o

ofrandă, în' care caz, complexul respectiv ar

de

movilă cercetată,

în afara Gr. 1 s-au mai

descoperit două morminte. din care unul (M 2),

care a "măcinat" oasele de dimensiuni mai mici. nu se poate spune

comunităţii,

în

aşezate/aruncate

înainte de a fi

corpurile celor

determină

de tip Jamnaja, în

au fost depuse

relaţie

probabil cu cea mai

animale sau, cum ni se

veche

movilă

pare mai plauzibil, a fost realizată o selecţie. În

bărbat

(30-35 ani), chircit pe stânga Cu bustul în

toate

celor

acest sens, trebuie precizat s~au

aflat

toate

că

membrele

a tumulului, iar

celălalt

(M 1), de

pe fundul gropii

jos, orientat ENE-VSV, înzestrat cu un vas-

şi

borcan depus în dreptul capului, de atribuit,

posterioare

anterioare ale celor. doi cai, aflate în cea mai

judecând

după

mare 'parte în conexiune anatomică, ambele

sfârşitului

Bronzului mijlociu (etapei finale a

8

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

caracteristicile ceramicii, fie

JornM enltnral

Anul Il, nr. 1, martie 2002

culturii ceramicii cu multe brâie, cf. periodizării

Glinnoe (M 43/T. 1), în camera funerară a unei

lui E. Sava), fie Bronzului târziu (culturilor

înmormântări catacombă

din Bronzul timpuriu

Sabatinovka sau Srubnaja) .

Dacă într-adevăr,

(TOSCEV 1998, 53, fig. 2/11-12). Pentru

complexul cu cai este o

ofrandă

culturile "tumulare" din Bronzul mijlociu

şi

dacă

fragmentele de vas descoperite deasupra sa i-au

târziu

aparţinut,

Sabatinovka) sunt de asemenea

atunci el nu poate fi legat decât de M

1, situat de altfel în apropiere; la 6 m spre vest de Gr. 1. profil,

depusă

ar putea fi două

Adăugirea

şi

pământ observată

de

iniţială

peste movila

ea în

legătură,

în

însoţind

camere funerare,

resturi osteologice

umane, sau uneori chiar morminte de animale

conjectural, cu cele

(DERGACEV 1986, 131, 185; SAVA 1992, 143), însă din păcate de puţine ori sunt precizate

deocamdată

analogii

speciile

cărora

importanţă

printre

le-au

aparţinut.

poate, faptul

că

triburile Bronzului mijlociu

din Moldova. La est de Prut în schimb, oase de

Srubnaja au acordat o

şi

cai (mai frecvent cranii, copite uneori chiar schelete întregi

chiar din

înmormântări

epoca

deosebită

membre),

însoţesc

în mai

eneolitică.

Ele

descoperite fie pe nivelul antic de

au

acoperişuri lor

lor

sau

în

ofrandă"

decorul

în

triunghiuri

găsit

confecţionare şi

haşurate

de

pe

fragmentele de vas descoperite deasupra Gr. 1

a

ne-au determinat

să căutăm

celor mai vechi complexe de acest tip, (v.

complexul nostru

şi

ALEKSEEVA / SMAGLU

culturii Komarew.

umplutura gropilor (pentru o trecere în

cu totul

speciali, în care s-au

85). Unele caracteristici de

chiar în revistă

importanţă

aşternuturi vegetale (ROMASKO, 1993,80-81,

apropierea mormintelor primare, fie s-au aflat deasupra

târziu, cele

oase de animale depuse în gropi sau pe

fost

călcare

şi

sacrificii lor de animale, existând chiar

tumuli "de

tumulare, începând

Nu este lipsit de

mai spre est, dintre

descoperirile epocii bronzului tăcute în movilele

multe rânduri

menţionate

a tumulului,

complexe.

găseşte

multe brâie,

numeroase descoperiri de oase de animale în

Oricum, Gr. 1 din T. 1 de la Ripiceni nu îşi

(cultura ceramicii cu

şi

1985, 16-17).

analogii pentru

mai spre nord, în aria

Şi, într-adevăr,

în T. V de la

Înmormântări de cai întregi cunoaştem doar de

Bukowna

la Basianovka (T 4: SMAGLU / CERNJAKOV

înmormântare a doi cai, cu paralele la Ripiceni,

1970, 75), pe nivelul antic de legătură

călcare,

cu morminte eneolitice sau Jamnaja

(în

Podolia)

s-a

deşcoperit

o

în

atribuită acestei culturi (SVESNIKOV 1967,

şi

50).

BIBLIOGRAFIE ALEKSEEVA I SMAGLIJ 1985 Pricemomor'ja. în:

=

IL Alekseeva, N.M . Smaglij, Pogrebenija s povozkami rarmej pory bronzovogo veka Severo-Zapadnogo

pamjatniki drevnej istorii Severo-Zapadnogo Prieemomor'ja, Kiev, 1985, 15-22.

DERGACEV 1986 = V. A. Dergaeev, MoLdavija i sosednie teritorii v epochu bronzy, KiSinev; 1986.

9

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jot"lff tllltlltai

Anul Il, nr. 1, m(Jrţie 2002

ROMA~KO 1993 =V.A, RQ~Q. SV]gljfisea i tmvenniki 11(1 poselen/jach Srflbnoj kul 'tury (jkraillY, PAP (1993), 79-89.

SA VA 1\192 =a ,N. Ş avll. Kyl'tura f/l(IogoWll jkovoj keramlki DnestroY$ko-Prutsko/Jo

mţidl4recla, !
1992.

SVESNII
ABREVIERI

AP

- Archeologia Polski, Warszawa.

MAS!?

-,Matepaly po archeologii Severnogo Prlgernornor'ja (Kiev, OdeSsa).

PAP

- Problemy !lfcheologii Podneprov' ja, Dnepropetrpvsk.

Thraco-D~ig!

, Thraco-DaciClj.

Instituţlltl

Român de TraQolp~e, Bucureşti.

o amforă romanii din aşezarea dacilor liberi de la Ipoteşti dr. Octavian-Liviu Şovan În vederea reconstituirii cât mai exacte a

format din dr. Ion

Casei memoriale Mihai Eminescu de la Ipoteşti, în

primăvara

conducerea

Arh~ologie Mu~eul

anuluj 1976 se efectua, sub lui

P.

Şadu r~c hi,

\In

această

descoperit resturile unei

locuinţe

suprafaţă

şi

d~

de la Institutul Şovan

de la

Urgenţa

era

Oct. Liviu

Botoşani.

de proiectele de amenajare a

Complexului memorial. În cursul celor două campanii de

ocazie s-au

săpături

dacice de

datând din sec. fi-ro d. Chr., inclusiv

fragmente dintr-o

Iaşi

judeţean

determinată

sondaj

arheologic, pentru dezvelirea temeliei vechii oase a Eminovicilor. Cu

din

10niţă

au fost efectuate patru

multe casete, însumând o

am foră romană,

secţiuni şi

mai

suprafaţă totală

de

aproape 400 mp, în care s-au descoperit mat~riale daci că

sporadice din epipaleolitic, o

aşezare

din sec. fi-III

şi reş turi

de locuire din

XIX~XX,

provenind

din curtea

secolele

căminarului.

Din

parţial

total sau resturi

aşezarea dacică

cinci

au fost dezvelite

locuinţe şi două

menajere . Una dintre

îngropată

locuinţe

(3x4 m)

şi

adâncimea medie

de 0,50 m de la nivelul antic de

salvare ale acestei

aşezări,

care au continuat

Celelelte patru erau

în toamna anului 1980, de

către

nuiele

şi

şi

locuinţe

lut. Inventarul

special din

un colectiv

era

"în sol, fiind de tip semibordei, de

formă rectangulară

În 1979, au fost începute săpăturile de

gropi cu

ceramică

10

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

de

aşezării

călcare.

suprafaţă,

din

era format în

(vase lucrate cu mâna, din

Jorllm tllllllrai care nu lipsesc

Anul//, nr. 1, martie 2002

ceştile

şi

tronconice

decorate uneori cu brâuri

şi

borcanele,

butoni în relief

vase lucrate la roată din

pastă fină cenuşie,

castroane,

şi

fructiere

câteodată

lustrului). mobilă

o

ocupă

punctul La Cucorăni,

oale,

pastă

gălbuie,

buza

şi

menţionăm

nisipoasă,

cahle

şi

secundară

şi

şi

torţi

avea

apa

bază,

3

este

minerală

ovoidale, cu

o

(foto 1). Ea aparţine

pivniţă,

arheologice

descoperită

de

descoperite pe teritoriul

la

altele,

că,

necesară

şi

Ipoteşti

restaurarea

şi

Ipoteşti.

Botoşani,

toate elementele de care dispunem

populaţiei

dacice,

aşezării semnalată

de

la

Ipoteşti

de altfel

şi

şi

de faptul

că

pe

sub actuala

pentru spectacole în aer

dată

fiind

importanţa

continuarea valorificarea

săpături lor

ştiinţifică,

prin

expunerea

şi

materialelor

descoperite în Complexul memorial de la

comerciale intense cu lumea romană.

atribuirea

vase de îmbuteliat

aceeaşi perioadă,

din

În ceea ce priveşte apartenenţa culturală

permit

şi

publicarea în revistele de specialitate, ca.

a

numeroase,

judeţului

apusul Europei (celebra

descoperirii, ca şi contextul în care a fost făcută,

secolul m d. Chr. 5

amfora

ceramica provenind din

etc). Amintim

Evident

4

orientală

şi

Destul de

liber.

şi Tiritake. fiind datată cu

în ateliere din zona

însă şi

construcţie folosită

este

şi etnică,

familiei

de la 1867), resturi de

de Birmingham

monede de la Claudius II Gothicus (268-270) în

legăturile

casa

traseul uneia dintre secţiuni, a fost descoperită şi

la Barboşi-Galaţi 1 Cucorăni,2 ca şi în zona nord

alături

din

factură românească.

vase de

ceramică

unui tip cu analogii în complexele de locuire de

probează,

fiind

ateliere din centrul

de culoare roz-

gâtui scurt, evazat spre

nervură mediană exterioară

Imperiului,

lor

românească

emisiune

lucrată

de 0,50 m, a fost

fundul inelar cilindric

Lucrată

a

monede (între ele un exemplar din prima

înaltă

- pontică, la llurat

fără

din lut ars. Un loc important

cu urme de ardere

inelară,

Medeleni.

Eminovici. Între materialele recoltate semnalăm

numeroasă

dură,

şi

sau la

rocă

din

restaurată.

din

Ipoteşti)

în

de descoperirile din sec. XIX,

provenienţa

un fragment din partea

ceramica de import

Amfora,

(300 m sud de

în punctele Vatra satului

şi

aminti

amfora romană descoperită în 1976, care a putut fi

luncă

aşezări,

Nu putem încheia aceste rânduri

tehnica

râşniţe (catillus),.1ucrată

fusaiolă

şi

ornamentate

motive realizate în

Menţionăm şi

a unei

locală şi

îl

cu

căni,

apropiere, prin descoperirea altor

în

II

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

70rulft cultural

Anul II, nr. J, martie 2002

I.Silviu Sanie, Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. III î.e.n ·III e.n.), laşi, 1981, p. 83, pl. 68. 2.Silvia Teodor, Săpăturile de la

Cucorăni,

în Arheologia Moldovei, VIII, p. 139, 151, fig. 41,43,58.

3. V. F. Gaidukevici, MIA, 85,1958, p. 36, fig. 20. 4.ldem, MIA, 25. 5. S. Sanie, op. cit. p. 83, 136. 6.s. Teodor, op. cit.

PATRIMONIU MOBIL Colectia a Arhivelor , de manuscrise de la Directia , Judeteană , Statului Botoşani prof. Stela Giosan Colecţia Judeţene formată

de manuscrise a

Botoşani

a Arhivelor Statului

din 82 u.a. care şi

XVII-XX

abordează

datează

Prin

conţinutului,

şi

datorită însemnărilor

5 manuscrise care se

referă

la

mănăstireşti,

o mare varietate de probleme care

şi

3 pomelnice

slujbă,

vieţile sfinţilor,

codice miscelanee, 15 cond ici

acestea

pe

sfera de documentare.

Acestea cuprind: 6 manuscrise . cărţi de

română,

conţinut,

dar

completează

acestea care

este

din secolele

sunt scrise în limbile

franceză, germană şi rusă.

Direcţiei

bisericeşti

5 şi

14 manuscrise

din mai

diferite. Dintre acestea, am considerat

necesară

multe domenii de activitate: istorie, filozofie,

prezentarea a doar câteva, care se

remarcă

prezintă

filologie,

interes pentru

cercetătorii

artă plastică, muzică şi

rând, medicina, în special cea

naturistă.

1. Evanghelia

De la

că, deşi colecţia

bun început facem prt.,cizarea respectivă,

printr-o serie de elemente de

nu în ultimul

mănăstirii

merită

o

pr~zentare

datorită informaţiilor

care le

mai

română,

detaliată,

dar care pare

datată

la

22

fi fost scris peste un iniţial,

lucru ce

ni se pare demn de remarcat pentru cei

documentare complexe pe

În cele ce urmează, ne vom opri în mod

însemnarea autorului)

mai ales

dacă

(după

avem în vedere şi

faptul

că

este un

manuscris voluminos (421 file), pentru a

deosebit asupra manuscriselor religioase, care interesante nu numai

să

text slavon care a fost decolorat

interesaţi,

părut

de ieromonahul

lrinarh,

oferă cercetării

ni s-au

scrisă

decembrie 1827, este un manuscris în limba

în raport cu cele similare, existente

la' alte direcţii, nu este prea mare, considerăm că aceasta

Neamţ,

excepţie.

datorită

scriere autorul a avut nevoie de un an 12

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

şi

cărui

câteva

30rum cultural luni; S-au început a

Anul II, nr. 1, martie 2002 să

ce pe prima filă are aplicată pecetea Botoşanilor

scrie acest lucru la anul

1826 mart 20 şi s-au încheiat la anul 1827 dec.

datată

1834.

22 de mine smeritul ieromonah Irinarh la

Ultimele

Sfânta mănăstire Neamţu. 1

categoria cărţilor de

2. Arhieraticon (Liturghia Sf. Ion Gură

şi

(1841)

fost scrise.

de la sfârşitul lui

interesaţi

munţii

aceasta este făcută

Athonului (Athos - n.n.) şi

mănăstirea

Andronescu, de la

Negreşti (Neamţ) şi

alcătuit

manuscris

înălţatului

latină;

în

la

..

scrisă

Negreşti

Ţin. Neamţului, şi

informaţii

acum

în

stareţ

cu dascălul

şi

polieleu . ·4 SCrzpSI.

sfinţi, aşa

cum este

stareţul,

de la

adăugat

două

circulaţia

file

oferă

această

sa:

a Aftanasiei Monachiei au fost, iar dat-o

monahului Paisiei

şcolile

Secu

şi Neamţ şi

spre

cel ce a

de caligrafi de la Cemica "

şi

..:..... .

Un alt manuscris deosebit prin

cQ~ţinut

ni s-a părut cel inventariat cu nr. 49 şi intitulat:

in

ulterior, catavasii

de inventar 34, care,

Căldăruşani .

alta în limba

Negreşti

numărul

mănăstirile

la

ctitorit

Mărturii

anno 1784 et finitus 8 die martie proxima ... 3 , a

din pustnicii sau

pentru

privind

am

Per me scriptus est hic liber Ioanem

altă mână

sfinţilor,

pomenirea mea ... 6 • Se cunoaşte că Paisie a fost

Domnul nostru când am

Botezat ex Transilvania in pago

iar o

vieţile

prin însemnarea de pe primele

cărticică

am scris eu Ion Botezatul în

la glasuri în sat, în

Niculăiţă,

aceştia

rugăciuni

manuscrisul cu

două însemnări

deosebit de interesante, din care una

învăţat

şi

este datat 12 martie 1784,

necompactat, cu 112 file, cu

zilele prea

şi rară

schitul Poiana Mărului din Ţara Românească pe

un

română: şi

despre

cea scrisă de schimonahul Vasilie

Vorona din

3. Octoihul pe opt glasuri Polieleu

limba

informaţii

culegeri de

judeţul Botoşani?

Catavasier,este

Sinaxarul pe 12 luni

Alte 5 manuscrise oferă celor

5

sfaturile date de

s-au adus aice de ieroarhimandritul Epifanie

slujbă,

privind autorii sau locul în care au

datat 12 februarie 1852, despre care însemnarea glăsuieşte:

manuscrise religioase din '

Triodul (1840) sunt incomplete

însemnări

de Aur), este un alt manuscris religios

de părinţii din

două

şi

doveditoare de la dreptul Sit de la

prooroci de la Isus Navi

şi

de la

înţeleptul

Solomon asupra celor ce cred şifilosoficesc

a semnat Ego loannes Szillagy

pământul

se

învârteaşte

că

iar soarele şi luna stau

4. Manuscrisul datat la 1792 mai 21, are

pe loc, copiat la Mănăstirea Vorona în 1852 şi a

şi

cuprinde slujba Sf. Ioan cel nou de la

aparţinut

Suceava

şi

ultima

autorul:

Mă

17 file

are o însemnare care ne

rog

să primească

desluşeşte

aparţinut

că

filă:

Epifanie ierodiacon pisar sau

logofăt al mănăstirii Vorona, 1852. 7

biserica de la .

mine, nevrednicul Athanos preot. Se pare

tot acesteia, conform însemnării de pe

Aşa

a

unei biserici din Botoşani, din moment

cum afirm am, multe din aceste

manuscrise sunt scrise 13

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

după

ce au fosat traduse,

JorNHt tNUNral

Anul li, nr. J, martie 2002

cum este cazul celui cu titlul Cuvinte învăţături

călugări....

folositoare la

grecească

tălmăcit

şi preţul său foarte ridicat sau care

şi

din cea

descriu soţul

unele evenimente istorice: Mehmet cu

noastră limbă

Pahomie care fusese

moldovenească de Ioan Beldiman la anul J815, 8

anul 6803 luat-au

a cărui

de un frumos

Constantin,fratele lui Ioan Paleologul, luându-l

cu o justificare a

sultam Mehmet în cursul anilor de la zidirea

la traducere sau

lumii (6961) iar de la hristos 1453 în luna mai

s-au

scară

la a

unnată

(cupri ns) este

eseu dedicat talentului, dar greşeli

eventualelor scriere de

către

şi

făcute

cuprind diferite istorioare datate de autorii lor

şcoli

şi

mănăstirilor,

şi

care

culori vegetale, ne vom opri asupra unuia,

care cuprind

inventariat la nr. 66. Este un hronograf

Consistoriul din

litere chirilice, legat în piele cu

scoarţe

cu

Mogoşoaia şi

ilustrate

din

de lemn,

personalul

învăţăturile

prea

enumerăm:

înălţatului

ale

şi

cu

menţiunea că

parcursul lor sunt diverse scene ale

desenaţi

marginale, care

condicile privind

menţionăm

anuale

făcute

cele 3 cond ici

verificările făcute

Agafton sau

de

figurează

Eminescu,

şi

cele trei surori ale

şi

anume

Olimbiada,

IO

eroii principali sau

o constituie manuscrisele laice, care sunt în

respective,

însă

număr

româneşti

de 7 u.a.

conţinutul

-

. de venituri are

lor

şi

pot fi catalogate în

ştiinţific

funcţie

de

- geografice, medicale

sau economice - ultimele cuprinzând condicile

boieri sau domnitori).

însemnări

adaugă şi

Fevronia şi Sofia Iuraşcu .

personajelor sunt ale

manuscris

(1780-1794). La

A doua mare categorie a documentelor

contemporanilor autorului (costume

Acest

pe Siret,

pe

poveştilor

înfăţişarea şi costumaţia

şi

mănăstirii

Ralucăi

Constantin;

la începutul, dar

gennană)

Cernăuţi

mănăstirilor şi notările

călugăriţe

Istoria lumii; Istoria lui Mihail împăratul Rusiei ş.a.,

de

mitropolitul Sofronie Miclescu, unde printre

Arghirie; Istoria

împărat

Troadei; Istoria marelui

Viaţa

izvodurile

şi

circularele primite de la

de superiori, din care

cuprinde 18 istorioare bogat care

şi

acestea se mai

scris de Constantin Saidacarul,feciorul popii de

la

cuprind

Rogojeşti şi Mihăileni

bisericilor din

română

a manuscriselor

constituie protocoalele (în limba

bogate ornamente, toate în

voluminos (241 file), scris în limba

ţinut

au

cheltuiele ale acestora. O categorie aparte o

aproape în totalitate

ilustrate cu imagini elocvente privind conţinutul sau cu frumoase

în

în zilele lui

religioase o constituie condicile bisericilor

care provin de la vestite

- fiind

distinctă

O categorie

de caligrafi - menţionată des fiind cea de la

Şerbeşti (Neamţ)

Ţarigradu1

răzvrătit,

creştinii Ţarigradul ani 1135. 9

Din cele 5 codice miscelanee, care

între anii 1753-1834

s-au

marţi dimineaţă: şi

22 zile într-o

autor.

creştin şi

şi

cheltuieli ale unor

judeţu 1 Botoşani şi varia.

numeroase

evidenţiază circulaţia

14

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Il

moşii

din

:foruM cultural această

Din laice

AnuL//, nr. J, martie 2002

categorie de manuscrise

detaşează

se

conţinut

prin

Cartea

şi

şi reţete

multe descântece 1805

după

scrisă

tipărită

o carte ce fusese

Facem menţiunea

cu

a avut în română

la

specialiştilor deschisă

manuscrisului cu nr. inv. 54, datat

1800: Reţetă pentru câteva doftorii ce s-au găsit în hârtiile doftorului Permetie din Suedia moartea sa.

.

conţinut

această grupă

de manuscrise cu

Florenţa

a celorlalte 4 manuscrise

ruseşti

unul în limba

şi

ca

respectiv

are

inventarul

numărul

15

şi ortodocşi;

şi

greceşti,

franceză.

instrument

mai în 9

Fondul evidenţă

de

este înregistrat în

Arhivă

şi

s...a

donaţii

sau

sub nr. 68

din anticariat sau direct de la persoane

fizice.

pentru filozofi; Istoria unirii de la

între catolici

lăsând

cunoaşterii

poarta

amănunt şi

achiziţii

câteva titluri sugestive: Adunare de flori , sfătuitoare

prezentarea noastră

constituit de-aluogul timpului prin

să enumerăm

diversificat putem

că

sau cele traduse din alte limbi,

Registrul General de

13

Tot din un

după

11-12 august

vedere doar manuscrisele în limba

la

Tot reţete medicale găsi m la

Moscova.1 2 sfărşitul

de doftorii,

datată

1914, Lyon.

cu un Zodiac pe 12 luni (ilustrat·la

fiecare zodie cu simbolurile cunoscute)

Florin, manuscrisul unei nuvele,

autor fiind Y. Eftimiu,

ghicitoare a lui Martin Zadeca din 1769, completată

şi

Floriana

Lista documentelor. I.DJ.A.N. Botoşani,

Dovedire

colecţia

manuscrise, inv. nr. 1.

2.1bidem, inv. Nr. 51.

împotriva latinilor care pleacă în China pentru a

propovădui

pe Hristos (1800) ;

34. Ibidem, inv. Nr. 39, filele 84,88. 5. Ibidem, inv. Nr. 30,42.

Muz ică

6 - 8. Ibidem, inv. Nr. 8,34,49.

psaltică;

poveşti

Culegere de

adunate de

istorioare

Ecaterina Ene; 359

tipărite

9. Ibidem, inv. Nr. 66, fila 70. 10. Ibidem, inv. Nr. 13, 16, 19-20.

la

II. Ibidem, inv. Nr. II, 17,23, 37.

Moscova în 1787

şi

în limba

română

la 1789;

12. Ibidem, inv. Nr. 54, 64.

"Calea regală" a unei biblioteci prof. Aurel DOJcu Oamenii când trebuie

adună

o

să decidă

cu avutul lor.

Dacă

viaţă,

şi

muzică bună,

timpul

destinaţia

ce se va întâmpla după ei

trebuie

să

mai evidente. Rudele se vor bucura sau vor fi

cultură.

Atunci, pasiunea

puţin

spirituale,

mulţumite. cărţi,

în

exemplare

artă,

se bucure

câţi

mai

mulţi

e bine ca şi

social

să

iubitori de

şi strădaniile

avea un rost sub soare, ca şi efortul

cazul comorilor de

că

pendulând între individual

sunt mai simple

mai

cauză

cd-uri etc, cred

încline spre a doua cale. De valorile spiritului

cele agonisite sunt valori

materiale, preocupările în şi

dar vine

tău

tale vor material,

care de cele mai multe ori este enorm, imposibil

discuri de 15

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rulft tultural

Anul li, nr. 1, martie 2002 cărţile

de exprimat în cuvinte. Numai pasiunea pentru

în

cultură generează colecţii,

pentru studiu

că

pentru

cei

dăruiţi

de a oferi

unui domeniu au nevoie de cât mai multe îndrăgindu-Ie,

mijloace de lucru: interesul

se

amplifică

care le

Încă din anii de liceu mi-am format o mică

Facultăţii

interesul sporit în urma absolvirii Secţia română-istorie şi

majorităţii

mărit,

şi satisfacţie,

supără,

de

nu ne

să

le

literatură

ceva!

Să

nu le

adăugat

S-au

şi,

cu cel

volumele de

artă

din o

Franţa,

artă,

Italia,

color. Din Elveţia

veritabilă comoară

din volumele rarităţi, şi

ţară şi

nu numai în

oraşul

cărţi.fiind

să aibă

o

bibliotecă

univers intelectual de la interesul

şi

cărţii

simţim

în biblioteca

după

noastră,

importanţă

naţională

şi

pictori

pornind emoţii

cuprinzând majoritatea

la

şi

revelaţia conţinutului

ceasurilor de

încântare

şi recunoştinţă,

a

de discuri

mă

tuturor

bucuram,

de o colecţie de porumbei de rasă şi violete de

Colecţia

restrâns

elevate, încât uneori terminând cartea o strânge săruţi

din

Parma. Florile sunt pe cale de a le redobândi!

intelectuale şi delicii spirituale

o

de

cultă

compoziţiilor

bibliotecă,

şi

valoroşi

colecţii

a dispunerii în grupul potrivit din

într-o

artişti

Pasiunea pentru muzica

marilor creatori ai lumii. Cândva

la piept ca pe un copil drag

şi

de picturi, realizate de

şi

·lectură satisfacţii

său,

spirituală

colecţie

materiale,

de

asemeni

diurn, ne retragem în lumea liniştită şi

pentru a găsi cartea dorită, la bucuria aflării ei

conferă

vedea cât de

zbucium

orele de

determinat formarea unei

care

care ne-au

încât impresia

şi satisfacţie. Şi ve-ţi

şi

însoţită

trăiri,

se va împlini cu spor de

Botoşani.

înfrigurarea

lectura unora

Pasiunile mele s-au întru pat

nebănuit,

ne cer

un anumit timp.Vom descoperi

proprie.Vor avea prin ea un afectiv

nu ne

muncă şi

nostru.

posibilităţilor

uităm şi să reluăm

odinioară

asupra

oferă

a cărţilor.

Îndemn prietenii cărţilor, îndeosebi pe cei tineri, ca în limita

ne

iubim.Totuşi

puţin

noastră

atunci când

a frumosului artistic, unele · mele de

că

unui preot brahman, meditând în templul

din import,

mai ales, ele formând

colecţiei

le

personaje,

mai

bine ne

în special, pentru

sunt unii

nu cer nimic de la noi

situaţii,

reţinut

predilecţie faţă

albumele de

unor prieteni,

atât de necesare pentru

preţuim şi să

atunci idei,

informare

pictură şi,

lectură

respectă. Cărţile

ceartă,

ele,după

dintre

plastică şi muzică. În domeniul artelor plastice,

de

le

viaţă,

decât

volume de scrieri istorice, filosofice mai mare interes

tale spre

la bucuria

noastră profesională şi umană,

formarea

prin dobândirea

apărute.

volumelor

caută şi

cu mijloace

materiale mai bune, biblioteca de s-a tot

lucrări,

elaborarea de

cărţile

exemple de

bibliotecă de literatură. În anii de profesorat, cu

română şi străină

şi

dintre cei mai buni prieteni, pentru

şi plăcerea spirituală.

filologie -

tale instrumente proprii de lucru

cea mai de

niciodată

a fost

preţ şi

şi

care nu s-a

este

mulţimea

prietenilor, majoritatea fiind din rândul

cu

la utilitatea de a avea 16

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

foştilor

10rJllft tJlItJlral leagă

mei elevi. Ne tratării

atente

Am confer

găsit

seriozitatea,

frumuseţea

cu cale ca

şi

fiecărei colecţii să-i

socială,

şi

activitatea viitoare a unei studente din

donată

facilita

Botoşani,

aproape

şase

numai în

camere

secţia

din

şi

scrise, ca şi

pe

Aurel Dorcu.

mine

căpăta

va

vor putea fi consultate

bibliotecă. că

nu

greşesc

folosind un titlu din

Malraux, spunând cu justeţe

dragi,

cameră

o

noastre au purces pe O cale

şi

cărţile

modestie;

regală

în viitor!

Judeţeană

Biblioteca

Botoşani.

Mihai Eminescu din două

şi

mii, vor lua calea, conform actului

donaţie , către

oficial de

de

Cred mulţi

Laura

corespunzătoare. Cărţile

Bucureşti). cărţile,

Donaţia

donaţie

În cazul construirii unui local propriu, colecţia

la clasa de pian a Conservatorului din

Prietenii mei,

menţiuni

în care vor apare

fiecare volum,

dezinteresată

de discuri va înnobila

studentă

Eminescu, camere precizate în actul de

bucuria fiecărei revederi.

destinaţie

o

(colecţia

şi

Anul Il, nr. 1, martie 2002

Vor fi dispuse în Colecţia

Colecţii

Mihai

speciale la Biblioteca Judeţeană Iulian Moldovanu

Secţia

Bibliotecii pe strada

"Colecţii

de

Judeţene

"Mihai Eminescu",

Cuza-Vodă,

astăzi,

"

După

situată

Amsterdam, în 1658.

Fondul

Eminescu", unic în C. Rogojanu

şi

ţară,

documentar

pagini.

Conţine

primul capitol deosebită.

inaugurat în decembrie 1997,

Tot

biblioteca mai

şi

Testament"

de

O

patrimoniu.

patrimoniu sunt

lucrări

tipărite

engleză, franceză şi germană,

XVll-lea

şi

al XVIll-lea,

aşa

cărţi

şi

este

litere ornate, frontispiciu la

şi

Fondul de donaţii şi Fondul tradiţional de carte

Cele mai multe dintre aceste

germană,

tipărită în format "de buzunar", deşi are 470 de

,,Mihai

cărţile

în limba

jurnal care parcurge anii 1618-1651

trei

fondat de domnul Ion

periodice vechi, cu corolarul ei:

Scrisă

la

cu caractere gotice, lucrarea este un gen de

dintre cele mai valoroase fonduri ale Bibliotecii Judeţene :

apărută

"Theosophische Send-Schreiben",

parcurgerea mai

secţia adăposteşte

intitulată

exemplu lucrarea lui Jacob Boemens,

a

va împlini, în curând, 5

ani de la organizarea sa. multor etape,

speciale

o

din deţine

tipărită altă

pagină

de titlu cu

secolul o

al

ediţie

ilustraţie

XVll-Iea, a ,,Noului

la Paris, în anul 1693.

lucrare deosebit de

valoroasă

este un exemplar din ,,Descrierea Moldovei" a

de

lui Dimitrie Cantemir,

în limbile

apărut

în 1825.

Alături

în secolele al

de aceasta se află o serie de cărţi de cult, tipărite

cum este, de

în limba

română,

17

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

cu caractere chirilice, la

10ru," tultural

Anul/l, nr. 1, martie 2002

Viena, în 1823: ,Jrmologhion", "Oeoritikon",

,,Evangheliar". tipărite

sunt

în

groasă,

hîrtie

Toate aceste două

cărţi bisericeşti

culori (negru

şi roşu)

pagină şi

cu chenare pe fiecare

frontispicii de capitole. Ele lucrări

fragmente din

pe

conţin şi lucrări

sau

muzică bisericească,

de

şi

precum

importante

colecţii ·

de periodice

literar-artistice, (Convorbiri li tem re, Revista fundaţiilor

regale), de istorie (Revista

şi cercetări

Studii

(Natura,

de istorie veche)

Revista

de

istorică, şi ştiinţe

chirurgie).

Analele

Parlamentare, Analele Academiei Române,

1-~--"·_·····-~··_··_·-"···-·"··"'-·--1

·iiPlv\?J,~rj~)Hll .

!..

. ' iH II T il R Il G r JH 10 VI ~ GIT '16 G 1: h. f ; ; .

!

K~ ••

'

i l(g "("ilAi J~ IIU1! K.I'TA&A..,\t\f. llP"SIUf'III'WP~ .t.U'hfl..'TIIIUi'" I WH ..." H'h'K~'roh~" ~, ĂMllIgIJ! ~:" T Ir0A~Nl3, IU'~ .AhI ! I IltH'nt"OrrAplO'~H , "i' "~Ih. n ""'HT'~ .,.,. O~"'I"A ,~" '1

I !

it

)G~ AMH f3 iJ IlH/P"KA ."Ii M~pf.

I

i

.~ ~Q-~ .fJr":~j)lIf ,J.r'tt T~"II""I;r'....J 3J;lII.~~

U'"

JK.'Allil.Yr~"l!li, 1114 fiti

'r!M~" ~Jr'lS Ao.""h .uul' llrlMWIII'I

.\

-f..11 ....,u;.; : . 'l'~n Oyrl,,.IM;X-1""1

i

! j(\'Jrnrrcir'ill AllAlJJTfl5 ni!{,l Jl.OO~dAl.l i -t!rpS ,f.TilOAh ;,,1. M" Ac~"ţl'ti ,HM. II ii

:

· i' i

i>4""

WII

&.\:'>f'~M~4I1i.. nţi! wO+II"l4-,!'rpV,~ii

MW'rp CII:Ali 'l" "

3'1"'llf'~ Ov rr ,t"d' X1oA

l{YrI'(':)~ yrr.

·

i. !' il. r ~r ! .A.;~If~':';a ta';Y>.'ltr~f n,i '\;U'Y"\·~l'riC.u. nl'~.~i" ~ftli lI~W Î

·i

(1

1).

1.'

i

'\ ~kr":?it

. Ai

•

.\-J.\ti..\(i·!; hrO.'IIC~~\X~Ah ·1 (}~ii'jf~ Mu1"ct\:) . . I~ j 6i."!I~tllll .... Uiia. Ăl,....:.lI.... lI. w~~Mtli • • :

.. ,

.j

.\. M'!I:tt";lf.

,

· I

It

It. '';AIo

l:" 'iif~. "'~ t.\\fflf.rI!A~

.

Â.-\!J

:.

.i

..

------.-.--~~: ;~------~--

l

.i .

"

';;Ă~""""" "" " --""--""-"-"" ~

diatonică arhaică.

redate cu notele din scara Cîteva

lucrări

de patrimoniu, editate înainte de

anul 1830, se mai donaţia

regăsesc,

de asemenea,

şi

în

domnului Ion C. Rogojanu (Biblioteca

Curţii

Buletinul

ale României, numără

şi

colecţia

alte valori documentare cum ar fi

,,Documente privitoare la istoria

României"- de EudoxiuHurmuzaki (DIR), Bibliografia lucrări

Analele statistice

Recensămintele populaţiei,

se

ele printre titlurile cel mai des

Deosebit de valoroase pentru noi

În Fondul tradiţional cei interesaţi regăsi şi

Casaţie,

solicitate.

Eminescu).

pot

de

Românească

de istorie, de drept

sunt

şi

cele aproximativ 200 de

periodice istoria

şi

apărute

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro .'

şi

sau referitoare la

cuprinzând opere ale acestora din

istorie a 'dreptului,

.'~

Botoşani

personalităţile judeţului

Veche (BRV), alte şi

la

lucrări

nostru ori

unnă.

Joru," cu"ural

Anul II, nr. J, martie 2002

Fondul de donaţii, reorganizat şi el recentele un

lucrări

număr

după

Biblioteca

de restaurare a secţiei, cuprinde

pragul

secţiei

Colecţii

sale de

şi să

speciale

de circa 9000 de volume. Dintre

donatorii

căror

ale

biblioteci, strânse păstrează

în cadrul

secţiei

speciale

enumerăm

noastre de

doar cîţiva:

Colecţii

:0", ren Q:I.c:n

.J A'ca B

aşteptăm

B OE' M. E N S

bon '!{!t-~cibmbltrg-. m>anl1""fl

:'(tfcr~al1b @)ott(e{lfI.gc C!:rlll
Alexandru Graur. Puse în valoare în cadrul unei

accesului liber la raft,

;l

il1l$natlm erluucfm:tcn

Lucian Groza, Dumitru Corbea sau acad.

deschisă şi vizitării

THEosoPHrSCHE.

~{.Cnb - Sc~rct6ctl / j

Anda Boldur, Demostene Botez,

permanente,

J

~

cu

sacrificii în ani lungi, se

expoziţii

Judeţeană vă invită să treceţi

lINcu",j)

.

\tiltfâ~jg~; ~)(::i~ţ ~Ol1l ~d)ttl{!;~i~cm (fr~ .'

şi

ca acest fond de

fd!Ml1uo ~otthcbe!: UIlb J!)1l1urlie/Jec WEISHEIT. "

"

îi'lC&C11fltccUtcrpr{tftmgiliiger :;,l
'

Bum: v"t1r~'& b:8 Amons ;,ntet'(t' ~tlftcr.,.

carte

să aibă

oraşului

::Om dnfMtl1cn ~j~v~dGcrn bn;

un impact mare asupra locuitorilor

nostru,

găsi

care vor

~a9rCU §9ri~mt~um6s

argumente

.umflfMlan~'Il~ag!le~6\'1l

.

.

Jrl;bt,1 ttf(!jt

suficiente pentru un

plăcut

l'urd>

sentiment de

Henricum Bctkiunu. ~(o)~

mândrie, poate. Ele vin în completarea Fondului

Eminescu

ŞI

botoşăneni,

ambele fonduri constituite tot pe

baza unor

donaţii,

despre

Fondului

a

Botoşani

şi

Iorga,

în completarea botoşăneni

pomeneam mai sus, încercând

Zi: ~mffttb;1t1t1 ~' ~(I:lfr iti

titanii descoperiţi

lucrărilor

precum

constituie

Pentru

că

aparţinut

şi

cărora

alte

adăpostite

de aceasta. Se

activităţi

urmă secţia

cadrelor didactice

le-au

precum:

lecţii

deschise,

de cenaclu, serate literare. Pentru

acestea din

aceste biblioteci

particulare pot vorbi despre cei

şi

şedinţe

începutul unui fel de "Galerie a oamenilor de seamă" botoşăneni.

Q;~ti~i 14r8.

pot organiza vizite de documentare cu elevii,

despre care să .

comorile

:.)q(.r

poate pune la dispoziţia

spaţiul sălii

de

lectură şi

dotarea existentă.

despre timpul în care au fost

constituite, la fel de bine ca o carte de istorie.

Un manuscris Gheorghe'Nikitaki Ionel Bejenaru literară şi

Pe fabulistul Gheorghe (George) Nikitaki, Dicţionarul

până

R.S.R

la 1900, şi

Iaşi,

literaturii române de la origini apărut

sub egida Academiei

a Institutului de

lingvistică,

ni-l

folclor al indică

în

Universităţii două

colaboratorii jurnalului

istorie

AU.Cuza din

rânduri: primo, între

ieşean

Steaua

Dunării:

secundo, între colaboratorii revistei 19

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

ieşene

JorNM tNItNral

Anul li, nr. 1, martie 2002

Ateneul român, cu precizareafabulist pe urmele

în făurirea Unirii Principatelor Române 1859,

lui Al Donici, la paginile 64 şi, respectiv 811. În

Ed .

dicţionare

466

rest, alte istorii ale literaturii române, literare

şi

apărute

În ultimele decenii, nu -i

menţiune

măcar, consfinţind

poate prea

nedreaptă.

literaturii

române

Călinescu

nu-l

fabuliştii,

troscotul

şi

Rotaru

poetul Gheorghe Nikitaki are ca punct de

lu i

George

acoperindu-l, În

formulă generală:

apoi

(nr. inv. M 203211980)

să

nu fi scris fabule

îşi

linie

dezvoltă şi

român cât de neânsemnat

şi

nu

există

scriitor

G.

Creţianu,

până

Bălăcescu,

ardeleanul

C. Negruzzi

şi însuşi

Mureşanu,

Vasile Alecsandri, Editura Minerva,

Ciolăneşti)

la

Bucureşti,

cu

şi

datează

locul

şi

creaţiei

dar

şi

(în majoritatea

la Valea Chiliei,

însoţindu-Ie ,

uneori,

menţionează

în subsolul unor file, de

publicării

Totodată,

cu

o

autorul regulă,

- când este cazul - poeziei

respective

fertilă

a

activităţii

fabula, genul preferat al autorului, dar este prezentă şi

evidenţiere

În studiile consacrate

- Nicolae

Rauş

păcate,

Gh . Nikitaki

cu mici

În studiul Literatura

poezia

patriotică,

pastelul, balada

ş.a. În paginile jurnalului ieşean Steaua Dunării,

ecou, În anii Unirii Principatelor,

literaturii momentului. Din excepţii

alte datre despre poet

autografă .

locul

literare a lui Gheorghe Nikitaki s-a consumat,

scontam pe o

măritată

în

Între poeziile din caiet., predomină

Cum perioada cea mai

fără

Eliza,

semnătură

]979, p. 284).

nu

şi

Iaşi,

cazurilor la

Vasile Alecsandri (Forme românească până

asendenţi

cu

fiică,

vagi

Demetriu), n-am putut culege

ofertantă

finalul lor data

C. Negri, V. Bumbac,

ale clasicismului în poezia

ieşean,

a

dn anii 1858-1859, autorul consemnând în

N. Istrati, D. Ralet, Gh. Nicoleanu, Iraclie Tăutu,

de la

informaţii

activitatea sa. Versurile incluse în caiet

. la moldovenii Al. Hrisoverghi, D. Gusti,

Porumbescu, Gh.

afara

Rodicăi

nici de la

C.D. Aricerscu.

Andrei

şi achiziţionat

unor

În

-

judeţean Botoşani

poetului .

bunicul

Pleşoianu,

număr

Botoşani, strănepoată

Muntenegru, având o

român oricât de mare care să nufi scrisfabule, de la Barbu Paris Mumuleanu, Gr.

a unui caiet cu

Rodica Demetriu, din

(Gh .Nikitaki

Ion

aproape că nu există scriitor

Costache Facca, C.

achiziţie

intrat în posesia Muzeului

acest gen a crescut ca

această

ob servaţia:

totală,

manuscrise ale poeziilor sale - 66 la

nu e poet care

(p.249). Pe

Încercarea de a-l redescoperi pe

(1941)

consemnează,

căci

nici o

plecare recenta

a

la p. poeţii

pe T. (de ce T.?) Nichitaki Între

Nici mai yechea Istorie a

cel mai bun caz, Într-o

vin

o uitare

aminteşte

1979,

Unirii - lipseşte.

enciclopedice, antologii de fabule, acordă

Politică, Bucureşti,

semnează

poemele . Răsunetul

României (nr. 46, 4 martie 1859)

şi

îmbrăţişării

arta Unirii din lucrarea Rolul maselor populare

şi

Impresia

militarilor munteni cu moldoveni (

nr. 76, ] 5 aprilie] 859), ale 20

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

căror

manuscrise le

10ruHt cultural conţine şi

menţionat,

caietul

apărute

unor fabule, ieşeană:

Anul II, nr. l , martie 2002

Vulpoiul

şi

în

şi

a

versuri,

adică

publicaţie

trebuia

să

ca dealtfel ,

aceeaşi

ariciul (nr. 44, 2 martie

patriotică.

producerea frumosului prin grai,

îmbrace la români mai ales mantia Această

mantie se colora

însă

1859), Leneşul (nr. 51, Il martie 1859), Cerbul

deosebit: când cu plângerea soartei prigonite a

şi

românului, când cu revolta contra ei

ariciul (nr. 102, 18 mai 1859), Catârul

măgarul

(nr. 180,

judecător

(nr. 199, 2-3 octombrie 1859).

Călăuzit,

şi

biciuirea prin arma ironiei, în satiră şifabulă, a

18 mai 1859), Vulpoiul

ca o

de idealuri unioniste

relelor

întreagă generaţie literară,

(notăm şi

Marş

aflate în manuscris), Gh . Nikitaki

rându-i genurile literare en vogue în un

pronunţat

epocă,

caracter moralizator.

A.

româneşti,

voi.

Bucureşti, generală:

xm

f.a.),

(Ed. Cartea reliefa

Literatura, atât ca

proză

şi

şi

în a doua

studii consacrate fabulei

jumătate

a secolului XIX. şi

D.

publicate de G. Petrini (Iaşi, 1868) sunt incluse fabulele

Leneşul,

Vulpoiul

şi

două

ariciul,

din

fabulele cele mai cunoscute ale lui Nikitaki.

tendinţă

cât

prezent în

Astfel, în Fabule române, alese, adunate

românească,

această

găsim însă

cu

Xenopol, în Istoria Românilor din Dacia Traiană,

speranţe

ei

(p. 99).

vechile antologii

la

către

deschiderea

Pe Gh. Nikitaki îl

România,

abordează,

şi

de trecut, când cu avânturi ale

îmbucurătoare

poemele Imn la

naţional,

lăsate

in imei

alegerea Domnului Alezandru Ioan I peste ambe principate,

şi

Spre

a

rămânre

consemnăm

ca

în

apariţia,

21

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

timp, în

în

apropiere,

1869, · la

Focşani

JoruHt tulfural

Anul 1/, nr. 1, martie 2002

(Tipografia H. Goldner) a volumului Fabule. Ca un crez poetic, autorul

notează,

Cristu S. Negoescu, în Studiu asupra

prefaţă:

în

fabulei cu o culegere de fabule române (Bucureşti,

Fabulele ce public acum sunt rodul unei porniri copilărie,

naturale, de

în contra relelor ce aşi fi

Fabule

vrut să critic faţiş ... Începând

Vulpoiul judecător

cu

deputaţi,

şi

află

şi

în

caietul

majoritatea datând dintr-o

Hotărât, creaţia literară

II-a a

şi

Colecţiunii

rămânând

perioadă anterioară.

ediţia

de fabule române ( după

aici

aceleaşi

Vulpoiul şi ariciul, în

Tipografia Goldner, 1880), şi

nu se distinge prin

manuscris),

Tot G.S. Petrini îi atribuie lui Nikitaki fabule, Leneşul

pe Nikitaki între

cum o

creaţia

cu

virtuţi

a lui Gh. Nikitaki deosebite, autorul

un poet minor. Chiar

până

dacă

drumul de

la uitare nu a fost prea lung,

considerăm că

în anii de pionierat ai literaturii

române originale, într-un timp când

a

Iaşi,

literatură

făcuse

însoţea,

această

pregătea

chiar

marile

momente ale istoriei neamului, angajând pleiadă

A. Gorjan mai înainte, în 1874, în a sa

Colecţiune

înşiruie

Lupul şi vulpea.

volumul

în cele 128 pagini, 95 de fabule,

(se

îl

Ralet, N. Istrati, exemplificându-i

doar 8 din ele fiind mai vechi, din anii 18581859

şi fabulişti,

de

autorii genului, într-o ierarhie cu D. Gusti, D.

terminând cu Gânsacii însumează,

ediţii

1898), în cele câteva

să

defabule române din cele mai alese.

de scriitori mari

şi

mici, este de

ne conducă la întrebarea: de ce uitat,

În studiul lui Th. D. Speranţia Fabula în

o

natură

totuşi?

Suvenire

genere şifabulişti români în specie (Lito-tipogr. Carol Gobl,

Bucureşti

Precum raza cea frumoasă, faţa grabnic Îşi o pierde Precum toamna de pe arbori, pică jos frunza ce verde Tot aşa zilele mele, pe văzute se strecor Şi spre locul de vecie, pe simţite ele zbor.

1892) referirile la G. N.

Nikitaki sunt mai dense. Ele includ date biografice (Gh. N. slujbaş,

vulpea,

în 1838, vechi

fost subprefect, membru în comitetul

permanent; (Lupul

n.ăscut

astăzi

tânăr şi

trăieşte

în

Bacău),

volumul fabulistului

apărut

Cercetaţi-o şi

pe lună, care ştie ce simţesc pe soare, pentru câte-am suferit Chiar natura care ştie traiul meu cel amărât.

fabule

oaia, Doi gusgani, Lupul

Şarpele şi şoarecele),

Întrebaţi cele steluţe, care ştiu ce pătimesc,

selectate

Ispitiţi-I şi

şi

din

în 1869, precum

Căci steluţele v-or spune, că adesea mă vedea Luna iar În multe rânduri, lângă draga mă privea Apoi soarele-ntru una, tânguind m-au auzit Şi natura-n Iăcrimare, mii de ori, o am trezit.

şi

unele aprecieri critice (subiectele sunt credinţele populare, - execuţia nu corespunde cu bunătatea ideii; Gh.N.

schimbă

împrejurările;

- toate subiectele duc aproape la

animalele

Iaşii,

şi păştrează

aceaşi morală).

22

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

1859 februarie 2 J

:loru", cultural

Anul II, nr. 1, martie 2002

o scoarţă din Mândreşti - Botoşani, veritabil document al artei populare moldoveneşti dr. Angela Olaru Meşteşugul ţesutului etnografică

CUlTI

la

a

este cunoscutîn zona

Botoşanilor încă

din neolitic,

Interiorul

aşa

care au sco/,> la războiul

de

iveală

ţesut.

fusaiole

Dacă

şi greutăţi

lucru se poate spune pentru urme ale acestora s-au târzii,

ceea ce

ţesături

păstrat puţine şi

face

imposibilă

frumuseţe

etc"

pentru

s-a dezvoltat pe

măsura

şi

legat

căpătat căldură şi

a

plin împoelobirea lui cu

Iăicere şi

scoarţe.

Iniţial,

acelaşi

toate

ţesăturile

avut un rol practic, chiar

ca atare,

pereţii

în epoci

izolează

urrnălirea

încăperilor,

din şi

gospodărie

că

dat tiind faptul

ţesături

aU

acelea plinse pe

interiorul casei, de frigul de

pe parcurs, aceste

etapelor ele · dezvoltare a .meşteşugului, a formelQr etc. Sigur este faptul

construcţie,

organic de

acestea au rezistat

timpuh,li, pâni! în vremurile noastre, nu

gândit atât ele simplu, dar

practic, cu mobilier extrem de redus

o dovede/'>c slipăturile arheologice efectuate

Ţugueta-Truş~şti, Drliguşeni, Corlăteni

ţărănesc,

afară.

ele Abia

au primit un rol

ornamental.

ace/,>t meşteşug

În ansamblul scoarţelor româ.neşti, se pot

trecerii timpului,

desprinde câteva note, mai deosebite ale celor

că

ajungându-se la realizăli remarcabile.

realizate în

În Moldova s-a ţesut mult, cu măiestrie,

etnografică

Moldova,

incluzând

şi

zona

a Botoşanilor. ,{:

cu

migală şi

casei; - cât

pricepere, atât pentru împodobirea şi

pentru

îmbrăcarea

Unele dintre ele pnvesc

trupului,

forma

scoarţei,

23

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

iar

altele,

proporţiile şi

matelialele

şi

:forllm tlllfllral

Anul//, nr. 1, martie 2002

procedeele tehnice. În sfârşit, o ultimă categorie

care

de caracteristici de interes artistic privesc gama

Iăicerelor,

coloristică şi concepţia decorativă

nuanţele

originalitatea

şi

valoarea

care dau

estetică deosebită.

Se

f!1 lungime cu

(3-5

lăţimea

a

Maramureş).

Ca o

scoarţei moldoveneşti (şi

etnografit:ă

Botoşanilor)

a

multe exemplare se poate surprinde trecerii de la în

faţa

lăicer

la

scoarţă

printr-o

compoziţie unitară,

Iăicere şi

în

ornamentală

diversitatea

cercetărulor

la

a acestora, calităţile remarcabile

cel arhaic,

bogată şi valoroasă colecţie

stat la baza

organizării

etnografic din

Botoşani,

Trebuie

făcută

colecţie

îmbogăţită

colegilor etnografi.

precizarea

că

asemenea

scoarţe

de valoare din zona Botoşanilor fac parte

reprezintă

colecţiile

locală

a covoare lor

Sub raport cromatic ornamentale,

scoarţele

şi

Muzeului etnografic al Moldovei din

prezintă

din Moldova

vieţii

Mân dre şti

şi

în fotografia

constituie motivul principal. Modul în care este

valoare

tratat, stilizat

până

originalitatea

scoarţelor moldoveneşti,

ilustrată

Muzeelor etnografice din

Iaşi, Bucureşti ş.a.

'cel mai fracvent de pe teritoriul frecvent

şi

aceeaşi

află

de mare

la loc de cinste în

Muzeului amintit din

Iaşi.

Se

remarcă

scoarţelor moldoveneşti. În câmpul acestei

şi

în

ornamentica

scoarţe apărând

motivul arborelui

formă completă

foarte

întâlnite în

zonă. Pasărea

motivul pomului

tradiţiilor

câmpul

scoarţei

24

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

vieţii

vieţii,

într-o

interesantă, rădăcinile

fiind implantate în ghivece de

Coloritul vegetal se a

se

piesă

Botoşani,

din preistorie,

~e păstrare

estetică şi

Este o

unda apei, de dimensiuni reduse, specific

încă

linie

anexată.

aflate în

noastre

întâlnit

un document ,

decorul floral, stilizat, alcătuit dintr-un chenar în

mai vechi ornament al artei

ţării

adevărat

atât de

Motivul solar, care constituie

scoarţelor moldoveneşti.

înscrie pe

sălile

la schematizare, constituie

prin exemplare

este cu

fiind datat în 1861, aşa cum se poate observa şi

sub

diverse variante, cu adânci sensuri simbolice,

este

din

o astfel de scoarţă provine din localitatea

concepţiei

al

câteva note particulare. Arborele

colecţiile

şi

Iaşi.

orientale.

bogat

ce a

strădania

ulterior prin

cu decor central,

să

actualului Muzeu

delimitat de unul sau mai multe chenare, o adaptare

şi

întreprinse între anii 1968-1979

constituim o

etapa

scoarţă, caracterizată

local. Al doilea tip de

Botoşanilor

ale coloritului ne-au permis, ca în urma

Suntem de fapt,

scoarţă,

celui dintâi tip de

că,

zonei

compoziţională

a celei din zona . este faptul

generaţie.

în

scoarţe,

bază

de

şi

în special, specifice Moldovei fiind

Bogăţia

variind

caracteristică

scoarţelor

caracter aparte

de brun, verde, galben, negru, obţinute

generaţie

între 0.90-1,50 m) comparativ cu alte zone (Banat,

un

din diverse plante, prin procedee transmise din

pot aminti în acest sens, dimensiunile mari ale scoarţelor

dă

- suflet

ceramică

,

completează

amplasat distinct în

amintite. La valoarea

şi

1Drum tnltnral

Anul II, nr. J, martie 2002

frumuseţea

acestei piese contribuie

vegetal cu

nuanţe

coloritul

şi

potolite de verde, .brun

din

considerăm

şi

galben oare se armonizează perfect cu fondul de neagră. Această scoarţă

culoare

altele aflate în

colecţiile

şi

, ca

Botoşani, Iaşi, Bucureşti

zona

ne

etnografi că

îndreptăţesc să

Botoşanilor

a

printre cele mai bogate din Moldova şi în textile

multe

de interior de niare valoare.

muzeelor etnografice

Fluturii exotici .. o lume mirifică din tezaurul Muzeului de Ştiinţele Naturii din Dorohoi Elena Mihaela Ştefură său

colecţii

una din cele mai valoroase

entOIDologice din Nemeş

ţară ~

colecţia

formel

prin

colectaţi

obţinuţi

din toate regiunile

prin schimb din alte

părţi

cu frunze

1100

ţării

şi

f;

Jepidoptere exotice,

cQlecţie

inclusă

de

dimensiunile aripilQr, ca

şi

şi

Răspândirea

.

şi

influenţată

pteron -

Ei se

hrănesc

să

zboare,

prezintă

o serie de

speciilor de fluturi este

geomorfologici şi biologici. În decursul erelor

şi

numele

aripile tluturilor, membranQase, sunt aripă).

mai mult),

de factori ecologiei, paleografici,

paleogeQgrafici

greacă

şi

s<\u

proprii speciilor din aceste

ordinul Lepidoptera. După cum ne acoperite cu solzi (în limba

numeşte pupă

zile (uneQri

ecuatoriale

geologice,

ştiinţific,

se

hrana. Fluturii exotici din regiunile

CQIgritul acestora. Sunt insecte ce fac parte din arată

se

regiuni.

exotici

în desenul

Din

încetează să

apare fluturele care începe

particularităţi

între

o mare diversitate în forma

pupă

tropicale

obiectele cu valoare de tezaur ale muzeului. Sub aspect morfologic, fluturii

înmulţesc

metamorfoză.

volumul corpului,

După 12~ 15

căutânduşi

Un loc ap arte 1 privit mai ales din punctul

prezintă

risa lid4.

din colecţia

cu

Se

ce năpârleşte de mai multe ori,

această fază imobilă

forme sunt noi pentru

vedere al vizitaorilor, îl are

dezvoltă

spirală.

mai hrănească şi se fizează de un suport. În

ale globului,

ştiinţă .

d~

şi după

mărindu ~şi

sau

Mai mult de 250 specii sunt noi pentru fauna României, iar 18 specii

care se

în

ou iese o larvă (popular omidă), care se hrăneşte

- care cuprinde aproximativ lQS.OOO şi

ouă)

cu ajutorul trgmpei, care,

stă răsucită

în repaus

pref. Ion

exemplare de fluturi din 480Q specii

aspiră

flori, pe care îl

Muzeuldin Dorohoi deţine în patrimoniul

datorită

şi

acţiunii

. factorilor

geomorfologici,

s ~au

delimitat mai multe regiuni biogeografice. care grupează

lepis ~ solz,

cu nectarul din

mai

plante

şi

animale caracteristice. Cea

bogată şi frumoasă faună

25

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

de lepidoptere din

Juru," lultural

Anul Il, nr. J, martie 2002

lume o întâlnim în regiunea acoperă

America de Sud

(aproape

jumătate

din

neotropicală, şi

cea

numărul

detalii. Desenul ventral (foto 1)

care

asemănătoare

Centrală

specii lor de

cu

prezintă

diferiţilor

atacul

pete

paraziţi

şi nerviaţia fr~nzei.

vegetali, precum

Foto 1 identificaţi

fluturi

nepătruns

pe glob

trăie s c

în jung lele de

Viaţa

acestor fluturi

ale Amazoniei).

este scurtă şi plină de pericole. De aceea, fluturii exotici

prezintă

apărare,

cele mai ingenioase mijloace de

dintre care unele ne uimesc prin

Foto 2

ineditul lor. Mijloacele de bazează

fluturii

apărare

pe homocromie

şi

şi

mimetism, prin care

larvele lor copiază atât culoarea cât

forma diferitelor

părţi

pierdut solzii de pe aripi, devenind

fiinţe

(fluture care se

colecţia I.Nemeş) .

anterioare

şi

Când se

odihneşte,

Fluturii

regiunea

aripile

Culoarea de

uscate, moarte, dar

bază

completată

lent

merge

până

morţi aparţin

indomalaeziană.

şi cadenţat,

justificată

cu o

şi

familiei Danaide şi

Zborul

aparenta lor

la 26

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

morţi,

trăiesc

adulţillor

slăbiciune

de mijloacele lor de

sunt atac aţi se prefac

este aceea a frunzei

asemănarea

Danaide, .

mediul natural devine vizibil

(genul Danaus, Euplea etc.)

în

cele posterioare reproduc forma

a unei fruze eliptice,

familiilor

fluturii sunt dificili de observat.

fluturele-

regăseşte şi

(aparţin

transparenţi,

Kallima inachus Bsdv. Din regiunea

indo-australiană

codiţă.

deţine

supravieţui,

Ithomidae, Pieridae). Deoarece sunt totali

verzi sau uscate ale

Recordul în arta camuflajului îl

largă

şi-au

invizibile

şi

plantelor sau a diferitelor obiecte din jur.

frunză,

unii fluturi

Pentru a

criptofilactice se

apărare.

în este

fiind Când

eliminând din

Jorum cultural picături

toracele lor necesară

Anul II, nr. 1, martie 2002 lemolimtă

de

minunate,

pentru îndepărtarea agresorului.

De o din jungla

rară frumuseţe amazoniană.

călătorului

care

este atrasă irezistibil de

străbate

apariţia

aceste

primilor

Fluturii joacă un rol important în

fluturi

în

chiar mai frumos decât o floare.

Privirea

atenţia

atras

pasăre.

sunt misterioasele zboară

au

motiv pentru care au fost denumite fluturii-

Printre florile ce cele

orhidee, cu miresme senzuale,

care

exploratori, ating uneori dimensiuni foarte mari,

sunt tluturii de azur

mai bizare culori, cum

coloraţi

toxică,

viaţa

omului.

Datorită

că

faptului

natură şi

se

hrănesc

cu nectarul tlorilor, ei contribuie prin procesul

ţinuturi

celebrilor fluturi

Morpho (foto 2), care strălucesc 'în soarele tropical ca nişte stele albastre. În timp de aceşti

repaus,

îşi mişcă

fluturi

în

.permanenţă

aripile. Prin reflectarea luminii solare se produc nişte

irizaţii

asemănătoare

reflectoare,orbind

şi

acelaşi

în

unei

oglizi

timp îndepărtând

duşmanul.

Tot în profesorului de

colecţia

Nemeş

rare,

de lepidoptere exotice a

se

cum

găsesc şi

ar

Foto 3

specii deosebit

hrană

Papilio poseidon etc. Fluturii

paradisului

din

etalează

curcubeului. datorează şi

prin

aripile

Coloritul

lor

remarcabil

specie

interferenţă

de

tropicale

se

îl

reprezintă însă

zboară

frumuseţii

şi

pentru

care

între

străbate

va

ecuatoriale va

frumuseţea şi

va

rămâne

întâlneşte şi

în lumea fluturilor

verigă

a

diferite

ţinuturile

rămâne

plăcut

diversitatea tluturilor.

adeseori uimit de

neaşteptatele

vegetaţii

Aceste

care

arată căile

originale prin care

specia a supravieţuit mediului, de regulă ostil, în

splendidele ornitiptere, care

australiene.

existente

o

ca

forme, culori şi obiceiuri ale tluturilor pe care-i

deasupra luxuriantei

regiunii

reprezintă

şi

Numeroase surprize îl vor întâmpina la tot pasul

Madagascari (foto 3). Superlativul

şi

surprins de

a luminii.

endemică

este

trofice,

Călătorul

_

culorile

atât pigmenţilor de natură chimică, cât

fenomenului

Această

lor

perpetuarea

ecosisteme naturale.

madagascariensis Less.) sunt specii nocturne care

diferitelor animalle,

lanţuri lor

(Chrysiridia

Madagascar

şi

plantelor cu tlori. Deoarece ei servesc

madagascariensis, Papilio victoriae, Papilio urvileanus,

menţinerea

de polenizare la

Chrysiridia

fi:

care

din jungla

trăieşte.

papilionide 27

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

PATRIMONIU IMOBIL Mănăstirea Coşula

- o bijuterie a artei medievale româneşti dr. Octavian - Liviu Şovan

căutător,

Neobositul

Nicolae Iorga,

cunoscute lumii în 1908 senzaţionale.

Urcând

Mănăstirii Coşula,

în

a avut

două

tăcea

Dacă opreliştile

.

descoperiri

podul

bisericii

şansa să

descopere

româneşti

Herodot,

tăcută

a

pridvorului bisericii a

găsit şi

şi frumuseţea

peste secole, mesajul

interdicţii

în Moldova a dus la degradarea

dispariţia totală

a acestora.

Biserica

mănăstirii

timp, în podul

marele vistiernic

a privit uimit

Mateiaş

a fost

construită

Coşolvei, după

şi

de

cum

reiese din pisania ce se păstreză deasupra uşii de

resturile unei fresce. Pentru

păstra

picturilor murale unice în lume, lipsa acestor

în Moldova pe la mijlocul acelaşi

din

Bucovina au constituit - paradoxal - şansa lor de

anonime a Istoriilor lui

secolului al XVII-lea şi în

româneşti

pentru repararea bisericilor

manuscrisul unei copii din anul 1816 a unei traduceri

puse de autorităţile habsburgice

înţelege

a

intrare, în limba

slavonă:

" Cu vrerea

Tatălui şi

biserica a fost

cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea sfântului Duh

. construită în anul 1535, reproducând formele

a binevoit dumnealui Mateiaş marele vistiernic

descoperirii,

structurale Pătrăuţi, şi

amintim

şi

că

importanţa

şi

de plan ale bisericii Sf Cruce din şi

Bucovina

a fost

acoperită

la interior

aprilie

astfel celebrelor biserici din Bucovina, parte

moldovenească

piatră

aparente smălţuită şi

prin

divers

pictură executată

brută colorată

în

că

acelaşi

an, anul 7043,

construită

piatră şi cărămidă,

cu

cu ziduri

cu planul triconc, pronaos

şi

altar,

moldoveneşti

din

secolul al XVI-lea. Pronaosul este separat :de

- cu zone etajate de

pridvor de un zid gros, iar de naos de un arc

frescă.

masiv. Pe naos, pe un sistem dublu de arce se . ştiut

înalţă

este

o

cupolă cilindrică.

formă cilindrică

comanda ctitorului nu numai la bisericile din şi

în

caracteristici ale arhitecturii

asemenea fresce au fost executate la

Bucovina, ci

la

cărămidă

Ceea ce este important de faptul

săvârşit

având turla pe naos,

materialelor

cioplită,

s-a

masive din

anterior în arhitectura folosirea

şi

Nicolae

sa pe Miletin; s-a început la 23

septembrie 8 zile." A fost

. componentă a patrimoniului mondial, care au obţinut

zidit hramul Sfântului

Mănăstirea

în exterior (între 1537-1581) - aliniindu-se

înlocuit decorul

a

cu baza pe trei

La exterior, biserica este ocniţe

în restul teritoriului Moldovei

în

două

registre.

28

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Peste altar, bolta are contraforţi

decorată

mici.

cu arce

şi

juru," (ultural

Anul Il, nr. J, martie 2002 construcţie

Arhondaricul este o

zidită.

de acces în interior, iar al doilea are 4 ferestre

pătrat, faţada

singur nivel, în plan aproximativ principală

cu un

având un cerdac deschis şi o porţiune după

A fost construit în 1848,

şi ocniţe

mari în stil bizantin putem

cum o

să

nu amintim zidul de

pe trei laturi din

cărămidă şi

cornişă.

sub

incintă,

ridicat pe

Nu

realizat fundaţie

Foto 1 arată

chirilică

la intrare. Trapeza

(foto 1) au fost o astăzi

aproximativ

cu

pivniţele.

pivniţe,

având un pridvor închis şi clopotniţa,

Reparaţiile

cu parter şi pivniţe,

construcţie

pătrată,

de piatră.

în

cuhnea mănăstirii

doar

este o

piatră şi cărămidă,

xvrn, ca

şi

construcţie

păstrându-se

egumenească

formă

clădiri, inscripţionată

pisania acestei

parter

faţada

şi

au

etaj, de

pătrat,

acoperită

sus, de o

la

cupolă

tip

clopot. Primul registru are în partea de apus

uşa

are

două

registre

şi

uşii

deasupra

permiţându-se

exterioară,

cu prilejul pictură

cea

descoperită

interioară

reparaţiilor

în ulei,

astfel

de intrare, a unui

de N. Iorga (foto 2). Fresca

începutul sec. XX. Turnul înalt de 7 metri, în plan

un pridvor,

fragment din fresca

din sec.

reracută

adăugat şi

păstrarea,

din

principală

şi datează

care a fost

1858 au reracut chilii le, au reacoperit biserica,

Casa

masivă

executate între anii 1856-

a fost

amintite mai

fără virtuţi

artistice

deosebite, ceea ce a permis de altminteri conservarea sa.

29

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

'"ruHl cultural

Anul Il, nr. 1, martie 2002 mănăstirii

Desfiinţarea

sau

adăugate

anii interbelici "a

trapeza în anii '60,

turismul din

unui spital

şi

această zonă

Existenţa

corpul de chilii, iar

funcţionarea

a

de conservare

deplorabilă

organelor

două

a întregului ansamblu. câţiva

cm

pătraţi decapaţi

sufletul

celor ce

unei

a ţării!

cu circa

precară

şantier

organizându-se un

decenii în urmă, au permis observarea unei

de

înaltă clasă

româneşti şi

au

ai fostei

starea ei atenţia

stat în

protecţie

de

adevărate

asemenea

bijuterii a artei medievale

altor instituţii până" în anii '70 a desăvârşit starea

Cei

pentru

preţuiesc arta, şi, nu în ultimă instanţă, pentru

în decursul timpului: în

dispărut

română,

cultura

construcţiilor

repercusiuni importante asupra iniţiale

avut

a

cu Iturală, de

Direcţii

aici

către specialiştii

a Patrimoniului

Foto 2

picturi

strălucitoare,

concurând cu succes pe cea

din Bucovina, având specificul ei coloristic

(galbenul de prospeţimii

prin

Coşula)

având avantajul

conservate de un secol

protecţia

stratului de

Evident este în restaurării

şi

pictură

complete a acestei

reuşindu-se

restaurarea

bisericii Sf Nicolae.

Desfiinţarea

acesteia în

foat reluate

câţiva

lucrărilor,

care au

ani mai târziu, de

către

Mitropolia Moldovei şi Sucevei. În perioada

în ulei .

mănăstiri

Naţional

1977 a dus la întreruperea

şi jumătate

această situaţie

şi

Cultural

folosul

1991-] 992

pentru

clopotniţă,

s-a de

30

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

reuşit

către

repararea

Direcţia

turnului

Monumentelor

JorNm cNItNral

Anul/l, nr. 1, martie 2002

Istorice, între anii 1997-19999 s-a restaurat incintă

zidul de

mănăstirii,

al

1997-2002 s-a deschis de

intervenţie

Menţionăm

asupra

însă

că

restaurarea acesteia, dificilă,

destul de zidărie

şantierul

prin

prăbuşirea

structurii prin

exterioare. Mai

egumeneşti.

la ora

constatarea alocaţi

trenează

actuală

şi

scăderea

a picturii interioare

puţin îmbucurătoare

pe

măsură

şansele

în acest fel,

naţionale şi

înlăturarea planşeelor

este

însă

ce anii trec, banii

de salvare sunt din

a unicei ocazii de a impune pe

să

singurul artefact din Moldova, capabil

lucrări

concureze cu celebrele bijuterii arhitectonice bucovinene.

de restaurare pe cca 10 mp din

interioară

şi

firmamentul patrimoniului arhitectonic mondial

Îmbucurător este faptul că în 2000 s-au

pictura

necesare pentru

ce în ce mai mici, în detrimentul culturii

din lemn.

executat

că

lucrări

pentru restaurare sunt din ce în ce mai

puţini şi

fiind

coloanelor de

clădirii

generală

restaurarea

lucrările

pentru

lipsa banilor

de la pridvorul

rezistenţei

iar în perioada

Casei

situaţia

de a se stabili tipurile de

din naosul bisericii, cu scopul

RECENZII

HIERAS US XI - aceeaşi publicaţie de prestigiu Ionel Bejenaru . Apărută Botoşani şi redacţia

sub egida Consiliului

a Muzeului

Judeţean Botoşani ,

lui Octavian-Liviu

studii dedicate istoriei vechi contribuţii

istoric al locurilor vatră

de

Constantin Iconomu Şbvan semnează

sub

Şovan, publicaţia

Hierasus XI, însumând, cu acest

înscrie

Judeţean

şi

număr,

noile

semnătura

act de Plastica colecţiile

Mariei Diaconescu,

luăm

judeţul Botoşani,

act

cultura

MihăIăşeni,

unde, cu

culturii Sântana de

Mureş­

şi

sec.

1-11 d. Chr.). Virgil -Mihăilescu

Şadurschi

propun

numismatică

binevenit, autoarea concluzionând în finalul valenţelor credinţelor

de la

din

locuire (paleolitic, bronz târziu, Hallstatt

din

studiului asupra

arheologice

Ce rnjachov , s-au descoperit şi alte nivele de

veche

antropomorjă cucuteniană

muzeelor din

aparţinând

IV-V,

valoroase relativ la trecutul

cultură şi civilizaţie românească.

Sub

descoperiri

ocazia săpături lor efectuate în necropola din sec.

arheologiei,

Botoşanilor, această

Octavian-Liviu

un articol interesant privind

Corlăteni-Chişinău

doar

şi

colecţia

magico-

religioase ale vremii.

pentru

-

Bârliba

cercetătorilor aplecaţi

Paul spre

studiul Câteva monede inedite din

Muzeului de Istorie din că

şi

nu doar

31

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

vecinătatea

Botoşani. Şi

ne

leagă

de

j"rum tullural

Anul II, nr. 1, martie 2002

Republica Moldova, subliniem studiul Noi

Suharău,

aşezări de tip Sântana de Mureş - Cernjachov

semnăturile

pe teritoriul Republicii Moldova, semnat de

Univ. AU.Cuza din

arheologii Ion Vlasenco

şi

judeţul

studiu purtând

prof. univ. Sergiu Haimovici de la

Ungurianu din

Alexandru Popa din

Botoşani,

Iaşi

Botoşani şi

şi

prof. Aurelia

care se

materialele descoperite într-o

Chişinău.

Dan

Teodor,

ştiinţific

din

întărită

medievală

Botoşani,

cunoscutul

Iaşi, semnează

studiul

cercetător

săpătură

Aşezarea

Şadurschi. Acelaşi

timpurie de la Dersca-

rod al unei mai vechi

preocupări

recenzii privind

Hierasus XI include

şi două

paleopatologic

două

Ţinuta grafică

al

de reliefat, purtând

Botoşani)

edituri de

datând din sec. IV-V d. Chr., studiu cercetătorul ştiinţific

de la Centrul de

cercetări

Dan Botezatu

biologice din

de

Paul

volume de

două

excepţional

europeană, tipărite

în

Germania.

scheletelor din necropola de la MihăIăşeni Uud.

semnat de

mai veche

în finalul volumului,

interes pentru arheologia

valoroase

studii interdisciplinare - Studiul antropologic, şi

efectuată

la

Alexandru Popa, prof. univ. din

Chişinău, semnează,

al

domniei sale.

paleodemografic

arheologică

referă

din

a

marcă, aşa

lucrării

este de asemenea

aceeaşi emblemă

a unei

cum s-a dovedit a fi AXA

Botoşani.

Iaşi şi

Studiul materialului arheozoologic provenit din aşezarea datată

în sec. III d. Chr. de la

Coperta 1 - Vas cucutenian de la Drăguşeni - Botoşani. Coperta II - Turnul bisericii Popăuţi - Botoşani.

Redacţia:

dr. Octavian Liviu

Şovan

- redactor coordonator; Dana Petrariu, Elena

Ibănescu,

protosinghel Luca Diaconu, Ionel Bejenaru, Violeta Damaschin, Gellu Dorian, Silvia Lazarovici redactori; tehnoredactare - Octavian Liviu Botoşani,

Şovan,

Mirela Anisie

str. Unirii, nr.16, tel.-fax. 516925, tel. 515173

32

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro