Revista Fizica

Revistă dedicată Zilei Pământului 22 APRILIE 2008

IN LOC DE EDITO

Z

iua de 22 aprilie a fost

aleasă să fie ziua internaţională a pământului. Este o zi în care ar trebui să ne aducem aminte că trăim pe o planetă pe care a apărut viaţa, fiindu-i sălaş şi leagăn, poate singurul din Univers. Este casa noastră comună, în care locuim noi oamenii, împreună cu celelalte vieţuitoare, plante şi animale de a căror existenţă avem datoria să ne îngrijim ca de propria noastră viaţă, căci cu ele formăm învelişul viu al planetei.

DE CE PAmântul DEoCAMDATA? Numele revistei are un scop clar: şi anume acela de a atrage un semnal de alarmă asupra pericolelor la care a început sa fie supusă planeta noastră în ultimii ani.

Toate acestea

D

acă Pământul este rotund

Asta înseamnă că el a învăţat Lecţia cercului de la Arhimede. Dacă mama naşte un prunc Asta înseamnă că omenirea Are o nouă speranţă. Dacă brazii respiră pe munţi Asta înseamnă că Universul Se sprijină pe umerii lor. Dacă zăpada este albă Şi încă mai este Asta înseamnă că pământul visează. Este ziua lui LA MULŢI ANI, planeta noastră dragă.

1

CATIVA PASI PRINTRE STELE

U

niversul cuprinde tot

ceea ce noi ştim că există: stelele, planetele, rocile, oamenii şi aşa mai departe. Include chiar şi vidul. Aproape toată materia vizibilă din Univers este conţinută de galaxii. Numărul lor depăşeşte 100 de miliarde şi sunt grupate în nişte nori foarte mari (supergrupuri), conectaţi ca într-o reţea. Universul a luat naştere probabil acum 13,7 miliarde de ani, într-o imensă explozie. Toată materia, energia - chiar şi timpul au fost create odată cu Bing Bang-ul Stelele sunt nişte mingi de gaze fierbinţi, de dimensiuni foarte mari, ce se află într-o mişcare de rotaţie 2

REGATUL SOARELUI

A

cum circa 4,6 miliarde de ani, un imens nor de

pulberi cosmice şi gaz a suferit un colaps gravitaţional, începând să se contragă. Având o viteză din ce în ce mai mare, aceasta a devenit o sferă atât de caldă şi densă, încât a reuşit să dea naştere unei reacţii nucleare numită fuziune, ce era în măsură să emită lumină şi căldură. Astfel a luat naştere Soarele. Cel mai probabil, în timpul ce a urmat, s-a produs o a doua explozie, aceea a unei supernove apropiate, care a furnizat energia necesară nebuloasei protosolare pentru un colaps gravitaţional şi pentru a începe să se rotească în jurul ei înseşi, dând naştere Sitemului Solar. Acesta cuprinde Soarele, nouă planete cu cei 127 de sateliţi, asteroizi, comete şi mari cantităţi de gaz şi praf. Dimensiunea mare a Soarelui, comparativ cu celelate obiecte, şi imensa lui forţă de gravitaţie le determină să se rotească în jurul lui. 3

POVESTEA PAMANTULUI

P

ământul (sau Terra, uneori numită Planeta Albas-

tră) este a treia planetă ca distanţă faţă de Soare în sistemul nostru solar şi a cincea ca dimensiune, cea mai mare din categoria planetelor telurice şi singura cunoscută în Univers ca fiind locuită de viaţă inteligentă. Pământul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde de ani din materia norului gazos al Nebuloasei Solare. Odată cu trecerea timpului gazele fierbinţi şi praful s-au topit, formând o enormă sferă din rocă. În timp, temperatura din centrul pământului a scăzut la 5500 grade Celsius, gazele ieşind la suprafaţă, adunându-se în jurul Terrei, formând balonul gazos numit atmosferă Cuvintele ce se referă la Pământ pot fi formate în două moduri. Primul este folosirea rădăcinii terra-, cum ar fi de exemplu cuvântul terestru. Mai există şi varianta rădăcinii telur-, cum se poate vedea în cuvintele teluric, telurian. Ambii termeni provin de la Zeiţa romană Terra Mater, ce se pare că şi-a primit la rândul ei numele de la vechea denumire de Tellūs Mater. Termenii ştiinţifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc geo-, derivat din numele zeiţei Gaia, echivalenta Terrei Mater in cultura grecească. 4

Cum s-a format pamantul? 1. În primii săi ani, Pământul era o sferă de rocă topită şi incandescentă. Când s-a format scoarţa, gazele au ţâşnit prin vulcani, creând o atmosferă în jurul planetei 2. Pământul s-a răcit treptat iar roca topită, prezentă la suprafaţă, a devenid solidă. În noua atmosferă s-au format nori şi a început să plouă; oceanele şi mările au început să se umple cu apă. 3. În urmă cu circa 3 milioane de ani, în oceane au apărut primele forme de viaţă. La început erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele, animalele au început să evolueze, viaţa mutându-se pe uscat. 4. În zilele noastre există pe Pământ foarte multe plante şi animale diferite. Planeta s-a răcit, dar nucleul este încă foarte cald. Există încă vulcani si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci când planeta era încă în formare

5

Structura pamantului

6

Structura atmosferei

7

Cutremurele

C

utremurele sau seismele

sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în vibraţii originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică. Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor. Prin studiul cutremurelor, prin observatoare seismice răspândite pe glob, cu ajutorul seismografului(un aparat de înregistrare a cutremurului) s-a constatat că aceste mişcări (unde seismice) ale scoarţei pământului au Charles F. Richter un centru în adâncime "hipocentrul" de propagare circulară a undelor seismice. Locul situat la suprafaţa scoarţei pământului deasupra hipocentrului, unde se măsoară intensitatea cutremurului este numit “epicentru".

8

V

Vulcanii ulcanul este o formaţie geologică de formă conică for-

mată prin erupţia lavelor, cenuşelor, şi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime. Eruptia Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo unde scoarţa terestră opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă sau de limitele dintre plăcile tectonice Continentale. Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) şi lavă (vâscozitatea ei diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care se solidifică prin răcire. Erupţiile vulcanice sunt de două feluri: * erupţia efuzivă este o erupţie vulcanică silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu viteză mică (erupţiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). * erupţie explozivă este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţiei.

9

Starea mediului inconjurator

S

ănătatea fiecărui om este influenţată de sănătatea me-

diului; fiecare om afectează mediul în care trăieşte. Starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: spaţiile împădurite se reduc, deşertul se extinde, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subţire, numeroase specii de plante şi animale au dispărut, efectul de seră se accentuează. Sănătatea oamenilor este afectată; starea de sănătate nu poate fi menţinută respirând aer poluat, contaminând alimente şi apă cu pesticide sau alte substanţe chimice. Fiecare om trebuie să realizeze şi să accepte să-şi asume responsabilitatea privind impactul pe care viaţa lui o are asupra vieţii planetei. Probleme globale de mediu: 1. Efectul de seră este un fenomen natural al cărui mecanism este următorul: razele solare incidente sunt în mare măsură absorbite de pământ, iar o parte sunt reflectate în spaţiu. O parte a acestei radiaţii este, la rândul ei, absorbită şi reflectată de gazele cu efect de seră din atmosferă: vaporii de apă, norii, CO2, metan, oxid de azot. Acest efect este amplificat de activităţile umane: transport, încălzire, refrigerare, industrie, creşterea animalelor şi deşeurile acestora, duc la încălzirea climei, topirea gheţarilor, ridicarea nivelului mării, inundarea continentelor, uragane.

10

2. Ozonul este o moleculă simplă construită din 3 atomi de oxigen. Concentraţia sa maximă se află la aproximativ 30km înălţime, stratosferă. Stratul de ozon este esenţial pentru menţinerea vieţii pe pământ, el filtrând raze ultraviolete venite de la Soare. Consecinţele distrugerii stratului de ozon: arsuri grave, malformaţii, cancere de piele şi ale glandelor salivare, reducerea eficienţei vaccinurilor, slăbirea sistemului imunitar, perturbări în procesul de fotosinteză, reducerea cantităţii de oxigen. 3. Poluarea este un fenomen global. Constă în impurificarea mediului cu diferiţi poluanţi. Ea acţionează în atmosferă, apă şi sol şi poate fi: chimică, fizică, biologică, fonică şi radioactivă.

11

Omagiu E ziua cuvântului tandru Dăruit vieţii pentru ideea de om. E ziua cuvântului biruinţă Pentru zorii dimineţii de culori Timp şi spaţiu descifrat solemn. E ziua cuvântului trandafir Din toate văile speranţei Unde se numără fructe coapte. E ziua cuvântului unire Luminând odaia la primele raze ale soarelui. E ziua cuvântului puritate Cum suie printre cuvinte cu ochii de copil Cu floare, cu o sărbătoare Rememorând primăverile planetei.

Învata Învaţă de la vultur când umerii ţi-s grei Şi du-te la furnică să-i vezi povara ei! Învaţă de la floare să fi gingaş ca ea, Învaţă de la Soare să ai blândeţea sa! Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor, Învaţă de la toate, că totu-i trecător.

12

Nu vrem o alta Hirosima Am auzit gemând şi strigând, Peste timp, un om mutilat, Ajuns epavă de carne şi oase Chiar şi azi se mai aud Printre pereţii goi, ţipetele Milioanelor de copii În fabricile de ucideri naziste În miile de parcuri şi păduri Se mai aud peste timp Gemând copacii şi florile Ce şi-au pierdut de mult Frumuseţea şi gingăşia Dar ce a vrut mai crud Şi inuman al doilea război mondial A fost moartea atât de bestială A Hirosimei si Nagasaki. Am auzit peste timp Vocea Pământului strigând: Pace pentru vecie Şi i-am auzit gemând Sub povara ucigătoarelor arsenale Căci Terra nu mai vrea o altă Hirosimă!

13

PAMANTUL DEOCAMDATA Timpul vieţii ni-i scurt Hai să-l facem curat Trăiesc unii din furt Alţii doar din ce au dat. Sunt săraci şi bogaţi Laşii scuipă pe prag Voi ce-n lumină zburaţi Pân' la cer vă urcaţi Pe spinări de noi sclavi. Pe pământ avem de toate Şi mai bune şi mai rele, bune rele, Şi-nchisori şi libertate, Şi-am putea şi nu se poate Şi noroi Şi stele. Voi ce-n lună plecaţi Cu-ale voastre izbânzi Nu uitaţi c-aveţi fraţi Pe planetă flămânzi. Pâinea lor o mâncaţi Printre stele zburând Voi degeaba zburaţi Când cei subdezvoltaţi Se târăsc pe pământ.

14

Lumea-i plină de răi Şi de doctori docenţi Şi de măşti şi de vămi Şi de mari inocenţi. Fiindcă năşteţi copii Apăraţi-i luptând Doborâţi monştrii vii Ce de-un veac de vecii Norii pun pe pământ. Între cei care trag Si cei care sunt traşi Nu e loc de vreun steag E o groapă de paşi. Între ei sunt sudaţi Cu un strâmb ideal Cum sunt bine legaţi Condamnatul de laţ Si biciuşca de cal. Şi ruină şi cetate Genii mari şi frunţi tembele Vânt stă şi vânt ce bate Si martiri dar şi lichele Nedreptate şi dreptate Ce-am putea şi nu se poate Şi noroi şi stele.

15

PAMANTUL

Pe spate ne-am întins în iarbă: tu şi eu. Văzduh topit ca ceara-n arşiţa de soare Curgea de-a lungul peste mirişti ca un râu. Tăcere apăsătoare stăpânea pământul Şi-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n fund. N-avea să-mi spună Nimic pământul? Tot pământu-acesta Neîndurător de larg şi-ucigător de mut, Nimic? Ca să-l aud mai bine mi-am lipit De glii urechea - îndoielnic şi supus Şi pe sub glii ţi-am auzit A inimii bătaie zgomotoasă. Pământul răspundea.

16

Colectivul de redactie Coordonator proiect Prof. Andreescu Denissa Redactor Andreescu Rareş Olimpiu Corectură Andreescu Denissa Grafică Andreescu Rareş Olimpiu Colaboratori Prof. Manole Carmen Mulţumim www.google.ro Planeta Pământ - Enciclopedie Deagostini O călătorie în Univers - Deagostini Prof. Radu Adriana - Director Şcoala Generală nr. 167 Prof. Vişan Oana Viorela - Director Şcoala Generală nr. 169

Protecţia şi ameliorarea mediului suscită responsabilităţi la nivel internaţional. Rolul cel mai important în acest sens îi revine Organizaţiei Naţiunilor Unite care se ocupă de toate problemele ecologice ale mediului.

Ocrotirea mediului în România este o problemă de stat coordonată de Ministerul Mediului şi de comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române. La nivelul judeţelor funcţionează agenţii de supraveghere şi protecţie a mediului.