Ref 006530

Reforma armatei p 88 - 20 aprilie, la Floresti, intre Ploiesti si Campina, armata moldo-munteana era concentrata spre a face fata oricarei situatii p 89 - dupa detensionarea situatiei, atat in relatiile cu IO cat si cu cel H, domnul ordona inchiderea taberei de la Floresti la 11 septembrie 1859 - unificarea armatei incepea cu deplasari de unitati militare moldovene, la Bucuresti si muntene la Iasi, tabara de la Floresti s-a bucurat de o comanda unica - in 1860, statele majore, instructia, administratia si intendenta au fost asezate sub o singura comanda - gen Emanoil Florescu, devenit ministru de razboi in ambele tari p 98 - 27 noiembrie / 9 dec 1864 - Legea organizarii armatei

Reforma invatamantului p 89 - la 26 oct /7 noi 1860 domnul a inaugurat Universitatea de la Iasi, la inceput cu 4 fac: drept, filosofie (litere), stiinte si teologie p 91 - in timpul guv. Kretzulescu (24 iun / 6 iul 1862 - 11/23 oct 1863 ) s-a organizat Scoala de Silvicultura p 95 - in iulie 1864: Universitatea din Buc, initial cu fac de drept, stiinte si litere p 98 - la 25 noi / 7 dec 1864 - Legea instrutiunii - e de remarcat ca in Rom, intre primele tari din Europa instructiunea de 4 ani devenea gratuita si obligatorie - Scoala de Poduri si Sosele

Unificarea aparatului de stat p 89 - misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite din martie 1859, cu Costache Negri drept unic reprezentant al celor 2 tari - 1860 - unificarea armatei incepea cu deplasari de unitati militare moldovene, la Bucuresti si muntene la Iasi, tabara de la Floresti s-a bucurat de o comanda unica - in 1860, statele majore, instructia, administratia si intendenta au fost asezate sub o singura comanda - gen Emanoil Florescu, devenit ministru de razboi in ambele tari - unificarea serviciului telegrafului moldovean si muntean condusa de Cezar Librecht, inspector general - la Focsani activeaza Comisia Generala care intre 1859 - 1862 a emis legile promulgate apoi de domn - referitoare la Curtea de Casatie si domeniul funciar p 91 - in timpul guv Kretzulescu (24 iun / 6 iul 1862 - 11/23 oct 1863) s-a continuat opera de unificare administrativa cu seviciile sanitare din cele 2 tari - s-a instituit Directia Generala a Arhivelor Statului p 93 - Casa de Conturi - organizata dupa model francez, pentru verificare actelor financiare ale statului - 1864 s-a infiintat Consiliul de Stat care va avea rolul sau in noile structuri de putere dupa lovitura de stat - Legea contabilitatii -1864 - 1864 - Legea comunala p 95 - Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris - e in fapt o noua constitutie - statul sporea considerabil prerogativele domnului care castiga initiativa legislativa, dreptul de a numi ¼ din membri Senatului - corp ponderator - si pe presedintele Camerei, dar scadea in egala masura drepturile Adunarii, al carei regulament era alcatuit de Guvern - elaborarea legilor cadea in seama Consiliului de Stat, dar dreptul de a primii petitii il avea numai Senatul - Legea electorala

- facea sa creasca considerabil nr alegatorilor in principal de 2 categorii: primarii, care votau prin delegatie si directi, departajati prin posibilitatile censitare - reforma electoratului avantaja cu deosebire burghezia in formare p 96 - guv Kogalniceanu a obtinut un succs notabil la 22 aug 1864, cand Casa Stern si Banca Otomana, acordau tarii noastre un imprumut, cu dobanda de 12 % destinat finantarii institutiilor Romaniei moderne p 98 - septembrie 1864 - Legea introducerii sistemului de unitati si masuri metrice - 27 noiembrie / 9 dec 1864 - Legea organizarii armatei - 18 dec 1864, intr-o componenta mult schimbata si-a deschis lucrarile Noua Camera - care va reusi pt prima oara votarea anticipata a bugetului pe anul urmator - Legea privind numire de catre domn a mitropolitilor si episcopilor - ea a provocat o mare emotie la Constantinopol - aceasta masura, cu caracter de autocefalie pt Biserica Rom era un alt semn al consolidatii treptate a statului national si al aspiratiei sale spre independenta

Reforma Juridica p 93 - 23 martie 1864 - Codul Penal si de Procedura Finala - 1864 - Legea organizarii judecatoresti p 98 - 16 dec 1864 - Codul Civil - dupa model napoleonian si italian - introducea casatoria si divortul civil, ambele obligatorii si crea posibilitatea impamantenirii treptate prin acordarea de drepturi politice locuitorilor evrei ai tarii

Reforma funciara p 92-93 - 25 dec 1863- secularizarea averilor asa-ziselor manastiri inchinate puse de ctitori sub ascultarea Patriarhilor Orientului - Muntenia - 11,4 % din teritoriul national - Moldova - 12,16 % - Moldova+Muntenia+manastirile pamantene = 25,6 % din suprafata agricola, ¼ din bogatia tarii apartinea clerului, o parte servea intereselor straine tarii - iulie 1863 - se oferise calugarilor greci despagubiri + bani ptr construirea unei scoli laice + spital langa Constantinopol - oferta se refuza - Poarta apara veniturile ce i se "cuveneau", Rusia = "protectoarea" tuturor ortodocsilor din I.O. - pt a evita conflicte, M.Kogalniceanu si A.I.Cuza grabesc dezbaterea si aprobarea legii - cu majoritate foarte larga, pe 25 dec 1863 - domnul preciza ca toate averile manastiresti din Romania apartin statului, veniturile lor apartin bugetului: reinnoieste oferta de despagubire - Franta - favorabila - I.O., I.H. si Rusia protesteaza, dorind sa asigure calugarilor greci o recompensa convenabila - A.I.Cuza avea sprijinul popular - intr-o scrisoare catre ministrul de externe otoman, A.I.Cuza scria: "In aceasta chestiune, Alteta, eu nu sunt principele romanilor, sunt Romania insasi." - conferinta ambasadorilor de la Constantinopol, hotaraste o despagubire, pe care manastirile o refuza p 96

- Legea rurala - 14/26 august 1864 - modul de realizare - Muntenia - pamant in functie de numarul de vite => 3 categorii: - 11 pogoane - 7 pogoane+11 prajini - 4 pogoane+15 prajini - Moldova: - 5 falci+40 prajini - 4 falci - 2 falci+40 prajini - sudul Basarabiei: - 6 falci+30 prajini - 2 falci+70 prajini - pamantul primit < 2/3 din mosia expropriata, fara paduri si nu putea fi vandut 30 de ani - se desfiintau claca, dijma, podvezile, zilele de meremet, etc - rascumpararea - in 15 ani, se platea diferentiat pt fiecare categorie de proprietari - s-a avut in vedere claca si alte obligatii, in asa fel incat la acoperirea integrala a sumei, contravaloarea sa echivaleze cu pamantul acordat - greutatile taranilor ar fi fost mai mici, daca ar fi existat o institutie de credit, pe care AICuza, ar fi construit-o, daca imprejurarile ar fi permis-o - dificultati - nu exista un regulament clar, se lucra cu circulare redactate de primul ministru - putini ingineri topografi => masuratorile s-au facut cu greutate, s-au savarsit abuzuri in toate judetele, au ramas si tarani neimproprietariti - consecinte - dpdv economic - negativ, pt ca fara clasa, proprietari si arendasi n-au vrut sa angajeze capitalurile necesare progresului agriculturii si n-au putut face fata dificultatilor de moment: impartirea pamantului stagna, multi sateni s-au efectuat muncile agricole => regres al productiei in 1865 - 1867 - cresterea productiei, cresterea importului, masini agricole, investitii interne, inlesnirea drumului spre societatea moderna

Concluzie p 100 - Rolul istoric al lui Cuza - opera sa politica trebuie masurata cu dimensiunea epocii careia el si

poporul roman i-au dat viata si in care totul era de infaptuit: o larga reforma care sa asigure dreptul la vot, la proprietate si la instructie, pentru categoriile sociale in trecut defavorizate - in continuarea ei, bunastarea generala nu se putea cladi "fara a intemeia creditul public, a deschide drumuri, a face poduri, a impodobi si a sanatati orasele, a largi porturile, a inflori comertul, a incuraja industria... a intinde linii de drumuri de fier... a dezvolta toate stabilimentele publice". - totodata, era de consolidat statul national abia infaptuit printr-o politica de eficace autonomie si de chibzuita asezare pe drumul independentei depline - meritul incontestabil al lui Cuza e de a fi actionat energic in sensul infaptuirii programului unionist al adunarilor ad-hoc, de a fi implinit reformele fundamentale solicitate de modernizarea Romaniei si de a fi inteles atunci cand misiunea sa s-a incheiat, sa se retraga spre a lasa succesiorilor sai posibilitatea de a realiza integral aspiratiile poporului roman: independenta si unitatea deplina.