Razboaiele Religioase

Timp de peste un seca~ Eurapa a fast devastata de razbaaie purtate 'in numele religiei. Dupa ce Razbaiul de 30 de ani (1618-48) s-a 'incheiat printr-a pace 'in urma epuizarii adversarilor, mania dagmaticilor a 'inceput sa se pataleascd. AI n

1517, Martin Luther, un c~lug~r german, a inceput Reforma care urma s~ impart~ cea mai mare parte a Europei in dou~ tabere ostile -catolici ~i protestanti. in ciuda tulbur~rilor din Germania, nu a fost nici un razboi de proportii pan~ in 1546, cand imp~ratul sfantului Imperiu Roman, habsburgul Carol Quintul, a f~cut o incercare hot~rat~, dar zadarnic~, de a zdrobi erezia protestant~,

Un secol de conflicte in secolul pres~rat cu conflicte care a urmat, convingerea religioas~ a fost UA motiv intemeiat pentru ridicarea armelor, dar rareori era singurul motiv. Motivele politice ~i religioase erau deseori combinate, ca in cazul printilor germani care -atat protestanti cat ~icatolici doreau s~ ingradeasc~ autoritatea imp~ratilor habsburgi. Uneori, cauzele politice dep~~eau loialit~tile religioase, iar Franta catolic~, in special, se alia in general cu inamicii protestanti sau chiar musulmani, ai habsburgilor catolici. Mzboaiele din Germania s-au incheiat prin pacea de la Augsburg din 1555. Deoarece nici una dintre p~rti nu reu~ise s~ ca~tige, tratatul d~dea dreptul conduc~torului fiec~rui stat s~-~i aleag~ religia. Aceast:llibertate se referea doar la religiile catolic~ ~i luteran~, in ciuda O Demonii ataca Biserica in acest detaliu al unei picturi alegorice din secolul al XVI-Iea. O Razboaiele din secolele XVI ~i XVII se bazau pe motive religioase. Masacrul din 1572 al hugheno~ilor francezi din Paris din Noaptea Sfantului Bartolomeu a lasat un gust amar in randurile protestan~ilor din Europa. Roma ~i Spania au laudat aceasta ac~iune.

influentei crescande a unei tendinte protestante mai radicale, cea calvinist~. Curand dup~ aceasta, campul de lupta s-a mutat In vest. In Franta, hughenotii (protestantii) erau o minoritate substantial~ puternic~, In specialln randurile nobililor $i comerciantilor din ora$e. Dup~ moartea lui Henric al II-lea, In 1559, autoritatea regal~ sl~bise, confruntat~ cu grupurile de catolici $i hughenoti care purtau o lun..Qg~ serie de razboaie civile religioase. Cel mai ~ celebru episod a fost Masacrul din Noaptea "Qj :I: sfantului Bartolomeu din 1572, cand catolicii < s-au mobilizat la un semn $i au m~cel~rit toti 131

RAzBOAIELE

RELIGIOASE

O Diferen~ele de ordin religios au contribuit la adancirea conflictului dintre spanioli ~i olandezi in timpul revolu~iei din Tarile de Jos. Protestantismul olandez facea progrese rapide, iar Filip al 1I-lea al Spaniei era hotarat sa inabu~e erezia. O Regele protestant burbon Henric alIV-Iea s-a convertit la catolicism in 1954. pentru a-i impaca pe supu~ii sai francezi. Lui i se atribuie remarca: .'Parisul merita o liturghie".

putemic ~i crud, Cardinalul Richelieu, i-a dezannat ~i le-a distrus fort:lretele. Cu toate acestea,politica tolerant~ a continuat, deoarece obiectivele lui Richelieu nu erau religioase ci politice -crearea unui stat francez putemic ~i distrugerea puterii habsburgilor.

protestantii care le-au ie~it in cale. in timp ce Frantaera r:Iv;l~itade r:izboaie civile, olandezii s-au revoltat impotriva Spaniei ~i o pr:Ipastie adanc;l s-a deschisintre Spania ~i Anglia. Religia a jucat un rol important in aceste conflicte, iar de la jum;ltatea anilor 1580, diferitele grupuri s-au unit. O fort;l expeditionar:I englez;l i-a ajutat pe rebelii olandezi, armada spaniol;l a fost infrant;l de englezi, iar trupele spaniole au intervenit in Franta de partea catolicilor. in final, in Spania f;lzboaiele au luat sfa~it, iar protestantismul a supravietuit in toate cele trei t;lri. in Franta, diviziunile religioase ~i luptele dintre diferitele grup;lri au fost complicate de faptul c;l Henric al llI-lea (care a domnit intre anii 1574-89)a fost ultimul din dinastia Valois ~i c;l mo~tenitorul s;lu, Henric de Navarre, era hughenot. Dup;l ce atat liderii catolici cat ~i Henric al III-lea au fost asasinati, Henric de Navarrea devenit primul rege burbon sub numele de Henric allV-lea, in 1589. ins;l rezistenta fat;l de o monarhie protestanta a r:Irnas putemic;l, in special in Paris, unde catolicismul era de neclintit. Henric ~i-a dat searnac;l printr-o singur:I metod;l putea imp;lca rnajoritatea s~pu~ilor ~i in 1593s-a convertit la catolicism. in Frantas-a instalat pacea,spaniolii au fost expulzati, iar Henric a pus bazele unitatii nationale, emitand EdiCtul de la Nantes, in 1598, prin care acorda hughenotilor libertatea cultului. Hughenotii au r:Imas o minoritate puternic;l pan;l in 1628,cand un prim-ministru 132

Habsburgii se ridica la arme Ocazia lui Richelieu s-a ivit In timpul R~zboiului de 30 de Ani (1618 -48), cel mai devastator dintre conflictele religioase din Europa. Acesta a lnceput cand locuitorii Boemiei au refuzat s~ continue traditia de a-l proclama rege pe habsburgul austriac Ferdinand. in timpul unei conferinte, membrii delegatiei lui Ferdinand au fost pur ~i simplu aruncati pe fereastr~ (Defenestrarea de la Praga), iar boemii au ales ca rege alt conduc~tor german, protestantul Palatine. Ajutat de aliatii din Germania ~i rudele sale habsburgice din Spania, Ferdinand -acum lmp~rat al Sfantului Imperiu Rornan -i-a zdrobit pe boemi In lupta de pe Muntele Alb In 1620 ~i le-a impus catolicismul. ins~ con- .; flictul dintre statele catolice ~i protestante s-a ~ raspandit curand In cea mai mare parte a Europei Centrale, ~i aproape simultan, a acestea, Gustavus insu~i a fost ucis la Llitzen iar suedezii au inceput sa: devina: mercenarl reinceput rnzboiul olandezo-spaniol (1621). PuterJa politica Au urmat ani de progrese ~i regrese, asedii ~i jafuri, care au afectat grav Germania. Fortele habsburgice s-au bucurat de succese,iar c~nd regele Danernarcei a intervenit, a fost imediat infrant. Situatia s-a complicat datorit~ afirm~rii lui Wallenstein, un general cu ambitii independente, aflat de partea habsburgilor. Acesta a fost ucis de ofiterii s~i in 1634 -semn c~ r~zboiul incepea s~ fie dominat de grup~rile politice aflate la putere. Protestantismul ~i-a g~sit un nou sustin~tor in persoana regelui suedez Gustavus Adolphus, un general stralucit, ale c~rui victorii de la Breitenfeld (1631) ~i Lwen (1632) au schimbat situatia. Cu toate Istorie

universal~

36 -REFORMA

Istorie

pla:titi de Richelieu. Pftna: la urma:, Franta catolica: a intrat in rnzboi impotriva imperlali~tilor catolici, iar intre cele doua: tabere a avut loc 0 luptc1 indatiitc1, in care de fapt loialitc1tile religioase erau in mare parte irelevante. Prln pacea de la Westfalia (1648), Franta ~i-a atins scopurlle. Statele germane au devenit independente fata: de impa:rat, deschizandu-se calea pentru expansiunea franceza:. O intelegere religioasa: a fost stabilitc1 in cadrul pa:cii de la Augsburg, dar" aceasta ii includea ~i pe calvini~ti. Era evident ca: fervoarea religioasa: se consumase in Europa ~i, de~i toleranta era departe de a fi universala:, nu au mai avut loc niciodata: ra:zboaie religioase de marl proportii. universal~

44 -EPOCA

DE AUR A OLANDEI

~