Realizarea Unei Instalatii Electrice

CUPRINS

pagina

CAP.1 GENERALITĂŢI. CAP.2 ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI ELECTRICE INTERIOARE. CAP.3 ETAPE DE EXECUŢIE A UNEI INSTALAŢII ELECTRICE DE FORŢA: • ÎNTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI INSTALAŢIEI. • TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR ELABORATE. • DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALAŢIE. CAP.4 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA CAP.5 VERIFICAREA SI RECEPŢIONAREA INSTALAŢILOR ELECTRICE INTERIOARE CAP.6 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE

CAP.1

GENERALITĂŢI 1

2- 9 10-15

15-20 21 21-23 23-27

A.

Definiţii si tehnologie • Prin instalaţie electrica interioara se înţelege întreaga instalaţie electrica a unui consumator, situata in aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce serveşte la alimentarea cu energie electrica a tuturor receptoarelor electrice. • Prin receptor electric se înţelege ansamblul electric care absoarbe energia electrica si o transforma in alte forme de energie (luminoasa, termica sau mecanica ) folosite in scopuri utilitare. • Prin puterea instalata a unui receptor se înţelege puterea nominala a unui receptor electric. • Prin putere instalata a unui consumator se înţelege suma puterilor instalate ale receptoarelor consumatorului respectiv. • Prin putere maxima absorbita de un consumator se înţelege cea mai mare valoare a puterii medii de durata intr-o perioada considerata si intr-un interval de timp de 15-30 sau 60 minute, in funcţie de caracteristicile sarcinii. • Prin tabloul de distribuţie al abonatului se înţelege tabloul electric care primeşte energia electrica direct din reţeaua furnizorului si din care se distribuie energia pe circuitele receptoarelor electrice. • Prin circuit electric se înţelege ansamblul elementelor conductoarele curent care alimentează receptoarele electrice. Din tabloul de distribuţie al abonatului se ramifica circuite separate pentru iluminat si separat pentru prize, dimensionate in funcţie de numărul de corpuri de iluminat si de prizele montate in locuinţa abonatului. • Prin curent admisibil in conductor se înţelege valoarea permanenta a intensităţii curentului pe care o poate suporta un conductor, fără ca de temperatura sa de regim permanent sa depăşească o valoare specifica. • Prin curent nominal se înţelege curentul admisibil in conductor pe care este prevăzuta instalaţia electrica. • Prin curent de suprasarcina se înţelege orice curent superior celui nominal, produs intr-un circuit electric fără defect. • Prin curent de scurcircuit se înţelege supracurentul produs de un defect de impedanţa neglijabila intre puncte aflate la potenţial diferit in funcţionare normala. • Prin curent de defect se înţelege curentul care apare ca urmare a unei străpungeri sau conturnări a izolaţiei. • Prin curent de defect la pământ se înţelege curentul de defect care se scurge in pământ. • Prin coloana electrica se înţelege partea de branşament prin care se realizează legătura dintre firida de branşament si instalaţia electrica a consumatorului. • Prin branşament electric se înţelege partea dintr-o instalaţie de distribuţie a energiei electrice cuprinsa intre reţeaua electrica si bornele de ieşire ale contorului de decontare a energiei electrice. 2

• Prin racord electric se înţelege partea de branşament cuprinsa intre linia electrica de distribuţie si firida de branşament. Racordul electric poate fi aerian sa subteran. • Prin firida de branşament se înţelege partea de branşament in care se realizează legătura intre racordul electric si coloana electrica si unde se montează elementele de protecţie la suprasarcina si scurtcircuit ale coloanei electrice. • Prin pardoseala izolanta electric se înţelege pardoseala executata din materiale care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc, linoleum, bachelita,)sau pardoseala executata din materiale izolante montate pe suporturi neizolante. B.

Condiţii ce trebuie îndeplinite de personalul pentru executarea de instalaţii interioare 1. Executarea instalaţiilor electrice interioare se face de către personalul întreprinderilor furnizoare de energie electrica sau de către personalul altor unităţi autorizate in acest sens. 2. Pentru executarea de instalaţii interioare personalul trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: • sa posede calificarea profesionala pentru lucrările ce i se încredinţează, corespunzător funcţiei deţinute; • sa fie instruit si verificat d.p.d.v al prezentei fisei tehnologice si al altor reglementari in vigoare, sa-si însuşească si sa respecte disciplina tehnologica care priveşte funcţia si locul de munca in care îşi desfăşoară activitatea. • sa fie autorizat, in conformitate cu reglementările in vigoare pentru executarea de instalaţii electrice. 3. Autorizarea in conformitate cu prevederile „ Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice „ PE 923/69, este obligatorie atât pentru persoanele care verifica documentaţia de proiectare si execuţie a lucrărilor in instalaţii electrice interioare cat si pentru personalul care recepţionează si racordează la reţeaua electric de distribuţie instalaţiile respective; 4. Nerespectarea prevederilor din actele normative in vigoare privind executarea instalaţiilor electrice, precum si fapta de a dispune sa se execute instalaţii electrice de către alte unităţi sau alte persoane in afara celor prevăzute in articolele precedente, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale, in raport cu gravitatea faptei si a consecinţelor ce pot fi generate de lucrările respective.

C.

Condiţii tehnice privind executarea de instalaţii interioare 1. Orice lucrări noi, măriri, separări sau modificări de instalaţii interioare 3

se vor începe numai după aprobarea de către unitatea furnizoare de energie electrica a cererii de începere a lucrărilor si a planului instalaţiei, care formează dosarul preliminar al acesteia. 2. Dosarul preliminar pentru instalaţia interioara se va întocmi in doua exemplare de către electricianul autorizat si va cuprinde: • planul general al clădirii in care urmează a se executa instalaţia interioara; • indicarea poziţiei tabloului electric; • puterea si numărul lămpilor si aparatelor electrice care sunt prevăzute pentru a fi instalate in încăperile respective. 3. După analizarea posibilităţii si condiţiilor de racordare la reţeaua electrica de distribuţie a instalaţiei interioare a viitorului abonat, unitatea furnizoare va aproba planul prezentat. Un exemplar rămâne la furnizor, iar celalalt se înapoiază executantului, care poate începe executarea lucrării. Trebuie avut in vedere ca unitatea furnizoare a energiei electrice poate sa proiecteze, sa execute lucrări de branşamente si sa furnizeze energie electrica numai imobilelor situate pe caile publice. 4. După executare instalaţiilor prevăzute in dosarul preliminar si in vederea executării branşamentului, solicitantul va completa si va depune la furnizor, prin electricianul autorizat al executantului instalatei de utilizare, dosarul definitiv al instalaţiei, care va cuprinde : • cererea pentru executarea branşamentului • declaraţia executantului, din care sa rezulte ca instalaţia corespunde normativelor, prescripţiilor si regulamentelor in vigoare; • planul de situaţie al apartamentului fata de restul imobilului si orientarea fata de strada, destinaţia fiecărei încăperi; • schiţă de instalaţie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa, a întrerupătoarelor, a prizelor si a tabloului de distribuţie; • schema de distribuţie, cu secţiunea conductoarelor electrice la plecarea din tabloul de distribuţie . 5. La realizarea instalaţiei electrice interioare se vor lua masuri de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere directa si a electrocutărilor prin atingere indirecta in conformitate cu „Normele republicane de protecţie a muncii”. Inaccesibilitatea se va realiza, in funcţie de natura echipamentului si condiţiile specifice de exploatare, prin una sau mai multe din următoarele masuri: • izolarea electrica a tuturor elementelor conductoare de curent, care fac parte din circuitele curenţilor de lucru ; • utilizarea de carcase de protecţie • prevederea de îngrădiri, fixate sigur pe suporturi si prin orificiile cărora sa nu fie posibila atingerea cu mana a elementelor sub tensiune • amplasarea la înălţimi inaccesibile in mod normal 4

Observaţie: Pentru protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirecta, elementele care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot intra sub tensiune datorita unui defect de instalaţie vor fi prevăzute cu masuri de protecţie corespunzătoare. In acest scop aparatele electrocasnice se vor lega la nulul de protecţie .Conductorul nul de protecţie se va instala separat intre borna de nul de protecţie a tabloului de distribuţie si priza cu contact de protecţie situata intr-un loc care nu are pardoseala izolanta electric. Borna de nul de protecţie a tabloului se va lega printr-un conductor de nul separat la borna de nul de protecţie din firida de branşament. Legătura dintre borna de nul de protecţie si din firida de branşament si nulul reţelei electrice se va realiza printr-un conductor de nul unic de lucru si de protecţie, in următoarele condiţii: • conductorul de nul al branşamentului trebuie sa aibă secţiunea cu o treapta mai mare decât secţiunea conductorului de faza; • conductorul de nul al branşamentului trebuie sa fie racordat la conductorul de nul al reţelei electrice de distribuţie prin doua legături distincte, iar la tabloul de distribuţie din firida de branşament prin doua borne distincte; • conductorul de nul trebuie sa fie fixat in aşa fel încât legătura la clema sa nu fie solicitata mecanic atât la reţea cat si in firida de branşament; • armatura stâlpului la care se racordează branşamentul trebuie sa fie legata la conductorul de nul al reţelei. 6. Pentru instalaţiile electrice interioare se admite, ca mijloc principal de protecţie, protecţia la apariţia unor curenţi de defect periculoşi cu respectarea următoarelor condiţii: • protecţia P.A.C.D. va cuprinde in afara dispozitivului de sesizare a curentului de defect (releu de protecţie ), si un dispozitiv de control al protecţiei; • carcasele receptoarelor electrocasnice protejate prin P.A.C.D. vor fi legate la nulul de protecţie; • protecţia P.A.C.. trebuie sa realizeze comanda deconectării automate a receptoarelor electrocasnice la toate fazele, inclusiv conductorul de nul de lucru, intr-un timp de maxim 0.2 secunde. 7. Pentru executarea instalaţiilor electrice interioare se vor utiliza materiale si aparate omologate. 8. Alegerea tipului si a sistemului de montaj al materialului si al aparatelor, ce se utilizează in instalaţiile interioare, se va face in funcţie de: • categoria încăperii d.p.d.v. al mediului ambiant, al pericolului de electrocutare si al pericolului de incendiu. In cazul in care un loc sau o zona dintr-o încăpere poate fi încadrata in mai multe categorii, se vor lua masuri de protecţie speciala.

5

• evitarea amplasării instalaţiei electrice pe traseu comun cu acelea ale conductelor altor instalaţii. In cazul in care acest lucru nu este posibil, instalaţiile electrice se vor monta -deasupra conductelor de apa – si – sub conductele de gaze naturale. 9. Se interzice montarea directa pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor, tuburilor din material plastic (PVC )si a aparatelor electrice. Montarea acestor materiale si aparate pe elementele de construcţie din materiale combustibile este admisa numai cu condiţia interpunerii de materiale necombustibile intre ele. Se vor folosi, după caz: • straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime: • o făşie de asbest, care va depăşi cu 3 cm, de o parte si de alta, conductorul sau tub; • spatii necombustibile, care vor distanta elementele instalaţiei electrice la minim 3 cm de elementele combustibile. Se vor lua masuri similare si in cazul îngropării sub tencuiala. 10. Traversarea canalelor de fum si a coşurilor cu elemente ale instalaţiilor electrice este interzisa. 11. Traversarea elementelor de construcţie necombustibile, au conductoare in tuburi de protecţie din PVC, se va face protejarea lor, prin porţiunea de de trecere, prin tuburi de protecţie. Daca trecerea se face intre încăperi in medii diferite se vor monta înclinat spre încăperea cu condiţii mai grele . si se va etanşa cu masca izolanta. 12. Traversare elementelor de construcţie din materialele combustibile cu elemente ale instalaţiei electrice se va face prin protejarea pe porţiunea de trecere cu teuri din materiale necombustibile. 13. Se va evita montarea tuburilor pe pardoseala podurilor. Tuburile din PVC montate pe planşee, sub pardoseala sau pe planşeele podurilor, trebuie protejate cu mortar de ciment contra pericolului de deteriorare mecanica 14. In încăperile de baie nu se vor monta întrerupătoare si prize. Acestea trebuie sa se monteze in afara acestor încăperi. Fac excepţie prizele pentru maşinile de bărbierit. In cazul in care se montează o asemene priza, aceasta va fi alimentata dintr-un transformator special de separaţie, omologat, care are izolaţie suplimentara pe partea secundara. Priza va fi de tip normal montata p carcasa transformatorului. Se recomanda ca priza sa fie prevăzuta cu întrerupător special care sa permită cuplarea transformatorului de separaţie la reţea numai in momentul folosirii prizei. Aceste prize se montează de obicei îngropate in apropierea oglinzii la o înălţime de 1.2 m fata de pardoseala. Carcasa metalica a transformatorului de separaţie trebuie sa fie legata la conductorul nul de protecţie. 15. Întrerupătoarele si comutatoarelor trebuie montate pe conductorul de faza. 16. Aparatele electrice de uz casnic se alimentează din circuitul normal de priza, daca are puteri de maxim 2Kw,la tensiunea de 220V. 17. Un circuit de prize monofazat poate alimenta maxim 8 prize simple sau duble . 18. Un circuit de iluminat poate fi încărcat cu maxim 12 locuri de lampa. 6

TABELUL 1. Categoriile de încăperi in funcţie de mediu si pericol de electrocutare Simbolul categoriei încăperii

Caracteristicile principale ale mediului ambiant

Gradul de umiditate

Gradul de pericol de electrocutare

1

2 Încăperi uscate, fără ceata sau condensaţii pe pereţi.

3

4

Maximum 75%

Puţin periculos

U0

U1

U2

U3

Încăperi umede cu intermitenta, cu ceata sau condensaţii pe pereţi care se usucă repede printr-o aerisire normala.

Nu depăşeşte timp îndelungat 75%

Încăperi umede, cu ceata sau In mod obişnuit condens pe 75-97% pereţi Încăperi conductoare d.p.d.v electric, in care pardoseala este electric

Periculos

Periculos

Periculos

Încăperile corespunzătoare in care se executa instalaţii interioare 5 Camere de locuit

Bucătarii, WC- uri, Spatii exterioare acoperite

Bai de utilitate familiala Încăperi cu pardoseli din pamat, beton, mozaic, etc.,

19. La executarea instalaţilor interioare se vor folosi numai tuburi din materia-le plastice. 20. La amplasarea elementelor instalaţiilor electrice interioare se vor urmări: a. Evitarea încăperilor spatiilor, locurilor si zonelor in care integritatea instalaţiilor ar putea fi periclitata. 7

b. Asigurarea posibilităţii unui acces uşor la instalaţia electrica, astfel încât verificarea, localizarea si remedierea defectelor sa se facă cu uşurinţă; c. Alegerea traseelor celor mai scurte posibil, in scopul evitării consumurilor nejustificate de material. d. Evitarea montării aparatelor in încăperile conductoare d.p.d.v electric (cat si CE) 21.Circuitele de lumina vor fi separate de circuitele de prize. Se admit doze comune pentru dozele de iluminat si prize. 22. Se vor prevedea circuite separate pentru alimentarea: • Boilerelor electrice cu acumulare cu capacitate peste 201; • maşinilor de gătit electrice cu puteri peste 2.5 kW 23.La locuinţele de toate categoriile, din mediul urban sau rural, se va prevedea cel puţin o priza in fiecare încăpere de locuit. 24.Secţiunile conductoarelor pentru circuite se vor dimensiona pe baza căderilor de tensiune si se vor verifica la curentul maxim admisibil. 25. Pentru diferite tipuri de conductoare, intensităţile maxime admise ale curenţilor in regim permanent, la o temperatura a mediului ambiant de +25 ºC, sunt prezentate in tabelul urmator: Intensităţile maxime admise ale curenţilor (A) in regim permanent, pentru conductoare din cupru sau aluminiu izolate, montate in tuburi: Tipul Conductorului

Numărul de conductoare in tub

1 Conductoare de cupru tip FY

2 2 3 4 5.6

Conductoare din aluminiu tip AFY

2 3 4 5.6

Secţiunea nominala a conductoarelor(mm2) 1 1.5 2.5 4 6 10 3 4 5 6 7 8 14 17 24 31 40 55 12 14 20 26 34 49 11 13 18 24 31 45 10 11 16 21 27 39 -

-

18 16 15 13

23 20 18 16

30 27 25 21

41 36 33 29

26.Toate circuitele instalaţiei interioare trebuie protejate prin dispozitive de protecţie împotriva suprasarcinilor si scurcircuitelor. 27.Dispozitivele de protecţie se vor monta pe toate fazele instalaţiei si pe conductorul nul de lucru. 28.Dispozitivele de protecţie de pe tabloul de distribuţie vor avea curenţi nominali cu cel puţin doua trepte mai mici fata de cele din amonte. Valoarea curenţilor nominali ai fuzibilelor siguranţelor pentru protecţia circuitelor de iluminat sau de 8

prize va fi egale cu cel mult 80%, dar nu mai puţin de 60% din valoarea curentului maxim admis in regim permanent in conductoarele de protejat. 29. Tablourile de distribuţie se vor monta in aşa fel, încât înălţimea de la pardoseala finita pana la latura de sus a tabloului sa nu depăşească 2.5m. Se interzice montarea controalelor in exteriorul clădirilor sau in spatii in care temperatura poate sa scadă sub 0 ºC. D.

• • •

Organizarea in cadrul unitarilor furnizoare de energie electrica a lucrărilor de executare a instalaţiilor interioare.

1. Pentru angajarea lucrării de execuţie a instalaţiei interioare, solicitantul completează o cerere tip, însoţită de avizele necesare. Aceste formulare se găsesc la caseriile subunitarilor respective . După achitarea taxei de măsurătoare pe baza cererii de executare a instalaţiei interioare si de branşament se deschide in cadrul subunităţii întreprinderii furnizoare de energie dosarul lucrării si se programează măsurătoare . Cu aceasta ocazie se da avizul de principiu pentru racordarea la reţeaua electrica de . distribuţie a viitorului consumator. 2. Pe baza măsurătorilor efectuate la fata locului se întocmesc : schiţă instalaţiei cu schema monofilara si antemăsurătoarea de deviz. 3. Antemăsurătoarea de deviz se întocmeşte in trei exemplare, repartizându-se astfel: Un exemplar se trimite la executant Un exemplar se anexează la dosarul lucrării Un exemplar se trimite la solicitant împreuna cu devizul lucrării 4. După achitarea contra valorii lucrării lucrarea se considera angajata. 5. In faza de pregătire a lucrării se întocmesc extrasele de materiale , pe baza cărora se întocmesc bonurile de materiale ,se scot materialele din magazie si se transporta la beneficiar. 6. In baza formalităţilor de începere a lucrărilor se trece la realizarea lucrării. 7. După încheierea lucrării , se întocmeşte procesul verbal de execuţierecepţie, in doua exemplare. Dosarul lucrării cu anumite modificări survenite cu înştiinţarea de încheiere a lucrării se trimite la compartimentul din sub unitatea întreprinderii furnizoare de energie electrica care are sarcina de a recepţiona si racorda instalaţia electrica interioara la reţeaua de distribuţie. .

9

CAP.2 ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE A. Conductoare electrice • Pentru circuitele de prize si iluminat, atât conductoarele de faza ,cat si cele de nul de lucru vor fi de regula din aluminiu unifilara , cu izolaţia din PVC de tipul AFY (STAS 6865). • Pentru nulul de protecţie si pentru interiorul corpurilor de iluminat se folosesc conductoare de cupru unifilare, cu izolaţie din PVC de tipul FY. • Conductoarele de tipul AFY si FY se livrează sub forma de colaci sau pe tambure de lemn , in lungimi de 50m pama la 100m.Colacii se leagă in cel puţin trei locuri cu sfoara sau banda textila . Fiecare tambur sau colac este însoţit de o eticheta conţinând: - marca de fabrica - montarea conductorului - lungimea conductorului - data fabricaţiei - semnătura si ştampila organului CTC • Pentru circuitele monofazate conductorul de nul va avea aceiaşi secţiune ca si conductorul de faza. • Pentru nulul de protecţie se vor folosii conductoare de cupru, având ca secţiuni minime : 4mm la coloana de alimentare a abonatului 2.5mm pentru circuitele de prize • Conductoarele unui circuit inclusiv conductorul de nul de lucru se vor monta in acelaşi tub. • Conductoarele vor fi introduse in tuburi cu diametre corespunzătoare tipului, secţiunii si numărului de conductoare. • Conductoarele se vor lega intre ele si la elementele instalaţiei electrice astfel încât sa se realizeze contacte sigure si durabile, care sa permită la nevoie verificarea uşoara. • Legarea intre ele a conductoarelor pentru îmbinări sau derivaţii se va face in doze tip si dimensiuni corespunzătoare diametrului tuburilor in care se montează. • Legăturile conductoarelor se vor acoperi cu banda electroizolanta, care sa asigure acelaşi nivel de izolare ca si izolaţia conductoarelor. • Se interzice executarea de îmbinări in interiorul tuburilor. • Legarea intre ele a conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii se va face prin răsucire si matisare sau prin cleme. • Legarea intre ele a conductoarelor din aluminiu , pentru îmbinări sau derivaţii, se va face prin cleme de tip special , luându-se masuri prin care sa se asigure realizarea unui contact bun, având in vedere straturi de oxid neconductive ce acoperă rapid conductorul de aluminiu. • Legarea conductoarelor din cupru cu cele din aluminiu seva face cu cleme speciale. 10

B. Tuburi izolate de protecţie si accesorii Tuburile si accesoriile utilizate in instalaţiile electrice interioare vor fi din PVC rigide de tipul IPY sau IPEY. • Tuburile izolate tip IPY din PVC neplastifiate sunt destinate protejării conductoarelor instalaţiilor electrice interioare in încăperi de categoriile U0 si U1 instalate pe elemente de construcţie necombustibile, in montaj aparent sau îngropat. • Tuburile izolante uşor protejate din PVC tip IPY sau IPEY se vor monta la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +5°C si 40°C si se vor utiliza in medii cu temperaturi intre - 25°C si ;40°C. • Se interzice montarea tuburilor uşor protejate din PVC pe suprafaţa coşurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de încălzire. • Se recomanda ca tuburile sa fie montate pe suprafeţe interioare ale pereţilor, evitându-se traseele pe suprafeţele exterioare ale clădirilor. • Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Se recomanda ca tuburile orizontale sa se monteze la 0.3m de la tavan sau pardoseala. Tipul tubului

Distanta intre elementele pe porţiunile drepte ale tuburilor

Distanta de la elementul de fixare la capetele tuburilor, coturi, aparate, etc.

Montaj aparent Montaj îngropat Pe orizontala Pe verticala IPY IPEY

0.5-0.7 0.6-0.8 0.6-0.8 0.7-0.9

0.1

0.8-1.0 0.9-1.1 • Se interzice tăierea de şanţuri sau goluri in stâlpi sau grinzi de beton armat, in general, in elementele de rezistenta ale construcţiilor, in scopul montării îngropate a tuburilor. • Îmbinarea, curăţarea si racordarea tuburilor la doze sau aparate se vor executa numai cu accesorii corespunzătoare tipului respectiv de tub in aşa fel încât sa 11

prezinte aceeaşi garanţie de rezistenta mecanica, izolaţie electrica, etanşeitate ca si a tuburilor însăşi. • Se recomanda ca dozele sa Fie montate pe suprafeţele verticale ale elementelor de construcţie. • In încăperile de bai si bucătarii se recomanda sa nu se instaleze doze. Nu se admite trecerea prin aceste încăperi cu circuite care servesc pentru alimentarea receptoarelor din alte încăperi. C. Aparate de conectare pentru instalaţiile electrice de iluminat, de prize si de sonerie • La alegerea gradului de protecţie al aparatelor de conectare împotriva atingerii accidentale, pătrunderii corpurilor străine si apei, in funcţie de categoria încăperii, a locului de montaj sau utilizare. • Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale lămpilor fluorescente vor avea un curent nominal de10A. • Prizele se vor alege de culori sau forme diferite pentru intensităţi sau scopuri diferite. Tipul prizelor se vor alege in funcţie de tipul si caracteristicile receptoarelor care urmează a fi alimentate din aceste prize si de categoria încăperii dpdv al pericolului de electrocutare, in care receptoarele vor funcţiona. • Întrerupătoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se vor monta numai pe conductoarele de faza la o înălţime de la nivelul pardoselii finite pana la axul aparatelor intre 0.6 si 1.5m. • Prizele se vor monta la înălţimi de peste 0.1m măsurate de la axul lor pana la nivelul pardoselii finite. • în încăperile in care se găsesc doar lavoare fără duşuri se admite montarea întrerupătoarelor. Se interzice montarea prizelor. • In încăperile de bai se interzice montarea întrerupătoarelor si prizelor. • In bucătarii se admite montarea de întrerupătoare si prize cu contact de protecţie. • In cazul in care se montează mai multe aparate unele sub altele, ordinea de montare începând de sus in jos, va fi : - întrerupător, comutator; - buton de sonerie; - priza de curenţi tari, - prize de telecomunicaţii. • Întrerupătoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la o distanta de minim 0.8m de la elementele metalice in legătura cu pământul. • Aparatele de conectare pentru instalaţiile electrice interioare au , conform prevederilor STAS 2000 următoarele caracteristici : - piesele care conduc curentul electric sunt executate din cupru sau aliaje din cupru, materiale rezistente la coroziune ; - piesele izolante si capacele aparatelor se executa din materiale termorigide si termoplaste; 12

deschiderile executate in pereţii subţiri care urmează a fi îndepărtaţi la montaj , sunt admise numai daca permit o protecţie mecanica suficienta pentru îmbrăcămintea izolanta; - Spatiile rezervate trecerii conductoarelor spre borne trebuie sa permită legarea in ordine a conductoarelor la bornele aparatului , fără a fi vătămata izolaţia conductoarelor si fără sa se împiedice funcţionarea normala a ) aparatelor; - Prin strângerea conductoarelor in bornă, nu trebuie ca acestea sa fie forfecate din cauza muchiilor tăioase sau a prea multor îndoiri sau răsuciri. - Capacele sau învelişurile protectoare ale aparatelor trebuie sa fie bine fixate de soclu, astfel încât sa nu se desprindă singure si sa permită atingerea pieselor sub tensiune; - Aparatele trebuie sa fie astfel construite încât încălzirea sa nu depăşească limitele admisibile; - Aparatele care întrerup curentul trebuie sa aibă o putere suficienta; - Aparatele trebuie sa suporte fără uzura excesiva sau orice alta deteriorare, solicitările mecanice, electrice si termice care se prezintă in utilizare normal; - Aparatele trebuie sa corespunda la o rigiditate dielectrica de 2000V, la frecvenţa industriala si la o rezistenta de izolaţie de 2Mohmi. - Aparatele prevăzute cu contact de protecţie de legare la pământ vor avea bornele de legare la pământ in interior; - Stabilirea contactului de legare la pământ trebuie sa se facă înaintea stabilirii contactului fazei si nulului de lucru, fisa fiind introdusa normal in priza. D. Siguranţe fuzibile si siguranţe automate cu filet • Siguranţele fuzibile si siguranţele automate cu filet se vor folosi numai ca elemente de separare, fiind interzisa utilizarea lor ca aparate de conectare sub sarcina. • Se vor utiliza numai siguranţe fuzibile calibrate si in execuţie închisa. • Siguranţele fuzibile si siguranţele automate cu filet vor avea capacitatea de rupe mai mare decât curentul maxim de scurtcircuit, care ar putea sa apară in punctul de instalare. • Siguranţele fuzibile se folosesc in instalaţiile electrice interioare montate pe blocurile electrice de apartament conform prevederilor STAS 7804. • Siguranţele automate cu filet se instalează pe blocurile electrice de apartament, in locul capacelor filetate si a elementelor de înlocuire. Pentru circuitele de 13

iluminat casnic se recomanda utilizarea siguranţelor cu caracteristici de declanşare 'L', având un curent de reglaj de 5A, iar pentru circuitele de prize normale se recomanda siguranţe cu caracteristica de declanşare 'U', având un curent de reglaj de 10A. E. Tablouri de distribuţie • La executarea instalaţiilor electrice interioare se vor folosi tablouri de distribuţie in conformitate cu STAS 7804. Varianta Cu doua circuite bipolare Cu doua circuite bipolare, sonerie cu transformator înglobat, loc pentru contor. Cu trei circuite bipolare, sonerie cu transformator, loc de contor. Cu patru circuite bipolare sonerie cu transformator înglobat, loc pentru contor.

Denumirea Greutatea(kg) Tablou de distribuţie tip 2C cod 1871 0.885 Tablou de contor si distribuţie tip 2C, 1.65 cod 1884. Tablou de contor si distribuţie tip 3C, cod 1883

1.91

Tablou de contor si distribuţie tip 4C, cod 1887

2.75

• Tablourile de distribuţie din tabelul de mai sus au următoarele elemente componente : - suport ; - Siguranţe unipolare cu filet la care se pot monta si siguranţe automate cu filet; - capac de bachelita; - sonerie cu transformator înglobat si întreruptor. • Tablourile prezentate au următoarele caracteristici : - tensiune nominala : 250V; - intensitate nominala : IOA ; - gradul de protecţie : IP 200 ; - gradul de protecţie cu toate elementele montate : IP 201 ; - soneria cu transformator - 220/9V, având intensitatea acustica, la 1m distanta, de minim 50dB. F. Corpuri de iluminat • Corpurile de iluminat de orice tip se vor alimenta numai intre faza si nul. • Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare prin cleme de legătura sau prin fise pentru prize. • Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente se vor monta cu dispozitive pentru îmbunătăţirea factorului de putere. • Se interzice montarea directa a corpurilor de iluminat incandescente pe material combustibile. • Tipul corpurilor de iluminat se alege in funcţie de destinaţia încăperii ; • Numărul si poziţia corpurilor de iluminat se alege in funcţie de forma si dimensiunile încăperilor. 14

CAP.3 ETAPE DE EXECUŢIE A UNEI INSTALAŢII ELECTRICE DE FORŢA A. ÎNTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI INSTALAŢIEI. Poziţia in plan a motoarelor electrice este hotărâta de poziţia maşinii sau utilajului pe care-l antrenează. Acestea se amplasează la o distanta suficienta dintre ele, sau intre ele si perete, pentru a permite manevrarea uşoara la montare sau la demontare, pentru a înlesni accesul uşor in timpul verificărilor si întreţinerii. Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un circuit electric propriu si sa fie prevăzut cu: • • •

Relee termice pentru protecţie la suprasarcina; Siguranţa fuzibile pentru protecţie la scurcircuit; Un aparat de acţionare (manual sau automat); Pentru a limita curenţii mai mari ce sunt absorbiţi din reţea la pornire (care provoacă căderi de tensiune pe linia de alimentare), motoarele cu puterea mai mare de 5,5kW trebuie pornite in stea. In felul acesta, curentul de pornire se micşorează de trei ori fata de pornirea prin legare directa la reţea (legarea in triunghi). In cadrul instalaţiilor de forţa sunt cuprinse si instalaţiile pentru prizele electrice de forţa , mono si trifazice, de curent continuu sau de tensiune redusa. Pentru o identificare uşoara, atunci când astfel de prize se găsesc împreuna , ele se executa de forme diferite sau de culori diferite si sunt prevăzute cu plăcute pe care este înscrisa tensiunea de utilitare. Pentru întocmirea schemelor si planurilor instalaţiei de forţa se procedează la fel ca in cazul instalaţiilor de lumina, adică:

15

•

Se stabileşte poziţia fiecărui receptor de forta (motor sau priza) in planul de arhitectura :

In schema numărul 1 este exemplificat acest lucru pentru un punct termic. Caracteristicile motoarelor sunt determinate de condiţiile tehnologice, iar caracteristicile prizelor se stabilesc astfel ca la acestea sa poată fi racordate unele receptoare portabile necesare reparaţiilor, întreţinerii, cum ar fi : aparate de sudare, maşini de găurit, polizoare, lămpi portabile la tensiuni redusa (24 V) etc.

16

• Se întocmeşte schema de distribuţie a fiecărui tablou de forta din clădire :

17

•

18

Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptare care se afla intr-o unitate funcţionala, cum ar fi, de exemplu, receptoarele dintr-un punct termic (schema numărul 2), dintr-o staţie de hidrofor, dintr-o centrala termica, dintr-un laborator de încercări, dintr-un atelier mecanic etc. Numărul de receptoare ce poate fi alimentat dintr-un tablou de forta este variabil. El este limitat de regula de dimensiunile pe care le poate avea tabloul electric. De aceea tablourile de forta pot avea puterea instalată de valori de la câţiva kW pana la zeci si chiar sute de kW. În schema numărul 2 s-a desenat schema de distribuţie a tabloului de forta TF1 din schema numărul 1. Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare (şapte cu pornire directa si doua cu pornire stea-triunghi, un circuit de prize trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de prize monofazice cu puterea de 1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu puterea de 3kW şi un circuit de tensiune redusa (24V), legat in faţa întreruptorului general, de putere foarte mica (100VA) pentru lămpi portabile Caracteristicile electrice ale motoarelor sunt date in tabelul de mai jos. Caracteristicile electrice ale motoarelor din TF1

Puterea instalată

Turaţia [rot/min]

Randamentul η

Factor de putere cos φ

1,1 1,5 2,2 7,5

1500 1500 1000 1500

0,73 0,76 0,77 0,855

0,78 0,79 0,74 0,84

Raportul In/Ip 6 6 5,5 6,5

Tabloul electric TF1 are o putere instalata de 35,3kW.

• Se întocmeşte schema generala de distribuţie a instalaţiei de forta. 19

Aceasta se întocmeşte după aceleaşi principii ca si in schema generala a instalaţiei de lumina. B. TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR ELABORATE. Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat decât cele de lumina, deoarece pe un circuit se afla un singur motor, iar circuitele de priza nu diferă de cele de priza din instalaţia de de lumina. Circuitele se pot executa: - aparent, pe elementele de construcţie. Aceasta soluţie cel mai des adoptată, montarea circuitelor făcându-se pe pereţii încăperii. Deoarece tuburile de protecţie sunt mult mai expuse la lovituri mecanice, in astfel de încăperi acestea se executa de regula din metal (PEL sau ţeava); - îngropat în elementele de construcţie. Soluţia îngropat se alege foarte des când motoarele se afla departe de pereţii încăperii, sau când distantele de la tablou la acestea de-a lungul pereţilor este de asemenea mare. În astfel de situaţii, circuitele electrice se montează 20

îngropat în pardoseala încăperii , fie direct in pardoseala, fie în canale special făcute şi acoperite cu tablă striată. Canalele pentru circuite de forta trebuie sa fie prevăzute cu sisteme de scurgere si evacuare a apei. În schema numărul 3 este desenat planul instalaţiei de forta din punctul termic din schema numărul 1. O parte din circuite este dusa aparent pe pereţii încăperii, iar o alta parte este dusa îngropat în pardoseala . Pentru motoarele m1 ......m3 , tuburile de protecţie ies din pardoseala chiar lângă fundaţia acestora. Pentru restul motoarelor, tuburile de protecţie trec de pe perete pe pardoseală şi apoi se ridica pe fundaţia motoarelor. Pe porţiunea de la perete la fundaţie aceste tuburi sunt protejate de tevi din oţel. Ca şi în cazul circuitelor pentru instalaţia de iluminat, circuitele de forta nu trebuie sa străbată elemente de rezistenta ale construcţiei si nu trebuie sa se găsească la distante corespunzătoare de celelalte conducte metalice pentru apa rece sau calda, încălzire ori gaze. Coloanele de legătura, atât cele secundare cat şi cea generala, se vor duce pe drumul cel mai scurt dintre punctele pe care le unesc, in condiţiile respectării distantelor minime admise intre elementele instalaţiei si elementele altor instalaţii sau elemente de construcţie ( Normativ 1-70-90) C. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALAŢIEI ELECTRICE DE FORTA Calculul prezintă cateva particularităţi faţă de cel pentru iluminat, atat datorită naturii receptoarelor, cat si numărului mare de aparate de acţionare şi protecţie ce se prevăd. • Calculul circuitelor cuprinde: - determinarea sectiunilor de fază şi atubului de protectie ; - alegerea contactorului pentru acţionare; - alegerea releului termic pentru protectie la suprasarcină; - alegerea siguranţelor fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit; • Calculul circuitului pentru pornirea directa a motorului: - Determinarea sectiunii conductelor de faza a tubului de protectie: U.=380 V, Pi - este puterea instalata a motorului; η - este randamentul electric; cos ϕ - este factorul de putere P i I = n 3 Uη cos ϕ - Alegerea contactorului: I -este curentul nominal al contatorului nc 21

≥I nc n - Alegerea releului termic: I - este curentul de serviciu s 0 ,61I ≤ I ≤ I s n s - Alegerea sigurantelor fuzibile: I - este valoarea fuzibilului f I ≥I f n I

• Calculul coloanelor secundare cuprinde: - determinarea sectiunilor conductorilor ded faza si atubului de protectie; - alegerea intrerupatorului; - alegerea sigurantelor - alegerea aparatelor de masurat. • Determinarea sectiunilor conductorilor de faza si atubului de protectie: C P c i I = n 3 U cos ϕ m C -este coeficientul de cerere al puterii c cos ϕ -este factorul de putere mediu al tabloului m C C C = s i c η η r m C -este coeficient de simultaneitate s C -coeficient de încărcare a receptoarelor i n ∑P P i fs C = = 1 N s P T ∑P 1 i P -este puterea în functiune simultană fs P -este puterea totală T n -este numarul de receptoare în funţiune N -este numarul total de receptoare alimentate 22

•

Alegerea întrerupatorului se face tot în funcţie de curentul nominal I n , astfel : - dacă întrerupatorul este manual, tip parghie, se va respecta condiţia: I ≥I r n -

dacă întrerupatorul este manual, tip rotativ (PACO), se va respecta condiţia: I m ≥ I n

-

dacă întrerupatorul este automat, tip contactor, se va respecta condiţia: I nc ≥ I n dacă întrerupatorul este automat, cu relee termice, se vor respecta condiţiile: I nc ≥ I n şi 0 ,61I s ≤ I n ≤ I s dacă întrerupatorul este automat cu relee termice şi cu relee electromagnetice(REM), se vor respecta condiţiile: I nc ≥ I n şi ≥ 1,2 I 0 ,61I ≤ I ≤ I la care se adaugă I REM c max s n s I ≤ 4 ,5 I REM max

-

• Alegerea siguranţei fuzibile se face punand condiţiile: I I ≥ 3I c I ≥I F ma ; ; max F n I ≥ F 2 • Alegerea aparatelor de masurat Se face la fel ca la instalaţiile pentru iluminat şi prize, cu observaţia ca instalatiile de forta fiind echilibrate, pentru ele este suficientă montarea unui singur ampermetru.

23

CAP. 4 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Avand in vedere sarcinile deosebite de crestere a productivitatii munciitat atat la nivelul economiei nationale la lucrarile de constructii montaj si de exploatare intretinere este necesar ca formatia de lucru normata pentru executarea instalatiilor electrice interioare va cuprinde doi electricieni , dintre care unul avand categoria a IV-a, iar celalalt categoria a II-a. Y • Verificarea instalatiei electrice interioare in vederea receptionarii si punerii in functiune se poate face de catre un electrician avand grupa a IV-a de autorizare dpdv al normelor de protectie. • La elaborarea documentatiilor tehnico-economice şi la executarea instalatiilor electrice interioare, se vor aplica prevederile din „Indicator de norme de deviz pentru lucrari de instalatii electrice la constructii” si din „ Catalog de preturi unitarepe articole de deviz pentru lucrari de instalatii electrice”. •

CAP.5 VERIFICAREA SI RECEPŢIONAREA INSTALAŢILOR ELECTRICE INTERIOARE A. Verificarea preliminara 1. Verificarea prelimmara a instalatiei interioare se va face de seful de lucrare, cu scop de a stabili daca au fost respectate prevederile fişei tehnologice. 2. În timpul executiei instalatiei interioare se verifica urmatoarele : • Modul de pozare a tuburilor de protectie, si anume : - adancimea de ingropare ; - distanta dintre elementele de fixare ; - modul de racordare la doze ; - inclinarea tuburilor; - corectitudinea imbinarilor; - numarul si calitatea coturilor executate; - trecerea prin pereti si peste materialele combustibile. • Modul de instalare a conductoarelor electrice, si anume : - numarul, tipul si sectiunea lor; - modul de legare in doze si la aparate. • Modul de montare a tabloului de distributie si a aparatelor de comutatie si anume: - inaltimea de montare a acestora; - distantele fata de celelalte elemente ale locuintei. 24

• Modul de realizare a instalatiei de protectie, si anume : - tipul si sectiunea conductorului de nul de protectie ; - suficienta si modul de instalare a prizelor cu contact de protectie. 3. La incheierea lucrarii , executantui lucrarii va verifica : - modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului de executie; - modul cum au fost incorporate in lucrare materialele prevazute, luanduse masuri de valorificare corespunzatoare. - aspectul estetic al lucrarii ; B. Verificarea definitiva 1. Verificarea definitiva a instalatiei interioare se face de delegatui subunitatii de exploatare, avand drept scop receptionarea lucrarii si racordarea acesteia la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune. 2. La verificarea definitiva a lucrarii de instalatie interioara se vor urmari : - modul cum au fost respectate prevederile proiectului de executie ; - aspectul estetic al lucrarii ; - modul de executie a legaturilor electrice in doze, la aparate, la tabloul de distributie, la corpurile de iluminat. - modul de amplasare si fixare a tabloului de distributie, a aparatelor si a corpurilor de iluminat 3. Instalatia electrica, care corespunde verificarilor efectuate, se considera receptionata si se trece la racordarea si la reteaua electrica de distributie si punere in functiune. 4. Pentru instalatiile respinse la receptie se vor intocmi note de remedieri.

C. Executarea masurarilor pentru verificarea rezistentei de izolatie. 1. Verificarea rezistentei la izolatie a instalatiei se face prin masurarea : - rezistentei la izolatie a conductoarelor fata de pamant ; - rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele. 2. Valoarea rezistentei de izolatie a instalatiei se considera admisibila daca este de minim 500kohmi. 3. Masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor fata de pamant se efectueaza egand pe rand fiecare conductor la o bornă a megohmmetrului, cealalta bornă fiind legata la conductorul nulului de protectie. Pentru masurarea rezistentaide izolatie a conductoarelor intre ele, se vor lua, in prealabil, urmatoarele masuri : 25

- intrerupatoarele si comutatoarele vor avea pozitia inchis ; - becurile se vor scoate din dulie; - transformatorul de sonerie se va deconecta.

CAP.6 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE 1 . Generalitati Proiectarea, executarea si e~ploatarea instalatiilor electrice se face conform prescriptiilor tehnice m vigoare astfel incat persoanele care se afla in apropiere sa nu vina in contact direct cu elementele care sunt sau pot fi puse sub tensiune. Organizarea locurilor de muncă trebuie sa asigure deplina securitate personalului in executarea lucrarilor de exploatare, reparatii si montaj. Punctele in care pot avea loc accidente trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de protectie si de avertizare. In cazul in care lucrarile se executa cu mai multe echipe este absolut necesar sa existe un conducator unic , responsabil de lucrare, care sa stabileasca masurile generate de secuntate a muncii. In exploatare instalatiile electrice se considera tot timpul sub tensiune. Prezenţa tensiunii in instalatii se stabileste nurnai cu ajutonil indicatorului de tensiune sau al lampii de proba. 2. Lucrari in retele aeriene Lucrarile in retele aeriene se executa dupa intreruperea totala a tensiunii. Nu se admiteurcarea pe stalpii care sunt marcati ca periculosi decat dupa ce au fost sprijiniti si ancorati. Verificarea stalpului consta in inteparea acestuia cu un obiect ascutit in diferite puncte, la baza. In timpul urcarii pe stalp, muncitorul trebuie sa se lege cu centura de siguranta incepand de la o distanta de cel mult 2m de sol, pentru a fi ferit de accidentare prin alunecarea carligelor. 3. Lucrari la tablourile de comanda Lucrarile la tablourile de comanda, semnalizare si masura se executa numai dupa ce s-a intrerupt tensiunea, s-au montat paravane si s-a delimitat cu placute avertizoare locul de munca, folosindu-se mijioace individuale de protectie din dotare.

26

4. Lucrari la motoare si generatoare electrice

.

Inaintea de inceperea lucrarilor de reparare a motoarelor electrice, se vor lua urmatoarele masuri: "~.. - oprirea motorului prin intrerupator si sigurante si verificarea lipJki tensiunii; - intreruperea cablului de alimentare a motorului respectiv si scurtcircuitarea acestuia la capatui dinspre motor ; - montarea placutelor avertizoare « Nu inchideti ; se lucreaza » pe dispozitivul de actionare a intrerupatorului motorului si pe dispozitivul prin care s-ar putea pune sub tensiune cablul de alimentare ; - inchiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului, aerului sau gazelor la pompa sau la ventilatorul actionat de motorul respectiv, blocarea sau legarea lor cu lant si asezarea placutelor avertizoare . - dacă punctul de lucru al masinii oprite pentru reparatie are legatura cu punctul neutru al celorlalte masini, el va fi deconectat pe toata durata lucrarii. 5. Masuri ce trebuie luate la executarea bransamentelor aeriene Inainte de urcarea pe stalp, se controleaza stalpul si mijioacele de protectie . Cand a ajuns cu capil la nivelul izolatoarelor inferioare, lucratorul trebuie sa se opreasca si sa imbrace manusile electroizolante. Executantui legaturii se urcă mai sus, aplicand teci protectoare peste conductor si palarii protectoare peste izolatoare, incepand cu prirnul conductor de jos si repetand operatia la toate conductoarele cu care ar putea veni in atingere in timpul lucrului. Legatura propnu-zisa se executa incepand cu fazele mai putin accesibile. Dupa executarea legaturii, se scot tecile si palariile protectoare de pe conductoare in ordinea inversa aplicarii lor. In timpul cat dureaza operatiile de executare a bransamentelor pe stalp, ajutorul supravegheaza de jos mersul lucrarilor. Pe timp de ploaie , furtuna, intuneric sau descarcari atmosferice se interzice lucrul sub tensiune. 6. Mijioace individuale de protectie Toate mijioace individuale de protectie folosite de personalul de deservire a instalatiilor electrice trebuie sa corespunda normelor de securitate a muncii. Mijioacele folosite pentru protejarea contra electrocutarilor, prin izolarea omului fata de partile aflate sub tensiune , sunt : mijioace si scule electroizolante (cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, prajini electroizolante, platfonne electroizolante, covorase si presuri de cauciuc, scule cu unelte electroizolante), indicatoare de tensiune şi dispozitive de scurtcircuitare si de 27

legare la pamant. Toate mijioacele de protectie primite in exploatare trebuie controlate sistematic, dupa cum urmeaza: - mijioacele de protectie electroizolante trebuie controlate in ceea ce priveste rigiditatea lor dielectrica, in conditiile si la termenele indicate de norme. - Celelalte mijioace de protectie trebuie supuse unei revizii exterioare periodice si daca este necesar unor incercari mecanice indicate de normele in vigoare, referitoare la securitatea muncii in instalatiile electric 7. Mijloace si scule electroizolante •

Cizme si manusi de cauciuc. Cizmele de cauciuc constitue un mijioc electroizolant de protectie auxiliar in instalatiile electrice de orice fel, iar manusile de cauciuc constitue un mijioc auxiliar în instalatiile electrice de inalta tensiune si un mijioc principal în instalatiile de joasa tensiune.

•

Prajini electroizolante. Prajinile electroizolante sunt folosite pentru comanda directa a separatoarelor fara actionare mecanica, pentru aplicarea gamiturilor de scurtcircuitare si legare la pamant mobile, precum si pentru masurari si incercari de instalatii sub tensiune sau in locurile in care aceasta poate sa apara.

•

Platforme electroizolante. Platformele electroizolante sunt folosite ca mijioace auxiliare de protectie in instalatiile electrice de orice tensiune. Acestea sunt alcatuite din gratare de lemn cu picioare electroizolante. Inaltimea de la podea pana la suprafata inferioara a platformei trebuie sa fie de cel putin 10 cm.

•

Covorase şi preşuri de cauciuc. Acestea se admit ca mijioace auxiliare de protectie în instalatiile electrice la orice tensiune.Ele sunt destinate a fi intinse pe podeaua incaperilor in care nu se afla instalatii electrice mai ales pe locurile de pe care se actioneaza separatoarele.

•

Scule cu maner electroizolant. Scule cu manere electroizolante trebuie pastrate in dulapuri sau rafturi speciale. In timpul transportului, sculele trebuie neaparat protejate impotriva umezelii si murdariei. hi executarea lucrarilor acestea se folosesc concomitent cu folosirea manusilor si a cizmelor de cauciuc. Sculele cu manere electroizolante utilizate trebuie supuse mai intai unei revizii exterioare.

•

Garnituri de scurtcircuitare. Aceste gamituri constitue eel mai sigur 28

mijioc de protectie impotriva aplicarii din greseala a tensiunii pe sectoare intrerupte sau in cazul aparitiei unei tensiuni induse, in cazul executarii unor lucrari pe portiuni intrerupte ale instalatiei. •

Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune functioneaza pe baza fenomenului de luminiscenta a unui tub cu neon, supus unei diferente de potential alternative.Nu este permisa legarea indicatorului de tensiune la pamant. Indicatorul de tensiune pot fi folosite in aer liber numai pe timp uscat. Ele trebuie pastrate în cutii etanse.

•

Mijioace de protectie impotriva arsnrilor. Pentru protectia impotriva arsurilor se folosesc ochelari de protectie si manusi electroizolante. Ochelarii de protectie se folosesc la inlocuirea sigurantelor la taierea cablurilor, la deschiderea manşoanelor cutiilor terminale din retelele de cabluri in exploatare, la lipirea cablurilor si la turnarea masei izolante.

8. Verificarea periodica a mijioacelor de protectie Mijioacele de protectie se verifica in instalatii speciale, de catre unitatile energetice organizate in acest sens , conform normelor de securitate a muncii in instalatiile electrice. 9.

Masuri de securitate a muncii la executarea de lucrari la firide si la montarea contoarelor.

La executarea lucrarilor in astfel de instalatii trebuie avute in vedere lirmatoarele: - usile metalice ale firidelor de braiisammt sa fie conectate la bara de legatura la pamant prin intenmediul unui conductor flexibil de cupru cu sectiunea de 16mm2, cu papuci la ambele capete; - conductorul de protectie al coloanelor electrice sa fie legate la firidele de bransament la bara de legare la pamant, iar la tablourile de distributie ale consumatorilor, la boma de legare la pamant; - la executarea lucrarilor la firidele de bransament alimentate prin cabluri electrice subterane zona protejata se realizeaza de la capetele cablurilor respective.;

- la executarea lucrarilor se scot de sub tensiune : 29

• instalatiile sau acele parti ale instalatiilor la care unneaza sa se faca lucrari; • instalatiile invecinate care se gasesc la o distanta mai mica decat distanta limita minima in aer la care se pot apropia executantii, utilajele, materialele sau uneltele necesare in timpul executarii lucrarilor fara pericol. In cazul contoarelor in montaj direct sau semidirect succesiunea operatiilor va fi: • scoaterea sigurantelor de la tabloul de distributie al consumatorului; • scoaterea sigurantelor din firida sau de la stalpul la care este legat bransamentul; • montarea de capace electroizolante colorate în rosu; • montarea in firida a mdicatonilui « Nu inchide, se lulreaza » ; • demontarea capacului de la barele contoanilui ; • scoaterea conductorului de nul si aplicarea pe capul acestuia a unui degetar electroizolant; • inlocuirea contorului, legarea conductoarelor facandlUse in ordine inversa; • montarea capacului de la bomele contoarului si sigilarea lui ; • punerea sub tensiune a contorului ; • verificarea functionarii corecte a contorului.

30

BIBLIOGRAFIE

1. Normativ privind executarea instalaţiilor electrice interioare – 1995 Ministerul Energiei Electrice 2. Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori – 1995 Autori: Ing. Ion Mihai Ing. Dorin Merisca Ing. Eugen Manzărescu 3. Instalaţii electrice în construcţii – 1975 Autori: Binachi C. Mira N. Ionescu C.

31