Rana deschisa Ochii mei sunt oglinda sufletului,de aceea sunt sparti. In fiecare ciob, cate o fasie de viata desfacuta cu forta de pe miocard. Era prinsa cu suflet,ca un clei,dar s-a slabit stransoarea. Si cate cioburi s-au facut acum ochii mei si cat de colorate. Am cioburi negre, cioburi stravezii, cioburi albastre, cioburi reci, cioburi vii si cioburi moarte. Daca iti dau un ciob viu, te tai, daca iti dau un ciob rece, mori, daca iti dau un ciob negru, ai vrea sa pleci. De unde s-au desprins, a ramas limfa pe rana deschisa si doare cand ating sufletul. Judecand dupa cate cioburi sunt, inima nu mai are invelis: i s-a furat. Asa ca trageti,oameni buni, sa vedem cat rezista. Era sa uit:daca ti-as da un ciob mort, l-ai putea reinvia?