Proiect De Specialitate Pentru Examen Certificare Competente Profesionale

Ministerul educatiei ,cercetarii si inovarii Grup scolar …………….

Proiect de specialitate pentru examen certificare competente profesionale

TEMA: Instalatii de iluminat cu tuburi fluorescente

COORDONATOR: …………………………

Elev: Clasa: Specializare:

~2009~ CUPRINS 1. Argument.......................................................................................... ........................... 3 2. CAPITOLUL 1:Clasificarea instalatiilor electrice de iluminat,generalitati.......... 4 3. Instalatii de ilumunat .................................................................................................. 5 4. Corpuri de ilumunat.................................................................................................... 7 5. CAPITOLUL 2:Lampi fluorescente.......................................................................... 8 6. Functionarea............................................................................................................... 13 7. Protectia barelor colectoare.......................................................................................15 8.Executarea instalatiilor electrice interioare...............................................................17 9. Masuri de protectie a muncii ................................................................................... 25 10. Bibliografie................................................................................................................26

2

ARGUMENT Lumina condiţionează în mare măsură activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunzător contribuie la mărirea productivităţii muncii, la reducerea numărului de accidente, la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumina, sau de flux luminos, primita de unitatea de suprafata.Datorita faptului ca in multe cazuri se foloseste prea putina lumina sau prea multa decat este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie masurat cu un Lux-metru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentru locatii diferite, puterea efectiv consumata de lampile montate se va masura cu un cleste wattmetric. Instalaţiile de iluminat electric trebuie să realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent cu îndeplinirea unor condiţiide calitate, reclamate de caracterul subiectival iluminatului. În afară de acestea, instalaţiile de iluminat (artificial-electric) trebuie să aibă, pentru a fi economice, o mare adaptibilitate la condiţiile variate de functionare, dată fiind corelaţia strânsă cu iluminatul natural. Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) a tuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece lumina zilei. Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii. Din necesitataea practcă de formare la elevi, a deprinderilor corecte de muncă şi aplicării în practică a cunoştinţelor teoretice şi tehnologice precum şi formarea deprinderilor de aplicare la fiecare loc de muncă a normelor de protecţie a muncii, cele de prevenire a incendiilor şi normelor igienico-sanitare şi ţinând cont de condiţiile pe care spaţiul le oferă, s-a conceput un simulator de instalaţie de iluminat exterior în cadrul atelierului electric.

3

CAPITOLUL 1: CLASIFICAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT,GENERALITATI

a) În raport cu locul de amplasare a instalaţiilor: -

de iluminat interior

-

de iluminat exterior

-

de iluminat etanşe

-

de iluminat special (vitrine, expoziţii, etc.)

b) După natura surselor de lumină: -

cu lămpi cu incandescenţă

-

cu lămpi fluorescente

-

cu lumina mixtă, utilizând combinaţii de lămpi din ambele categorii

c) În funcţie de direcţia luminii emise: -

iluminat dirijat

-

iluminat difuz

d) După amplasarea corpurilor de iluminat în raport cu suprafeţele iluminate: -

iluminat general iluminat local

4

-

iluminat combinat

e) În funcţie de destinaţia instalaţiei de iluminat: -

iluminat normal

-

iluminat de siguranţă

-

iluminat de pază

INSTALAŢIA DE ILUMINAT

După modul de producere a radiaţiilor luminoase, sursele de lumină (lămipile) se A)

clasifică în următoarele categorii:

Lămpi cu incandescenţă, la care energia electrică este folosită pentru încălzirea

filamentului

până

la

temperaturi

ridicate.

Filamentul

incandescent emite energie sub formă de radiaţii, a căror putere şi compoziţie spectrală sunt determinate de legile radiaţiei termice; B)

Lămpi cu descărcări în care lumina este produsă printr-o descărcare luminescentă într-un amestec de mai multe gaze şi vapori metalici;

C)

Lămpi fluorescente, în care lumina este emisă în principal de un strat de substanţă fluorescenţă;

D)

Lămpi cu arc, la care se produc atât radiaţii termice cât şi efecte de luminescenţă;

E) A)

Lămpi speciale, după tip şi utilizare. Lămpile cu incandescenţă se clasifică având în vedere următoarele criterii: •

după materialul filamentului -cărbune

5

-metalic(wallfram) •

după caracteristica mediului -cu vid -cu atmosferă gazoasă -cu halogeni

•

în funcţie de construcţia lămpii

-lămpi de format normal -lămpi de format special: lumânare, picătură, ciupercătubulară •

după caracteristica balonului -balon clar -balon colorat -balon mat -balon opalizat -balon email translucid -balon metalizat parţial

•

după destinaţie -lămpi iluminat general -lămpi rezistente la şocuri

6

-lămpi pentru iluminarea vehiculelor -lămpi de semnalizare -lămpi pentru proiect -lămpi pentru instrumente de optică medicală Puterea lămpilor cu incandescenţă sunt cuprinse între 5 – 3000W.

B) Lămpi cu descărcări -cu electrozi reci -cu electrozi calzi

C) Lămpi fluorescente -la joasă presiune (tuburi fluorescente) -la joasă presiune (lămpi cu balon fluorescent)

CORPURI DE ILUMINAT

Utilizarea directă a surselor de lumină este posibilă în toate cazurile deoarece acestea au în general, o lumină mare, supărătoare pentru ochi, iar distribuţia fluxului luminos nu este întotdeauna cea mai avantajoasă din punct de vedere al obţinerii în condiţii economice a nivelului de iluminare prescris pe suprafeţele iluminate. -Pentru evitarea acestor inconvenienţe, sursele de lumină se include în corpuri de iluminat;

7

-Corpul de iluminat este un aparat care serveşte la distribuirea , filtrarea sau transformarea lămpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea şi protejarea lămpilor, precum şi pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare. -Părţile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate în două părţi, cu rol funcţional distinct: sistemul optic şi armătura. a)

Sistemul optic cuprinde următoarele elemente: -reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecţie -refractoare, bazate pe fenomenul de refracţie -ecrane difuzate din substanţe translucide, care având suprafaţa mare, acoperă lămpile din corp, reducând luminanţa prin difuzie; -filtre colorate -grătare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse pentru a masca lămpile de vederea directă, sub un unghi determinat.

b)

Armătura

corpului-constă

în

ansamblul

pieselor,

în

general

metalice, care asigură: -fixarea lămpii şi a sistemului optic;

-alimentarea cu energie electrică (conductoare, balasturi, startere, condensatoare); -protejarea lămpilor împotriva atingerii, prăfuirii sau umezelii (glob de stclă, frilaj de protecţie).

8

CAPITOLUL 2: LAMPI FLUORESCENTE

Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur. Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de U. Luminoforul este construit dintr-un amestec de substante de baza (fluorescenta), substanta activatoare si fondant. Substanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa o converteasca in energie lumunoasa cu randament cat mai mare; sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila; sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairea luminii (efectul stroboscopic); sa reziste bine efectelor ce au loc in cursul functionarii lampii; lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prrezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicati de zinc si de culori intermediare: wolframati de magneziu si de calciu care emit lumina albastra; borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. Halogenofosfati (fosfati de fluorum clor si brom) dau direct lumina alba, cu randament ridicat.

9

Substantele activatoare sunt grele: cupru, argint, bismut sau pamunturi rare, care se adauga in cantitati foarte mici ( 0,1….1% ) substante fluorescente si au rol de a initia producerea excitatiei luminoase.

Fondant – o sare ( NaCl, CaF2, Na2Cb4O7 etc. ) asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului. Stratul de luminofor pe peretii tubilui trebuie sa fie destul de gros pentru a se asigura absortia intregii radiatii ultraviolete, dar indeajuns de subtire pentru a nu se putea produce reabsortia radiatiilor luminoase emise. In tub se gaseste o admosfera de argon la o presiune de 3-4 mm Hg, precum si cateva miligrame de mercur. Argonul are rol de a micsora parcursul liber al electronilor, ceea ce duce la cresterea concentratiei de electroni si la intensificarea liniei spectrale care are rol activ. Electrozii tubului, din wolfram, dublu spiralati, sunt asezati la doua capete ale acestuia. Ei sunt acoperiti cu oxid de bariu si capetele scoase pentru a putea fi racordati la circuitul exterior. Prin combinarea corespunzatoare a substantelor fluorescente respective caracteristicilor sticlei din care se confectioneaza tubul se obtin lampi cu diferite compozitiispectrale ale luminii emise. Lampile fluorescente au urmatoarele caracteristici: -

luminanta redusa (3…10); - eficacitate luminoasa mare, de 50 – 70 lm/W;

-

durata de functionare mare (7500 ore), care scade insa cu cresterea numarului

de conectari; -

temperatura tubului este redusa circa 40 grade C;

10

prezinta un efect straboscopic, adica valoarea momentana a fluxului luminos trece prin zero la finalele fiecarei semiperioade a curentului absorbit. Acest efect este neplacut atunci atunci cand se lumineaza obiecte in miscare, care par ca se misca sacadat sau, la obiectele in rotatie, se produce impresia ca acestea se retesc invers sau stau pe loc. Efectul straboscopic poate fi sursa accidentelor de munca; -

fluxul luminos al lampii depinde de temperatura mediului ambiant: el este

maxim pentru temperatura de 20 – 40 grade C a mediului. Cu scaderea temperaturii ambiante fluxul scade, iar la temperaturi sub 5 grade C aprinderea lampii este grea sau chiar imposibila;

-

pentru arderea stabila a lampilor fluorescente, acestea se monteaza in serie cu

o bobina de balast. Circuitul functioneaza, deci cu factor de putere subunitar (circa 0,5); de aceea este necesara in general ameliorarea factorului de putere cu ajutorul unei capacitati conectate in paralel cu circuitul; -

aprinderea lampii fluorescentese face cu ajutorul unei supra tensiuni, care se

aplica intre electrozi in momentul aprinderii. In acest scop circuitul lampii se echipeaza cu un dispozitiv de aprindere denumit starter. Starterul este o lampa cu lumina catodica, unul dintre electrozi fiind format dintr-o lama bimetalica. In cursul descarcarii lampa se incalzeste, electrodul format din lama bimetalica se indoaie si face contact cu electrodul fix, la racirea lampii contactul se desface. Pentru preintampinarea parazitilor radiofonici la functionare starterului, in paralelcu cu acestea se leaga de obicei un condensator. TUBURI FLUORESCENTE,TLD

11

LAMPILE TLD SUNT LAMPI CU DESCARCARE IN VAPORI DE MERCUR DE JOASA PRESIUNE CU TUB DE 26 mm. PERETELE TUBULUI ESTE ACOPERIT PE INTERIOR CU UN AMESTEC DE PULBERI FLUORESCENTE. TEMPERATURA DE CULOARE 54- ESTE AFERENTA CULORII ALB RECE,LUMINA ZILEI. CODUL 33-ESTE AFERENT CULORII ALB CALD. DIMENSIUNILE SI FLUXUL LUMINOS DIFERA IN FUNCTIE DE PUTERE. PRETUL ESTE ACELASI. TUBUL DE 18W/54 SAU/33 ,ARE DIMENSIUNILE:L=604 MM.,D=D 28MM. TUBUL DE 36W/54 SAU 33,ARE DIMENS: D=28 mm,L=1213.6 MM. DIMENSIUNILE INCLUD SI PINII.

PETEREA DE 36W. SUNT DISPONIBILE URMATOARELE CULORI: ROSU,VERDE,GALBEN,ALBASTRU. APLICATII:PENTRU EFECTE DE CULOARE IN ILUMINATUL SCENELOR,VITRINELOR,ILUMINAT FESTIV,BARURI,DISCOTECI ETC

TUBUL FLUORESCENT ARE PETEREA DE 36W. SUNT DISPONIBILE URMATOARELE CULORI: ROSU,VERDE,GALBEN,ALBASTRU. L=1199.40MM DIAMETRU= D28 MM. APLICATII:PENTRU EFECTE DE CULOARE IN ILUMINATUL SCENELOR,VITRINELOR,ILUMINAT FESTIV,BARURI,DISCOTECI

LAMPILE TUV SUNT FOLOSITE PENTRU ELIMINAREA SAU INACTIVAREA BACTERIILOR,VIRUSILOR SI ALTOR ORGANISME NEEVOLUATE. APLICATII:DEZINFECTAREA APEI,AERULUI,SUPRAFETELOR IN SPITALE,INSTITUTII DE CERCETARE BACTEREOLOGICA SI FARMACEUTICA SAU IN INDISTRIA ALIMENTARA CUM AR FI INDUSTRIA LAPTELUI,BERII SAU PANIFICATIE. 12

SUPRAFATA INTERIOARA A TUBULUI ESTE ACOPERITA CU O PULBERE FLUORESCENTA CU EMISIE DE RADIATII UV CU LUMGIME DE UNDA MARE PENTRU A MARI LUMINISCENTA. APLICATII:DETECTARE SI ANALIZA IN INDUSTRIA TEXTILA SI CHIMICA ARHEOLOGIE BANCI CRIMINOLOGIE

SPECTRUL LUMINOS BINE DETERMINAT AL ACESTOR LAMPI TUBULARE CU DESCARCARE IN VAPORI DE MERCUR LA JOASA PRESIUNE ARE SCOPUL DE A REDA ADEVARATA FRUMUSETE A PLANTELOR SI PESTILOR DIN ACVARIILE CU APA DULCE. FLUXUL LUMINOS EMIS DE AQUARELLE SE IDENTIFICA CU LUMINA NATURALA NECESARA PENTRU FOTOSINTEZA SI SINTEZA CLOROFILEI.

PLAFONIERA WHITE PV 2X18 W Corpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj incastrat in plafoane false cu panouri modulare avand structura portanta la vedere 24mm. Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de pana la 2.5mmp. WHITE PV 2x18W, dispersor lamelar aluminiu lucios, striat, calitate 99.85%, randament 65%, balast electromagnetic PLAFONIERA RED ASE 4X18 W LAMELAR montaj aparent Corpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj aparent. Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de

13

pana la 2.5mmp. RED ASE 4x18W, dispersor lamelar aluminiu lucios, striat, calitate 99.85%, randament 65%, balast electromagnetic PLAFONIERA RED ASE 2X36 W LAMELAR Corpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj aparent. Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de pana la 2.5mmp. PLAFONIERA INDIRETTA LIDC2X34 W Corpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj incastrat in orice tip de plafoane false cu structura portanta la vedere sau ascunsa (carton-gips, casete). Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin sudare, culoare alba. Recuperator de flux luminos intern realizat din aluminiu profilat, vopsit in camp electrostatic. Difuzoare microforate vopsite in camp electrostatic, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de pana la 2.5 mmp. INDIRETTA LID C, 2x34W 2G11, recuperator de flux din aluminiu profilat alb opac, balast electromagnetic Tensiune nominala 220V

FUNCTIONAREA Aprinderea se face in doua etape. Prima etapa, care icepe odata cu punerea circuitului sub tensiune, prin inchiderea intrerupatorului K, tensiulnea sursei, insuficient de mare pentru aprinderea tubului fluorescent, este aplicata in intregime electrozilor starterului ST (curentul absorbit este foarte mic, deci scaderea de tensiune pe bobina L este neglijabila). Datorita descarcarii din starter acesta se incalzeste pana cand electrodul format din lama bimetalica relizeaza contactul electric cu electrodul fix, scurtcircuitand tubul. Din acest moment incepe etapa a doua: circuitul, care contine numai conductivitate L conectata in serie cu cei doi electrozi ai tubului, este parcurs de un cutent de intensitate relativ mare, care produce incalzirea electrozilor, pregatind in acest fel

14

aprinderea. In acelasi timp, bimetalul starterului se raceste, caci descarcarea luminiscenta nu mai are loc atunci cand electrozii acestuia sunt scurtcircuitati. De aceea, la un moment dat, electrozi starterului se desfac, cees ce are ca urmare reducerea brusca a curentului

prin circuit la o valoare practic nula. Energia

electromagnetica inmagazimeaza in bobina L in momentul imediat premergator deschiderii circuitului (cand curentul are valoare momentana i) ½ Li la puterea 2, se transforma in energie electrostatica ce apare in capacitatea formata intre electrozii starterului C, de forma 1/2Li=1/2Cu2; capacitatea C fiind foarte mica, tensiunea U care apare intre electrizii starterului (sau ai tubului fluorescent, cu care acestia sunt legati in paralel) este relativ mare. Prin urmare, in acest moment, intre electrozii incalziti ai tubului se aplica un varf de tensiune care determina amorsarea dascarcarii intai in admosfera de argon si apoi, la scurt timp, in vapori de mercur formati.

Dupa aprinderea tubului fluorescent, tensiune retelei se imparte pe bobina L si pe tub; tensiunea tubului, care este aplicata starterului este prea mica pentru amorsarea descarcarii in acesta din urma, de aceea starterul iese din functiune pe toata durata aprinderii tubului. Ciclul de aprindere dureaza 1-2 secunde sau chiar mai mult, daca tensiunea retelei este sub cea normala. Daca dintr-un motiv oarecare tubul nu s-a aprins, ciclul se repeta; in cazul in care tubul este defect, starterul “incearca” sa-l aprinda fara succes de un numar mare de ori si durata sa de viata se reduce, intru cat el este dimensionat sa functioneze intr-un regim de scurta durata. Pentru evitarea acestui fenomen se foloseste uneori starterul de siguranta a carui functinare rezulta din figura 6. Daca tubul este defect, curentul care trece in regim intermitent prin

15

circuitul starterului produce incalzirea lamei bimetalice, care se incovoaie, eliberand contactul care se ridica tras de resortul r si circuitul se intrerupe. Dupa inlaturarea defectiunii, contactul se readuce in pozitia de functionare cu ajutorul butonului P. In afara de schema cu balast inductiv studiata in figura 1 care absoarbe un curent, un curent defazat in urma tensiunii de unghi de circa 60° (cosφ=0,5), se mai foloseste in practica si schema cu balast capacitiv reprezentata in figura 2 datorita condensatorului in serie, curentul absorbit este defazat inaintea tensiunii cu un unghi de 60° (cosφ=0,5). Schema cu balast pentru aprindere rapida fara starter reprezentata in figura 3 permita aplicarea supratensiunii necesare aprinderii cu ajutorul unui circui oscilant realizat de capacitatea C si un cuplaj inductiv M. Frecventa proprie a acestui circuit este apropriata de cea a retelei, o parte din aceasta tensiune fiind aplicata la electrozii lampii. Aprinderea este foarte rapida si mai sigura la temperaturi mai joase decat la lampile echipate cu starter de constructie obisnuita. Lampa, care trebuie sa se aprinda cu electrozii reci, are o constructie particulara. Factorul de putere al acestui circuit este foarte apropiat de unitate.

PROTECTIA BARELOR COLECTOARE

Principalele protectii ale barelor colectoare

Barele colectoare reprezinta instalatii de importanta vitala, iar un defect pe bare poate avea consecinte grave, determinand intreruperea tuturor instalatiilor racordate la barele respective.

16

Protectia barelor colectoare se realizeaza, in principal, prin intermediul barelor de tensiuni ridicate (de exemplu 110, 220, 400 kV) se folosesc protectii diferentiale complete, care include in circuitul diferential toate derivatiile de la bare; la tensiuni mai mici, unde exista bobine de rectanta pe linii (de exemplu 6 kV), se foloseste protectia diferentiala incompleta, care nu include liniile radiale in circuitul diferential si, deci, se reduce sensibil costul productiei, micsorandu-se mult numarul de grupari de transformatoare de curent necesare.

Protectia diferentiala completa

Dupa cum rezulta din schema monofilara, circuitul diferential se realizeaza conectand printr-un conductor bornele dinspre interiorul zonei protejate (dinspre barele colectoare) ale transformatoarelor de curent TC si legand intre ele bornele dinspre exterior; in derivatie cu circutul diferential astfel format este conectat releul de curent 1 (in schema monofilara este reprezentat un singur releu), care comanda releul intermediar 2 si declansarea tuturor intrerupatoarelor racordate la bare.

Pentru regimul normal, sensurile curentilor primari si ale curentilor secundari sunt reprezentate prin sageti cu linie continua. In acest regim, suma curentilor care intra in nodul reprezentat de barele colectoare este egala cu suma curentilor care ies din nod, deci: I p1 + I p 2 = I p 3 + I p 4 ,

respectiv:

17

I p 1 + I p 2 − ( I p 3 + I p 4 ) = 0.

Intrucat toate transformatoarele de curent TC au acelasi raport de transformare, pentru curentii secundari rezulta o relatie aproximativa:

I S1 + I S 2 − ( I S 3 + I S 4 ) = 0.

Urmarind circulatia curentilor secundari se constata ca rezulta pentru curentul I, prin releul 1 expresia: I r = I S1 + I S 2 − ( I S 3 + I S 4 ) . Prin releul 1 circula un curent I aproximativ nul; in realitate, prin releul 1

circula curentul de dezachilibru, deci: I r = I dez ;

ca si la generatoare si transformatoare, pentru micsorarea efectelor curentului de dezechilibru se folosesc transformatoare cu saturatie rapida TSR (care nu sunt reprezentate in figura), sau relee cu bobine de franare. In cazul unui scurtcircuit pe bare, in punctul K, se modifica sensurile curentilor, acestia fiind reprezentati prin sageti cu linie intrerupta; se constata ca, in acest caz, prin releul 1 circula suma tuturor curentilor secundari si protectia actioneaza. Pentru a se impiedica actinari gresite ale protectiei, curentul de pornire trebuie sa fie superior celui mai mare curent secundar, deoarece, in cazul unri intreruperi in circuitul secundar al unui transformator de curent, prin releul 1 va circula un curent egal cu curentul secundar intrerupt.

EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE GENERALITATI Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate. Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de la tablouri de distributie separate 18

de cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta. Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executie al instalatiei respective. Principalele operatii care trebuie executate sunt: 1. Trasareasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice, indicate pe planul de executie, saparea santurilor in pereti, a locasurilor pentru doze, dibluri, prize, intrruptoare, si fixarae acestora in montaj aparent sau ingropat; 2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie, executarea legaturilor intre conductoare si izolarea lor ; Montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor de distributie; Verificarea instalatiei Procesul tehnologic difera de o lucrae la alta si uneori de la un santier la altul, in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa. TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUPA PROIECT Aceasta este operatie importanta, care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza: corpurile de ilumunat, nitreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice, precum si tablourile de distributie, tuburile de protectie, casi locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee. Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum. La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita. Trasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective. Orientare orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se de circa 3050 cm de la tavan. Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer.

SAPAREA SANTURILOR SI EXECUTARE STRAPUNGERILOR Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini electrice de gaurit si frezat santuri. In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de protectie se monteaza peste planseu. La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe plansee la locul lor. Grinzile prefabricate nu se strapung.

19

MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire. Tuburile IP se innadesc intre ele cu mansoane din tabla plumbuita. Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane. Aceste piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite, astfel incat sa fie posibila imbinarea cu tubul de acelasi diametru. Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie. Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie. Se tine seama de curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role. Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul unor bratari sau scoabe, care sunt prinse la randul lor in dibluri. Cand sunt montate ingropat, tuburile IP se fixeaza in santuri prin agrafe. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa 1mm grosime, legata de capatul unui cui.Cuiul se bate in fundul santului daltuit, in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul insan, capetele sarmei se impletesc. Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor IP. Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, fermesau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe console. In montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP montate ingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor P. Instalatile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala. Tevile de otel se pot monta pe console si ni canale vizitabile din beton, executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului. - Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente prefabricate Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manopera executata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii. Racordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie care se executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie. Dupa montarea panourilor, inainte de monolitizare este necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee. Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si executarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala.

20

MONTAREA CONDUCTOARELOR

- Montarea aparenta a conductoarelor Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare. Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata, fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan, cu ajutorul rolelor. Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperii Conductoarele care coboara spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime de circa 2, 5 mdeasupra podelei. Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-se conductoarele in tuburi de protectie. - Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre conductoare Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat. Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tub separat. - Tragerea conductoarelor de cupru

Inainte de introducerea conductorului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul

21

tubului. Se introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand conductorul apare la celalalt capat al tubului. Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara. Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire, uneori prin sudare saucu ajutorul clemelor speciale, prevazute cu suruburi.

- Tragerea conductoarelor de aluminiu Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere, si nu prin tragere. Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unei sarme de otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sarma sau, la nevoi, numai un somoiog de calti. Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura. - Montarea conductoarelor INTENC Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de protectie. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP. Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector. - Montarea aparenta a cablurilor Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice, in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie. In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete. MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, COMANDA SI PROTECTIE Aparatele electrice de conectare si protectie pentru instalatii interioare au o constructie simpla care asigura o manevrare usoara. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza : 1.intreruptoarele, care inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub

22

sarcina; 2.comutatoarele, care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice; 3.prize de curent cu fisa, care leaga un receptor de energie electrica MONTAREA INTRERUPTOARELOR

1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scop suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile. 2. Se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm, atat cat este necesar pentru axecutare legaturii la borne. 3. Se introduc capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact. 4. Se slabesc suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang suruburile pana cand ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii dozei. 5. Se monteaza placa sau capacul intreruptorului, fixandu-se prin suruburi. Intreruptoarele se monteaza dupa necesitati, pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci cand aparatul este deschis, lampa sa nu se mai afle sub tensiune. MONTAREA COMUTATOARELOR

Comutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toate lampile unei lustre, unul sau mai multe corpuri de iluminat. Montarea aparenta sau ingropata a comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor respective, se face in mod asemanator ca la intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant necesare insa, pe langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau doua conductoare suplimentare de nul, dupa tipul comutatorului folosit, ca de exemplu comutator serie, de scara sau comutator cruce.

23

MONTAREA PRIZELOR

Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala, in mod asemanator intreruptoarelor si comutatoarelor.La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se leaga printr-un conductor de cupru F-500, de minim 2, 5 mm patrati, de cea mai apropiata conducta metalica de apa calda, sau la nulul firidei de bransament. Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara metalica. Prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult 15 w. In camerele de locuit si birouri prizele se fixeaza la o inaltime de4 0, 15-0, 30m de la pardoseala. Incaperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic, beton) ca de exemplu ateliere, bucatarii inaltimea de montare a prizelor va fi de 1, 20-1, 40 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la 1, 50 m inatime de podea. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PACHET SI INTRERUPTOARELOR CU PARGHIE Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forta se utilizeaza intreruptoare si comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare. Atunci cand sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la tablourile dedistributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje, intreruptoarele pachet se monteaza pe tablouri de distributie, pe schelete metalice fixate in pardoseala langa utiljele pe care le deservesc, sau direct pe corpul utilajului respectiv. Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat ce totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent, intreruptoarele si comutatoarele pachet se monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de lemn. Fixarea lor se face prin suruburi introduse in urechile de fixare aflate pe talpa aparatelor. Intreruptoarele si comutatoarele pachet pot fi utilizate numai in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi, sau gaze inflamabile. - Intreruptoarele cu parghie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor de forta si lumina, strabatute de intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parghie se fixeaza pe placa tabloului de distributie prin suruburi cu piulita. Intreruptorele cu parghie se monteaza in pozitie verticala, astfel incat deschiderea circuitului sa se faca prin actionarea in jos a manerului. Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecarile circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare.

Actionarea se face manual, prin intermediul unui maner de material izolant.

24

MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANSE - Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse locasurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului. Cand instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn, se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil. - Prizele etanse se monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin suruburi introduse in urechile de fixare ale prizei. Conductoarele de alimentare trase in tuburi IPE se introduc prin orificiulde racordare al tubului la priza.Capetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leaga la borne. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit alimentarea lor cu energie electrica. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCANDESCENTA Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica fie prin fixarea directa pe pereti sau tavan. - La montajul suspendat, corpul de iluminat se agata de un carlig fixat mai de dinainte de tavanul incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se prinde de tavan cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal.Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de ciment. Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine izolate cu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat. Legarea conductoarelor la dulia corpurilor de iluminat se face in modul urmator: se desurubeaza inelul de portelan 1 si mantaua duliei 2, ajungandu-se in acest fel la miezul de portelan 4, pe care sunt fixate clemele de legatura 6 si 7. Se leaga apoi conductoarele corespunzatoare, indoindu-se in forma de ochi capetele dezizolate ale conductoarelor dupa care se strang suruburile clemelor 8. Se izoleaza portiunea 5 a conductoarelor, care iese din dulie, se verifica daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se monteaza dulia. Conductoarele 3 se trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat.Nici corpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de conductoare, deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe. La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leaga totdeauna de filetul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauza se recomanda a se folosi drept fir de nul un conductor care are o culoare deosebita a imbracamintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza.

25

- Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede cuitermitenta, se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala. In incaperi umede, cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etanse. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINISCENTA (FLUORESCENTE, CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI DE MERCUR) Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat, rasucindu-se usor pasna cand contactele lampii au intrat in locasurile duliilor. Corpurile de iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul, fie cap la cap. Montarea lor la tavanul incaperii respective se poate face prin suspendarea cu tije sau cu lanturi metalice sau prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. Dupa aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. Astfel: 1. La executarea gaurilor in ziduri (caramida sau beton) se folosesc ochelari de protectie, pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida. 2. In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale, el trebuie sa aiba grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc, pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se aseze scarile pe suporturi instabile. 3. Cand se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie folosita si centura de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt dispozitiv, care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului. 4. Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale. De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in functiune. 5. Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat ziduri,

26

de gaurit etc, alimentate la o tensiune de 220 v, este permisa numai in locuri uscate si numai cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje. 6. In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de 36, 24 sau 12 v. In timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de partea lor actica sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare. 7. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum si cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil.

BIBLIOGRAFIE

1. Cartea electricianului instalator – Editura tehnica 2. Instalatii electroenergetice – Editura didactica si pedagogica 3. Manual instalatii electrice – Editura didactica si pedagogica

27