Povestile Cele Mai

Povestile cele mai îndrăgite de copii le-am transpus în versuri şi am realizat spectacole împreună cu copiii şi colegele din grădiniţă.

Educatoare Georgeta Ursu Grădiniţa nr. 15 Vaslui IEDUL CU TREI

CAPRE

Se cîntă pe melodia cîntecului “Orăşelul”

A fost odată ca- n poveşti, ca-n poveşti, Un ied frumos cum mulţi găseşti, mulţi găseşti. Însă era prea răsfăţat, răsfăţat, Şi lupul i-a venit de hac, chiar de hac. Avea o mamă şi-o bunică, şi-o bunică, Dar mai avea şi-o mătuşică, mătuşică Şi toate trei îl alintau, alintau, Nici nu ştiau ce mult greşeau, ce mult greşeau.

Acţiunea se desfăşoară în casa celor trei capre cu decorul specific; un pat pentru ied, o masă pe care este o ulcică cu lapte, mămăligă, plăcintă. Mama capră repară hainele iedului, mătuşacapră spală rufe iar capra bunică deretică prin casă. Iedul se trezeşte şi începe să strige; - Mamă capră, mamă capră vino şi îmbracă-mă, nu pot singur!… - Îndată, îndată dragul mamei, odorul mamei, vine mama îndată.

Mama capră lasă lucrul din mînă şi începe să caute hainele iedului pe sub pat, pe sub masă, pe după uşă, vine şi-l îmbracă pe ieduţul cel răsfăţat. Iedul începe din nou să strige; -Mătuşă capră, mătuşă capră, vino şi hrăneşte-mă, că nu pot singur!…Se tăvăleşte pe jos, ţipă şi strigă mereu. Mătuşa capră lasă treaba şi vine repede la nepotelul ei; • •

Vine mătuşa, vine cu fuguţa să-l hrănească pe ieduţ. Mătuşa capră vine cu mâncarea pe un ştergar şi începe să-i cânte iedului pe melodia “Anii copilăriei”.

Ţi-am adus mămăliguţa, Ţi-am adus şi ulcicuţa Laptele l-am fiert îndată Şi-am să-ţi dau şi ciocolată! Hai deschide gura mare Nu te strâmba la mâncare, Că mătuşa te iubeşte, Şi plăcinta-ţi pregăteşte. După ce a mâncat iedul se joacă puţin prin casă. Corul de copii îi cântă pe melodia ”Dacă vesel”. Dacă mama ta munceşte ,iedule, Dacă bunicuţa plânge iedule, Dacă mătuşica ta, nu mai aduna Hainele ce-arunci prin casă nu mai ţipa!… Iedul începe din nou să strige,să se tăvălească pe jos. -Capră bunică, capră bunică, unde eşti, vino şi adoarme-mă că nu pot singur! - Vine îndată bunicuţa, vine să te adoarmă, nu mai ţipa, odorule! Capra bunică începe să-i cânte pe melodia “Cântec de leagăn”. Nani iezişor, dormi cu bunicuţa,

Dorm, copil-odor, în pat te dau huţa, Îngerii din cer vin, să te sărute, Mare când vei fi, să fii şi cuminte, Dormi uşor, uşor vise linişte De de parte vin ca să te alinte. După ce iedul adoarme caprele îşi continuă treaba prin casă.Se aud ciocănituri la uşa ; - Bună-seara, dragile mele surate. Am venit la dumneavoastră cu o mare rugăminte. Mâine, se însoară iedul meu cel mare, şi, dacă aţi putea să veniţi să mă ajutaţi la învârtitul sarmalelor, la plăcinte, iar drept răsplată vă voi aşeza în capul mesei, ca pe nişte oaspeţi de vază ce sunteţi. - Cu dragă inimă venim surată, cît despre răsplată, e prea mare cinstea pe care vrei să ne-o faci! A doua zi dimineaţa cele trei capre au plecat de cu zori la vecina lor, capra cu trei iezi, lăsând pe iedulcel răsfăţat singur. Acesta, când s-a trezit a început să strige după cum îi era obiceiul; - Mamă capră, vino şi îmbracă-mă, nu pot singur… Mama capră era plecată. Iedul începe atunci să ţipe şi mai tare. Tocmai atunci trecea pe acolo cumătra vulpe, care auzindu-l pe ied ţipând, se duce la ferestră şi zice; -Ce s-a întâmplat ieduţule, de ce plângi aşa de tare? Lasă că vin eu să te îmbrac, spune-mi numai unde sunt hainele. Vulpea, hoaţă cum o ştiţi, îi fură iedului hainele şi fuge în pădure. Iedul începe să ţipe mai tare. I se face foame . -Mătuşă capră, vino şi hrăneşte-mă, nu pot singur!.. Dar nici mătuşa capră nu-l aude şi iedul ţipă şi mai tare. Trece în vremea aceea pe acolo ursul. Auzindu-l pe ied ţipând, se apropie de fereastră şi spune; - De ce plângi ieduţule, spune-mi unde este mâncarea că te hrănesc eu. - Mâncarea este în bucătărie, dar eu nu pot să mănânc singur!…

Ursul, lacom cum îl ştiţi, se duce în bucătărie şi mânâncă toată mâncarea iedului, ba, mai înghite şi ceanul şi polonicul. Iedul atunci începe să ţipe şi mai tare. - Capră bunică, capră bunică adoarme-mă, nu pot singur!… Dar nici capra bunică nu era acasă, nu-l aude şi iedul începe să ţipe şi mai tare. Tocmai atunci trecea pe acolo lupul, care de mult ar fi vrut să-l găsească pe ieduţ singur acasă, se apropie de fereastră şi-ii spune; •

Nu mai plânge ieduţule, vin eu să te adorm.

Lupul intră în casă, îl ia pe ied în braţe şi începe să-i cânte; - Nani, nani iezişor, Hai adormi mai repejor, Am o foame mare, mare Abia mă ţin pe picioare, Dar mi-o potolesc îndată Nu mai las nici o bucată. Auzind iedul atunci ce-i cântă lupul, a sărit din braţele lui, a fugit şi s-a ascuns în pădure. Tocmai seara, când au venit caprele acasă, s-a întors şi le-a spus; - Mamă capră, mătuşă capră, capră bunică,mă duc repede să mă îmbrac, să mănânc ceva şi apoi vă povestesc ce s-a întâmplat cât a-ţi fost plecate de acasă. Caprele se uitau mirate la ied şi nu ştiau ce s-a întâmplat. Iedul însă, după ce s-a îmbrăcat, a mâncat, s-a aşezat singur în pat şi a adormit pe loc, singur. Sceneta se încheie cântând pe melodia “Povestea unui ciobănaş”. V-am spus acum copii povestea cu iedul alintat, A fost ce-a fost, dar nu mai este , Acum e educat, Ascultă de mama, de bunica, Le-ajută chiar cu drag,

La casa caprei din pădure, e soarele în prag. În măsura în care nivelul grupei de copii permite, se utilizează sau nu rolul de povestitor.

CĂSUŢA DIN OALĂ

Se pregăteşte căsuţa, se costumează copii, se amenajează decorul folosind imagini din poveste. Având în vedere nivelul grupei de copii se va folosi şi rolul de povestitor. - A fost odată, pe un câmp uitată o oală mare, mare. Îşi găsise adăpost acolo două muşte care bâzîiau tot timpul. Dar, într-o zi trece pe acolo un şoricel. Apare şoricelul cântând pe melodia “Taraful Chiţ” - Mă cunoaşte-o lume-ntreagă Eu sunt din taraful chiţ. Jerry mi se spune-acum, Şi n-am frică de pisici. Chiţ, chiţ, chiţ Nu mi-e frică de pisici Chiţ, chiţ-chiţ, Pisicile nu-s pe-aici. Ori visez, ori mi se pare, Ce-mi văd oare ochii mei O căsuţă adevărată!?… Ia să văd acum pe dată Cine o fi stând în ea!

-Casă, casuţă, cine locuieşte aici? În căsuţă nu era nimeni. - Ia să-mi fac eu aici căsuţa mea!

Şoricelul intră în căsuţă.După câteva clipe apare broscuţa cântînd. Ce petrecere frumoasă Este-n margine de lac. Broscuţele-s bucuroase, Au căsuţe-n fund de lac. Oac, oac, diri-diri-dam, Numai eu sunt supărată Că nu am căsuţa mea, Dar aş fi mai fericită Un prieten de-aş avea, Auzind-o pe broscuţă, şoricelul o invită s locuiască împreună. Se aude cineva venind.

Apare iepuraşul cântând:

- Eu sunt iepuraşul Prin pădure sar zdup, zdup, Sunt un iepuraş frumos, Casă n-am, sunt furios. Ţup, ţup, ţup. Şoricelul şi broscuţa îl invită pe iepuraş să locuiască împreună. Prin pădure se aude cineva… Eu sunt vulpea cea şireată, Cea codată şi roşcată.

Cât pădurea e de lată Casă n-am, sunt supărată! Ce căsuţă frumoasă, oare cine locuieşte aici? Şoricelul, broscuţa şi iepuraşul o întâmpină pe vulpe cu neîncredere şi-i spun; -Vulpiţă-cumetriţă, te-am primi la noi în căsuţă, dar tu eşti şireată şi hoaţă şi ai să ne mănânci. -Primiţi-mă şi pe mine, eu nu mai mănânc de mult iepuraşi sau broscuţe. -Hai, vino atunci şi tu în casuţă. Apare lupul şi se adresează copiilor. -Mă cunoaşteţi dragi copii? -Da!… -Eu sunt lupul cel bătrân şi sunt tare necăjit pentru că nu am şi eu o căsuţă. Voi nu ştiţi a cui este căsuţa aceasta? Casă, căsuţă, cine locuieşte aici? Cei din căsuţă răspund cu teamă; -Eu şoricel-roade multicel!… -Eu broscuţa-umblă fuguţa!… -Eu, iepurici –alerg pe-aici!… -Şi eu, vulpiţa –cumetriţa!… -Vai ce mulţi mai sunteţi, primiţi-mă vă rog şi pe mine în casuţă! Cei din căsuţă îi fac loc şi lupului. Se aude un zgomot şi apare ursul; - Eu sunt ursul Martinel Şi sunt tare voinicel, Am umblat mult prin pădure După ghindă, după mure, Of, tare sunt obosit, Ia să mă aşez un pic!

Ursul se aşează pe oală, adică pe căsuţa animalelor şi o răstoarnă. Din căsuţă fug toate animalele speriate. Dramatizarea se încheie cu jocul cu cânt “Orchestra”. Punguţa cu doi bani

Personajele sau un grup de copii deschid spectacolul pe versuriele: Spectacolul l-am prezentat la comisia metodica pe oraş cu educatoarele în distributie. Azi la noi în bătătură, ia, ia ,o Este mare tevatură,ia, ia, o Căci cocoşul cu găina , Se ceartă batu-i-ar vina Si nu ştiu care-i pricina, ia, ia o Gainuşa face ouă, ia, ia, o Baba nu ne dă şi nouă, Si se lauda băbuţa Cu găina hărnicuţa Gulerată si moţată Scurmă prin ograda toată,ia ,ia ,o Baba ouă îşi prăjeşte, Moşul vede şi pofteşte Da-i zgîrcită şi haină, Lacomă şi rea de gură, Doar ea cântă-n bătătură, ia,ia,o Sunt cocoşul pintenat ia, ia, o Ouă nu ştiu ca să fac,

Însă dis-de-dimineaţă, Eu vă cânt pe la fereastră, Cucurigu, rigu-gagu, Uite s-a trezit moşneagul, Şi începe tevatura, Nici că le mai tace gura,ia,ia,o (Moşul se trezeşte, iese în curte,mângîie cocoşul) -Bună dimineata, cocoşelule, da'harnic mai eşti! Ai trezit-o si pe babă? (moşul bate în poarta babei, cocoşul cîntă) -Hei, măi babă, trezeşte-te, soarele-i sus....! (Baba iese somnoroasă şi se repede la moş şi la cocoş) -Ce mă trezeşti cu noaptea-n cap, nu mai ai somn, moşnege? Şi tu, pintenatule, altceva nu mai ştii să faci? Ce tot cucurigu, cucurigu? Vezi să nu-mi trezeşti găina! (Iese şi gaina ,se învîrte în jurul babei de cîteva ori,cotcodăceşte şi se duce la cuibar. Baba îşi face ordine în casă iese apoi cu un coş cu ouă,îşi face ochiuri şi se aşează la masa. Moşul se uită cu poftă la babă şi-i spune) -Babo, măi babuţo,ce faci tu acolo! (baba se face că nu aude) -Babo, dă-mi şi mie un ou, că tare mi-i poftă! (baba se strîmbă la moş.) Manînci ca-n târgul lui Cremene, zgârcito!(Baba, cu tupeu) -Ia, mai puneţi pofta-n cui, moşnege, ce cocoşul tău nu-ţi face ouă? (moşul şi cocoşul se privesc uimiţi). Dacă vrei ouă, bate-ţi cocoşul, că aşa mi-am bătut eu găina şi uite ce de ouă îmi face acum! Fug încolo, fug încoace, N-are cine să mă-ndrume, Orice-aş face, orice-aş drege, M-ai bătut prea rău, moşnege!

Am să plec departe-n lume Poate mi-oi găsi norocul, Şi o să-mi apară-n cale… O punguţă cu parale! (Punguţa apare în drum şi cîntă pe melodia “Am vrut să fiu artistă”) Sunt o punguţă mică şi am numai doi bani, Mă ia acum cu tine, căci alt stăpân nu am. Te-aşteaptă moşu-acasă, e trist şi amărât, Căci baba cea hapsână, rău la batjocorit. (Cocoşul ia punguţa, se bucură şi pleacă spre casa moşului) -Ce punguţă frumoasă, are şi bănuţi în e! Mă întorc repede la moşul meu, poate mă iartă că nu pot să fac ouă! (Apare boierul cu trăsura): -Hei, vizitiu, ce-mi văd ochii?! Un cocoş cu o punguţă-n plisc! Ia, prinde-l, să vedem ce are în ea! (Vizitiul opreşte trăsura, prinde cocoşul îi ia punguţa şi o duce boierului) -Poftim boierule, halal cocoş, are bani în punguţa! -Doi bani, dă-i încoace, să-i duc la visteria mea!... (Cocoşul aleargă în jurul trăsurii să-şi ia punguţa, trăsura pleacă, cocoşul aleargă după ei strigând) -Cucurigu boieri mari, daţi punguţa cu doi bani! -Viziteu, prinde cocoşul şi aruncă-l în fântână să scăpăm de el! -Îndată boierule! (vizitiul prinde cocoşul, îl aruncă în fântâna). Stai acolo, pintenatule, că-ţi dau eu punguţă! (Cocoşul bea toată apa din fântână) -Gâl, gâl, gâl, gâl,

Ia să beau eu toată apa, Gâl, gâl, gâl, gâl. (Cocoşul iese şi fuge după trăsură) -Cucurigu, boieri mari, da-ţi punguţa cu doi bani! -Vizitiu, prinde cocoşul şi du-l la bucătărie! (Vizitiul prinde cocoşul îl duce la bucătărie şi-l aruncă în cuptorul cu jăratec. Cocoşul varsă toata apa, stinge focul şi se duce la fereastra boierului strigând din toate puterile) - Cucurigu, boieri mari, daţi punguţa cu doi bani! - Vai de mine, că mi-am găsit beleaua cu pintenatul ăsta! Ia prinde-l, vizitiu, şi aruncă-l în cireada cu vite!.. Poate l-o prinde în coarne vreun taur furios şi scăpăm de el! (Vizitiul prinde cocoşul şi-l aruncă în cireadă). - O! ce bine-am nimerit, vă înghit îndată ca pe nişte furnici! (Cocoşul începe să înghită una dupa alta vitele boierului şi se duce iarăşi la fereastră). -Cucurigu, boieri mari, da-ţi punguţa doi! - Ioane, vino-ncoace şi scapă-mă de pacostea asta de cocoş. Aruncă-l în visteria cu galbeni, poate i s-ar prinde unul în gît şi-om scăpa de el! (Vizitiul prinde cocoşul şi-l aruncă în visteria boierului.Cocoşul începe să înghită la galbeni şi cîntă). ] -Banii, banii, banii îi înghit acum, Îţi las lada goală, şi-o pornesc la drum. Moşul mă aşteaptă să mă întorc la el, Guşa mea e plină cu bani fel de fel! (Se cîntă pe melodia MONEY, MONEY, a formaţiei ABBA. Ccocoşul vine din nou la fereastră şi începe să cînte: “cucurigu boieri mari”,boierul aruncă punguţa pe fereastră, cocoşul o ia în plisc şi pleacă spre casa moşului strigând). - Moşule, moşule, deschide poarta şi aşterne repede un ţol!

Cocoşele, cocoşelule, bine ai venit din nou acasă, Cocoşele, cocoşelule,de baba zgârcită nu-mi mai pasă Avem bani, avem avere şi de foame n-om mai piere, Am scăpat de zile grele, nici la baba n-om mai cere Să-mi dea ouă cu-mprumut, sunt acum un om avut! (Se cîntă pe melodia Cocoşelul). (Baba se uită peste gard curioasă şi invidioasă) - Moşule, moşule, ce de bogăţii ai moşule, dă-mi şi mie un galben! - Ia mai puneţi pofta-n cui, babo! Mai ţii minte când ţi-am cerut un ou ce mi-ai răspuns!?... Acum bate-ţi şi tu găina să-ţi aducă bogăţie, cum mi-a adus mie cocoşul! (Baba se duce acasă, prinde găina o bate bine şi-ii spune;) -Na, pleacă acum de la casa mea, şi fără bogaţii să nu te-ntorci! (Găina pleacă plângând pe melodia “M-a trimis mămuca-n sat”). L-ai văzut pe moş bogat, Si-acum m-ai trimis în sat, De ouă te-ai săturat, la, la, la Am să-ncerc să-ţi fac pe plac Altfel nu ştiu ce mă fac Îmi vine baba de hac, la, la, la, Nu am nici-o vină, că tu esti hapsână Nu te saturi de avere, nu mai am putere, Si nici o plăcere să te văd, babă haină! (Găina merge pe drum plângând, găseşte o mărgică, se întoarce repede la baba, se duce la cuibar. Baba vine bucuroasă să vadă ce bogăţii i-a adus găina dar cînd vede mărgica se înfurie mai tare, prinde din nou găina o bate până o omoară. Corul cântă pe melodia “Fată dragă”).

Găinuşă nu fi tristă, fiindcă e păcat, Si mărgica-i pentru babă, ou adevărat, Vai sărmana găinuşă uite ce-a păţit, Cu hapsîna cea de baba nu e de glumit, Babo, nu-nţelegi se pare vorba din bătrâni, Totdeauna lacomia,strică omenia! (Moşul, conciliant, o primeşte pe babă să îngrijească de păsările lui, iar cocoşul fericit şade în faţa casei şi cântă împreună cu celelalte personaje). Azi la noi în bătătură, ia, ia, o, Nu mai este tevatură ,ia, ia, o, Nici găina, nici cocoşul, Nici baba, nici bietul moşu, Nu mai vor ca sa se certe, Si manîncă ouă fierte, În casă e veselie C-au scăpat de sărăcie, ia, ia, o!