Practica De Specialitate.docx

Andrei Bârzu Grupa 1, Drept, Zi, Specializarea Master - Dreptul Afacerilor Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti

DOSAR DE PRACTICĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI 03.12.2018

I.

Organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești

În conformitate cu dispoziţiile Constituţiei României, republicată, autoritatea judecătorească este alcătuită din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Consiliul gestionează în exclusivitate aspectele ţinând de recrutarea şi cariera magistraţilor, judecători sau procurori, iar prin secţiile sale îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în materie disciplinară. CSM îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege. În România, justiţia se înfăptuieşte numai de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, respectiv curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa cea mai înaltă în grad, iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Principalul instrument de unificare a practicii judiciare este recursul în interesul legii, în cadrul căruia se stabileşte modalitatea corectă de interpretare a legii în chestiunile de drept care au primit o dezlegare diferită din partea instanţelor judecătoreşti (practică judiciară neunitară). În România funcţionează 15 curţi de apel, fiecare incluzând în sfera sa de competenţă teritorială 2-4 judeţe. În fiecare judeţ, precum şi în municipiul Bucureşti, funcţionează câte un tribunal, în localitatea de reşedinţă a judeţului. De asemenea, în prezent funcţionează 4 tribunale specializate, 3 în materie comercială (Cluj, Argeş şi Mureş) şi unul în materia cauzelor cu minori şi de familie (Braşov). Pe teritoriul României funcţionează 176 de judecătorii. De asemenea, pe teritoriul României funcţionează o Curte Militară de Apel şi un tribunal militar teritorial(ambele în Bucureşti) şi 4 tribunale militare. Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte, ajutat de unul sau mai mulţi vicepreşedinţi, în funcţie de gradul şi mărimea instanţei. De asemenea, în cadrul fiecărei instanţe există un colegiu de conducere care se pronunţă asupra problemelor cele mai importante legate de activitatea instanţei. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, cu respectarea principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. Parchetele funcţionează pe lângă fiecare instanţă judecătorească (cu excepţia celor trei tribunale specializate în materie comercială). Judecătoriile judecă numai cauze în primă instanţă, potrivit competenţei stabilite de lege. Tribunalele şi Curţile de apel

judecă atât în primă instanţă (cauze mai complexe), cât şi apelurile/recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele ierarhic inferioare, după caz. Judecarea cauzelor în primă instanţă se face de către complete compuse dintrun singur judecător, în apel de complete compuse din doi judecători, iar în recurs din 3 judecători. Parchetele, asemenea instanţelor judecătoreşti sunt constituite într-o structură piramidală, Ministerul public fiind condus de procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cadrul parchetului de pe lângă instanţa supremă funcţionează două structuri specializate, cu competenţă şi organizare speciale — Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare şi Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, conduse de către procuror-şefi. Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe lângă tribunale şi judecătorii de către prim-procurori. În cadrul fiecărui parchet funcţionează un colegiu de conducere, iar, în funcţie de rangul ierarhic şi dimensiunea parchetului, conducătorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai mulţi adjuncţi. Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează câte un parchet militar. Ministerul Justiţiei, ca organ al puterii executive, nu face parte din autoritatea judecătorească. Totuşi, conform legii, Ministerului Justiţiei îi revine sarcina de a asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. Totodată, bugetul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor este administrat de Ministerul Justiţiei.

II.

Accesul în sala de judecată şi desfăşurarea şedinţei de judecată

Reguli generale – accesul în sala de judecată este permis cu 30 de minute înainte de începerea şedinţei – conduita în sala de judecată este supusă unor reglementări specifice Norme de conduită – legislaţia românească stabileşte, în articolele 121-124 Cod de procedură civilă şi articolele 290, 298-299 Cod de procedură penală, dar şi în Regulamentul de ordine interioară a instanţei anumite norme de conduită ce vor fi respectate de persoanele ce intra in instanţă . – accesul publicului în sală poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege – fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea

preşedintelui completului

Reguli procedurale – suspendare şedinţei se poate face pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă – cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă. – la cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou. – în cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă. – cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele completului de judecată. – în cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte, măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului. – în cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra în arhiva instanţei timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări. – în cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la instanţă se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor de judecată. – în situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ora şi, eventual, ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.

III.

Activitate

Activitatea de practică s-a desfășurat la Curtea de Apel București, dintre care aș vrea să vă prezint mai jos doar câteva dintre spețele la care am participat:

DOSAR NUMĂR 18015/299/2018 Număr unic dosar: Dosar 18015/299/2018 din 03.12.2018 Data înregistrării: 03.12.2018 Data ultimei modificări: 11.12.2018 Secţie: Secţia Penală Materie: Penal Obiect: distrugerea (art.253 NCP) Stadiu procesual: Apel Părţi: Liuță Daniel și Ioniță Ioana Daniela Complet: S2 C 12 A Continuitate Şedinţe: Ora estimata: 12:20 Tip soluţie: Încheiere Soluţia pe scurt: În baza art. 362 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 208 alin. 4 C.p.p. constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul Liuță Daniel. În baza art. 208 alin. 4 C.p.p. menține măsura arestării preventive luată față de inculpatul Liuță Daniel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.12.2018. Document: Încheiere masuri preventive faza de judecată din 11.12.2018

DOSAR NUMĂR 22584/3/2018/a1.14 Număr unic dosar: Dosar 22584/3/2018/a1.14 Data înregistrării: 03.12.2018 Data ultimei modificări: 07.12.2018 Secţie: Secţia a II-a penală Materie: Penal Obiect: verificare măsuri preventive (art. 205 NCPP) Stadiu procesual: Contestaţie NCPP Părţi: Dumitru Ionel – Contestator Inculpat; Podărăscu Cătălin - Contestator Inculpat Şedinţe:

Ora estimată: 09:00 Complet: S 2 Co- CP Continuitate Tip soluţie: Încheiere Soluţia pe scurt: În baza art.278 C.pr.pen., dispune, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate in dispozitivul încheierii de şedinţă din data de 06.12.2018, în sensul că adresa unde urmează să execute inculpata Ion Ionela măsura arestului la domiciliu este in oraş Pantelimon, str. Mureş, nr. 4 A, jud. Ilfov şi nu in din Bucureşti, Aleea Pantelimon, nr. 3, bl. 12, sc. 1, et.2, ap. 37, sector 2, cum din eroare s-a menţionat. Dispune comunicarea prezentei încheieri şi a dispozitivului încheierii de şedinţă din data de 06.12.2018 organului de poliţie în circumscripţia căruia îşi are locuinţa inculpata, conform prezentei. În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu azi, 07.12.2018. Document: Încheiere îndreptare eroare materială din 07.12.2018

DOSAR NUMĂR 31030/3/2017/a33 Număr unic dosar: 31030/3/2017/a33 Data înregistrării: 03.12.2018 Data ultimei modificări: 05.12.2018 Secţie: Secţia a II-a penală Materie: Penal Obiect: revocare măsură preventivă (art. 242 NCPP) Stadiu procesual: contestaţie NCPP Părţi: D.I.I.CO.T– Contestator; Vasile Daniel – Intimat inculpat; Constantin Ramona – Intimat Inculpat; Dumitru Ștefan Vasile – Intimat inculpat; Vladu Laurențiu – Intimat inculpat Şedinţe: Ora estimată: 09:00 Complet: S 2 C18 Co Tip soluţie: Soluționare Soluţia pe scurt: DP.446/CO/În baza art.425/1 alin. (7) pct.2 lit.a) C.p.p. admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. Desfiinţează, în parte, încheierea din data de 29.11.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală şi, rejudecând: Constată legalitatea şi temeinicia şi menţine măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpaţii CONSTANTIN RAMONA, VLADU LAURENŢIU, SANDA CORNEL şi MODERATU MARIN. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate, care nu sunt contrare prezentei. În baza art.275 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. În baza art. 275 alin. (6) C.p.p., onorariul avocaţilor din oficiu (câte 130 lei pentru fiecare inculpat asistat) rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile MJ. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 5.12.2018. Document: Hotarare 446/2018 din 05.12.2018