Petru-groza-in-umbra-celulei.pdf

I

,r11,°4tm.

°

A

.

..-

t

_ 'I

111

.

.7p

6. ,

1 ,. 1

...!........:.-^

1

... .t

t .

e

ED)ITU A C

r

www.dacoromanica.ro

.

TEA RUSA"

LITER ATURA

POLITICA MI L I TA RA

1

www.dacoromanica.ro

Dr. PETRU GROZA

IN UMBRA CELULEI - MALMAISON, 19434944 IARNA -

EDITURA CARTEA RUSA" www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI DE

Dr. PETRU GROZA S'A EDITAT DE CATRE ASOCIATIA ROMANA PENTRU STRANGEREA LEGATURILOR CU U. R. S. S. (..A.R.L.U.S.")

-EDITURA CARTEA RUSA"APRILIE

1945

COPERTA DESENATA DE I. MOLNAR

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

Lux in tenebris lucel.-'

www.dacoromanica.ro

PRIMA INCLWARE 12 Decemvrie 1943

Afara viscole§te, §i tot ce se petrece in cuibul meu familial de sub ruinele cetatii Deva, la caldura caminului, contrasteaza cu fu-rtuna, care a intunecat

intregul orizont. Copiii sosesc pe rand pentru vacanta Craciunului ; ne bucuram Unii de altii, cu atat mai mult, cu cat in subcon§tientul fiecaruia

dintre noi bucuria este umbritä de amenintarea, pe care razboiul a aruncat-o asupra intregii omeniri. Suflul lui ar putea stinge oricand licaririle tot mai

palide ale fericirii, §i oricand ne poate asvarli in marea de suferinta, care s'a revarsat pe intreaga fata a lumii. cat timp, oare, vom mai putea petrece, stran§i cu toti laolaltà, zile de candide emotii, seri incalzite de blanda lumina a povestirilor depanate la masa lunga, in jurul careia fetele §1 feciorii no§tri

www.dacoromanica.ro

8

PETRU GROZA

veseli gi voinici, freamatä de tinerete, cu aripile intinse pentru sborurile viitoare ? Fericirea omeneasca are adancimi nebanuite, dar

care pot fi oricand tulburate de umbre gi tristeti neprevazute. Scris este ca ea sa fie pururi trecatoare... Crainicul, care-mi trezegte aceste ganduri tainuite

de mine pentru a nu tulbura seninul din juru-mi gi pentru a nu ma intrista pe mine insumi in aceste clipe de multumire familiar& sosegte cu gtiri alarmante. Cercul prietenilor din campul framanarilor noastre politice, cu incordäri gi actiuni pe linia destinului poporului nostru gi al omenirii,

incrancenata de toate durerile nagterii unei lumi noi, este frant. Prietenii cad pe rand... Intelectuali de esenta pura, plugari gi muncitori caliti in lupta dreapta pentru imbunatatirea soartei semenilor lor, oameni dintr'o bucata, se lovesc de stanca ignorantei gi a reacredintei, reprezentata printr'un aparat de Stat detinut in mod vremelnic,

cu maini tremurand de patima, de catre nigte carmuitori meschini, aroganti gi abuzivi.

Procese de intentii, valuri de banueli gi ura, combinate cu punerea in functiune a unei dracegti maginarii de constrangere gi stoarcere de material compromitator", toate acestea s'au

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

9

coalizat pentru a dobori pe cei mai apropiati din jurul meu §1 pentru a ma face sa simt zilnic, tot mai aproape, amenintarea.

Crainicul desface din traista lui informatii §1

material, din care deduc fira indoiala ca mi-a sunat §i mie ceasul...

Ma smulg din jurul alor mei §i plec la Bucure§ti, spre a intampina acolo inamicul §i ca sa scutesc pe cei de acasi de spectacolul incaierarii.

www.dacoromanica.ro

LA BUCURESTI 13 Decemvrie

Capita la Orli zumlie, ca un stup uria§, de traiu bun §i abundentä. Restaurantele, localurile de petrecere, teatrele, sunt luate cu asalt de o lume setoasa de placeri. Locurile pentru spectacole sunt vandute cu saptamani inainte. Garderobele hotelu -

rilor gem de atatea blanuri, dintre care fiecare costa cateva milioane, cucoanele etaleaza costume §i briliante reprezentand averi fabuloase. Roiul de functionari mai rasariti de pe la ministere suporta de asemenea, fara a clipi din ochi, costul unei vieti upare §1 vesele, ingro§and astfel randurile frecventatorilor acestor localuri. Salariile sunt de ras. Dintr'un asemenea salariu nu se poate acoperi nici costul unei perechi de ghete, dar izvorul veniturilor clandestine, consacrate printr'o traditie innobilata de blazonul Domnilor fanarioti §i aprobate tacit prin neseriozitatea lefurilor, e de nesecat.

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

12

In aceasta Capita li, centralizarea administrativa

nu pare a avea alt rost, cleat de a canaliza toate sursele spre acest izvor central. Solutiile pentru cele mai neinsemnate treburi nu stint lasate in seama

autoritatilor provinciale, care nu au nici initiativa,

nici atributiuni. Toate drumurile duc la centru". Adica in haos. Nu e de mirare, astfel, cä imensa circulatie, cumulata artificial cu tesatura fink' de interventii, oferi un vast gi prosper teren pentru buruiana bacgigului gi a mituirilor, buruiana care a crescut cat un plop,

pink' la ceruri, ducandu-ne faima dincolo de marginile Continentului european. Metropola aceasta este un uriag polip, cu brate nenumarate gi nevizute, infipte adanc in trupul Orli, careia ii pompeaza

sangele din toate tesuturile. Pantecul polipului se

umfla sub ochii nogtri, vertiginos, in timp ce periferiile

anemizate

vegtejesc.

Fara sa vreau, imi tree prin minte franturi din dialogurlle lui Platon: VI spun gi iaragi va spun ca nu averea face virtutea, ci tocmai dimpotriva : virtutea face bogatia gi din ea decurg toate binefacerile, atat cele obgtegti, cat gi cele individuale".

Sunt cuvinte fail niciun rost in aceasta Capitala babi Ionia...

Bucuregtii celor indestulati par a nu inregistra

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

13

nimic din realitAtile tragice ale propriilor sale periferii, nimic din tragediile individuale gi colective,

pricinuite de un rAzboiu total, cu devastAri fail precedent in istoria neamului omenesc. Groaznicul

secerig al mortii de pe toate fronturile lumii se aude aici ca un fagait de mitase. Va fi cu atat mai infricogat ceasul and furtuna se va deslAntui gi asupra acestui labirint al tuturor nepisarilor gi incongtientelor. Fiinda nu e departe clipa and gi aceastA insulA a desfraului gi plAcerilor pAmantegti

va fi inghitità de oceanul de flAciri, care a innecat de-a-lungul intregului glob pAmantesc atatea fe-

riciri, atatea vieti gi atatea valori. Contrastul izbitor intre centru gi provincia de unde sosesc contribue in mare masurà la tristetea care ma stapanegte gi la adanca ingrijorare pentru tot ce avem de pierdut. Adancit intr'un fotoliu al vestibulului de marmori

din hotelul Athenée Palace", aflu ultimele gtiri aduse de prietenii, asupra mAsurilor recente luate de autoritatile Sigurantei Statului pentru izolarea mea. Vine tanarul ardelean, advocatul Ripogan (originar_

din satul Spini, din vecinAtatea moiei mele). ma informeaza a ultimii din grupa de tineri intelectuali ardeleni crescuti sub ochii nogtri, adapostiti adeseori in casa mea, elemente de valoare ridicate prin muna

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

14

cinstiti din mizeria de acasi, sunt detinuti gi depugi in locuri necunoscute. Dintre ei, cel mai apropiat imi este profesorul Gheorghe Micle, colaborator la actiunile politice ale Frontului Plugarilor. Mai

inainte, au fost arestati, unii chiar condamnati la munca silnici, o seama de alti intelectuali de prim ordin; intre altii gi Zevedei Barbu, profesor-conferentiar la Universitatea Cluj-Sibiu. Atmosfera grea din jurul meu o dinamizeaza intru

citva o ceati de ardeleni gi bAn5teni, unii tineri, altii prieteni din tinerete: Dr. Bianu, Ghilezan, Arsenovici, Pop, se afla aproape tot timpul pe aici angajfindu-mä in discutiuni.

Ora e tarzie. Dupa un stfilp al vestibulului, in coltul opus, doi ochi de hiena ne pfindesc. Un prieten ii descoperä gi iata ii surprind gi eu atintiti asupra mea. Ii cunosc gi-mi dau seama ea', de vreme ce insugi geful cel mare al Sigurantei gi ordinei politienegti ma supravegheaza de aproape,

tfirziu, in noapte, voiu intra gi eu in girul celor arestati.

www.dacoromanica.ro

INAPOI 14-15 Decemvrie

..4i totu§i, nu se intampli nimic. Zi de zi Wept sa fiu arestat. Uneori, cercul de agenti, care ma urmaresc cu incapatanare, se strange atat de aproape,

incat inclin sa ma ofer,dar imediat dupa aceea ei il largesc din nou. Hotarit, intentiile noastre se bat cap in cap :

eu prefer sa fiu ridicat de aici, ferind pe cei de acasa de spectacolul unei astfel de operatiuni, ei insa, evident, renunta la publicitatea prea mare a Capitalei, preferand o operatie" la umbra casei mele din provincie. Pentru a pune capat jocului, care acum mi se pare larnurit ca nu se va sfar§i aici, iau trenul de seara §i plec, inapoi, la Deva.

www.dacoromanica.ro

0 VIZITA" IN TREN 16 Decemvrie

Nu m'am ingelat. Abia trecut de granita vechiului Ardeal, la Bragov sunt trezit in miez de noapte de cfitiva ceferigti ; sunt oameni pe care eu i-am incadrat

la cäile ferate acum aproape un sfert de veac, in decursul operei de unificare administrativi a Romfiniei intregite, pe cfind eram ministru al Comunicatillor. Ceferigtii par emotionati ; imi goptesc cä in garä au urcat oameni de-ai Sigurantei, care s'au postat pe platformele vagonului, intrebfindu-i de mine cu discretia cuvenitä. Dimineata, la Simeria,

sunt prevenit de alti ceferigti cà in gara Deva se pregategte ceva : sunt acolo chestorul politiei, geful Sigurantei, insotiti de mai multi sergenti.

Dupä ce au indepärtat publicul, s'au postat pe peron, agteptand trenul nostru. Ajungem... Chestorul, tanArul gi corpolentul Albu, 2

www.dacoromanica.ro

18

PETRU GROZA

mA intAmpina incurcat, comunicfindu-mi ca are ordinul sa ma aresteze §i SA ma trimita sub escorta inapoi, la Bucure§ti. Sui in trasura lor gi insotit

de eiplec spre casa. Cladirea este inconjurata de politigti inarmati. Obligatoria perchezitie se desfi§oara in prezenta chipurilor uluite ale celor din casa.

Primesc cu lini§te aparenta toate aceste misuri, care dureaza pina in noapte ; imi imbrati§ez sotia §i copiii §i plec cu escorta, din nou, spre gara, iar

de acolo cu trenul la Bucure§ti, unde sosim cm mare intArziere abia a doua zi, seara.

www.dacoromanica.ro

LA SIGURANTA 17 Decemvrie

Trenul ajunge in Gara de Nord, noaptea tArziu. Sunt transportat direct la sediul Sigurantei generale. Drumul e mocirlos, cu grarnezi de zapada ce se topegte. 0 ceata de Decemvrie apasatoare... To-

tul pare infinit de trist, in ritmul acesta lent al unei desträmari totale. Su fletul inregistreaza ca un seismograf sensibil atmosfera mohorita gi agterne uznbre deprimante asupra vointei. Totul numai pentru cfiteva clipe... Caci aceastä vointa, obignuita sa treaca de- a-lungul unei vieti suficient de dinamice peste multe obstacole, se regasegte

brusc in clipa and in fata noastra se ivegte poarta de fier a sinistrei cladiri, iar din umbrele noptii se desprinde figura uriagului politist, indelung antrenat in a deschide gi a inchide poarta, pentru a inghiti prizile. In fata acestei guri de fier, imi

www.dacoromanica.ro

20

PETRU GROZA

incordez toate energiile morale §i fizice, hotarit a ma angaja in lupta cu nadejde. Ma smulg din arnorteala in care te aduce ceata acestei triste nopti de iarna. Drept in picioare, privesc in ochi pe ace§ti vlajgani ai politiei secrete care ma intampina, cu ochi vicleni, in anticamera oficiilor bor. Pe bratul stang, imi atarna un tol ciobanesc, bun tovara§ din alte vremuri, cand ma ajuta sa inving frigul sub rigo-

rile stapanirii sträine. Aceasta procovita" a devenit, evident, o curiozitate in ochii comisarilor care ma inconjoara §i care au cu totii cate-o privire §1 pentru lana ei groasa, lunga, cu patrate negre-albe, de tip ardelenesc. Din echipamentul meu,

agentii deduc, probabil, un oarecare antrenament pentru asemenea ocazii...

Sunt tinut in picioare cfiteva ore, färä ca sa-mi adreseze cineva un cuvfint, in aceasta anticamera, spre care, de jur imprejur, se deschid u§ile stravezii, de sticla, ale birourilor populate de agenti §1 comisari ai secretului". Trec adeseori pe langa mine, invartindu-se de ici-colo, lira o treabi pre-

cisä, cercetfindu-ma cu priviri, in care pot citi tendinta de intimidare combinata cu aceea a provo-

carii. Ii contemplu... A§a dar, ace§ti acrobati pe funiile invizibile ale tuturor ma§inatiilor, §i-au

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

21

inceput jocuL Tratamentul" a inceput chiar in clipa in care uriaga poarta de fier s'a inchis in urma pagilor mei. Jocul ma obose§te". Cu toati tineretea" mea de vreo gase deceniit este indea-

,

juns de plictisitor ca, dupa doua zile gi doua nopti nedormite, dupa doui calatorii catugi de putin comode, ca toate calatoriile din vremea razboiului sa stau aici nemigcat, in picioare, sub sagetile privirilor aruncate de un roiu de agenti §i comisari, care ma fixeaza din toate colturile, prin toate ugile de sticla. Toate acestea pot obosi un trup §1 pot frânge o vointa, oricat s'ar fi consolidat aceastä vointa in Clipa aducerii mele in acest sinis-

tru laborator inchizitorial din bulevardul Pache Protopopescu Nr. 2. In interiorul acestei cladiri sumbre, oameni fantome, livizi, frfinti de magina anchetatorilor, trec din când in cand prin fata mea, insotiti sau sprijiniti de agentii politiei secrete.

Toate aceste jalnice aparitii ma fac sa-mi dau seama ca, dincolo de camerele din fata, in fundul coridoarelor intunecoase, luminate mistic de becuri minuscule, operatiile de cercetare sunt in plina desfa§urare, in aceste ceasuri de noapte inaintata. Dezolanta uzini, plina de mistere, lucreaza din plin, sdrobind trupuri, frângand in rotile sale imbibate de

www.dacoromanica.ro

22

PETRU GROZA

sudori gi sange, suflete gi vointe,

material fur-. nizat din belgug in aceste dramatice zile de razboiu, de foamete gi de criza, and prea putini igi pot

permite luxti de a nu lua o atitudine gi de a nu se angaja politic. Aceasta blestemata cladire este centrul-motor al unui puternic aparat de control gi constrfingere, indreptat impotriva unei omeniri sbu-

ciumate gi suferinde, dornica de a pagi pe un alt drum deck acel impus cu forta de nigte carmuitori care se cred supraoameni gi care, adeseori, nu sunt nici mkar oameni pur gi simplu. Din aceste reflectii, ma trezegte chemarea unui comisar, lat in umeri, corpolent, Cu mustati negre, cu ochii umbriti de streagina unor sprancene stufoase. Dintr'o conversatie pe care o are cu altul, Ii retin numele: Tanasescu. (E bine si retii numele oamenilor cu care ai de-aface in astfel de imprejurari). Ma conduce in biroul de instructie. In birou, la masa, un inspector" indesat, parand uric

de statura, cu fata rotunda, rasä, fara expresie. Proptindu-gi capul in palme, se fixeaza cu gravitate vizibil afectata asupra filelor cusute ale unui dosar uriag.

Nu-rni trebue multa fantezie pentru a deduce ca iata mi se da voie sa-mi vad dosarul", cu nenumarate fige gi file secrete, adunate in taina,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

23

de-a-lungul anilor de lupta politica, conform obiceiului locului, cu multa dibacie orientala, pe toate caile informatiunilor clandestine, incepand cu personalul din cash' §i sfar§ind cu agentii provocatori de toate categoriile. Am auzit adeseori de acest dosar misterios. Am fost prevenit de nenumarate ori ca., odata §1 odata, cand conjunctura politica va ingadui celor care i§i inchipuie ca au in mfiini destinul poporului nostru, acest dosar va face explozie, iar schijele sale

ma vor sfa§ia pe mine, pacatosul, cel care sapa la temelia Statului". Tot 'in aceasta noapte, aflu numele primului meu anchetator, inspectorul adancit in dosar: Taflaru. Alaturi de el, §ezand cu un cot proptit in coltul mesei, un ofiter (presupun a fi procuror militar), marunt §i acesta, cu aceea§i gravitate impusa

ca §1 a vecinului ski. Mid am intrat, a luat atitudine martiala, ra§chirfindu-§i, important, picioarele §i mainile de instructor provincial. In aceea§i

§edintä, aflu §1 indentitatea sa: e un advocat de pe la Caracal, concentrat in acest post al Justitiei sau politiei militare. Tace, fumeaza, in timp ce celalalt continua a se edifica, rasfoind afectat filele.

E 0 pauza pe care §i-o impun inainte de a trece

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

24

la atac. Pauza rapitoarelor, bine calculata, atunci

cand au in fati o prada nu de toate zilele. Tot timpul cat dureazi pauza, sunt tinut in picioare. Procovita e tot pe bratul meu. Dupa aceasta indeajuns de lunga agteptare, deo-

data, prin surprindere, Taflaru intrerupe tacerea i. ridicand brusc capul, intreaba apasat

:

D. advocat" Groza ? In sfargit Ii aud glasul. Ii privesc tinta'n ochi. Omul gtie prea bine ca sunt Groza gi nu altul, de vreme ce fusese anuntat de agenti cu ceasuri inainte, din moment ce dosarul meu Ii sti inainte, pe

masa% E perfect de bine informat chiar asupra znandatului de arestare, pe care el insugi I-a trimis la Deva. Accentul intrebarii imi indica felul in care voiu

fi tratat : de sus in jos". Mi se di sa inteleg, dela inceput, ca trebue sa-mi iau adio dela presupusa pretentie de a fi tratat ca un om care a fost oarecineva.

Totugi, tonul intrebarii mi se pare jignitor, mai ales &and el se datoregte acestui goarece, care-mi stä in fata. Scuturandu-ma de oboseala atator ore petrecute in picioare, iau atitudinea leului, ii fixez gi... nu raspund. Tacerea mea e clar 11 incurca. Repeta intrebarea ; acelagi raspuns niciunul.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

25

De data aceasta, ii sare in ajutor procurorul provincial, care mi se adreseazA :

Domnule doctor Groza (lira advocat), noi suntem in exercitiul unei functiuni legale. In fata legii, suntem cu totii egali, orice am fi fost sau am fi. Trebue, prin urmare, sä raspundeti la intreb5ri.

Observ cä ne-am ghicit gindurile, §i-i fac pe plac, fispunzandu-i : Da, eu sunt doctorul Groza, dar nu advocatul

Groza, despre care habar n'am, fiindca nu sunt advocat.

Dar ati fost advocat.

A, dat daca merge ceea ce d-ta nu admiti pe ceea ce am fost", apoi eu am fost de toate. Am fost chiar (§i aici fac o pauzi intentionatä, deviind de pe linia pe care el presupune a mi-o fi ghicit), am fost chiar, pe vremuri, pu§ciria§,

sub stipAnirea striinä, client al curtilor martiale. in continuare : Procovita aceasta (o arat, trecfindu-mi-o de pe bratul stfing pe cel drept) mi-e martori. Pe urma, zfimbesc... Rfinjesc §1 §oarecii, iar Tallaru, p5r5sind mimica de inchizitor, se desgheatä: Domnule ministru...

Ii intrerup :

www.dacoromanica.ro

26

PETRU GROZA

A, nu, ma multumesc cu domnule doctor". Taflaru, cauta, apoi, sa-mi demonstreze cà gi el este de origine ardelean. (Un obiceiu pe care-I au multi frati din Vechiul Regat de a-gi sublinia in fata ardeleanului obfirgia transilvaneana, oricit de problematica ar fi ea). Sustine ca, pe vremuri, a emigrat din Ardeal un stramog al sau, Taf lan, vechiu nume de margineni oieri din jurul Sibiului, etc. Ajunsa aici gi deraiata de pe linia initiala a anchetei, ma pomenesc geZAnd pe un scaun, oferit cu exagerata gentileta de sbirii puterii. Evident, ne desarmam reciproc, schimband tactica adversi-

tatii declarate. Nu-i mai putin adevarat ca gi eu gi ei urmarim, pe dedesubt, un scop precis. Atentiune, deci, la inamic, pentru mornentul and, aruncind blana de oaie, ii va desveli coltii 1... Prevederea se dovedegte a fi fost utila, pentruca la un moment dat, inchizitorii dui:4 ce au ma-

nifestat multa admiratie pentru trecutul meu, cu regrete, cum spunea Taflan-Taflaru, ca ne intfilnim

in astfel de imprejurari revin la perfidele pozitii de plecare. Stiti ca. mieii agtia (irni spun ei) au cautat sa va compromita, amesteandu-va intr'o conspiratie

in contra ordinei publice, intr'un complot pentru rasturnarea regimului !

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

27

Pe urma, foarte gravi, itni arata o cutie de lemn

lustruita, in care se afla un dosar voluminos. Il scot, aratandu-mi fugitiv procese-verbale scrise marunt, cu vorbe cifrate, adevarate hieroglife ; mi

se rasfoiesc la repezeala sute de pagini, la care sunt anexate foi din gazeta ilegala a Uniunii Patriotilor, Romania Libera". Imi arata cu insistenta litera G", afirmand ca s'a dovedit a fi initiala

numelui meu, in timp ce Fr. P." e tot una cu Frontul plugarilor" de sub pre§identia mea, etc. Toate acestea mi se infati§eaza cu o viteza, caremi ia posibilitatea de a prinde ceva concret din materialul compromitator". Sunt somat, apoi, cu glas solemn si-mi dau concursul la stabilirea adevarului, pe care

afirma

11 cunosc §i eu.

In end, imi spun : A, parecilor, va dati din nou la mine", iar cu vocea raspicata, ridicandu-ma in picioare :

Precum vad, vreti si ma audiati, anchetand pe linie politista sau penala un delict politic. Ei bine, eu am pretentia sa fiu considerat drept un vfinat mare, care nu se prinde cu una, cu doua. Pofteasca, deci, sa stain de vorba, §e fii cei marl ai acestei institutii in care ma aflu I Pang atunci va comunic irevocabila mea hotarire de a nu va mai

spune un singur cuvant, orice s'ar intampla. Nici

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZ A

28

tortura, nici chiar punerea la zid nu-mi vor schimba aceasta hotarire. Am trait in viata mea §1 alte fur-

tuni. Au trecut. Eu le-am supravietuit.

Lini§tit, iau apoi din nou loc pe scaunul de langa perete. Abia atunci observ pe un nou sosit, un tank- uscitiv, cu privire pätrunzatoare, voalata un pic de ochelarii mari incadrati in rame negre. Remarc §iretenia privirii. Acum de-abia imi dau

seama ca s'a strecurat in odaie, tiptil, a§ezand aproape nevazut cutia de lemn in fata lui Taflaru, §1 stand de atunci, tacut §1 nevazut, in spatele meu.

Am impresia ci acesta este spiritul rector al cercetarilor, menit sa opereze dupa culise, fara un amestec vizibil.

IncercariIe de a mi se mai stoarce vreun ea'spuns, raman zadarnice. Incurcati de mutenia mea, se retrag toti trei in camera de alaturi, lasandu-ma singur. Ii aud din cand in când discutand, plecand §i venind. Dupa un timp indelungat reapar. Ma anunta ca voiu avea o infati§are cu §eful suprem al Sigurantei Statului, generalul Diaconescu. Cum, insa, ora e tarzie, intrevederea va avea loc maine. Pana' atunci, mi s'a dat voie adevarata surpriza ! sa dorm la hotelul meu obi§nuit, Athenée Palace. Dar, ca sa nu ma plictisesc, insotit de un agent.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

29

Refuz compania, declargnd, nesincer, ci prefer sg petrec noaptea aici. Cei trei schimbg rapid priviri, dupg care procurorul militar imi spune ea mg va duce la hotel cu magina lui, renuntand la alti supraveghiere, dar ruggndu-mg sg ma prezint iarggi la Sigurantg, la o org precisg. tiarn cä mg vor supraveghia pe ascuns. La poarta hotelului, mg invitg sg nu comunic cu nimeni in timpul noptii. Totugi, cu ajutorul unui camerist, izbutesc sg am o convorbire telefonicg.

Dimineata, aflu dela personalul hotelului ca mai mult nici nu puteam face : am fost toatg noaptea supravegiliat de agenti secreti. Ggndindu-mg la toatg murdgria moralg din cenugia clgdire in care mg voiu inapoia a doua zi, invoc, ca pe o purifi-

care, versurile intgritoare gi curate ale lui Verhaeren : je vous aime, gars des pays blonds, beaux conducteurs De hennissants et clairs et pesants attelages, Et vous, bucherons roux des bois pleins de senteurs, Et toi, paysan frustre et vieux des blancs villages, Qui n'aimes que les champs et leurs humbles chemins Et qui jettes la semence d'une ample main D'abord en Fair, droit devant toi, vers la lumiere...

www.dacoromanica.ro

IN FATA GENERALULUI DIACONESCU 18 Decemvrie

Camera dela Athenée Palace ma gazdue§te de un sfert de veac. In decursul deceniilor, m'am imprietenit cu aceasta odae. Gasesc in ea confortul

apusean, in mijlocul unei lumi, unde Orientul se amesteca cu Occidentul, alcatuind un tipator mozaic :

dela desordine §i

groaznica murdarie,

la luxul §1 rafinamentul parizian. Dimineata, refacut, imi beau cafeaua infundat intr'un fotoliu din somptuosul hall de marmork Reflectez la distanta dintre lumea de aici imbuibata casta de diplomati, oameni ai finantei internationale. ofiteri ai armatelor germane §i italiene, cu anexele lor de podoaba feminink lafaindu-se in traiu bun in aceasta tara bogata §1 atat de primitoare §1 dintre lumea subterana a mizerabililor, in apropierea Carora am petrecut ultimele zile §i voiu mai petrece cine §tie cat.

www.dacoromanica.ro

32

PETRU GROZA

Aceasta lume a multumitil or, imbelgugati gi luminoasa, igi easegte antipodul in umbra zidurilor atator temniti. Descopar, in resorturile intime ale

sufletului, un sentiment necunoscut pana acum, asemanator aceluia pe care-I va fi incercat orbul vindecat de catre Hristos ; când a trebuit sa aleaga

intre luciul templului din Ierusalim

gi

umbra

Aceluia care i-a redat vederea, dilema lui nu a fost de lungi durata : gi-a indreptat pagii spre aceasta

din urmk pe drumul spinos al vindecatorului de suflete gi de trupuri suferinde... Caldura acestui sentiment patrunde in toate fibrele fiintei mele improspatate. Intorc spatele elegantului vestibul, simbol al templelor celor privilegiati din belgug gi inaltat de hotarirea mea proprie plec drept, cu pagi siguri, urmat de ceata detectivilor, spre misteriosul palat al Politiei secrete. Aproape ca

sunt dornic de rafuiala cu cei care imi stavilesc drumul ales, drumul alituri de cei multi. De data asta, sunt condus in palatul din fata al Sigurantei statului din B-dul Carol. Aid, se lucreaza la lumina zilei, in birouri elegante. Trec prin ele pana la Cabinetul directorului suprem, Generalul Diaconescu.

Acesta ma agteapta, inconjurat de statul sau major, civil gi militar, cu dosarele cunoscute asta

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

33

noapte, ingirate pe masä. Anchetatorii mei nocturni, lipsesc, insi. Generalul robust, cu atitudini mi-

litiregti, pe care, evident, le-a netezit practic in aceastä functie deschide conversatia. Fraze conventionale. Se limiteazi la generalitAti, ocolegte cu grijä detaliile pe care, de altfel, imi dau seama nici nu le cunoagte. Ii sar in ajutor. Spun :

Domnule general, am refuzat si fiu supus unei anchete nocturne de citre subalternii d-voastrk din motive binecuvintate. Dumnealor au anumite ticuri profesionale gi obiceiuri inerente ocupatiei

lor. Este explicabil, deci, ci voiam s'à fiu adus in fata cApeteniei Institutiei, al carei client am devenit.

Acum, sunt aici gi pentruci observ nu cunoagteti

dosarele pe care le aveti in fatà, sunt gata si räspund asistentilor prezenti, presupunind cal stint familiarizati cu continutul lor". Astfel, conversatia ia formä mai concreti. Functionarii superiori intervin adeseori. Le dau rispunsuri

prompte asupra unor antecedente gi acte, care privesc activitatea unei serii de prietetii, acuzati de a se fi angajat in activitatea ilegali pentru constituirea unu front comun al tuturor patriotilor. Frontul acesta preconizeazi rechemarea armatei romfine din Uniunea Sovieticä, inliturarea dictaturii militare gi incheierea pacii cu mareanoastra. 3

www.dacoromanica.ro

34

PETRU GROZA

vecini dela rasarit. Cunoscind actiunea acestor

buni fii ai Ardealului, porniti de jos, mereu in lupta cu mizeria izvoritä din nedreptatea sociala, le iau apararea, aratfind motiveIe incadrarii lor

pe linia de Iupta pentru o noui §1 mai dreapta orinduire sociali. Azi subliniez aruncati in temnita, ei intruchipeaza superioritatea morala

§1 intelectuala fata de majoritatea semenilor lor, contimporani fanatizati de ura necre§tineasca, de ideologii razboinice, §ovine, tot atfitea aberatii de pe drumul poporului nostru pa§nic §i tolerant". Caut si demonstrez valoarea acestora, in contrast cu cetele de huligani, patrun§i in deosebi in cadrele liceelor §i universitatilor noastre : focare de porniri 4

care au provocat atita varsare de singe §i care au impins poporul dornic de pace, spre prapastia anar-

hiei interne §i in razboiul alaturi de invadatorii hitleri§ti §i fasci§ti... Pentru a putea milita in vederea stavilirii acestui

primejdios curent fascisto - hitlerist, care a dus fatal la realitatile tragice de azi, m'am apropiat de mult de ace§ti tineri intelectuali. I-am adapostit, Inca dintru inceputuri, cu dragoste, in casa mea, i-am ajutat pe unii in greutatile lor, pentru a obtine posturi §1 pozitii necesare colectivitatii. Fiindca de§i ace§tia, din punct de vedere numeric, sunt o

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

35

infima minoritate, cred cu hotarire ca ei reprezinta calitatea acestui neam, in opozitie cu adversarii lor, care, mar§aluind neincetat sub steagul lui Hitler, rastignesc zilnic pe Hristos prin crimele lor, destrama natiunea §i granitele Orli, cu un cuvant fac

totul pentru a desminti una dintre lozincele lor cele mai umflate : Christos, Rege, natiune". Sunt neclintit in convingerea ca, 'Ana la urma, calitatea va bate cantitatea, readucand poporul nostru

pe drumul larg §1 drept al dragostei aproapelui §i a pa§nicei convietuiri cu celelalte popoare din launtrul si din afara tarii noastre.

www.dacoromanica.ro

VILA CONSPIRATIVA

... Pun caldura in argumentele mele, pentru a inmuia aceste inimi impietrite fati de prietenii din intunerecul inchisorii, &Anti in rotile groaznicului aparat de inchizitie. Ici-colo, imi pare ca surprind, in deosebi la general, umbra unui räsunet in suflet. Numai unul, batos, infoiat jandarmul colonel Baleanu ma prive§te nemi§cat prin ochelarii sai sclipitori. Altul trädeaza o continua nervozitate. Il privesc. E vidit impacientat ; vrea, farä indoiala, sa intervina cu ceva

ce-1 apasa. La un semn al jandarmului, acesta din urmi, §iret, schimba brusc macazul conversatiei care gravita in jurul prietenilor mei §1 ia viteza de-a-dreptul spre mine : Ati participat chiar d-voastra personal la §edintele nocturne tinute in vila conspirativa de lfinga

www.dacoromanica.ro

38

PETRU GROZA

lacul Snagov, de unde se indruma actiunea ilegala a partidului comunist". Anchetatorii igi fixeaza concentric privirile asupra mea. Fulgerator, observ incordarea lor de a nu le scapa

nicio contractiune a mugchilor fetei mele, nicio tresarire care ar putea sa tradeze emotii retinute, ginduri ascunse. E clipa hotaritoare, care va determina cursul procedurii contra mea. Recapitulez cinematografic toate scenele anterioare : Aha, va si zica asta e lovitura de rnaciuca" pregatita cu mult calcul pentru a ma dobori l" ...De fapt, am fost condus in acea casa de catre prieteni vechi, pe carari inaccesibile pentru altii, cu toate masurile de precautiune, pentru ca nimeni sa nu poata banui prezenta mea acolo. Si totusi, daca s'a procedat la arestarea mea, daca acuzatorii mei gi-au luat asupra-le toata vfilva antrenata de o astfel de masura fati de un fost, in repetate rfinduri, sfetnic al Tronului, ma gAndesc ca am fost tradat sau descoperit gi cà anchetatorii trebue sa fie iti posesia unor probe, care nu pot fi daramate. 0 privire fugitiva asupra dosarelor voluminoase

de pe masa Generalului, cutia de lemn care ma urmaregte gi aici, ma conving ca o negare din partea mea ar da cfigtig de cauza urmiritorilor. Clipa este

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

o simt

39

fatala.. 0 presimt aceasta §1 anchetatorii ;

de aici, privirea lor atat de incordatä. Imi franez toti n ervii, fac o pauza, privesc pe anchetatori drept in ochi §1 deodata ca o cascada sanatoasä,

izbucnesc in ras. Rasul meu ii ingheata. Le infrunt privirile nedumerite, aproape consternate §1 spun :

Pentru ce atata efort de a sparge o u§ä, care a§teapta deschisä? Va sa zica pentru acest lucru s'a depus atata rfivna in adunarea probelor. Pentru aceasta s'a procedat la arestarea mea, and,

daca a§ fi fost intrebat dela inceput, a§ fi spus totul a§a cum s'a petrecut. 0 noua scurta pauza, apoi reiau : Da, domnilor, am fost la acele intalniri §1 voiu

fi totdeauna §1 pretutindeni acolo unde pot inregistra realitati sau actiuni privind destinul neamului din care fac parte. Nu uitati ca eu sunt dac ; traiesc din mo§i-stramo§i, pe malul Streiului, care izvora§te la umbra zidurilor Sarmisegetuzei. Pornirea de a fi prezent la toate cotiturile pe drumul sbuciumat al acestui neam mi-e innascuti. Sunt om politic §i voiu ramâne. Fiecare strop de sange din mine ma indruma spre datorie, imi striga.sa nu

ma supun fatalitatii, sä nu fiu bicisnic. Acesta

www.dacoromanica.ro

40

PETRU GROZA

este un drept, dar gi o datorie, gi nicio forth' sau teroare nu-1 poate rapi. Romanii dela per,iferii, proaspat altoiti pe trunchiul nostru dacic, vor intelege poate mai greu acest lucru, dar asta-i cu atat mai rau pentru cei neintelegatori. Azi, ne aflam din nou la marea cotitura. Cine are dreptul sa innabuge in noi gandirea politica, in astfel de zile? Gandirea noastra, actiunea noastra, nu au aspecte politiste, jandarmeregti ; nu suntem

rat* facatori, deci nu e nevoie de atata politie pentru noi. Mei, totugi, e nevoie de control, va pot linigti: am angajat un detectiv pe cont propriu care-mi supravegheaza gandurile gi actiunile: congtiinta mea dacica. Ea nu poate fi inlocuita de toti jandarmii d-voastri". Generalul Diaconescu, care ma privegte drept in ochi, intervine: Bine, dar acum toti suntem una. Statul e totalitar. Nu mai sunt actiuni gi partide politice, deci nici din partea d-voastra nu e admisibili vreo ac-

tiune, decat incadrata in acest regim condus de cel care gi-a luat asupra lui sarcina raspunderii. Inregistrez, fail surprindere, mentalitatea obtuza a acestui soldat profesionist, zambesc gi pentru a nu intra in contradictoriu cu incompetenta intr'un domeniu larg al conceptiilor politice, ma opresc

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

41

aici ; imi trece prin minte rAspunsul Mintuitorului citre Pilat, care-L provoca: Tu zici, Doamne 1" Ripostez, prin urmare, generalului :

D-ta o afirmi, inconjurat de un Stat Major, care are in acest moment toati puterea asupra mea ; &A fie, deci, aga. VA previn, insA : and voiu pArisi aceasti camerA, voiu lovi cu cAlciiul in pragul ei,

recitAnd, pentru mine, cuvintele lui Galileu : Si totugi, se migcA pAinAntul!"

...ZAmbesc, gi ei nu mai insistA in aceasti directie.

Unii igi mai pun la incercare abilitatea, infitigand cu detalii, piese li pagini din dosar, procese verbale redactate unilateral, reproducAnd conversatii asupra

intemeierii Frontului Patriotic. Imi vine &A cred cA redactorul conspirator" al acestor pagini tinea cu orice pret ca nimic sA nu scape sbirilor Sigurantei,

pe seama cirora a lAsat drept mogtenire cutia cu procesele verbale, dispirand apoi fArA urmA, cum sustine aceasta SigurantA. Jocul pare pierdut pentru anchetatori. Unul mai

face, totugi, o incercare, arunand, ca pe un ultim lat In jurul gAtului, o intrebare : D-voastrA gtiti cl ordonantele in vigoare prevAd obligatia pentru cetAtean de a denunta astfel de cazuri?

www.dacoromanica.ro

42

PETRU GROZA

Generalul 11 intrerupe cu un gest de desaprobare,

in timp ce eu räspund : Daci dumneata crezi cA rostul meu in aceastä tara e sä denunt ceea ce aflu sau ceea ce cum-

par dela altii, atunci eu ori refuz sä ma angajez detectiv onorific, ori voiu denunta pe toti aceia care

mi-au vorbit sau mi-au propus actiuni in ultimul timp, printre ei inalti demnitari §i leaderi ai regimului. Vezi, prin urmare, cA senzatia ar fi mare §1 cA probabil nu v'ar conveni..." Argumentarea mea era suficient de limpede : rostul

meu de om politic - spuneam - e sä cunosc totul : cumpir, insä nu valid. Anchetatorii simt cum pierd terenul. Nu mai insistA, iar eu simt, la rAndu-mi, de astàdata, cum se lärgesc cAtu§ele. Unul singur, jandarmul colonel Baleanu, temutul

§ef al Secretului", tine cu tot dinadinsul sä mA iscodeascA. Faima sa de schingiuitor al detinutilor imi ajunsese la urechi §1 o conversatie cu el nu o socoteam de loc agreabilä. Dar cram in mAinile boi §i

colonelul iatà imi atine calea in biroul subdirectorului. Imi vorbe§te la inceput domol, apoi amenintator. MA uit la fata lui pgmAntie, la corpul lui robust (aproape numai corp), sufletul fiind complet abru-

tizat de meseria obscurA din camerele de torturi.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

43

Ochii ii lucesc de patima sub ochelarii tari. Incearca sa discute influenta mea (nefasta" spune el) asupra tinerilor intelectuali români, unii arestati

alaturi de mine, iar altii (§i aceasta tot el mi-o comunica) in pragul pugcariei. Ii atrag atentia ca-1 %Tad patimag §i pornit, deci ca-i inutil sa stam de vorba. Aparent, se domolegte, dar pina la urma igi intinde iar ghiarele pentru o clipa, facând o aluzie fugitiva la complicitatea cu Miron Belea din Frontul

Plugarilor. E vorba de o operatie ilegala privind ajutorarea detinutilor din lagare gi organizarea presei clandestine... Mi se pastreaza, aga dar, inca un carlig de rezerva daca punerea mea in libertate despre care vorbea generalul Diaconescu, va ramane definitiva.

Liberat de fapt, plec spre Ardeal, unde imi ies in intAmpinare prietenii gi familia ingrijorata.

www.dacoromanica.ro

CRACIUN NEGRU 26-29 Decemvrie 1943

Bucuria revederilor este de scurta durata. Petrec ziva intaia de Craciun la Baita, unde ne adunam cu

totii dupi o traditie de familie, in jurul strabunicei. Sunt strfinse in jurul mesei lungi patru generatii. Un ospat cregtinesc inchinat nagterii Aceluia

care a_ propovaduit, atat de zadarnic, pacea pe pamant §i buna invoke intre oameni. Seara tarziu, ma intorc spre Deva inconjurat de sotie gi copii, in suflet cu imaginea unei zile traite in pagnica multumire, in acelagi timp insi, gi cu gandul vag ca aceasta linigte ar putea fi tulburata de vantul unei noi primejdii. Presimt... undeva, in intunerec maini nevazute tes aIte mreje, pentru ca de data aceasta si nu le mai scap....

Si iata el automobilul nostru, care alerga cu

www.dacoromanica.ro

46

PETRU GROZA

viteza micgorata §1 faruri camuflate, se opregte brusc. Un automobil venind din spre Deva ne aline calea i ne opregte. Crainicul Ripogan, imi comunica ernotionat, ca stint din nou clientul Sigurantei gi al Curtii Martiale, care vor sa ma aiba imediat la Bucuregti. Aparatul e pus in migcare cu aceiagi oameni, cu

aceeagi procedura, ca gi la prima arestare. Ma desprind din bratele alor mei, cari ma urmaresc cu ochii impainjeniti de lacrimi, dar stapfinindu-se,

insotit de prietenul Ripogan, imi arunc procovita" ciobaneasca pe umar, i plec din nou spre gi

babilonul rotanesc. Poposind la Bragov, intfilnesc pe Iuliu Maniu, pe avocatul Rautu, cu care examinam situatia mea. La despartire, Iuliu Maniu imi arunca din urma, cu vegnicul lui zfimbet, in unguregte:

Sange rece gi eleganta", apoi : totugi, e bun batrinul in casa" (facea aluzie la pledoaria mea dinamica, din toamnä, in vederea unei actiuni directe gi imediate pentru pace. Pe atunci, Iuliu Maniu gäsea necesar sà ma potoleasca). Presupun ca Iuliu Maniu poate Ca nu se (IA in laturi sa ma acopere, land asupra sa raspunderea ; asta, dat fiind cä am activat impreuna, in ultimii zece ani, pe frontul dernocratiei românegti, slaba, anemica, adeseori falsa cum era, cu rezultate mai

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

47

mult sau mai putin bune. Am colaborat in deosebi in toamna acestui an. Am examinat, cu acest prilej, problema arzatoare a necesitatii de a ie§i din razboiul impotriva Uniunii Sovietice, inainte ca puternica ei armata, in mar§ul glorios dupa caderea

Stalingradului, si fi trecut granitele tarii noastre §i inainte ca Anglo-Americanii sa-§i descarce uria§ul

volum de bombe asupra noastra. Cu, toata propunerea lui Iuliu Maniu, in decursul anchetei facute la prima mea arestare, nu I-am descoperit. Tineam sä respect, mai presus de orice, principiul,

de a ma apara cu propriile mele forte, fail a recurge la proptele. E un principiu §1 o tactica: aceea de a ataca mereu chiar §i in aparare. Am insistat in fata lui Ma niu pentru necesitatea unei actiuni directe §i a unor fapte concrete care sä angajeze massele populare in frontul patriotic

contra razboiului alaturi de Germania, pentru pace imediata cu Uniunea Sovietia §1 Marii Aliati. Deconcertat, Iuliu Maniu m'a privit §i mi-a spus: Bine, dar astfel vom intra la pu§carie 1..." La care am raspuns:

Asta este riscul afacerii".

www.dacoromanica.ro

DE CE A CAZUT CODREANU

Cei care au fost defensivi in aparare, deci negativi, de obiceiu au cazut. Un exemplu pedagogic in aceasta privinta este dat de Capitanul" Garzii de fier, Corneliu Zelea Codreanu. Lumea 11 credea leopard care, mai curajos deck leul ataca imediat, fara ocoliri §1 §ovaire. Credinta aceasta facea ca toata lumea sa se fereasca din calea lui. Pada §i bataiosul partid liberal n'a cutezat, timp de patru ani, sa se apropie de Casa Verde", unde acest

exemplar de pasare rapitoare i§i tinea cuibul. N'a cutezat acest partid sa schiteze un gest impotriva lui Codreanu, chiar atunci cand partidul detinea puterea in Stat §i dupa ce §eful lui, primul ministru Duca, fusese asasinat pe peronul Orli din Sinaia. Leopardul", care nu se dase in laturi sa punk' revolverul in pieptul unui Rege, a avut Irma o clipa 4

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

.50

de slabiciune: ideea jalnica de a se prezenta, in urrna .unei banale citatii, in fata judecatorilor comuni, intr'un proces tot atAt de banal de calomnie .

pe care-1 intentase Nicolae Iorga.

S'a a§ezat aserneni oricarui muritor, pe banca cu o §i mai acuzatilor, pentru a se apara §i proasta intuitie, ca oricare cetatean strâmtorat de articolele legilor

s'a svarcolit pentru a-§i dove di

nevinovatia. Totul, pentru a obtine o mizerabila achitare. II urmaream atent §i 1-am surprins in atitudine negativa de revolutionar diletant, coborind

nea§teptat la bara unei justitii burgheze de clasa. Iata-1 a§a dar pe misticul neguros, pe infatuatul calaret al armasarilor albi, doborit de o coaja de portocala 1...

Adversarii §tiau acum ea nu este un rapitor de junglä, ci o editie mai domestica a acestui soiu de anirnale, o speta care poate fi prinsa chiar de coada. Leopardul mieunase... Burghezii ace§tia, mole§iti de imbuibarile unui regirn de exploatare a multimii, incarcati de vicii,

nu au avut curajul sa se apropie de Capitan", atunci cand acesta le-a ucis §eful §i-i tinea mereu in fata tevii revolverului ; adversarul le-a cazut in mAini prin propria lui slabiciune, iar ei 1-au internnitat pentru citeva fraze calomnioase tiparite.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

51

Capitanul" a intrat domesticit, credul, in pugcarie, lasandu-se sa cadk fara niciun gest de i

rezistenta, in ghiarele autoritatilor, care, apoi, intr'o noapte cu ceata, 1-au scos de acolo, strangulandu-1

cu un lat la marginea unei paduri. Aceasta mica, in aparenta neinsernnatä, deraiere de pe linia unei atitudini teroriste, care constituia spinarea existentei lui politice, a fost fatala coman-

dantului Garzii de fier". Bietul profesor Nicolae Iorga, coaja de portocala pe drumul Capitanului" a ispagit groaznic acest mic rol gi toata razbunarea

legionarilor pentru moartea Capitanului" s'a declangat asupra batranului savant, al carui cadavru

oribil mutilat a fost aruncat intr'un gant de pe marginea unui drum al Orli. Lumea - uluita - a inteles cu greu sangeroasa socoteala dintre legionari §i Nicolae Iorga, cel mai naiv, cel mai inofensiv dintre toti politicienii. In subcongtientul legionarilor fierbea, insä, sen-

timentul ca Iorga, prin interventia sa, a pricinuit pasul fatal al Capitanului", alunecat intr'un banal proces de calomnie, prilej pentru strangularea acestuia in timpul cand ispagea cele cateva luni de inchisoare.

In aceasta noapte, petrecuta cu insotitorii mei la Bragov, dormitand, ma obseda povestea Capita-

www.dacoromanica.ro

52

PETRU GROZA

nului", din care desprindeam invgtäminte... Am inteles ci nu voiu lua in fata adversarilor atitudine negativä, de desvinovätire, cu tot avantajul ce mi-i

oferea sub acest raport, eventuala asistentä a lui Iuliu Maniu. i aceasta pentru simplul motiv CA n'aveam in fata mea o instantal care &à reprezinte ideea de justitie, ci pe sbirii unei dictaturi militare.

www.dacoromanica.ro

DIN NOU LA SIGURANTA

E tot Craciun, cand sosesc la Bucuregti. Iata-mi

din nou in fata uriagei porti de fier a casei misterioase, lugubre, din Pache Protopopescu, pazità de acelagi uriag cerber.

Sunt repede inghitit de intunerecul ei. Iau loc pe un scaun intr'o camera cu multe ugi de sticla. Sunt astfel expus in vazul agentilor, care miguni prin camerele vecine, oprindu-se din and in cfind

pentru a ma cerceta prin aceste ugi. Cu cotul proptit pe un birou, mutându-mi din and in and un picior peste celalalt, privesc in gol. Ceasurile trec ; ma adfincesc in lumea Ondurilor care asemeni pasarilor sburatoare incearci sa se avânte spre lumea de afara, lumea de alta data... Le dau drumul, apoi le rechem in colivia de sub frunte, unde le ascund pentru a nu fi surprinse.

www.dacoromanica.ro

54

PETRU GROZA

Imi impun linite, o linigte de mormant, pe care nu o voiu lasa turburata de nimic. Sunt atat de absorbit in ganduri, incat aproape tresar cand un agent mustacios, robust, cu ochii adanciti in orbite, tradand nesomn gi multi oboseala, se apleaca asupra mea gi ma intreaba, aproape goptind, daca nu

dorese sa-mi aduca ceva de ale mancarii E un om de serviciu, care iese chiar acum in orag".

Socot ca trebue sa fie vreo cinci ore de and stau aici, dar am impresia ca stomacul nu mai exista ; nu se revolta, nu indica vreo ora a mesei. Refuz, deci, sa primesc oferta. Spun ci n'am nicio dorintä. Numai oboseala mugchilor imi arata cá a trecut atata timp. i timpul se deapana mai depart e... Am sosit aici de dimineata, dui:4 lin drum obosi-

sitor inceput in zori de

Acum, privesc pe fereastra ; se insereaza, fãrä sa se fi intamplat nimic. Va sä zica, operatia" a inceput, dar chirurgii" fac tot ce-i cu putinta ca ea sa se desfagoare cat mai chinuitor, cu incetinitorul. Cunosc din experienta din trecut acest fel de tratament menit sa oboseasca trupul i sufletul gi sa sdrobeasca dela inceput orice fel de rezistenta. Degi dela ceaiul luat aseara la Bragov a trecut atata timp, constat iaräi ca nu mi-e foame. Setea este, insa, cu atat mai chinuitoare. Intreb clack' zi.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

55

poate sa mi se aduca un ceaiu. Un comisar (ii aud

numele : Tanasescu) dispare, dar ceaiul nu mai sosegte, degi noaptea coboara cu incetul. 0 mica gicani in plus, mirosind a tortura. Spre orele nouk

intreb din nou pe un alt comisar, care trece pe langa mine, daca nu ag putea avea un ceaiu sau un pahar cu apa. N'avem om de serviciu ca sa mearga in orag l" imi raspunde. Mi-aduce, insa, el, un pahar cu apa.

www.dacoromanica.ro

OCHII ALBASTRI Incep, apoi, sa cercetez mai de aproape interiorul acestei camere, luminata de becuri patrunzatoare. In fund, la un birou, nemi§cat, prefacandu-se ca-§i priye§te unghiile, un alt comisar ma observa pe furi§. Alaturi, in alte birouri, agentii yin §i

pleaca, in aparenta gra treburi, dar purtand pe fetele lor umbra unei operatii" ispravite sau a alteia in pregatire. Forfotesc, aruncandu-§i din cand in and &ate un cuyant strecurat printre dinti. Zaresc, langa soba, intr'un colt, agezate pe scaun, cu

fetele indreptate spre perete, douà femei. Par tinere. Sunt imagini pe care memoria le inregistreaza

imediat, cu fidelitate, dar de care nu ne sesizam decat mai tarziu. De abia acum imi dau seama ca §i ele au stat toata ziva acolo, intorcandu-§i numai

din &and in cand fata spre salä. La un moment

www.dacoromanica.ro

58

PETRU GROZA

dat, una igi intoarce capul in directia mea. 0 privesc drept in ochi. Sunt nigte ochi mari albagtri...

Unde i-am mai vazut ? M'a observat. Se tidied deodata gi vine spre mine. Imi ofera, cu un gest mut, o franzela cu gunca, scoasa cu repeziciune din pogeta. In clipa aceea, privind-o din nou, simt fiorul u§or al unei descoperiri neagteptate: este inteadevar, ea, femeia care in noaptea cu luna din vara trecuta, m'a cälauzit pe cotiturile din padure gi pe lfinga lac spre vila conspirativa". Primesc. multumind, tot numai printr'un gest conversatia parea interzisa gi reflectez, apoi, asupra rostului ei aici. Pentru ce sea' agezata asemenea unei papugi, cu fata la perete, aproape nemigcata, de ceasuri intregi ? Ma preocupa, mai ales, linigtea desavfirgita a privirii gi atitudinii acestei femei. Sunt, insä, de-a-dreptul intrigat, in clipa in care descopar intre ea gi cealalalta femeie, o ugg, prin

cere se aude acum vocea puternica de bariton a doctorului Ilie Lazar, colaborator intim al lui Iuliu

Maniu. In acelagi timp, constat ca in pozitia lor nemigcata, aceste doua femei trebue sa auda toati conversatia de dincolo. Acest banuit rol al lor, la care adaug linigtea sufleteasca ce li se oglindegte

pe fete, sadesc in sufletul meu banuiala ca la mijloc este o tradare, o maginatiune...

www.dacoromanica.ro

0 CONFRUNTARE Prin prisma acestei banuieli, %rad o alta latura

a unui episod trait in decursul arestarii mele anterioare, la care nu m'am oprit in notele mele din zilele acelea. Atunci, la sfargitul unei conversatii cu generalul Diaconescu gi statul sill major (conversatie care

a durat; sub titlul de ancheti, pang seara tarziu, in cladirea Sigurantei din B-dul Carol), am fost condus in partea mai dosita a palatului, unde m'a intampinat vechea mea cunogtinta, TaflaruTaflan gi procurorul militar, advocatul provincial, anchetatorii mei dela inceput. Suspect de amabili, evoluand

in nenumarate ploconeli, ei prezentau (inainte de a fi eliberat"imi spuneau) o mica rugaminte : sa admit o confruntare cu femeia care m'a dus la casa conspirativa".

www.dacoromanica.ro

60

PETRU GROZA

Imi indicau gi mici detalii, pentru a-mi arata cat

de bine am fost tradat". Am admis, din dorinta tacitä de a vedea gi eu ceva din culisele lor. M'au condus in casa trista din Pache Protopone pescu, unde la capatul unui lung coridor agtepta o uga deschisa gi o sari mare, nemobilata.

In fundul ei, intr'o lumina cenugie, ani desprins silueta unei femei, pe un scaun lipit de perete. Femeia avea rnainile läsate in jos, capul dat pe spate gi fata intoarsa spre uga, in aga fel incat &à poata fi vazuta de cel care pagegte pragul. Cu groaza, ma gandii ca poate fi un cadavru ridicat de undeva de pe un catafalc gi agezat aga, pe un scaun, pentru a parea dela distanta ca traiegte. Doi ochi larg deschigi, scogi din orbite, sticlogi, ma tinteau. Incremenii. Groaznicul spectacol ma scoase din linigtea de pada' atunci gi lira sa mai agtept vreo intrebare din partea anchetatorilor, ale caror figuri de calai crunti ma inconjurau am racnit :

Pentru ce ma confruntati cu un cadavru? Pe femeia aceasta ati omorit-o in batai"... M'arn intors brusc din uga gi am pornit de-alungul coridorului intunecat. Surpringi de iegirea mea sgomotoasa, vlajganii ma urmau, balbaind explicatii A fost chiar acum operata de apendi-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

61

cita, este Inca suferinda ...", etc. Scarba gi dispre-

tul se invahnageau in sufletul meu, indreptate impotriva a tot ce simboliza acest cerc in care ma migcam, aceasta cladire lugubra, acest sistem de constrangeri, unde tortura_ sadica inlocuegte arta de a cerceta cu inteligenta probele gi elemen.tele de constatare ale adevarului. Ajuns la iegire, fara si mai ascult gi fara sa raspund, mi-am dat seama ca cei doi ochi cadaverici au fost candva ochii albagtri ai tinerei femei care ma condusese la vila conspirativa". ... Acum, ii revad senini, reagezati in orbitele lor, incadrati in liniile simetrice ale unui obraz frumos, fara urme de emotii sau groaza.

In fata mea este o enigma. 0 enigma cu ochi albagtri, dar o enigma. Imi dau seama ca aceasta femeie, care a aparut din necunoscut intr'o noapte conspirativa, lunecand inaintea noastra cu silueta de fecioara pe caräruile intortochiate din imprejurimile impadurite gi presarate de lacuri ale Bucuregtilor, calauzindu-ne in raze de luna plina spre loc necunoscut, tine intre degetele ei fine unul

din firele labirintului, in care ne migcam acum prieteni cunoscuti gi necunoscuti. SA fi fost numai o inscenare confruntarea cu

femeia-cadavru din casa neagra? Am In fata mea

www.dacoromanica.ro

62

PETRU GROZA

tipul cunoscut al femeii luptatoare, fanatic devo-

tata unui scop urmarit, biruind cu puterea de vointa §1 dragostea pentru cauza in a§a masura, incfit urrnele unei suferinte trupe§ti se §terg cu u§urinta? Sau eventualitate dezolanta, este o agenta provocatoare, care §i-a cfigtigat increderea oamenilor angajati in lupta, a patruns adânc in sufletele §1 rfindurile lor, pentru a smulge cat mai mult in momentul oportun al vânzarii lor?.. Personajul", care-mi vorbea in casa conspirativa" in acea noapte, cu multi emfaza, cu atitudinea omului sigur pe pozitia sa de indrumator al unei actiuni importante, trecindu-§i gray palma o trata pe aceasta peste inceputul de chelie, femeie ca pe o colaboratoare incercata §i devotatä. Banue lile fata de acest om rasarit, de asemenea,

o singura data din necunoscut, in fata mea, se fixeaza pe ecranul intfimplarilor in jurul acestei intrevederi, combinfindu-se cu enigma in jurul

acestei femei, incit totul imi pare acum invaluit intr'o ceata de nepatruns. Si, totu§i, odatä trebue sa se faca lumina. Imi string pumnii, materializfind aceasta hotarire.

www.dacoromanica.ro

LA ODIHNA BUNA"...

Cineva imi pune mana pe utneri, smulgandu-mi din jocul presupunerilor. E ora 10 seara. Martialul comisar Tanasescu imi spune ca ma duce

la culcare". Iegim in strada. Oragul e camuflat gi ceata de iarna de nepatruns. In urma mea, foarte aproape, simt gi pagii altor insotitori. Inaintam, orbecaind, cativa pagi pana la un colt al strazii, unde comisarul cunogte o cofetarie", in care dupà cum spune el se poate lua ceva", degi aceasta nu e tocmai reglementar. Imi da sa inteleg ca-mi face un serviciu exceptional. Intram impreuna, abia descoperind uga, in aceasta rnaghernitä posomorita, tipic bucuregteana, cu rafturi murdare, chiftelute prafuite, prajituri care striga a vechime

gi personal somnoros, plictisit de faptul ca infra cineva.

www.dacoromanica.ro

64

PETRU GROZA

Un ceaiu cu gust mizerabil, dar fierbinte, o juin&

tate de prajitura rontaita in dinti, o tigarfi, imi ajung. Sfingele galopeaza din nou, gi se incalzegte 'Ana gi vegnic morocanosul Tanasescu ; devine comuni-

cativ, imi spune ca ma cunoagte demult, ca a servit chiar sub ordinele mele, odinioari, in timpul guvernelor Maregalului Averescu. Oftând dupa acele vremuri bune", se sentimen-

talizeazi de faptul ca. fruntagii de elita" ai Orli sunt pugi in astfel de situatii, cum este a mea. Plätim gi plecam. Dupa ateva sute de pagi, comisarul se opregte, iar cineva care ma urmeaza,

deschide o uga. Intram cu totii intr'un birou cu doua mese, la care motaie agenti gi politigti. Intr'un colt, un subofiter jandarm cu un mare revolver automat la brAu, tacut, nernigcat. E pus aici (imi voiu da seama mai tfirziu) ca sa-mi faca garda de onoare". Dupa gopoteli intre comisarii sositi gi cei de aici, Tänasescu dispare pe o deschizatura din

peretele biroului. Trândavegte acolo timp destul de indelungat, apoi apare din nou, poftindu-ma inauntru. E o camera ingusta, un fel de dormitor, luminat

indirect de o dari de lumina ce intra din birou

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

65

pe deschizatura fara uga, o camera, deci, in mare parte in intunerec. Desprind cu greu obiec-

tele din jurul meu, iar Tanasescu ma duce, pe pipaite, spre un fotoliu acoperit cu o patura. Ca imi spune el. Dispare, sa va odihniti bine", apoi, iar eu ma agez, invelindu-mi picioarele in

procovita proprie, bunul meu tovarag in astfel de turnee. Incetul cu incetul, imi obignuesc ochii cu intunerecul. Incep, apoi, sä cercetez in jurul meu. Camera e inghetatä, iar aerul pestilential. Evident, nu s'a aerisit demult aici. Caut geamurile, dar nu

le gasesc. Intr'un tarziu, descopar intr'un perete

un fel de vitrina cu ruloul coborit. 0 fi fost candva o privalie aceasta camera ciudata? Alaturi, in biroul dela intrare, telefoanele sbarnaie mereu, agentii racnesc, uga se deschide gi 'se inchide intr'una ; prin ea, patrunde ceata de afara, aducand aer proaspat, pada in dormitorul meu". Curand, acest fel de aerisire imi fixeazi intreaga atentie ; imi coordonez respiratiile adanci cu patrunderea volumului de aer din a fail. Abia ma obignuesc cu acest fel de a birui duhoarea din local, gi cineva, langa perete, aprinde o tigara. La lumina tremuratoare a chibritului, intrezaresc

figuri de oameni intingi pe lavite, de-a-lungul 5

www.dacoromanica.ro

66

PETRU GROZA

peretilor. Opineile unuia gi sdrentele altuia ma

dumiresc. Va sä zica m'au infundat intr'un colector", la un loc cu borfagii vagabonzi. Un val de adânci revolta patrunde in toate fibrele mele gi-mi suie sfingele la cap. MA potolesc repede pentru a

nu sari dela locul meu gi spre a nu alerga sà prind de piept pe vlajganii din biroul de alaturi; imi vine sa arunc cu aparatul de telefon in geamul dela strada, 8à le trezesc stapfinii, gi cu ei pe toata lumea aceasta, de puturoasa somnolenta, in care toate mirgaviile sunt ingaduite, gi in care nimic nu mai reactioneaza. Vointa de a-mi 'Astra calmul, e, insa din nou la postul de comanda. Cu atentia incordata, cercetez

mai departe totul din jurul meu. In bezna, de-alungul peretelui din fata, deslugesc cu incetul silueta unei femei. Ghete, haine, coafura, ma lämu-

resc : este din lumea bung", in strident contrast cu cei dimprejur. Cu bratul sub cap gi fata in semiobscuritate, doarme dusa. Nici chiar sbfirnaitul telefoanelor de alaturi, discutiile agentilor de serviciu care plead gi sosesc, aducind, cu imbrinceli

gi injuraturi, cite un nou clieni in lacagul nostru, nu-i turbura linigtea somnului. Pe nesimtite, adorm gi eu. Nu gtiu cat timp plutesc pe aripile visului, dar iata zorile

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

67

palide incep sa patrunda prin deschizatura dela birou gi prin deschizaturile vitrinei. Bezna se destrama. treptat. Obiectele gi oamenii iau conture tot mai concrete. Ca dintr'o apa turbure, se ivesc fete diferite, chipuri de naufragiati, 'Ana gi parul vfilvoiu gi mustatile stufoase ale unui tigan barbos. Peretii imbibati de toate sudorile, alunga definitiv somnul. Nu mai e chip de atipit. Ma refugiez din aceasta lume cetoasa in singurul punct care

mai radiaza ceva din viata dernna de trait. Imi concentrez privirea asupra tinerei femei, care doarme

atât de linigtit, cu fata tot spre mine, astfel cum am gasit-o and am venit. 0 fata tânara, cu sprancene drepte, brune, se deslugegte acum, la ivirea primilor zori, tot mai mult. Citesc in linigtea ei o desavArgita stapfinire sufleteasci.

0 privesc mai atent. 0 clipa de gindire gi bataia inimii se opregte. Imi trece totul, fulgerator, prin minte : e fiica mea Lucia, dela Timigoara, pe unde treceam des in ultimnl timp. Neadormiti, urmaritorii mei gtiau aceasta. Au arestat-o gi pe ea, de sigur, ca macar in chipul acesta sa-mi infrânga moralul gi rezistenta. Dupa o clipa de oprire, inima galopeaza inainte in ritm nebun, gi alte imagini imi trec pe dinainte. Chipul sotiei mele, aceastä .mama a Grachilor, imi apare, inconjurat de cei

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

68

cinci copiii ai nogtri. Sa fie gi ei cupringi in var-

tejul, care m'a smuls pe mine gi pe atatia prieteni ai mei din mijlocul alor nogtri, dela caminurile gi rosturile noastre? Plutind deasupra ruinelor atator fericiri spul-

berate, sufletul nostru n'ar mai avea nici cAnd odihna ...

Pretul eforturilor noastre pe drumul spinos al luptei pentru existenta neamului nostru, pentru libertate gi demnitatea vietii noastre colective gi individuale, e mare.

Imi indrept din nou ochii asupra tinerei fiinte adormite. SA scurtez, visul ei ugor, trezind-o pentru

o durerodsa revedere ? Agteptarea e nespus de chinuitoare gi, totugi, nu ma pot hotAri &A grabesc lamurirea definitiva, pentru a avea certitudinea ca

nu este un joc al fanteziei mele aprinse. ma apropii, ma aplec asupra figurii, care se detageaza acum din ce in ce mai limpede, in lumina care gonegte bezna. Da, sunt sprancenele ei, buzele ei ... In acest moment, poate sub sugestia atentiei mele incordate, fata se migca. Frecanduli ochii, se

ridica intAiu pe lavita, apoi ramAne in picioare, inaintea mea.

Lucia!" goptesc.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

69

Ma privegte mirata, cu ochii larg deschigi, totugi, nu este ea.

0 stana de piatra mi se ridica de pe suflet. Afara, s'a luminat de-a-binelea. Se ridica gi

ruloul vitrinei din spre strada. Dar nu se poate vedea nimic prin sticla aproape neagra de murda-

rie. Trec gi prin tortura micilor necesitati trupegti, condus de subofiterul care a motait noaptea

intreaga in fata mea, intr'un local" din curte, asaltat de borfagi §1 pugcariagi, monument de imun-

ditate orientala, supranumit sistem turcesc". Nespalat, (de spalator nici urma in aceasta cladire, unde miguna atkea fiinte murdare), beau gi un lichid cenugiu dar fierbitite, adus nu gtiu de unde de citre omul de serviciu. Acesta se mai indeletnicegte gi cu mutarea gunoiului din camera noastra, pe care de fapt il matura dintr'un

colt in altul. Se joaca leneg de-a maturatul la geam inchis, dar igi ascute urechile imediat ce-i surade perspectiva unui serviciu" pentru mu§terii :

mici cumparaturi de tigari sau de alimente in orag. Ma, bineinteles, restul din banii primiti, in buzunar, mai ales cand simuleaza un risc exagerat in ocolirea controlului supraveghetorilor. Atunci, accentueaza asupra clandestinismului meseriei sale.

Ma agez din nou in scaunul care mi-a servit o

www.dacoromanica.ro

70

PETRU GROZA

noapte intreaga drept culcug. E un cadavru de fotoliu, cu intestinele imprägtiate ranjegte batjocoritor.

Acesta-i, aga dar, motivul pentru care serviabilul" comisar Tanasescu 1-a acoperit aseara cu tin tol, pe care acum, la prima lumina a zilei, 11 arunc cu groazi : plognitele trec in regimente la odihna, dupa o noapte copioasa pe trupul unui nou sosit. Petrec ziva intreaga in acest schelet de fotoliu. Borfagii de ambe sexe se schimba mereu, aerul e sufocant, frigul te pitrunde la oase. Nu se

mananci nimic, nu se bea nimic, dar cu atat mai mult se fumeaza, gi ce tutun ! Nu se vorbegte nimic. Nu se aud decat cuvintele aspre, de ordine, ale comisarilor care duc gi aduc intruna präzi. Sgomotul confuz al bulevardului populat patrunde

monoton in acest cimitir de suflete, pentru a le sgudui gi mai mult prin contrastul dintre viata ce pulseaza nepasitoare, galagioasa, in toate arterele acestui uriag polip, gi agonia celor ingropati de

vii. Intre aceasta viata gi aceasta agonie, nu se interpune decat sticla murdara a vitrinei. Dar asta-i destul, asta-i totul. Spre seara, nenutniratele licariri

ale luminilor, miile de becuri ale bulevardului, lumineaza misterios interiorul nostru ; ai zice un cimitir la ziva mortilor. Numai ca aceste luminite

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

71

nu ne licAresc nouA. Ele lumineazi drumul celor de afarA, cari nu au nimic comun cu noi. Fiecare Ili vede acolo nepisAtor de treburile §1 plAcerile proprii, flea* sä inregistr eze nimic din viata de aici.

Da, viata" de aici... Procesul istoric este in plin curs. Din nodul de fierbere §i mizerie prin care trecem, se zAmisle§te

o nouà etapl in viata noastri colectiva §1 individualä, finalitatea pare apropiatA. RAbdare, deci. In curfind, vom vedea daci umilintele §i suferintele de astAzi vor trebui regretate ca inutile pentru colec-

tivitate §1 distrugAtoare ale vietilor noastre, sau ele vor constitui un aport pe drumul desvolfaxii poporului nostru §1 al societAtii omene§ti. Credinta ea' suntem pe cale buni ne imunizeazA

fatà de orice umilinte, fatà de orice suferinte trupe§ti §1 suflete§ti. Altfel, ele ar fi groaznic de suportat, §i gAndul ci suntem gre§iti ar därAma orice vointä, ar stinge orice scfinteie de viatA, in noi.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL SPRE TEMNITA

...Camuflarea luminilor din strada ne arati ea intram in noapte. A trecut §i Craciunul... E a doua noapte, pe care o petrec nedesbracat, nemincat, in acest schelet de fotoliu sdrentuit, cu plo§nite vagabonde. De alaturi se aud telefoanele, sosirile §1 plecarile borfa§ilor... Mai tArziu, apare robustul comisar Tinasescu,

acum bun cunoscut, apoi Inca unul, mai svelt, manierat, Iliescu. Ma anunta ea voiu fi transportat

in alt loc". In acest scop, ma inviti intr'un automobil inchis, care a§teapta in strada, in ceata deasa

de iarna. In dosul automobilului nostru, la o distanta mica, imi pare ea se mai gasegte Inca un automobil. Odata a§ezati in ma§ina, comisarul Iliescu,

care este alaturi de mine, imi §optes,te, aratand cu degetul un pachet dela picioarele mele :

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

74

Ceva de-ale mincArii ; I-a adus avocatul Ripo§an."

Sunt singurele cuvinte pe care mi-e dat sä le aud pe tot parcursul acestui drum in bezni §i necunoscut. Ticem, apoi, eu totii. Va sä zici, tingrul meu prieten se aflA mereu pe urma mea, iar mina lui nevizutl e intinsi mereu intru ajutor. Instinctul imi spune cà ne urmAre§te §i acum in automobilul din urma noastrA, lucru, de altfel, de loc u§or. Alergim in ceatA, pe strazi intortochiate. Izbutesc sä desprind de-abia ici §i colo silueta mai §tearsa a vreunui bloc mai mare. Apoi, casele devin tot mai mici, dispar, transformindu-se treptat in colibe. Evident, am piräsit Bucure§tiul, suntem pe undeva la marginile cenu§ii, misterioase,

ale Capitalei. Nu mai ziresc nimic in jur, deck figa§ele adinci in eipada mare a drumului luminat de farurile aprinse acum in plin. Ma§ina derapeazi, suntem aruncati dintr'un colt in altul, §i totu§i ia vitezi din ce in ce mai mare. Gerul taie ca briciul. Soferul se zore§te Si ajungi la %intl. El §tie incotro merge eu nici nu binuesc... Prin minte imi trec

imagini de intimpliri sinistre, atat de dese §i obi§nuite in ultimii ani ai vietii noastre politice. Stopim. In sffir§it, mi voiu limuri. Coborim. In

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

75

fata noastrg, se desprinde din ceafi o poartä mare de fier. VgcAregtii ?" il intreb pe Iliescu. Nu" rispunde el, laconic gi rezervat.

Nu mai intreb nimic. Celglalt bate la poartg, anuntfindu-ne tu glas tare ; o cheie scArtae in broascä,

o aripi a portii se deschide

gi apoi ne inghite...

www.dacoromanica.ro

LA NUMARUL 43 Trecem tacuti, invaluiti in ceata gi intunerec, prin curte, pe langa peretele unei cladiri, apoi se striga din nou, se bate la o uga care se deschide. Suntem pe un coridor lung, luminat misterios de becuri mici agezate la mari distance. Nenumarate ugi masive negre, numerotate, cu gratii deasupra, zavorite cu benti de fier gi lacate. M'am lamurit : sunt in temnita. Acum, o singura intrebare ma framanta : care din aceste numere

voiu fi eu? Voiu fi un simplu numar ; ce conteaza restul ? Inaintam prin furnul de carbuni al unui cazan de incalzit, amestecat cu mirosul izbitor provenit din celulele cu geamuri deschise deasupra ugilor. Nici aici nu s'a aerisit demult. La sfargitul coridorului, schimbim directia, trecem printr'un alt

www.dacoromanica.ro

78

PETRU GROZA

coridor din dos, paralel cu cel dintai, dar mult mai ingust, abia cat sä se poata deschide o uga dela celula cu geamuri mici cu gratii, sub plafonul jos. 0 discutie scurta intre comisarii Sigurantei §i inspectorul inchisorii, care ne insotegte, apoi gardianul deschide numärul 43. Un biet pugcariag rus,

trezit din somn, infra n celula, scotocegte putin, pentru a-mi pregati sälagul. Comisarul Iliescu imi deschide, insa, o uga de alaturi, fara numar. Intram

intr'o camera varuita in alb, bine luminatä, cu o singura masa i un scaun. Orbit de atata lumina, pe care nu o mai vazusem de cateva zile, imi strang

pleoapele, apoi le deschid larg. Privesc §1 nu-mi vine sa cred. Pe masa acoperita de o fata de masa alba ca zapada, in contrast izbitor cu sdrentaria, bezna gi neagra muidarie in care am trait aceste un tacam agezat cu grijat alaturi zile gi nopti, un .gervet tot atat de alb, apoi o .tava cu un tort minunat, ornamentat cu lumanari minuscule, aga cum il vedem la nunti gi parastase.

Tortul e inconjurat de farfurioare cu bunitati gi patronat de o sticla cu yin de rasa. Buimacit de aceasta vedenie tulburatoare, dupa o foame 4i sete de cateva zile inima mi se strange: este, care, masa aceasta ultima gratie acordata unui condamnat la moarte, cu scadenta in zori de zi?...

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

79

Reflectez o clipa, apoi zaresc la masa', gezand

pe un scaun in fata tacamului, pe un tanär bine imbricat : ma privegte cu ochii mari, senini, cu bunatate gi cornpatimire. Unde am mai vizut acest chip ? Pe cand comisarul Iliescu se indreapta spre

o usa din fata, tanarul duce degetul aratator la buze. Va sa zica : precautiune, si nu vorbim. In timp ce comisarul iese pe uga gi striga pe cineva, misteriosul locatar al acestei pugcarii se tidied, vine in varful picioarelor spre mine gi ma intreaba :

Egti trist, domnuIe ministru ?" A, nu, poate putin obosit", raspund cu glas in fundat.

Sunt ginerele lui Sever Bocu. V'am fost prezentat odata, dupa nunta cu fiica lui, pe peronul garii Arad." Aga dar, acesta este inginerul Rica Georgescu,

pe care il gtiam inchis de aproape trei ani, impreuna cu o grupa de oameni din serviciul intreprinderilor petrolifere din Ploegti, fail judecata, banuiti de sabotaj, spionaj, sau aga ceva, in favoarea Englezilor. Imi trece prin minte ca astazi este

Craciunul gi ca, probabil, i s'a ingaduit vechiului locatar al inchisorii o mica prasnuire de nagterea lui Christos.

www.dacoromanica.ro

80

PETRU GROZA

E limpede cà a trecut pe aici adorabila lui sotie, poate chiar gi cei doi copii dragalagi... Rica Georgescu imi spune repede, pe acelagi ton, maginalicegte : Va fi bine, gtiam ca va aduce aci, gi se ageaza grabit la loc. Era suntem aläturi" gi momentul, fiindca comisarul Iliescu tocmai intra. Ca o Buna Vestire, luminoasa aparitie a inginerului, in acest moment de intunerec fara perspectiva, imi desmortegte sufletul.

Mai inregistrez un ultim ecou dinafara : sgomotul lacatului pe care il inchide gardianul in urma mea. E un sgomot care patrunde taios in cred nu-1 uita nimeni, care suflet gi pe care a trecut pragul unei temnite. Iata-ma, in sffirgit, in celula. Ingusta de doi metri, lunga de trei, cu o ferestruica cu gratii de-asupra ugii, de unde primegte lumina indirecta,

obscura, a becului din coridor, odaia" are cloud paturi de fier suprapuse ; pot alege unul din ele, cu gandul la tovarigul care ma va urma. Ma decid

pentru cel de sus, fiind mai aproape de geamul cu gratii. Ridic tolul sdrentuit, de culoarea pagi pipai salteaua ingusta de paie, tocita, batuta, aproape putreda de umezelile gi transpiratulle antecesorilor mei. Evident, nu a fost primenita

mantului

de ani de zile. Peretii sunt pestriti de pete de

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

81

singe : o veritabila geografie, rezultata din apisarea degetele lor in goana dupa plognite.. Va sa zica nu droaia de fiinte parazite va miguna sunt singur

jubiland, in jurul prizii. Pentru a ma apira, ma intind imbracat pe pat, acoperindu-ma cli blana proprie.

Un pat... Dupa atatea nopti fara odihna, ma intind din toate incheieturile, cu o placere neincercati -demult.

0 celuli... In sfargit,-singur in camera mea, dupa

promiscuitatea atator nopti, cu borfagii alaturi, dupa zilele petrecute in vitrina menajeriei dela Siguranta. i, astfel, gust deliciul singurätätii. Minunati, elastica, aceasta structura a sufletului omenesc, supus gi el legii relativitatii, a contradictiilor gi a vegnicei migcari inainte. Cu cat apasarea ultimelor zile a fost mai innabugitoare, cu

atat sufletul se avanta acum mai indräsnet, mai sprinten, spre larg. Nimic din ceea ce a fost inainte, nimic din ceea ce va fi maine.. Ugurarea momen-

tului da inimii aripi. ... Si mori ?... Sa dormi ?... Statura solitarului dela Elsinor patrunde in celula. Raspunsul mi-1 dau singur: Nu. Si lupti I

* ... Stolul visurilor, alarmat de sgomotul lacatului 6

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

82

dela uga, se impragtie in neant, inteo singura clipa. Gardianul deschide. Ma trezesc. Lumina este Inca a becurilor ; zorii zilei Inca nu au patruns aici. E,

probabil, spre ziui. Si pugcaria este un fel de cazarma, cu sculari de dimineata, cu disciplina ei. Ma gandesc cu malitie la pacaleala temnicerilor : ei nu gtiu ca gi la mine acasa in familie, ordinea de zi tiparita gi afigata pe perete stabilegte aceeagi trezire dis-de-dimineata, ca, deci, sunt antrenat. 0 mica deosebire in felul de a fi trezit : acasà, glasul adanc, sonor, al gongului egiptean din hall-ul ciminului ; aici, scragnetul lacatului dela uga celulei...

ma framanti un gand : dar daca zorii zilei nu vor risipi nici la o ora mai inaintata intunerecul din celula mea ? Privesc cu vie emotie ceasul din palma, la lumina slaba a becului din coridor. Minutarul alearga, dar zorile nu se ivesc. In intunerec gi ziva, intr'o vegnica bezna ? Strang din pumni, stapanindu-mi revolta. Primesc gi aceastä eventualitate cu aceeagi hotarire de a supravietui pralugirilor sentimentale. Cat timp si fi trecut, oare, pada ce gardianul a deschis din nou, chemandu-ma la toaletä" gi spalator". Imi adun uneltele din geamantanul mic,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

83

reamintindu-mi perchezitia de aseara, cand mi s'au confiscat briceagtil, foarfecele miniatura gi toate taioasele", pentru cazul ca, fereasca Dumnezeu, ag incerca o sinucidere gi plec cu sentinela dupa mine (nu i-am inregistrat pagii in fata celulei mele : cinci pagi in sus gi cinci pagi in jos). Localul" e ingrozitor. Confortul turcesc, pe vine, oricurn te-ai intoarce, calci in murdarie gi, cu toate balansarile de balerina, nu poti afla nici-

o palmä de loc curat. Uga fara zavor este deschisa mereu de catre noi sositi de ambele sexe. Sentinelele ma trec la spalatorul comun de alituri. Intr'un colt, se zaregte chiar o baie emailata, instalata pe cheltuiala unui detinut bogat : Max Auschnit, fostul rege al fierului romanesc, detronat de concurentul sau, grecul Malaxa. Intre timp

instalatia a primit alta destinatie, in ea se spala sdrentele pugcariagilor, lengeria" inchisorii. Pe marginile acum jegoase ale baii, zaresc cum paduchii fac eforturi disperate de a se salva dela innec. Baia mai servegte gi de scuipatoare, dupa cum imi dau seama din exercitiile dibace ale vecinului meu, un vlajgan cu parul valvoiu, care se spala luand apa in gura pentru ca, apoi, tagnind-o in palme, sa-gi frece fata cu ea. Ma imbulzesc gi eu la robinetul de deasupra ball : aspectul lavoare-

www.dacoromanica.ro

84

PETRI' GRO ZA

lor din jurul peretilor ma inspäimanta. Iau apa in palme, ma sapunesc gi ma spal pe cat posibil. E a patra zi de and agtept aceasta operatie. Plec, apoi, cu un sentiment de ugurare. La iegirea din spalator, o grupi de oameni voinici, la carnaga, agteptand sa le villa' randul, ma privesc cu interes, salutand mut. Remarc caldura din privirile lor ; am impresia a ma cunosc. Gardianul, prietenos, ma lamuregte la inapoierea in celula : sunt Polonezi,

fogti ofiteri gi intelectuali. Acelagi gardian apare mai tarziu cu o ceagca de tinichea, in care aburegte ceva, - gi cu o bucata de cozonac. E cafea veritabila-

trimisa de unul dintre Polonezi, care ma intreaba daca mai doresc ceva ; imi transmite a sunt aprovizionati cu de toate. 0 sorb cu deliciu, - in sfargit, ceva cald dupa atata zile de post negru. Si imi dau seama de 'binefacerea ei abia atunci and aflu ca, in inchisoare, dimineata, nu se servegte nimic. Antrenat in functia neingaduiti, dar omenoasä, de a mijloci ajutorul oferit noului sosit, gardianul ma limuregte a acegti Polonezi sunt oameni cu suflet cald, au vechime in inchisoare, unde stau nejudecati,

Oamenii au fost pringi ca-gi servesc inainte tara prabugita in rizboiu gi parasita. Si o serveau cu toate mijloacele,!dela cele mai mici, pang la instalatiile de radio clandestine, gi cu toate riscurile.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULBI

85

Dupa ce-au fost supugi, la inceput, unui regim foarte aspru, ei aunt aprovizionati acum de Casa Poloneza din Bucuregti ; au de toate gi dau cu larga noblete gi altora. Maria intinsa atat de prietenegte, impragtie mult din amorteala sufleteasca, care ma pandegte din bezna celulei. Simt alaturi prietenia acelora care, näpastuiti de destin, au pierdut atat de mult gi, totugi, gi-au pastrat omenia.,. In aceasta bezna, ceasurile trec greoiu, cu picioare de plumb. Le petrec aranjandu-mi" intaiu celula. Incorigibil in a face mereu ordine" in jurul meu, agez masuta mai spre ugg, o acopar cu o hartie din geamantan, agez pe ea peria, pieptenul, sapunul, etc., intind saltelele de pe paturi, impaturind, simetric, tolurile sdrentuite, pentru a le acoperi frumos, dupa ce-am adunat ramagitele de mincäruri gi hartiile aruncate pe jos, inteun cog improvizat

din gazeta aflata in buzunarul paltonului. Apoi, imi fac plimbarea de dimineata : trei pagi scurti inainte, trei inapoi, pe coridorul ingust din fata paturilor, dela uga pana la zidul din fatä. 0 fac mecanic, timp necontrolat, cu gandul la toate fiarele codrilor gi pustietatilor, pe care le-am vizut vreodata plimbandu-se agitate in cugca ingusta dela menagerie, cu aceeagi maginalitate. Caut sa

www.dacoromanica.ro

86

PETRU GROZA

patrund in starea lor sufleteasci. La ce se gandeau? Pe uncle le purta imaginatia?... De citit, nu e chip dar nici nu am ce. Lumina

indirecti a geamului cu gratii de deasupra u§ii, abia ajunge pentru a distinge obiectele din celula,

nicidecum pentru lectura. Poate va trebui s ma sui pe patul de sus, de langa acest geam? La nevoie, va merge poate §1 a.sa. Dar strigatul gardianului de afara ma lamure§te : Coboriti de pe patul de sus! Nu aveti voie sa va urcati ziva la geam". Cineva a incercat, multi vor fi incercat, dar gardienii sunt antrenati §1 vigilenta lor nu poate fi in§elatä, cel mult imi trece fara sa vreau prin cap, dirijata, cu mijloacele binecuvantate ale unei tari, care se nume§te, in geografia populara, patria bac§igului". Pani and voiu masura lungimea acestei custi? Rana cand voiu motai ghemuit pe marginea pa-

tului de jos, cu caciula trasa pe ochi §i urechi, pentru a ma apara de curentul rece pornit dela geamul proptit dinafara ? Si ferestrele de pe coridor sunt, toate, deschise. Aud strigite : Sa fie inchise", dar se aud §i proteste. In celula de alaturi, striga cineva dupa aer. Aflu dela gardian ca este inspectorul de invitamant Simion, om in vat-sta §1 astmatic in ultimul hal. Il identific : e ace-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

87

lagi, care lira camaga, corpolent, face in fata geamului deschis al latrinei, exercitii de respiratie,

ridicand gi coborind ritmic bratele intinse. Este detinut impreuna cu Vladescu-Racoasa, prestigios profesor universitar, avocatul Magheru cu sora lui,

etc. (Fratii Magheru sunt fiii pregedintelui dela Inalta Curte de Casatie, prieten gi fost coleg al meu in Comitetul superior agrar de odinioara). Mai sunt gi altii amestecati in acelagi proces, care ma incadreaza gi pe mine, sub invinuirea de a fi conspirat, activand pentru infaptuirea unui front comun pentru iegirea noastra din razboiul actual, pentru pace gi recagtigarea drepturilor democratice...

Nimic mai natural, deci, decat sa ma conformez fara govaire, regimului de geamuri deschise in

plina iarna, - lucru pentru care, la intalnirea din spre amiazi, inspectorul Simion imi arunca priviri recunoscatoare.

Caruciorul cu .caldarea de zeama de varza, cu rotile lui scartaind, este o aparitie, care aduce variatie in monotonia celulei. Ugile se deschid

pe rand, apar fete palide de locatari chinuiti de aceeagi singuratate gi monotonie. Li se intinde un vas de tinichea cu o linguritä, o bucata de paine neagra. Le primesc gi eu : ma multumesc cu zeama calda, restul 11 las in clipa cand tiganugul

www.dacoromanica.ro

88

PETRU GROZA

care ne servegte cu o lingura mare, igi intrerupe brusc ocupatia, pentru a apasa cu degetul mainii stangi, pe o nara a nasului. La reintoarcerea caruciorului, ugile se deschid din nou, pentru a restitui farfuriile gi lingurile, ocazie de a ne vedea din nou vecinii. La a treia uga, se ivegte o fata slabk panda, nerasa, de Chris-

tos suferind, cu parul valvoiu; e tanarul meu prieten, profesorul Gheorghe .Micle. Apoi, la o alta uga, cu o mana in buzunar, in camagi gi. sweater" rogu, cu priviri gi atitudine darza, voinic, Miron Belea, fruntagul gi tovaragul de lupte darze, in cadrele Frontului Plugarilor din Ardeal. Cearcanele din jurul ochilor tradeaza torturile pe care

a trebuit sä le indure, iar fata, rumenita alta data de vantul de pe brazda, e acum ca de ceara. Privirile ni se incrucigeaza o secunda, apoi ugile celulelor ne inghit pe fiecare cu gandurile lui, imbarbatate de aceastä intalnire gi vecinatate... Un schimb de cuvinte intre noi, pare, la inceput, imposibil. Supravegherea noastra este exceptional de strictä, neobignuita chiar gi in acest sector

secret", unde in primele ceasuri nimeni nu ne raspundea la vreo intrebare, nici gardienii, nici soldatii postati la uga celulelor noastre zavorite

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

89

A trebuit sa treaca timp, pentru a ne da seama unde ne aflam. Malmaison"

ne-a lamurit mai tarziu unul, cu glas potolit, privind mai intaiu, banuitor, in jurul lui. Odata limbile deslegate, conversatiile devin mai dese, chiar prin ochiul din u§a, iar lamuririle mai complete. Aflu, bunaoara, cä intre mine §i celula lui Miron, avem un agent de observatie, cainuflat in detinut deci, atentiune!... Seara coboari §1 imi dau seama ca ceea ce ma nelini§tea a devenit o dureroasa realitate : nu ne

este admisi o cat de mica plimbare. Setea de aer §1 lumina ne cople§e§te, indata ce descoperim aceasta neomenoasa restrictiune. Dezolat, ma intind pe patul de fier. Refuz ciorba

de cartofi ce mi se ofera din caldarea plimbati din nou pe la noi.

www.dacoromanica.ro

VLADESCU RACOASA

fi

MIRON BELEA 30 Decemvrie 1943

In spalator, mi se spune ea Miron Be lea §i alti prieteni au fost du§i in miez de noapte la Bucure§ti, pentru cercetare. Aceste cercetari nocturne, combinate cu trecerea clientilor prin camera de tortura, au faima lor bine stabilita. Ma gandesc cu inima strinsa, la suferintele acestui taran de cremene. Cunoscandu-1, nu §tiu daci umilinta nu provoaci in el o revolta sufleteasca mai mare decfit durerea trupeasca, pe care o resimte de pe urma biciuirilor. Dimineata, a fost adus inapoi in celula §i acum zace acolo.

In locul lui apare, insa, inalt, svelt, cu parul argintiu §i privire semeata, profesorul conferentiar la Universitatea din Bucure§ti, Vladescu-Racoasa.

Intalnirea cu el, aici, dupa un timp indelungat, pecetlue§te apropierea sufleteasca care se stabilise

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

92

intre noi mai de mult ; urmarisem cu atentie activitatea acestui intelectual de rasa, pe drumul spinos al luptei pentru o mai dreapta ordine socialà.

Apropiindu-se de robinetul unde ma spal, Vladescu-Racoasa imi spune printre dinti, mascanduse cu §tergarul, ea a fost maltratat §1 el in aceasta noapte §i ca sunt ridicati in fiecare noapte, pentru a fi trecuti prin furcile caudine. Ne strangern pe furi§ mainile §1 plecam spre §irul lung de celule, care adapostesc o pleiada de protagoni§ti ai frarnantarilor sociale. Luptatori contra intunerecului, ei poarta in suflet credinta intr'un viitor mai bun al omenirii, rastignita acum pe crucea unui macel uria§. Ii cunosc: nici temnita, nici lapidarea, nici noroiul cu care au fost impro§cati §i de care vor mai fi Inca, nu-i vor indeparta de lupta lor. Calitatea

lor va bate cantitatea ignorantilor, molegiti de binefacerile conjuncturii de razboiu §i ale capitalismului decadent.

www.dacoromanica.ro

0 RAZA 31 Decemvrie 1943

Intunerecul, care stapinegte, ziva gi noaptea, celula, devine o permanenta apasare, incercandu-mi

din plin rabdarea. Ingerul salvator se ivegte, in sfargit, sub infatigarea unui istet mecanic al inchisorii. Sub pretextul unei reparatiuni, patrunde in celula. In privirea gi atitudinea lui, citesc prietenie. Cu un gest indemanatic, scoate de sub haina o sarmä gi un mic bec electric, le fixeaza pe perete deasupra

patului de jos, apoi iese in coridor gi face legatura cu o conducti electrici principala. Soldatul intoarce spatele, iar gardianul (de nevazut pada acum) apare

abia and treaba e bine terminata, pentru a inchide uga, dupa ce mecanicul imi arunca un zambet de satisfactie, iar eu raspund cu o privire de calda recunogtintä. Bunele sentirnente ale celor mici se manifesta 'in continuare gi par a se organiza. Ma

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

94

arunc cu sete asupra hfirtiei vfirita in celula impreuna

cu tocul de scris, de unul din cei mici. De acum incolo, ma regasesc pe deplin cu tot ce ma preocupa. Valul de enduri se revarsa pe nisipul alb al hfirtiei. Am ajuns aici, sub lacat, fiindca dincolo de limitele intereselor personale, pe care unii dintre noi

le gtim de mult la adapost in preocupirile gi gindirea noastra, troneaza grija zilei de maine, and mgcelul sAngeros va inceta, and pacea va izbucni". In acel moment, anarhicul nu va putea fi stapinit deat de o conceptie calauzitoare a realitätilor fundamental schimbate, o noua ideologie, in perfecta concordanta cu comandamentul acelui moment. 0 ideologie, care nu va trebui sa impiedece cursul normal al prefacerilor, oriat de dureroasa ar fi pentru beneficiarii zilei de ieri despartirea de avantajele consacrate prin traditii gi rapacitate.

Cei patru pereti ai celulei izoleaza de lumea emotiilor banale gi a preocuparilor marunte dinafara, oferind un cadru ideal pentru contemplari temeinice. Izolarea gi retragerea in pustiul acestei celule ofera distante gi perspective considerabile in domeniul Ondirii. Retragerea in pustiu a profetilor gi a schimni-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

45

cilor, inainte de a pa§i pe drumul indrumarii po-

poarelor, nu a fost o simpla intamplare. Ea se datora necesitAtii de a avea perspectiva cuvenita,

lark' de care nu s'ar fi putut ridica nici &And la inaltimea misiunii lor, ci ar fi gandit §i faptuit sub imboldul incidentelor de toate zilele, componente ale marelui ansamblu, care se nume§te cadru istoric. Cred cA, (oricat de redus ar fi rostul pastrat

fiecAruia dintre noi) gustand din izvorul marei revelatii ce se nume§te retragere in pustiu, gandurile noastre se otelesc, seva vietii ni se improspateaza Ne alegem din toate acestea cu o judecatA

clara, cu o vointa tare, pentru a reintra pe arena framantatA a vietii, reinnoiti suflete§te... Azi este ajunul Anului Nou. Dispare un an, dar gAndul innoirii face sa dispall riostalgia apusului. Privirea se intoarce dela trecut spre viitor, inainte. Anul nou se desemneazà, tocrnai la lumina realitatilor mari §i mici din jurul nostru, ca aducAtor de cardinale desnodäminte, de nebanuite schimbari in toata structura noastra interna §i externa.

Pragul noului an pe care il trecem, cred ca va marca o piatrA de hotar in istoria omenirii, intre o lume care a fost, cu specificul ei economic, social,

www.dacoromanica.ro

96

PETRU GROZA

§i politic,§i intre lumea noua de care se vorbe§te atat. Pe urma apusului, rasaritul. Zorile acestui rasirit patrund in unde puternice peste acest prag.

Ziva trece, ocupata de aceste reflectii asupra noului an. Noaptea s'a lasat de-abinelea ; ma intind pe salteaua de paie. Undeva, se canta,.. Prin peretii subtiri trece o dulce melodie. Imi dau seama: sunt Polo-

nezii din coridorul din fatä. Melodiile devin tot mai vesele, intrerupte de voio§ia galägioasa §i uralele care semnaleaza clipa festiva : ora 12 a noptii Anului Nou.

Copiii soarelui saluta räsaritul noului an. 0 §oapta strabate printre gratiile dela capaldiul patului de sus : ma aud chemat. 0 mina patrunde pe langa geamul deschis, printre gratii, imbiindu-ma cu tin pahar de §ampanie. Mi 1-a trimis inginerul Rica Georgescu §i Polonezii care, profitfind de destinderea disciplinara a acestei nopti, careia nu-i

rezista nici inspectorii, nici gardieniis'au asociat §i-mi trimit, ast fel, o urare de an nou fericit. Golesc paharul, facând singur urarea : Pentru un mai fericit an al umanitätii §i dreptatii!". In zori, adorm. Ma treze§te, insa, sgomotul lacatului dela u§a.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

97

Sosirea noului an se materializeazà, la Malmaison, brusc §i nea§teptat : e gardianul 1

La multi ani, domnule ministru 1" E insu§i anul 1944, legänfindu-se Pe cele douä picioare ale gardianului.

7

www.dacoromanica.ro

LESPEDEA 2 Ianuarie 1944

Duminecg. Ziva siestelor de altg,datg. Imi tre-

bue rnultg hotgrire, pentru a alunga amintirile luminoaselor dumineci §i zile de sgrbgtori de altg datg, cu lini§tea diminetilor, fgrg grijile mgrunte ale programului de lucru, intreruptg numai din and in and de danggtul clopotelor dela bisericg.

De o siptgrngnä, nu am vgzut nicio bucgticg de cer. Preumblarea prin curte nu-i admisg. Singura mi§care (celula fiind de 2 pe 3 pa§i §1 in bung

parte ocupatg de cele doug paturi la etaj §i de prin coridorul ingust, la spglgtor §i cgteodatg la closetul comun, insotit de gardianul ve§nic morocgnos, extenuat de batgile neincetate in u§g ale arestatilor dornici de a ie§i. masa)

este drumul, dimineata,

In decursul zilei, mi se dg altä celulg, cu up

www.dacoromanica.ro

100

PETRU GROZA

spre un coridor mai larg, mai luminos, iar drept cadou pentru restul zilei de duminecg, vestea cg voiu fi dus, in sfargit, pentru a fi audiat, maine dimineatg la Ministerul de Interne. Lespedea ce mg acopera pang la inngbugire gi mg apasg nemigcata de o saptamang pare cg se urnegte putin... Atat de:putin...:.gi totugi, vointa igi ia imediat sborul spre orizontul imaginar al efortului facut de mine, spre a rostogoli definitiv lespedea, pana la eliberarea mea din aceasta groapg lipsita de maretie.

Sfantg, nepretuitg libertate, o slabg razg din zorile tale oricat de indepartate, face, prin minunata ei putere' de vrajä, ca tot iadul suferintelor, toate umilintele, toate chinurile trupului gi sufletului, sg capete inteo singurg clipi farmecul jertfei aduse pe altarul tau.

www.dacoromanica.ro

LA MINISTERUL DE INTERNE 3 Ianuarie 1944

Comisarii ma ridica pentru a ma prezenta, la ora hotarita, ministrului de Interne. Paräsesc, pentru

prima data, dupa o noapte intunecata care a durat o saptamana, pragul inchisorii militare. Poarta de fier se deschide gi magina pornegte spre centrul Bucuregtilor. Adus la inchisoare noaptea, de abia acum vad cum arata adapostul nou gi pe dinafara.

Pare a fi fost grajdul sau cladirea economica a unei cazirmi din vecini. Imi intorc repede privirea dela ea

gi respir puternic aerul ce patrunde

prin geamul deschis. E o zi senina de iarna, cu un soare splendid. Sgornot de Capita la, tramvaie, automobile, oameni, toti gi toate intr'o goana nebuna. Multimea nu pare a inregistra nimic din

ceea ce se petrece la orizontul unui razboiu singeros gi uriag, nimic din culisele acestei tragedii.

www.dacoromanica.ro

102

PETRU GROZA

i totugi, fiecare poarta in spinare, fara sa-gi dea searna, povara unei particele din aceastä tragedie. Putini, foarte putini, vor ramane poate neatingi direct de marile realitati de azi, dar aproape nimeni nu se va putea sustrage durerii de a vedea atata lume suferind, ingrädirilor gi neajunsurilor impuse de conditiile obiective ale vietii de azi.

Fiindca numai cei cu sufletul absent vor putea hoinäri veseli prin cimitirul imens, cu miros de mormant proaspat, prin noianul de ruine fumeOxide. Dar acegtia nu conteaza printre oameni .: ei sunt morti de vii. Magina stopeaza la treptele palatului Sturza. Sunt dus mai intaiu in sala de gala, azi de agteptare, bogat decorata cu sculpturi aurite, cu tablouri. Dar, dupa scurt timp, sunt chemat in biroul gefului de cabinet. Acesta, un colonel tacut,

imi ofera un scaun. Pe urmi se ageaza solemn, la birou. Tacerea stapanegte, apasitor materializata, indelungat. Suntan numai doi, stain aproape nemigcati, neavand a ne spune nimic. Ceasul alearga

inainte. La un moment dat, un ofiter aghiotant anunta un nou sosit. Apare, cu pagi ugori, ca de menuet, 'un preot galant, cu distinctii de inalt grad ierarhic, reveranda gris, barba bine ingrijiti. Radiaza bunistare gi multumire. Aflu, apoi, Ca a

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

103

fost Arhimandritul Galaction Gordun. A intrat inainte rnea la ministru, a stat mult §i a ie§it tot atfit de senin §1 multumit.

In sfar§it, sunt introdus. Ministrul. generalul Popescu, e un om mic de statura, prevenitor §i care-§i da silinta sa interpreteze cu bunavointa lucrurile. Imi reaminte§te ea' a fost bun prieten cu tatal meu, cu care petrecea vacantele la baile din Ardeal.

Sunt, apoi, escortat §i depus din nou in celula rnea din inchisoare.

www.dacoromanica.ro

LUMEA DIN INCHISOARE 4 Ianuarie 1944 Zi färä evenimente. Abia se face lumina, and gardianul descuie lacatul dela uga celulei, ducandu-ne pe rand la spalatorul comun. Dar suntem

treziti mult mai curand de bocanitul talpilor de lemn ale gardienilor, de strigatele diferitilor functionari pe culoare, de trantelile de ugi. Apar fetele palide, aproape cadaverice, ale detinutilor, care nu %rad cu saptamanile lumina cerului, nefiind lasati niciodata la plimbare. Sunt in mare parte intelectuali, amestecati cu grupa de patrioti polonezi de care am amintit. Printre acegtia, se strecoara tipurile celor instariti, (Evrei, Romani, etc.), arestati pentru operatiuni valutare, contrabanda, etc. Acegtia

din urma par cei mai familiarizati cu pugcaria ; apar la spalator in pijamale viu colorate, tratan-

du-ne cu multi atentie, gata mereu de a ne servi, cu un sapun, un chibrit, un ceaiu. Cativa prizonieri de razboiu rugi, inchigi pentru evadare din lagar, soldati, ofiteri, tori in acelagi halat de panza, curata celulele gi coridoarele, invartin-

www.dacoromanica.ro

106

PETRU GROZA

du-se in jurul nostru pentru a ne face mici servicii, pe care noi ne silim sa le rasplatim prin tigari, bani, de care ace§tia duc mare lipsa. Mai sunt §i cativa ardeleni refugiati, dezertori din armata, dintre care mi-am luat un camerist, pe Ion Tetea.

Apare §i un Secui indesat; Ii chiama Csibi. Imi spune ca mama lui e Rot/fined'. A trecut granita din secuime in mod clandestin, fugind de sentinta instantei maghiare, care-I condamnase la 6 luni inchisoare pentru contrabanda sau negot negru cu

alimente. Imi spala cimentul din celulä, povestindu-mi jalea dupa caminul parasit. Ma gandesc: De ce o fi crezand ca e mai bine sa schimbi tern-

nita de acolo cu cea de aici?"... Pe deasupra, ii vad stingandu-se de dorul nevestei; zambind induio§at, imi arata mereu o fotografie : un exemplar frumos de taranca chipe§a; langa ea, el, in cisme

cu multe creturi §i mustacioara rasucitä. Privesc fotografia, apoi pe cel de-acum; pare a fi imbatranit in cfiteva saptamani. Fiecare poarta in spinare sarcina unei tragedii. Caminuri ci existence distruse, fatniIii parasite, impra§tiate in lumea mare. Toti ascund in ei o tragedie; dela simpaticul §i distinsul Polonez, §eful echipei incarcerate, inginer §i mare proprietar,

pani la Ion Tetea.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LUI ION TETEA Iat5-1. Trece prin fata celulei uncle ma aflu. Ma intreaba: Dori Si ceva?". Ii resin in fata masuSei mele de scris gi-1 intreb, la randul meu, asupra paSaniei lui. Cu setea necajitului, pe care, poate, nu 1-a intrebat Inca nimeni daca-1 doare ceva, omul lacrimeaza, respirà adfinc §111 incepe povestea : Nascut in comuna Guga, pe valea Somegului,

unde gi-a trait o parte din viata de Saran sarac, se casatori, mai apoi, in comuna Bugag din SatuMare, unde 11 agteapta gi acum nevasta i doi copii.

Dupa verdictul dela Viena, autoritatile maghiare 1-au trimis in coloanele de munca. A fost tfirit in dosul frontului, prin Rusia, in spre Finlanda, transportat in vagoane de vite, eau hranit, sdrenfaros, a dezertat in stepa ruseasca. A fost prins, pe jumatate mort de frig gi foame, de o patrula italiang. Aflfind ca e Roman, 1-au dus la trupi, uncle se aflau gi Germani. Acegtia, considerfindu-1,

la Inceput, spion, au facut pregitiri sa-1 impugte. S'au rasgandit, Irma. Until i-a dat tin picior, dupa

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

108

care 1-a alungat in directia unde se aflau trupele romanegti. Dupa multe peripetii prin locdlitatile rusegti (pe care le ingira cu uimitoare preciziune), ajunse la una dintre unitatile romanegti. De aici, incepu o noua faza a peripetiilor lui, 'Ana cand, in sfargit, ii regasi unitatea, careia Ii apartinuse inainte de cedarea Ardealului de Nord. Se prezenta,

dar se dadu de urma unui dosar care-1 califica dezertor Inca de pe atunci. Epilogul era inchisoarea, unde ii agtepta, arestat, sentinta. Sdrentuit, descult, bietul Titi, (aga II alintam) n'are deck un gaud: sa-gi revada nevasta gi copiii. Un cuvant de imbarbatare, pe care i-1 adresez, Ii insenineaza

fata. Imi spune ca i-am adus norocul aici in inchisoare, fiindca din bacgigul pe care i-1 dau gi pe care il pastreaza, a adunat o suma, pe care completata cu ceea ce incepe acum sa primeasca gi dela altii mai cu spor o depune acum la biroul administratiei. Este prima econoznie din

ultimii ani, de and a fost smuls de acasä, tine la ea gi crede c5-i va acoperi odata cheltuielile drumului spre casa. Daca oiu scapa de gtreang"

adaugi.

Bietul om igi inchipuie ca aceasta suma Ii va dirija Destinul...

Si toti ceilalti, la fel.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL UNEI ZILE

Calzi §i prevenitori, Polonezii imi trimit, dimineata, pe rand, cate o cafea sau ceaiu. Ma pun, apoi, inviorat la treaba, fac ordine in celula, intind patura, oranduesc cele cateva rufe putinul inventar, piesele de toaletä. Uneori, desfac patul de fier, scutur de praf §1 pornesc la yangtoare de plo§nite, care nu lipsesc, conservandu-se cu inc5patanare in numeroasele cuiburi. Ni s'a ingaduit, acum, §i o mica plimbare prin curtea ingusta. Dupa preumblare, ua celulei se inchide din nou : citirn

s'a admis, in sfar§it,

§i

aceasta

sau

scriem. Ne darn peste cap sa alungam uratul, care ne pande§te diabolic din fiecare colt al celulei,

din fiecare sgarietura a peretelui ornamentat de crinii ro§ii ai plo§nitelor. Ne ascundem durerea pricinuita de suferinta celor de acasa ingrijorati a,

de soarta noastra, ne sugrumam revolta pornita din

www.dacoromanica.ro

110

PETRI' GROZA

convingerea di am fost täriti aici de pe drumul larg al dragostei de oameni, pe care inaintam. Pe coridoare, pagii masurati ai soldatilor de paza, amestecati cu acei mai neregulati ai gardienilor, care, striga: Nu mai bateti, domnilor" enervati de neincetatele batai in uga ale arestatilor dornici de a iegi afara",acesta este neurastenizantul acornpaniarnent al inarii ticeri din celula. Cu vremea, nu mai inregistram acompaniamentul. Ramane nurnai

tacerea gi singuratatea. Doar cateodata tresarim: plange un Rus, tipa o femeie. Sau se aud cuvintele taioase, de cornanda aspra, ale gardienilor, care anunta sosirea unui nou locatar in girul lung de celule sau transportarea altuia spre locuri necunoscute... In sfargit, un sgomot mai suportabil. Caruciorul impins de bucatar, cu ciorba" de amiaza anunta dejunul. Ugile se deschid pe rand. Apar fete palide,

cu maini intinse spre vas gi spre bucata de paine. Pe urma, ceasurile de dupa amiaza, cu digestia greoaie, amortita. Si vine seara. 0 seara cenugie, ca zidul. Dintr'o celula nu prea departata, patrunde tot mai clar, tot mai duios, un cantec cunoscut : De ce mali dus de langa voi". Apoi, alte dulci, vechi melodii, tagnite dintr'un suflet, care a coborit in adancimile proprii.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

111

A venit noaptea.

Pe coridoare, se aprind becurile electrice, prafuite, mioape. Unii, care au primit hirtie §i cerneala, scriu.

La ora §apte, caruciorul cu cina apare. Acela§i sgomot de roate de cauciuc §i scartaeli discrete. Acelea§i fete palide la u§ile intredeschise, acelea§i maini intinse, acela§i sgomot al vaselor de tinichea. Mancarea calda ne invioreaza putin, numai mirosul ei de ar dispare mai repede...

Pe urmi ? Pe urma nu mai e nimic de facut. Ne pregatim de culcare. Ne aranj am patul : o saltea

foarte subtire cu paie tocite, prin care simtim täria scandurii, o perinita umpluta" tot cu paie, §1 un .01 uzat de culoarea pamantului, varit intr'un

fel de giulgiu galbuiu. Totulimbibat de mirosul pu§cariei §i al trupurilor framantate de suferinte ale antecesorilor mei. Aceste culori pamantii, jalnicul scartait al patului de fier toate oglindesc, permanent §i necrutator, lumea durerilor §i a tristetii, in care ne aflam. Ma smulg din ghiarele gandurilor negre, care incle§teaza pada la gatuire pe cei slabi §i, tolanindu-ma, deocamdata neimbracat, pe pat, caut sa citesc, rasfoind pagini dupa pagini... In sfar§it, ma desbrac, pentru tranta., cu somnul.

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

112

Concentrandu-ma, printr'un efort de vointa, de cele rnai multe ori reugesc si adorm. Ma trezesc

din cand in cand, pentru a-mi desmorti partea trupului incremenita de apasarea patului tare. Ma consolez atunci, gandindu-ma la fachiri. Urmeaza trantelile de ugi, strigatele sau tipetele nocturne, care semnaleaza sosiri sau plecari de locatari, insotiti de oamenii politiei. Pagii monotoni ai soldatilor de paza supravietuesc

acestor sgomote, oricat ar fi ele de infernale gi asemenea tic-tac-ului unui ceasornic mare, ne ajuta prin monotonia lor sà adormim din nou... Urmeaza ceasurile marilor evadari pe aripile visurilor, care nesocotind vigilenta paznicilorne rapesc dincolo de zidurile celulei, in lumea noastra de alta data, prin casele gi gradinile noastre. ... Sgomotul lacatului, descuiat, recheama brusc sufletul, vagabond printre stele, la baza lui de

aterizare. Ce cruda plamideala a fiintei noastre pamantegti !...

Si ziva incepe din nou. Inca una...

www.dacoromanica.ro

INTROSPECTII

5 Ianuarie 1944

S'a admis sa ma plimb mai mult prin curtea ingusta, lunga, a inchisorii. Misor lungimea ei, fara intrerupere. Privesc mereu dincolo de zid, spre

cerul innorat gi nu gäsesc un reazim fix. Doar varful unei cazarme din apropiere, de care privirea

fuge plictisitä. Atunci, privesc in mine insumi caleidoscopul alcatuit de atatea imagini ale trecutului.

Un lung gir de tablouri cunoscute. Vad cetatea Devei, cu ruinele ei pitoregti, cu zidurile pe care

le urcam zilnic, pentru ca din varful lor sa-mi rotesc privirea asupra Retezatului, Parangului, Carjei, Mandrei, asupra Muntilor Apuseni, de care ne desparte Muregul, gerpuind la poalele cetatii. In departare, muntele Mina cu targul lui de fete, iar aproape de tot, Decebalul, unde legenda a ingropat pe regele stramogilor. Agezat in centrul

acestui uriag decor cu varfuri inzapezite, sub al8

www.dacoromanica.ro

114

PETRU GROZA

bastrul adanc al cerului, este Deva, aga cum am vazut-o in ultima plimbare, inainte de a fi adus aici. Mai vad jos la poalele cetatii, casa mea, iar alaturi, cazarma mare a granicerilor. In cealalta parte, Tribunalul cu inchisorile lui. Cazarma gi temnita...

iata zodiile zilelor pe care le traim. Imi revine gandul care ma preocupa mereu la vederea lor. 0 lume intreagi este intinsa 'Ana la refuz in aceste uriage paturi ale lui Procust. Cazarmi gi inchisoare... Vecinatatea se repeta gi aici, numai punctul de unde le privesc s'a schimbat. Intrerup plimbarea gi intru in celula pentru a da gandurilor cenugii un adapost mai potrivit.

In timpul preumblarii prin curtea inchisorii, poarta de fier se deschide pentru a primi vizitatori. Cativa dintre acegtia se indreapta spre mine, privindu-ma mirati. Iat-o pe Marilina, sotia lui Sever Bocu, fost luptator gi publicist din epoca nationalismului nostru romantic, cand ne framanta dorul de a ne uni cu fratii de peste Carpati, fost ministru al Banatului. A venit impreuna cu fiica ei, sotia inginerului Rica Georgescu, mama a doi copilagi, care o insotesc. Rica Georgescu implinegte 32 luni de cand se afla in aceasta inchisoare, banuit de spionaj in favoarea Englezilor, dar nejudecat. Familiarizat cu

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

115

inchisoarea, el este decanul" ei, radiind optimism §i stapinire de sine. Il vgd, deocamdati, dela distantl Apreciez buna lui dispozitie, dupsi cum il deplang pe celälalt inginer, Mircea, coleg al lui Georgescu, (in serviciul concernului englez de petrol din Prahova, inainte de a se declara razboiu Angliei). Il depling fiindci fizicul lui robust poarti sernnele unei oboseli suflete§ti, urmele unei scAderi ingrijoratoare a puterii de rezistentä.

www.dacoromanica.ro

ZIUA POLONEZILOR 6 Ianuarie 1944

Incep sa-i cunosc din ce in ce mai bine. Unul din vecinii mei de celuli, fost secretar permanent al lui Titulescu, Saga Roman, imi spune la plimbare : Si vezi... and se'ritalnesc cativa Polonezi, n'agteapta mult : se organizeaza, apoi se cearta".

Prin aceastä prisma a prezentirii acute de Saga Roman, ii privesc dela inceput banuitor. Dar, ca totdeauna aproape, dictoanele cu pretentii de valoare generala, se prabugesc in fata cazurilor con-. crete : constat ca aceasta colonie mica de Polonezi s'a constituit intr'o colectivitate, care traiegte or-

ganic, realitate in fata careia micile di ferentieri individuale trec aproape neobservate. Ii cercetez pe rand.

Inginerul Bogislav Horodinszky, din Piadiki langi Kolomea, fost ofiter de cavalerie in armata

www.dacoromanica.ro

118

PETRU GROZA

austriaca, mogier, e geful recunoscut al grupului. Ina lt, suplu, degi are aproape 60 ani, diriguegte senin toata gospodaria colectivului, netezegte diferentierile interne, infatigeaza adrninistratiei inchisorii doleantele, cu un cuvfint carmuegte cu parinteasca grija gi autoritate, luntrea pe care acegti fii naufragiati ai Poloniei de ieri cauta sa ajunga din nou la limanul Patriei gi fericirii de odinioara. Acest om minunat fgi mai gasegte, cu

toate acestea, timp gi tarie de a se instrui dupa un orar precis, luand dela un invatator consangean,

originar din Bucovina, ore de limba romfina, pe care, in cele gase luni de and e inchis, gi-a insugit-o intr'o masura uimitoare. Nimic nu s'a prabugit in acest om. A rezistat furtunilor asemenea arborelui cu radacini adanci. A cincia zi dupa ce se cisatorise, a sunat mobilizarea din 1912. A plecat pe front. Apoi, in 1914,

din nou in linia intaia. Prizonier trei ani, revine dupa aceea in Po Ionia, la mogia lui, unde-gi reface gospodaria. Si trambita mobilizarii sunk' din nou. Iaräi pe front : impotriva Germaniei. Urmeaza neasemuita catastro fa a prabugirii Poloniei. Epilog : conacul stramogesc ramfine pustiu, familia, dupa pribegii de ani de zile, ajunge la Cairo,

iar fiul pleaci spre Siria...

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

119

Se spune ca, dupa refugiu, a instalat un post clandestin de radio-emisiune, transmitand material de informatiune gi instructiuni gi facand legatura intre Po Ionia ocupata de germani gi intre guvernul polon emigrat la Londra. Angajat ca inginer agronom

la mogia unui boier roman de langa Bucuregti, unde muncea cu harnicie in cursul zilei, noaptea transmitea mesajele, cu ajutorul unei echipe, de polonezi refugiati gi din Bucovina, curieri, telegrafigti, etc. Aceasta, 'Ana la descoperirea lor de catre organele Sigurantei rornano-germane.

Polonezul nu spune un cuvant despre toate acestea, dar zidurile celulei au urechi... Fiica lui s'a inrolat In cadrele feminine ale armatei poloneze ; se afla acum in Egipt, unde, prin munca ei voluntara, aduce o contributie la enormul

efort al unui popor in exil, care n'are decat un vis: sä1i redobandeasca patria pierduti, cuiburile parasite. Blond, simpatic, cu silueta sveltä, tanarul dascal din Vägcauti (Bucovina), Mirislov Javorowsky,

n'a refuzat nici

colaborarea riscata pe linia activarii ilegale. Da zilnic lectii de limba romana gefului gruparii, citegte gi scrie neobosit. Rasfoiesc prin cartile gi scrisorile lui ; remarc reala sa aplicatie in domeniul filosofiei moderne. el

www.dacoromanica.ro

120

PETRU GROZA

Vorbirn, intre altele, despre teoria reflexului conditionat (desvoltata de fiziologul sovietic Pavlov). Se §tie ca reactiunea fiziologici sau psihica se produce prin asociere, in urma unui excitant oarecare. In mod normal, reactiunea este determinati de un excitant adevarat, imediat. Arata unui caine o bucata de came: imaginea carnii va determina producerea de saliva §1 secretiuni in stomac. Acornpaniaza, apoi, aceasta operatie cu o muzica, prin lovirea, de piklä, a unui metal sonor ; vei constata ca simturile animalului reactioneaza la fel §i nurnai

la auzul sunetului, fari a mai fi nevoie sa-i arati carnea. Tot astfel, o emotie produsa anormal, in viata de toate zilele, de catre un anumit excitant, o putem declan§a §i printr'un alt excitant un surogat i-a§ zice presupunand, fire§te, asocierea prealabila intre excitantuI firesc §1 cel ales la experimentare. Prin prisma acestei teorii, poate fi explicata

aparitia atator surogate de cea mai detestabila provenienta: national - socialismul, legionarismul,

ersatz"-uri care au cautat zadarnic sä inlocuiasci uria§a realitate a socialismului: adevarata paine §1 carne a umanitatii. Tot din grupul polonez, se desprinde tanarul etc.,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

121

avocat Wilhelm Tulaczko, originar din Po Ionia stApAniti de Austria. S'a prip4it acum cativa ani la Câmpeni, in Tara

Motilor, unde a continuat si faci. advocaturg. A fost implicat firà temeiu, in acimi spune tiunea consAngenilor lui §1 smuls din noul cgmin care se injgheba bini§or. Induri, insä, §1 impàrti§e§te fill cartire soarta lor, visAnd si se reintoarci in Tara Motilor, pe care i-a indrägit, cu a cgror saracie s'a familiarizat §i pentru care si-a adaptat §i tariful avocatial, cum afirmi cu cildurA pând la gratuitate. Simt o u§oará remu§care [-cä nu am inceput cu acela dintre polonezi, care cel dintAi a facut tin pas de calda apropiere spre mine: Sigismund Porst.

Originar din Bucovina, voinic, de virstä mijlocie, mecanic-§ofer, avea panä ieri un autobuz propriu, la Constanta. Implicat §1 el in organizatia radio-difuzionistä a patriotilor poloni, il v5d

mereu la treabi. Observd lipsurile fieciruia, gospodäre§te, cu dragoste. Abia trecusem pragul temnitei, §1 mana lui nev5zuta a bätut la up, care se zAvorea in urma rnea. Un ceaiu cu cozonac a apärut, ca din pamant sau ca 'n pove§tile din O mie §i una de nopti". Apoi,

www.dacoromanica.ro

122

PETRU GROZA

in alte zile, cafea, paine albä. Totul cu discretie, aproape pe neobservate. In sfargit, admitandu-se plimbarea, 1-am intalnit, fata in fata, pe acest bine-

facator, cu care am ramas gi vom ramane buni prieteni. I-am cunoscut, dupa aceea, gi familia, care il vizita; in mijlocul ei, parea gi ,mai mult un om intreg. Mai este aici gi Alexandru Reliczky, de varstä mijlocie, custode al muzeului national din Lemberg. Omul face toate aprovizionärile gi cumpäraturile

pentru grupa polonezilor, strecurandu-se din zori pana 'n noapte, neobosit, fara sgomot, printre noi. $i mai sunt i altii: industriagi, mecanici, aruncati aici de acelagi destin al Poloniei sugrumate. Intre ei, doua flori decorative ale grupului: Mira gi Litka. Mira intruchipeaza gratia gi felul de a fi al femeii poloneze, dupa modelul clasic : blondi, frumoasa, din familie de boieri cu vaste domenii, pe buze cu un vegnic zambet catifelat, e logodnica unui ofiter polonez, azi inrolat pe alte meleaguri. Litka (mama ei e poloneza, iar tatal armean) este o bruni, cu priviri energice. Este, de asemenea, vlastarul unei familii de mari proprietari.

0 privesc. Din and in and, igi scutura, cu o migcare a capului, parul negru, sälbatic. Ochii ei

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

123

tradeaza energii nebanuite. i-au avut gi ele, pe semne, rostul lor in activitatea polonezilor. Deferenta Polonezilor fati de cele doua fete este constanta. In timp ce ele stau inactive, tolä-

nite mereu pe paturile lor, fumand gi citind intr'una nu se ridica din pat decat la amiaza, fiind servite cu mancare, etc., de catre barbati, acegtia robotesc de colo-colo. Spre seara, stain de vorba la lumina becului din

celula lor. Fete le trec ugor peste toate tragediile neamului gi familiilor lor. Si fie fatalitatea ridicata la doctrina, prin suferintele de veacuri ale acestui popor, vegnic sangerand din ranile dinlauntru gi dinafara ? Sau mistica sufletului slay?

Nu gtiu daca fetele noastre ar suporta gi privi astfel atatea prabugiri, cu caminuri spulberate intr'o singura clipa, parinti gi frati ucigi sau pribegind prin toate colturile lumii... Spre seal* prietenul meu inginerul Horodinszky geful grupei, ma invita la o mica gustare poloneza,

in vederea sarbatorii lor de azi Drei Könige" (Trzei Krolowie), cum ar fi la noi Ziva Crucii". Li s'a perrnis celebrarea ei inteo camera de cercetare. Odata impreuna, se creeaza o atmosfera de

praznic, dar gi de dureri gi dorinti, sufletele igi iau sborul spre cei dragi - apoi revin gi se aliniaza

www.dacoromanica.ro

124

PETRU GROZA

unui singur gand, care trece ca un fluid nevazut prin toate fibrele noastre, inchegandu-se inteo fierbinte dorinta: libertate! Libertatea de a trai pagnic pe acest pamant, de a te bucura de frumusetile gi binefacerile lui, de a vedea mereu cerul,

cu soarele lui, cu noptile lui instelate, de a te bucura de fericirea familiara, de caldura focului din vatra, in aceste sarbatori ale iernii. Incet, neobservat, sub surdina disciplinei de ,

inchisoare, dorinta se materializeaza inteo melodie,

un cantec minunat care aduna intr'un cor pe toti Polonezii. Armonios, din toate strunele inimilor lovite, dar dornice sa traiasca, melodia ne ridick ne'nfioara, ne patrunde pana'n miduva.

Na sojenka jakto dadnik", e cantecul celui chemat sa cada pe campul de onoare, pentru gloria de apoi...

www.dacoromanica.ro

UN COPIL IN INCHISOARE 7 lanuarie 1944.

In celula de algturi, noi locatari. 0 mama tfinära, sotia unui avocat din Cerniuti dupfi cfite se spune, gi tatal se afla pe aici, intr'o celula din cu un copilag de 4-5 ani, rasfatat gi precoce. Are libertatea de a alerga cu o tricicleti de-a-lungul coridoarelor, angajand in discutii pe toti trecätorii, iar tipetele gi surAsul lui contrasteazä cu imprejurimea lugubri. Cfiteodata, cfind anchetatorul apare dos,

la uga celulei, inclegtând cu intrebäri pe mama arestata, copilagul amutegte, igi paräsegte jocul lipindu-se de mama lui, plangand alAturi de ea. Suspinele acestui trist duet, acestor inimi care-gi apartin, patrund prin zid in celula mea, furandu-mi gfindul gi purtindu-1 de-alungul gi latul pAinfintului

innegrit de suferintele miilor de copii, atingi din fragedi copilArie, de aripile unui tragic destin.

www.dacoromanica.ro

126

PETRU GROZA

Acest martiraj inainte de vreme, lasa-va, oare, urme in sufletele lor nevinovate? Germenele sadit atat

de curand in aceste suflete de copii, fi-va el al inclinarii spre relele pricinuite de catre generatiile noastre, sau va fi al unei reveniri la sentimente mai bune, mai umane §1 la stradania de a face ca urma§ii lor sa nu mai indure astfel de suferinti? Uitam adeseori ca suntem parinti §1 ca purtam marea raspundere a destinului copiilor no§tri. Instincte atavice, porniri salbatice, umbresc adeseori

acest admirabil sentiment. El constitue insa un incomparabil instrument de franare a pornirilor noastre, fail el lunecam pe primejdioase pante /Ana in adancimile urilor §i vrajma§iilor, rifuelilor sangeroase §i exterminarilor reciproce, de dimensiunile celor de azi. Am uitat noi cu totul de copiii no§tri? Sau, prin ve§nica lege a contradictiilor, suntem sortiti sa le facein cel mai mare rau pentru ca ei sa simta nenorocirea pana la maduva §1 sa faca totul, ca sa elimine asemenea nenorociri.

www.dacoromanica.ro

LA ZAPADA 8 Ianuarie 1944

De dirnineata. Sunt primul in curte, cu hotarirea sa plec ultimul. Prin norii incarcati, strabat pete de cer albastru. Imi adancesc ochii in ele, parandu-mi ca s'a scurs un veac de cand nu le-am mai vizut,

cand apare in plink' stralucire, soarele.

Imi intind oasele; deschid larg plamanii; tin fata mereu spre ele. Arestatii, inviorati de culori §i lumina', pornesc

cu vioiciune la curatirea zapezii, luand lopeti pe care le manuesc cu mai multa sau mai putina dibacie. Prin stangicia lor imi arata de departe ca nu au mai avut nici cand in mana astfel de unelte, ceea ce invesele§te pe ceilalti. Dar buna dispozitie nu are dreptul si sala§luiasca pentru lunga vreme in lacagul celor izolati de societate §1 lume. Ea s'a furi§at numai aci, pentru

www.dacoromanica.ro

128

PETRU GROZA

ca indata sä fie prinsä de guler gi alungata de vocea stridentà a sentinelei, care comanda brusc : .,Toata lumea imediat in celulal..." Curtea s'a golit. Lopetile au ramas infipte in gr6mezile de zapadâ, asemeni unor cruci cu bratele pierdute.

Ugile celulelor se inchid in ordine, nimeni nu le mai paräsegte gi tacerea se ageaza greoiu, din nou, asupra intregii cladiri. Poate sunt agteptati noi sositi care nu trebue vazuti ? S'a inserat. Am intrat de-a binelea in noapte. Dar celulele nu se deschid. Afara de una: a mea. Un administrator prevenitor imi acorda aceasta favoare. Ii multumesc ; apoi, mai tfirziu, o inchid eu insumi : contrastul cu girul lung de ugi zavorite e

prea mare, iar eu ma simt, prea singur in girul celor multi inchigi. Ma retrag, aga dar, in lumea lor.

Si mai increstez inca o linie pe rabojul zilelor ce se scurg aici.

www.dacoromanica.ro

CLOPOTELE 9 Ianuarie 1944.

Din nou dumineca. Undeva, dincolo de zidurile inchisorii, clopotele cheama credinciogii la biserica. Credinciogii? In singuratatea mea din celula, inchid gi-i vad acum pe toti acei care au trecut ochii ugile acestor biserici fastuoase (firegte numai in zile

de sarbatoare mare sau dumineca), gatiti gi ceremoniogi.

Ii urmaresc, apoi, de and trec pragul sfant, pentru a reveni in imperiul lor pamantesc, la lacagurile lor gi, de aici inainte, la preocuparile lor profane.

Nu cred sä fie unul singur, care sa fi iegit mai bun, mai iubitor de oameni, mai drept gi milostiv, din läcagurile propovaduirii tuturor virtutilor, decat era atunci cand a intrat. Mai mult, mi se pare cä fiecare Ii cultiva, dupa aceasta, egoismele cu mai mare avant, oarecum improspitat de gandul cà a2dat gi Tatalui Ceresc ceea ce i se cuvine, depunfinduli biletul de vizita dumineca gi schimbfindugi dragostea de oameni in moneda marunta, pe care 9

www.dacoromanica.ro

130

PETRU GROZA

o arunca in palaria cergetorului dela up bisericii. Hotarit, nesfargitul dangänit de clopote in decursul

veacurilor, propovaduirile de doua mii de ani de pe amvoanele templelor

chiar ale celui mai bland,

celui mai bun gi mai simplu dintre toti profeti a sunat gi suna inainte in pustiu... Organizarea gi exteriorizarea scaparatoare, dar stearpa, institutionalizarea invataturii Aceluia, care a fost mai mult cleat un om, in credinta obligatorie, ingraditi cu legiuiri gi traditii de fina tesatura, a facut ca forma sa devina fondul. Concluzia se impune: cu cat forma devine mai ampla, cu atat fondul se pierde mai mult. Pe frontispiciul altarului bisericii mele stramogegti din Bacia, sta scris: Iubiti-va unul pe altul, dupa cum eu v'am iubit pre voi". Wad slovele acestea, din celula mea gi masor distanta, astronomica distanta dela acest indemn al Celui, care a fost rastignit pentruca voia sa ne faca mai buni, la tot ceea ce se petrece in jurul nostru, inlauntrul gi inafara tarigoarei noastre, pe tot globul. Va putea fi redusi aceasta distanta prin danganit de clopote ? Nu cred... Sau, poate, numai al tunci and clopotele bisericilor vor gasi ecouri i toate milioanele gi milioanele de clopote nevazute, care sunt inimile oamenilor... I

www.dacoromanica.ro

STOMACUL SI IDEILE 10 lanuarie 1944

Stomacul ramane un tiran de neräpus. Toate emotiile gi preocupArile de ordin spiritual nu sunt in stare sa-1 inlkure dela postul lui de comanda, degi cfiteodata pare disparut in valurile unui sbucium sufletesc, pentru ca sa reapara, dupA o amortealA trecAtoare, mai pretentios deck inainte. Trecfind pragul, la uga celulei, se ivegte Natalia Bot, bucatareasa, o femeie in varstA, biata refugiatà din Oradea-Mare. StergAndu-gi lacrimile cu coltul gortului, impresionatä. de gtirea prezentei mele aici, ardeleanca igi manifesta cu duiogie durerea de a ma vedea aici. I§i oferA cu insistenta serviciile. Ii multumesc, fiindca inaltimea sa stomacul meu, era in aceste zile dat la fund, amutit,

pkfind la un moment dat ca nici nu mai exista. I-am oferit un mic ajutor in bani, cu care aci nu

www.dacoromanica.ro

PRTRU GROZA

132

avearn ce face. A refuzat, sustinand ci e bine salarizata, i cä de altfel are sprijin gi dela baiatul ei, functionar la C.F.R., in Transnistria, precurn

gi dela un frate, preot refugiat la Arad. S'a tinut zile de-a-randul de mine, cu cafea, ceaiuri gi chiar gi cu un minunat cozonac proaspat. Ea administreaza gi popota functionarilor, lavand mugterii de searna gi intre detinuti gi am impresia

imi pastreaza de ici, de colo, ceea ce este mai bun. Am inceput sg cedez, iar acurn, dupal dotra saptamani, acest despot al organismului nostru igi spune tot mai apasat cuvantul, aproape cu pretentulle de odinioara. ma tern sa n'ajung aci asemenea unui animal pus la ingragare. Natalia Bota nu ma cA

slabegte...

Iata-mä gi azi, tolanit gi doborit, dupa o masa buna

(cu placinte) ; drept rezultat, acum and ma agez la scris, ideile nu mai dau buzna ca deunazi, ci se apropie cu pagi greoi, la nivel coborit, de bucatarie.

Ideile tulburatoare alearga departe de un stomac plin. Hränite bine, bestiile se linigtesc i ele. Ce cantec vechiu gi, totugi, nebigat in seama ! Pamantul e greu de produse, posibilitatile de a intensifica gi distribui productia sunt nelimitate azi

totugi blesternul vegnic al neintelegerii, dina-

mizat de instincte salbatice, rastoarni orfinduirea

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

133

diving, umplfind peste mgsurg stomacurile celor putini, gi lgsgnd goale pe ale celor multi. Asemenea porcilor ce ngvglesc asupra välgului care ar putea sg-i hrgneascg pe toti, rgsturnfindu-1 gi vgmfingnd, in definitiv, cu totii flgmfinzi,astfel gi oamenii se incaieri sub ochii nogtri intr'un iureg sangeros in jurul uriagului rezervor, din care s'ar distruggndu-l. putea hrgni cu totii, Fiindcg totul se petrece in jurul acestui rezervor de bunuri pgmfintegti, oricare ar fi fost in decursul istoriei gi ar fi gi azi lozincile. Omul, in pornirea lui egoista', stgpfinit de atavica, nergbdgtoarea

pornire de a-gi insugi aceste bunuri gi inzestrat treptat cu pretentii de civilizatie, devine tot mai inventiv in afigarea lozincilor care ii mascheazg pornirea. El cauti cu viclenie struna pe care sg poatg cfinta tu oricgt de putin talent pgtrunzfind totugi in urechile nepretentioase ale noroadelor. Plimbfindu-mg pe vremuri prin sglile muzeului

Cluny din Paris, m'am adfincit in contemplarea frumoaselor trofee, care impodobesc peretii uneia din aceste sail. Erau acolo, printre altele cen-

turile de castitate pe care vitejii cruciadelor le aplicau sotiilor lor and plecau sa recucereasci dela pggfini mormfintul sant dela Ierusalim. nil indoiali, felul de a construi aceste centuri trädeazi

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

134

o adevarata industrie, desvoltata ingenios, Oda la

arta. De ce? Pentru a obtine un maximum de garantie intru pastrarea fidelitatii conjugale, 'Ana la reintoarcerea sotului din acele razboaie care, sfinte... ca mai toate razboaiele, erau §1 ele

Ce u§or a fost ca glasul antecelor religioase, care subliniau lozinca sfanta, sa patrunda atAt de adanc in urechile multumii. Multimea, istovita de

lipsurile stomacului, era indopata insi cu hrana sufleteasca a obscurantismului medieval §1 a misticismului cre§tin. Coarda era simpla; talentul ieftin. Deci, potrivit pentru a determina pe bietul cetatean sa-§i punk' sub lacat nevasta, zavorindu-i cu chei com-

plicate calea ispitei §1 parasind-o, sa plece la drum lung, poate pe vecie... de dragul unei lozinci. Fiindca, hotarit lucru, sfanta a fost numai lozinca

scopul adevarat era o rafuiala intre popoare pentru deschiderea drurnului spre un pamant care fagaduia noi bunatati stomacului lacom, fara Balla. Lozincile se schinaba cu gradul de cultura, cu educatia masselor conditionata de structuri economico-sociale,

dar povestea ramine in fond aceea§i,

proportiile tragicului ei crescand in masura progresului tehnic. Cu lozinci sonore, dar cu scopuri

de substrat pur material, pe linia neintelegerii omene§ti izvorita din sectorul animalic al fiintei

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

135

tnilioane de oameni sunt jertfite inainte pe altarul sangeros al razboiului. Noiane de morminte inghit bratele lor muncitoare. Minunatele cuceriri ale creerului ornenesc sunt salbaticite. lui,

Pe dimensiuni uria§e

§1 impreuna cu mijloacele

de productie §1 distribuire a produselor, ele sunt sau distruse sau puse in serviciul distrugerii. Valaul se rastoarna sub ochii no§tri: noi vom rarnfine din nou flarnfinzi §i loviti de lipsuri. Sa fie acesta un cerc vicios, de neschimbat, stabilit de Ace la care a croit drumurile planetelor? Omul care a parasit tovara§ia fiarelor facând salturi enorme pe linia gandirii, fi-va el in stare sa rupa §i acest cerc vicios, care-1 sugruma mereu,

ingradindu-1 necrutator? Va putea el din nou sa evadeze?

Porniri catre descatugarea omeniriii din cercul sAngeros, am desprins cu totii in decursul istoriei §i desprindem §1 azi. Dar ele sunt atat de palide, Inca. Intimidate de corul salbatic al razboinicilor,

au nevoie de mult timp §i multa incurajare, pentru a putea strabate. Generalul Lyautey, faimosul pacificator" al Ma-

rocului, in stradania lui de a intinde suprafata productiva prin legarea nisipului african, s'a oprit asupra unei tulpine tropice, care i se parea potri-

www.dacoromanica.ro

136

PETRU GROZA

vita plantatiei in acest scop. Cand autohtonul maur, cunoscAtor, i-a spus : Dar, d-le general, pentru ca aceasta planta sA creasci, trebue 400 de ani", generalul a ráspuns : Atunci &A incepem plantarea cu o zi mai de graba"...

Va trebui mult pada cand ideea pAcii intre eameni gi popoare si pAtrunda in intunerecul lor pitimag.

Si incepem cu o zi mai de graba incurajarea acelora care o propaga.

Pamantul ne va hrAni pe toti. Aceasta mare bucatareasa, natura-mama, este mereu la up celulei noastre pamantegti, oferindu-ne toate bunAtAtile ei.

Odata mai bine hriniti, ideile care circuli in sfere agitate sub imperiul stomacului gol, vor cApAta un continut mai pagnic: mai putin tulburator.

Atingi intr'un fel sau altul, de acest uragan deslantuit in jurul hambarului bunurilor pamantegti,

smulgi dela vetrele noastre distruse azi sau amenintate maine, apäsati de marele gaud al necunoscutulni spre care suntem impingi cat vom mai stirui oare pe drumurile ignorantei, lagititii gi urii?

www.dacoromanica.ro

REVEDERI NEASTEPTATE

II Ianuarie 1944 Comisarul Sigurantei Statului ma duce din nou la Ministrul de interne, generalul Popescu,

care vrea sa-mi vorbeasca. Revad somptuosul palat

al Cantacuzinilor. In sala de gala, un grup de generali gi civili, in vie conversatie. La intrarea mea, insotit fiind de un comisar, grupul amutegte. Sunt la curent cu situatia mea gi surpringi &à apar aici le trebue o clipa de reculegere pentru a-gi stabili conduita fata de mine, vechiu cunoscut al lor. Sesisez acest moment sufletesc gi ma agez inteun fotoliu din jurul mesei mari, ca gi cum nu i-ag fi vazut.

Este o adevarata revelatie, uneori, in aceste schimbari de atitudine... Fara emotii, fiindca am urcat gi cazut destul

de des pentru a lua lucrurile aga cum sunt, imi

www.dacoromanica.ro

138

PETRU GROZA

fixez privirea asupra frescelor din tavan, peste capetele lor. Dupa o tacere, generalul ardelean Banciu, prieten gi camarad de lupta in revolutia noastra din toamna anului 1918, se desprinde din grup, rupand barajul pe care functia lui de acum prefect al Aradului 1-a ridicat intre noi. Omul se desgheata, pagind spre mine, poate sub caldura amintirilor noastre comune din trecutul framantat al Unirii Ardealului cu Vechiul Regat. Rosturile noastre amandoi le implineam cu

elan tineresc, pe atunci, and ne riscam viata in nerabdarea noastra de-a fi un ceas mai de vreme impreunä cu fratii gi de a infrange toate obstacolele

din drumul spre Bucuregti, unde, odata, rasarea soarele pentru toti Romanii din Ardeal. Bucuregtii ne adapostesc acum in conditiuni schimbate. Generalul, in privirea gi vibrarea vocii lui, tradeazi

acelagi gand asupra schimbarii vremurilor, care poarta in pantecele lor germenii furtunii, smulgand

din radacini arbori vechi, daramand lucruri care numai ieri, pareau agezate pe vecie, semanand samanta celor noi, nelinigtitor de necunoscute. Obligatia functiei gi interesul propriu momentan ii franeazi gandul gi-i coboara vocea, dar ne intelegem reciproc: Poate incurajat de gestul lui, se apropie gi vegnicul secretar gi inspector general al admi.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

139

nistratiei romfine, maramuraganul Dr. Hodor, cornpletand conversatia, exprimand aceleagi ingrijorari

pentru ziva de maine gi reoglindind, comprimat, sentimentul de raspundere fata de marile gregeli care igi dau roadele din belgug... Grupul nostru eram trei ardeleni din generatia intregirii se descompune cand geful de cabinet ma

invitA in cabinetul ministrului. Acesta, ca gi la intfilnirea din siptamfina trecuta, manifesta multa bunavointa gi imi comunica rezultatul conversatiei ce a avut asupra cazului meu, cu maregalul" Ion Antonescu.

Realitatile pe planul intern gi cel extern opereaza navalnic in sensul unui desnodamfint in situatia noastra, indeosebi a grupei de intelectuali

romani, de care ma simt atat de legat. Personal ma voiu salva, poate, de sub tavalugul care ne ameninta cu strivirea. Acegti talentati tineri, savanti

rasariti pe meleagurile Somegului, din plugari gi dascali onegti, apoi insugi plugarul cel mai destoinic de pe valea Muregului, ajuns gi el alAturi de aceastä echipa de intelectuali, sub apAsarea aceluiagi tavAlug

imi sunt insa de zece ani

incoace mult prea apropiati, pentru ca gandul scAparii mele eventuale sa mai coboare o razi de bucurie in celula unde sunt readus.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICUL SI SPIRITUALUL 12 lanuarie 1944

La plimbarea prin curtea inchisorii, citesc savantului meu prieten, polonezul profesor Iavorowsky,

notele mele din 10 Ianuarie, asupra teoriei totul in jurul stomacului". Povestea cu bucataxeasa la ugsd il inveselegte; dar, apoi, scruteazi dedesubtul, citegte din nou fiind perfect stapan pe limba romaneasci (intocmai ca gi pe cea germani, rusä francezä, etc.), gi declarä cg orick de mascatä, de acolo se desprinde conceptia materialismului istoric de purA esentá.

Discutäm in contradictoriu. Pentru edificarea mea proprie, ii retin aproape textual felul de a corn bate conceptia rnaterialistä. Iati-1:

Degi importanta factorului economic a stomacului nu poate fi contestati in desfägurarea marilor eveniinente gi prefaceri, care conditioneazi progre-

www.dacoromanica.ro

142

PETRU GROZA

sul omenirii in decursul istoriei, totu§i reducerea fenomenului de evolutie istorica §i sociala numai la acest factor este fundamental gre§ita.

Probe le pentru aceasta sunt foarte u§or de gasit, atat in cadrul individual, cat §i in cadrul istoric. Alaturi de nevoia, de tendinta de a irnbunatati traiul material §1 adeseori mai presus de ea, apar forte elementare ale sufletului omenesc, care determina fapte uimitoare, cu mari consecinte. Astfel, dorinta de afirmare (Geltungsdrang") este

tot atat de puternica ca §i nevoia de a manca. Ea

face pe micul burghez saii ia dela gura spre a se imbraca luxos, pe marele proprietar sa-§i risi-

peasca averea in goana dupa onoruri, pe ofiter sa-§i dea viata in acte de vitejie. Un astfel de factor este credinta intr'un ideal, inteo valoare. Nici ratiunea, nici interesul, n'au creeat asceza fachirilor indieni sau a martirilor cre§tini murind Cu miile, cu zfimbetul pe buze, in arenele romane.

Ce interes" (in sens materialist!) au avut cei 200.000 de copii plecati in cruciadi §1 600.000 cruciati, care au trecut prin chinurile cele mai groaznice, &and dovadi de abnegatie §1 eroisni supraornenesc, in dorul lor de a elibera sfantul mormant. Oare nevoia a creeat legiunile lui Mahomed, care a trasat frontierele imperiului semilunei

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

143

pe trei continente ? Ce folos" au urmarit miile de revolutionari, care au preferat sa moara sub cnut, deck sa devina slugi ale tarului ? Este adevarat ca tritexesul material- exploateaza adeseori ideea, credinta, dar aceasta di energia, dinamismul masselor

gi indivizilor, ea creeaza marile curente gi migcari care sfarma gi cladesc.

Ce folos material urmaregti d-ta, cu situatia d-tale materiala gi sociala, pe drumul care te-a adus in aceasta inchisoare ?" Argumentele lui Iavorowsky sunt argumentele prin prisma carora se poate controla teoria proprie,

aceasta din urma iegind biruitoare. Fortele elementare ale sufletului omenesc determina, e adevarat, fapte uimitoare. Dar ele nu hotarasc desvoltarea societatii omenegti pe drumul cu etape distincte al structurii economice, sociale gi politice.

Faptul ca sclavia a urmat comunei primitive, apoi ca sistemul feudal a fost doborit de revolutia burgheza, careia i-a urmat urmând sistemul burghezocapitalist al productiei gi distribuirii produselor, nu se poate atribui vitejiei cuiva sau vreuneia din

figurile mari ale istoriei, dupa cum nu putea fi inlaturat de acestea. Oamenii mari, cu forte sufle-

tegti exceptionale, dozati cu un curaj aproape suprauman, au putut accelera sau intdrzia acest

www.dacoromanica.ro

144

PETRU GROZA

proces al desvoltirii structurale a societätii ome-

ne§ti§i tocmai aici rezidg criteriul valorii lor istorice: dupi cum s'au gasit pe linia destinului omenirii §i a poporului lor, sau au cAlcat alaturi, intArziind procesul de desvoltare.

Prin prisma acestei judecgti asupra lucrurilor, ele capata un nou continut, mai avansat decAt cel vechiu, mentinfindu-ne deci pe drurnul ve§nicei mi§cAri inainte, al progresului. Chiar §i eroismul capatä alt continut, eroul fiind

definit prin criterii noi, mai inaintate. Eroii de azi nu mai sunt cei de ieri. Arhanghelii faind capetele balaurilor, vitejii in armurg, cu palo§e

§1 plato§e din Potopul" lui Sienkievicz, oricat de

romantici, au dispärut in negura legendelorfari §anse de a mai reapare vreodatä. Din contradictiile discutiei mele de azi cu Javorowsky rezultá sinteza, care nicidecum nu neaga importanta factorului subiectiv al fortelor suflete§ti individuale in prefacerile care conditioneazi progresul omenirii, numai cä dä eroismului continutul ski just : erou este omul in misura in care, cercefind realitätile, fenomenele vietii colective, in interdependenta lor, le analizeazg, trage concluzii care se impun obiectiv, prime§te aceste concluzii

§1 se adapteazg lor, chiar §i in cazul and ele se

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

145

contrazic sau darâma interesele lui particulare, familiare sau de clasa. In acest sens, in zilele noastre de mari prefaceri, apare o noua pleiada de oameni, cu forte sufletegti superioare, insufletiti de idealul de a accelera,

prin aportul lor superior, subiectiv, procesul de desvoltare determinat de conditiile obiective.

* Profesorul Iavorowsky, citindu-mi scrisul, il analizeaza ca forma (se destäinue gi grafolog) dindu-mi urmatoarea schita, drept caracterizare: Fire dinamica, constructiva, preocupat mereu de problemele zilei gi transformarea realitatilor

ambiante. Spirit de ordine gi logica severa. 0 congtiinta clara a scopului urmarit §i o perfectä subordonare gi adaptare a activifatii, acestui scop. Stie ce vrea. Igi considera faptele ca o consecinta fireasca a incheierilor ratiunii, prezentfind pentru

ele motive logice §i evitind acel pentruci a§a mi-a placut". De fapt, actiunile decurg dintr'un fond afectiv puternic: grija pentru suferinta ome-

neasca. Un optimism care nu poate fi atins de vicisitudinile vietii. Totugi, la sfArgitul operei, simte adeseori o sensatie de desgust, de deceptie." Trebue &à marturisesc ca, intre cele patru ziduri

ale inchisorii, schita grafologica a prieténului 10

www.dacoromanica.ro

146

PETRU GROZA

polonez provoaca o adiere de orgoliu care imi da Inca odata gi prin prisma lui, justificarea existentei mele aci. Seara tarziu, and gi disciplina motae pe coridorul nostru, ma cerceteaza Javorowsky, insotit de avocatul Tulatzko gi geful grupei, Horodinszky. Ii nelinigtesc doua probleme: inaintarea armatei sovie-

tice in tara lor gi spre Bucovina,

apoi svonul CA vor fi mutati de aci, (unde s'au familiarizat cu inchisoarea, avand rude gi multi compatrioti care

ii cerceteaza) in lagarul dela Targu-Jiu. Imi cer sfatul. Ii pot eu ajuta? Javorowsky are o mama batrana, sotia bolnava gi copiii la granita .de Nord a Bucovinei. I s'a refuzat un concediu de 2-3 :zile pentru a-i aduce in interiorul tarii. El, ca gi ceilalti, stau aci de 7 luni, nejudecati. Toate cercetarile, chiar i infatigarile la Lemberg, nu i-au adaugat nimic in sarcina. Se sbuciuma in celula lui, total neputincios. Aceeagi este situatia Polonezelor Mira gi Litka, cu gandul la familiile,

la parintii lor batrani, la fratii lor. Ele prang neincetat. Atmosfera e grea de suferinti,-, al carorsfargit nu se prevede.

www.dacoromanica.ro

UN DOMN BINE" 13 lanuarie 1944

Prin ochiul de control dela uga celulei, strabate, pentru prima data dreaptä gi lucie o raza de ware.

0 singura all de lumina, gi cati bezna fuge -de eal

In haosul din jurul nostru, and va patrunde, oare, prima raza?... Hotarit, ivirea ei va aduce vertiginos sfArgitul adâncului intunerec, ce stapfinegte inca, nemilos, nemigcat. Dragalagul oaspe de o clipa cedeaza, insa, repede, locul altuia.

In celula, infra un domn necunoscut. Mi-I prezinta, decanul" gi tovaragul de inchisoare, King" Rica Georgescu. Se numegte Tuliu Goruneanu. Ina lt, brun, cu mustata tunsa, vorbegte foarte catifelat ; pregedinte la Curtea de Apel din Timigoara, -este acum magistrat militar, cu gradul de maior. -

www.dacoromanica.ro

148

PETRU GROZA

Face servicii speciale la Pregedintia Consiliului de minigtri gi vine din partea directorului Sigurantei Statului, Cristescu. Are' toate insugirile necesare unor astfel de insarcinari. Patrunde cu._ multi abilitate pe uga increderii, deschisä numai pe jumatate. A'vizut gi mai vede pe Iuliu Maniu. Se va reintoarce la Cristescu, azi, primul factor al, regimului in acest sector. Conversatia dureaza. Din ea, deduc o ugoara tendintä, din partea celor care m'au izolat aci, de a ameliora tratamentul. Ma lag sä intrevad chiar oeventuali eliberare a mea. Problema e complexa. Ea imbratigeaza, natural, gi soarta prietenilor mei Miron Be lea, Miele, etc., inchigi impreuna cu mineAngajat in aceasta conversatie cu un partener diplomat, profit de tonul mai putin rigid al discutiei,. pentru a pleda in favoarea acestor prieteni, vechi tovaragi de lupta i munch', valorogi fii ai unui popor sbuciumat, convins ca trebue si fie salvati in interesul insugi al poporului. Pleaca, apoi, gi acest oaspe, dupa ce-mi nareazi §i o parte din conversatia pe care Cristescu a avut-ocu maregalul", in ceea ce ma privegte. Maregalul

(imi spune) nu va contesta patriotismul; dimpotriva va crede mare patriot". La randul sau, oaspele-

(ma asigura) e incantat ca m'a cunoscut; promite

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

149

-ca va reveni, accentuand ca se bucura de increderea guvernului, care-i da cele mai delicate insiir,cinäri. Pe urma, pleaca.

*

Raman singur cu gandurile... In deosebi, ma urmare§te gandul nedreptatii sociale ce s'a facut, dupà razboiul trecut, tineretului

intelectual lipsit de mijloace, rasarit din patura de jos a poporului muncitor. Ace§ti tineri intre -ei, multi de mare talent au avut §i au infruntat -neajunsuri §i de multe ori neagra mizerie, pentru a putea ocupa un cat de modest loc in societate. Multi dintre ei cad sub apasarea lipsurilor §i igno-

rantei societitii, inainte de a ajunge la acest pentru cei instariti, atat de apropiat liman. In conversatiile mele, pe care, de and sunt arestat, le-am a.vut cu Generalul Diaconescu §i Statul sau major, cu generalul Popescu, ministru de interne, cu oaspele de azi dimineati, am facut sa domine aceasta problema. Am &au tat &à le arat ca, daca ace§ti intelectuali neindreptatiti se gäsesc pe linia extrema in lupta pentru dreptatea sociala §i impotriva sistemului de privilegii §1 exploatarea

muncii altora, vina nu este a lor,

ci

tocmai a

acestei societati, pe care autoritatile de azi o repre.

zinta. Un colonel jandarm dela Siguranta, cu o snentalitate pur politista, jandarmereasca, imi spunea

www.dacoromanica.ro

150

PETRU GROZA

apasat gi sententios, fara un dram de intelegere calda sub masca fetei lui de pamant : Dvs., vi i-ati apropiat pe acegti tineri intelectuali, Inca de pe bancile universitatilor, i-ati adapostit in casa Dvs., i-ati sprijinit materialmente._ In chipul acesta, au devenit fiii Dvs. sufletegti.. Ati semanat, insa, in sufletele lor samfinta raz-

vratirii, care a prins §i care i-a impins, apoi, la actiuni §i activitate ilegala, contra ordinei de Stat." Te ingeli (i-am raspuns apasat), eu am gasit

simânta gata semanata in sufletele lor, samfinta razvratirii daca vrei s'o numegti astfel, sadita acolo. de catre o nedreapta orânduire socialä, pe care d-ta o aperi §1 care nu mai poate fi aparata ia

mijlocul marilor realitati de azi, färA riscul de a adânci prapastia. Iar apropierea mea de acegti nedreptatiti alegi, care reprezinta multimea celor ostracizati de catre reactiunea in descompunere,.

nu a avut ca scop indarjirea lor, ci fiinda faci proces de intentii precisa tendinta de a canaliza activitatea lor pe drumul unei lupte organizate,. disciplinate, mereu in cadrele interesului poporului din care facem parte, al vechiului nostru popor,. care ne-a plamadit pe aceste plaiuri."

Si fiindca in capul noduros al acestui jandarm. ofiter superior, m'am izbit de un maximum de rezistenta, m'am opintit sa-1 scot din imobilitatea lui..

www.dacoromanica.ro

TRAGED1A GENERATIE1 T1NERE

I-am infatigat, pentru aceasta, povestea unuiat .dintre acegti intelectuali tineri. Am mai spus gi. altadata, gi altora, astfel de povegti din viata bon dar acum m'am hotarit sa agtern una pe hartie. pentru a o cunoagte toti aceia care sunt datori sal cunoasca realitatile sociale, nu de alta, dar pentrut a nu scoate concluzii nepotrivite. Am promis un exemplar din aceasta poveste gi jandarmului Baleantr-

Poate, citind-o, se va migca ceva gi sub coiful lui martial gi va mai da drumul putin franghillor care sugruma In acest moment sufletul celor intemnitati alituri de mine. Iata-1,

deci, pe unul dintre

i

corpul

acegti tineri.

Ii

cheama Gheorghe Micle.

Tatal lui, din comuna Hovrila, langa

omcuta.

Mare (Satmar), taran sarac din tara saraca, numita.

www.dacoromanica.ro

152

PETRU GROZA

§i tara

cainelui", cAzut in fazboiul trecut, pe cAmpul de batalie din Italia. Orfan de rAzboiu,

Gheorghe rAmase sub ingrijirea bunicului säu, Piro§ (il porecliserA a§a in urma faptului cà era singurul

In comunA, care avea o pereche de boi ro§covani piro§-ro§udeci mai buni). OblAduirea orfanilor mereu afi§atà in decursul §1 dupà rAzboiul trecut, de catre o societate ipocrità, s'a redus, de obiceiu, la nimic. Orfanul nostru n'a fost ajutat cu nimic.

El are dragoste mare, inniscutà, pentru carte. 111o§u1 .(mama s'a remAritat intre timp, lAsAnd

copilul in grija bunicului), se opinte§te, cu toatà laatranetea lui, §1-1 trimite la §coalk unde nepotul este mereu printre cei dintAi. Izbute§te sä treacg §i la liceul din omcuta Mare, dar aici cheltuielile sunt grele. Anii trec, perechea de ro§covani s'a schimbat §i ea in monedà miruntA trimisA liceanului, care e nevoit, din cand in cand, zA-§i intrerupä studiile din lipsà de mijloace. Lu-

creazA, atunci, acasä la brazdk alaturi de bunic, care e tot mai neputincios. Cu o m Ana' pe coarnele plugului, in cealaltä cu cartea pentru a fi la curent

cu studiile, Gheorghe Micle i§i trece zilele pe aratura. Uneori, mo§ Piro§ oprea plugul, ridica mainile crapate §i osoase spre cer §i striga : Uncle e§ti,,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

153'

Dumnezeule, gi cum lagi, ca, in tara asta bogata, atata lume traiegte in huzur, sa nu se

-unde

gaseasca un loc gi o carte pentru copilul asta? -Uncle este dreptatea, care este adevärul ?" In sfargit, Gheorghe ia, totugi, bacalaureatul. Pleaca, apoi, la Universitatea din Cluj, prost

imbracat, cu putinii gologani pe care mos Pirog i-a putut strange. Trece jumatate de an gi mogul nu primegte nicio veste. Intr'un miez de noapte, batai la uga lui Mog Pirog. Speriat, batranul deschide. Erau jandarmii

din comuna. Vanturau o pereche de catuge :

Unde ti-e nepotul ?"

Nedumerirea batranului -Oran se impragtie la auzul acestei intrebari. Va sa zica, Ii cautau pe Gheorghe. Intr'o strafulgerare, mintea lui de Oran hargit intelege ce s'a intamplat. Aga dar, nepotul e pe drumul in cautarea dreptatii, a adevarului? Umilinti gi impilari de veacuri se comprima inteo scanteie de revolta. Ii cauta jan-

deci, nu e pe drum gregit. Satisfactia -razvratirii Ii strabate prin ochii sclipind malitiogi. -darmii,

Raspunde ugurat : Luati-1 de unde-1 gasiti, eu nu

stiu pe unde este ..." Problema daca Gheorghe Micle a gregit drumul, gi in ce masura, de pe atunci, este Inca in curs de

leslegare. Si agteptam poate elementele de jude-

www.dacoromanica.ro

154

PETRU GROZA

cata, toate circumstantele atenuante sau agravante, fara sa anticipam.

Fapt este cä iatrase de pe atunci in conflict ca aparatul care sustinea ordinea publica. Tanarul avea o experienta, and 1-am cunoscut §1 cancL mi-am putut da seama de inteligenta sa, de carac terul sau de crernene §i de talentul sau. Mi-am dat silinta sa-1 inteleg. Vazandu-1 subalimentat, lipsit, 1-am chemat in

casa mea, 1-am adapostit alaturi de copiii mei sigur ca, in aceasta atmosfera de traiu lini§tit,pornirile lui navalnice vor gasi franarea necesara, pentru a fi ferit de aventuri §1 de infrangeri premature.

Cat de strain ii era lui ceea ce noi numirn train. bun", am putut constata din primele incidente, la. sosirea lui ca oaspe, de sarbatorile Craciunului. L-am prevenit ca. noi, domnii", traim sub regimul unor regulamente conventionale. Gongul ne cheama_

la masa la ora precisa, nu se cuvine sa intârziern. L-am rugat, deci, sa fie punctual. La prima masa,.

la cafeaua de dimineata, n'a aparut. Trecu o ori §1, in cele din urrna, il vazuram, venind. Tocmai cobora treptele din camera unde il adapostisem,_ Era palid, se clatina, pipaind peretii. Alarmat, am vrut sa trirnit dupa un medic din vecini. A facut un_

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

gest de refuz hofirit, apoi mi-a spus :

155

-- N'anv

nimic. Mi-a venit rau din pricina caldurii. Nu mai dorrnisem de mult in camera incalzitä". i eu IIadàpostisem intr'o camera cu calorifer I .. La dejun, se servi salata de boeuf". Micle privi_ farfuria, apoirotindu-§i privirea spre cei din jurul

mesiiintreba: Asta ce e ? Cum se manânca ?...' In lunile care urmara, staruii neincetat sa-§i treaca examenele, sa-si ia diploma. 0 catedra §1 mn salariu iti dau con§tiinta ca e§ti folositor societatiL .

I§i lua, cu mult succes, diploma de profesor de filosofie §1 sociologie. Facu dovada unei pregatiri temeinice, confirmata §1 prin colaborarea sa la a seama de publicatii, incepfind cu revista Tara_ Noua" a profesorului Jinga din Cluj, unde lucra_ alaturi de un grup remarcabil (conferentiarii Biji,. Bucur Schiopu, Dragulescu). Urma o noua etapa in viata tinarului profesor.. Cu diploma in mana, dar total lipsit de mijloacede existenta, colinda pe la Ministerul de Instructie,. farä rezultat. Uneori, obtinea cateva ore de supli-nitor, la Buzau sau in alta parte. Pe urma, foarte curând, se reintorcea la starea dinainte : §omer. Intervine deschiderea marelui bazar S. 0. R. A.din Cluj. Se cauta angajati pentru tejghele §i raioane. omerul profesor de filosofie profitä de

www.dacoromanica.ro

156

PETRU GROZA

.ocazie. Obtine un angajament in functia de crainic. De-a-lungul galeriilor, facea reclamA, prin haut-

parleur, diferitelor articole. VretiZinti frumogi ? CumpArati pasta Sora Kalodont ! " Mteodatà, reclamele lui erau rimate: profesorul-speaker Ikea §i versuri.

Pentru o paine. Dar nu pentru mult timp. Dupà citeva luni, in timpul iernii, este concediat, din senin, fAri preaviz.

Reclama, in slujba cAreia se pusese, igi facuse cfectul: publicul navAlea la cumpirAturile ieftine. Crainicul igi fAcuse datoria, crainicul putea id* plece.

Cazuse, poate, jertfi propriei lui congtiinciozititi.

Nu e ugor sä te gäsegti in cap de iarnä, pe -stradà, lArA un ban in buzunar. Calvarul lui Micle continua' Oda' la numirea unui titular democrat la Ministerul Instructiunii: profezorul Petre Andrei (asasinat de legionari). Acesta 11 numegte titular la o catedrA a liceului Emanuil Gojdu" din Oradea. CAsAtorindu-se cu o intelectual5 tot atat de sAracA ca gi el, Micle dovedegte ea* nu cunoagte -metoda burghezA de a face o partidA buna". Crede -CA se aflA pe drum bun, legAndu-gi soarta de o aleasA a inimii lui. I-am cununat. MA bucuram, in zfArgit, gtiindu-1 ajuns la liman.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

Mare mi-a fost mirarea, cand

1ST

dupa o vreme

revizui tot atat de jerpelit" ca pe vremurile §omajului. Primii explicatia: ministrul, care in 11

scrierile lui cerea mai multa dreptate sociala, ii

numise profesor la liceul din Oradea, dar fari salariu pe timp de doi ani ! Mi se parea de necrezut ;

textul legii, insa, m'a lamurit. A§a era... Ne mai putand rezista, dupa un timp, profesorul onorific" infra in corespondenta cu ministrul lui, citand din scrierile de alta data ale acestuia din urma sau din conversatia pe care o avusesera inainte ca Petre Andrei sa ajunga ministru. Pe atunci, Petre Andrei combatea pentru dreptul la munca §i pentru, remuneratia muncii.

Ministrulla inceput enervat de tonul cutezatoral tfinarului profesor, dar mai apoi recunoscand. fondul puternic al argumentelor raspunse (de§i

scria el un ministru nu ar trebui sa raspundi la astfel de scrisori). Din aceasta corespondenta,. se desprindea, spre §i mai marea glorie a simtului nostru social, faptul Strigator la ceruri, disonant §i anacronic in epoca noastra de socializare cä z nu am legiferat gratuitatea invätämfintului, cer putin al celui prirnar i secundar, dar am legiferat gratuitatea muncii ! !

...Bietul ministru Petre Andrei nu putea sa se

www.dacoromanica.ro

158

PETRU GROZA

smulga din mrejele sistemului intemeiat pe astfel de principii gi Gheorghe MicIe ramase din nou pe drumuri. Urma refugiul din 1940, dura verdictul I dela Viena, tristele marguri cu convoiul 'Astor fel de vremuri, de razboaie §1 rasturnari. Filosoful profesor, talentatul vlastar al taranului roman cazut pe campul de bitaie, rezista cu eforturi supraome-

negti, qi se agata de primul fir de paiu. Cu interventii gi rugaminti, obtinu o numire de functionar la Institutul Central de Statistica din Bucuregti. Timp indelungat, insa, toate aceste interventii nu au putut determina marirea salariului peste nivelul de mizerie. Acest Institut, care a realizat o opera apreciata, poarti pecetea calitatii muncii acestor intelectuali, niciodata compensati potrivit prestatiei lor.

Ei §i-au continuat viata de mizerie in Capitala luxoasä, martori ai provocatoarei voiogii a unei lumi, care umple zi §i noapte localurile de petreceri.

Departe de vârtejul acesta nebun de viata ugoara, de enorma bogatie, de blinuri §i magini, de nopti petrecute in chefuri gi jocuri de noroc, ei se strecoara räzvratiti la locul lor de munca istovitoare, cu hotarirea de a merge inainte pe drumul spinos al cautarii unei mai bune randueli.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

159

Contrastul izbitor intre cei care muncesc §i cei care exploateaza atat de nepäsator munca altora, e menit sä strecoare patima in suflet. Tinerii ace§tia pot gre§i, pot exagera in pornirea lor, dar pentru a-i potoli, pentru a-i determina la coordonarea actiu-

nilor lor, in vederea unei munci eficiente, profitabile tuturor, nu temnita in care sunt variti alAturi -de mine, nu mäsurile jandarmere§ti cu toate anexele ;bestiale ale acestor procedee, sunt cnijloacele cele -mai potrivite.

Poate ca povestea lui Gheorghe Micle, locatar §i el al unei celule, va determina pe unii din cei responsabili de destinul nostru si caute remediul in alt domeniu: alaturi de noi, pe drumul schimärilor structurale ale societatii noastre.

www.dacoromanica.ro

LUMEA CARE APUNE 14 Ianuarie 1944

Pensionul" nostru este mereu främântat de plecárile §1 sosirile locatarilor. Toate scgrile societätii,

cu toate straturile ei, sunt reprezentate aici. 0 grupg vioaie mereu in mi§care, se desprinde de rest. Sunt Evreii din Bucure§ti: Abramovici, Samuil

Baras, Max Scheuermann, Lupu comisionarul §i Armeanul Nefim, amestecati, se spune, inteo operatiune cu mgrci germane. Se §opte§te despre preturile de rascumpárare a libertatii lor. Sume fabuloase pentru urechiIe unui burghez ordinar urmeazA s5

fie värsate de ace§tia unor institutii de binefacere". Oamenii discutä cu gesturi vii, cu vocea in surding. De aceastä grupi se distanteazä Isac Feld§tein. De staturà mica, mai tfinär cleat ceilalti, cu

un abdomen desvoltat, face eforturi la curätitul 11

www.dacoromanica.ro

162

PETRU GROZA

zapezii, deplasandu-se in pas alergator, in ritm de rata. A observat ca irni fac note de zi. Se apropie mereu de uga mea, intrebandu-ma daci o sa scriu gi despre el ? Pentru a nu-1 indispune, spun ca da gi iata-1 acum intrat in cadrul arnintirilor, care se vor injgheba poate in jurul acestei celule. Toti acegtia reprezinta o lume care apune. Max Scheuermann, supranumit der König" (e regele bursei negre) cu suita lui, Samoil Baras, lanseaza

gi din fundul pugcariei memorii catre guvernul Orli, infatigand propuneri geniale" in domeniul operatiunilor valutare cu inarca transnistriana, cu francii elvetieni, din care ar rezulta pentru Stat" miliarde gi miliarde... Multi dintre acegtia vor supravietui, dar rosturile lor determinante in domeniul financiar sunt amenintate de catre o lume noua, de alta structura economica.

www.dacoromanica.ro

0 VIZITA NOCTURNA

E seara tarziu. Cantecul armonios al Polonezilor ne trece in lumea visurilor...

Sunt, insä, trezit curand, de batai in u§a. Ma ridic din pat. Vizitatorul nocturn e un ardelean, angajat aici, care, indemnat de un cald patriotism local, imi era mereu alaturi. E foarte deprimat. Trebue sa-mi comunice o veste tristä : a aflat ca voiu fi ridicat de aici. Ii este teama cä voiu fi dus la un loc mai rat'. Intelectualii romani §i Miron Be lea au fost transportati cu totii, inaintea mea. Sunt, deci, ultitnul din intreaga grupa, ramas aici. Ii raspund Ca nimic nu ma mai poate impresiona-

Sunt gata sa indur orice, convins ci voiu supra. vietui §i incalzit de gandul ca meritä si suferi pentru o cauza dreapta. Altfel, dupa cele ce am desprins din conversatiile cu reprezentantii regi-

www.dacoromanica.ro

164

PETRU GROZA

mului, dupa impresiile pe care le am in legatura cis psihoza creeata de ultimele evenimente de pe campul de batalie, in deosebi cele de pe frontul rusesc, nu cred ca masurile fata de mine gi de prietenii mei sa devina gi mai aspre. ...Somnul s'a dus. Sunt, in miez de noapte, iarag la masutä, la lumina becului, care din bunivointa paznicilor, arde inainte. Vazand Ca mai scriu

Inca, unul dintre ei intra incet gi ma intreaba : Ce credeti, ce se va mai intampla ?" Lumea este alarmata ; la Cernauti, se aud din nou bubuiturile tunurilor de pe frontul de rasirit ; prin

garile din Bucovina gi Basarabia, multimea in refugiu a inundat statiunile cailor ferate, asaltand trenurile care nu opresc. Pe fata bietului om, cu cateva ore inainte inca foarte autoritara (este unul dintre cei mai severi paznici), aceasta panica reflectata din departari, pe undele svonurilor, gonegte nestanjenita. Il linigtesc : daca 'congtiinta ne este curata, daca

am ramas in toate imprejurarile drepti gi buni, daca nu am scos nici and sabia din teaci pentru a lovi pe semenii nogtri, daca nu am abuzat de atributiile gi puterea primitä dela obgte pentru a profita gi a strivi pe cei slabi, nu avem motiv de spaima. Putem fi atingi de aripa furtunii chiar gi

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

165

cei nevinovati, dar aceasta ar fi numai o intamplare neprevazuta, cum ar fi, de exemplu, ciderea unei tigle de pe acoperig, In capul drutnetului pagnic. Accidentul e dureros, dar cel lovit nu poarta in suflet frica mare a celui vinovat, mai groaznica

cleat toate accidentele...

Omul pleaca, pare-mi-se, nu prea linigtit de predica mea. E, poate, unul dintre cei multi, care

au ajuns de pe acum sub rotile chinuitoare ale congtiintei innegurate gi ale raspunderii pentru suferintele altora. De alaturi, se aude un plans de copil. Pagi apasati pe coridoare, cuvinte de comanda. Se petrece ceva In celula vecinei mele, sotia avocatului din Cernauti,

sau sunt noi sositi ? Pe coridor, am fost de fna astizi la sosirea unui grup de Polonezi. In urma lor, era transportata, o cutie. Incep sa ma familiarizez cu aceste cutii ; sunt aparate de radio pentru emisiuni clandestine. Patriotii polonezii servesc, fac, prin ele, legatura Intre Patria lor ocupata gi cei pribegi prin tari straine poate, indeosebi, intre tara lor gi guvernul polonez

din Londra. Unii cad, altii le iau neintarziat locul,

degi suferintele la care sunt supugi sunt marl, fiindca adeseori cei care ii urmaresc sunt mai catolici cleat Papa. Neastampirul patriotismului

www.dacoromanica.ro

166

PETRU GROZA

polonez, consacrat prin traditii de veacuri, escaladeazA toate obstacolele, 'rangeland vigilenta aparatului

de politie ronrano-german. Ei nu vor renunta nici chiar in fata imposibilului, de a-gi reconstrui, prin ajutorul acestor virtuti, Patria, pe care prin viciile lor, la fel de expresive, au dAramat-o, de atatea ori, in decursul istoriei. Optimismul cu care Ii poarta crucea refugiului

gi a inchisorii, insuflä cnraj gi celorlalti, curtea gi culoarele inchisorii se invioreazA... Nadejdea cA

vor veni gi zile bune, ca ele nu sunt, poate, atat de departe cum pareau la inceput, incoltegte cu noi

puteri in sufletele tuturor, fAcandu-i sa uite prezentul.

Trecandu-i din nou in revista, gandul rneu se opregte asupra celor doi tineri poloni : Drobcig gi Gustav Webwr. Din Schleswig (Silezia Superioar5), apartinfind unor farnilii bune, amandoi sunt inflacg-

rati patrioti, cu toate ca unul dintre ei poartA un nume atat de german. i-au intrerupt studiile supe-

rioare (litere, filosofie), inrolandu-se in armata. Càzuti prizonieri i ramagi in tara lor ocupata, iau parte la actiuni ilegale contra ocupantilor, cu riscul vietii.

,Incearci o fuga in Siria, pentru a se inrola in armata polonä de acolo, dupi ce

muncind de zor

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

167

in orele libere igi insugesc temeinice cunogtinte tehnice in radio, aviatie, motoare, pentru a putea fi folositori cauzei lor in orice imprejurare. Arestati in Romania pentru trecerea granitei, se incadreaza aici grupei, care instaleazi la o mogie, unde aunt angajati ca lucratori, o statiune de radio-emisiune clandestina. Statiunea functiona noaptea, and reveneau dela munca carnpului. Cunosc, apoi, placerile celulei timp indelungat , iar acum suporta cu voiogie inchisoarea, infrigurati de a-gi vedea renascuta Patria.

www.dacoromanica.ro

VERDICTUL DELA VERONA

i fiindca sotnnul, alungat de vizita tArzie, se

lasa agteptat, arunc o privire asupra gazetei de azi

Ma opresc la titlul care anunta condamnarea la moarte gi impugcarea la Verona, ocupata de germani,

a contelui Ciano, fostul ministru de externe al Italiei fasciste. Odati cu el, au fost executati maregalul de Bono gi altii, pentru crima de a fi cerut, in Marele Consiliu Fascist, iegirea Italiei din rizboiu. Tragedia are proportii shakespeare-iene, se incadreaza lugubru in cadrul tragediei generale prin care trece omenirea, gi prevestegte, implacabilä, noi gi noi caderi, cu putin timp inainte Inca nebanuite. Sa fie inceputul desca rca rilor electrice, care vor sgudui atmosfera supraincircata ? Mizerabil destin omenesc... Mussolini, ieri Duce, azi pregedintele unei republici fantoma, igi ucide

www.dacoromanica.ro

170

PETRU GROZA

ginerele, tatal nepotilor lui. Un asemenea destin trebue provocat, el nu se prezinta niciodata in cursul normal al vietii obi§nuite, banale. Atitudinea totdeauna sfidatoare fata de cei mai slabi, totala neintelegere a durerii altora, cultul sgomotos al fortei, rAvna spre dominatie totala, absoluta, lira admiterea criticii, pornirea fara scrupul

spre orice cucerire, sfiand seceri§ul bogat al mortii pe drumul acestor cuceriri, toate acestea au provocat destinul. Iar acesta s'a prezentat tot atat de crud, tot atat de inuman. Bietul Galeazzo Ciano !... Acest conte flu§turatic, care §i-a asumat respon-

sabilitati -atfit de grele, caruia socrul dictator ii a lasat in deschisese posibilitati atat de largi, urma-i raurile de lacrimi ale durerii celor distru§i. ocupati, refugiati. Ecoul sanctiunii destinului, in sufletele acestora, e mare. Ei pastreaza amintirea acelora, care au populat temnitele §1 camerele de tortura cu adversarii regimului despotic. Din mintea lor nu s'a §ters amintirea

contelui ferche§, care in fruntea escadrilei de avioane Desperata" secera pe bietii abisinieni goi §1 desculti, spre mai marea glorie a civilizatiei. E, apoi, amintirea diplomatului elegant, cu zambet cuceritor, ironizand §1 impunând, la masa verdictului

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

171

dela Viena, tot ce a vrut, trädarii §1 neputintei 'Ana' la le§in a iznpostorilor politicii romine§ti. E amin-

tirea aceluini Ciano de pe urma cgruia a sfingerat §i sfingereali o tara intreaga, ciopfirtitä, prin criminala amputatie dela Viena. In fata mormintelor proaspete dela Verona, se vor cutremura multe suflete inäsprite §i acela§i destin

care §i-a depus neagra carte de viziti

pästreaza de sigur, celor nedreptgtiti, albul mesaj al reparatiilor. acolo

www.dacoromanica.ro

VERDICTUL DELA VIENA

In legatura cu verdictul dela Viena din 1940, imi trec prin minte cateva momente traite.

A treia zi dupa intrarea trupelor maghiare in Cluj, ma aflam in piata Capita lei Ardealului, devenitä,

printeun criminal act arbitrar, din nou maghiara. Intre alti cunoscuti, se apropie de mine baronul Jozsika, odinioara vecin, prieten din Brani§ca §i contele Adam Teleky. Radiind de fericire pentru raptul nordului Ardealului, cautau sa-mi cunoasca sentimentele. Le-am spus .: De ce va bucurati ? Noi am ca§tigat un Ardeal intreg in 1918, dupa un razboiu incheiat cu o victorie

deplina. Era un ca§tig garantat de marile puteri, care biruisera. Acum, iata, dupa 23 ani, am pierdut jumatate din el. Voi, maghiarii, ati dobandit acum, farä razboiu

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

174

jumatate din Ardeal. cat timp yeti stapani aceasta jumatate a corpului taiat in doua, ce garantii va pästreaza viitorul in ceea ce prive§te §ansele de izbanda ale celor care v'a donat-o ?" ma privira tacuti, impresionati de un gand, care nu-i vizitase in betia primei fericiri. Am adaugat ..:

Am zis : corp taiat in doua, fiindca Ardealul a fost intotdeauna o unitate organica, nici cand segmentata in decursul veacurilor, care au plamadit-o. La Viena, a lipsit dela masa rotunda intelepciunea imparatului Solomon, care, cu prilejul disputei celor doua femei in jurul pruncului, a dat faimoasa sentinta, restabilind in drepturile ei pe adevarata mama.

E drept ea dela masa rotunda dela Viena a lipsit §1 adevarata mama. Fiindca nici Budapesta, nici guvernul roman tradator, nu au tipat de durere la auzul acestui verdict, care taia copilul, bietul Ardeal, in doua. Niciuna din aceste doua parti nu a patruns

durerea copilului macelarit, convoiul de dureri al parintilor, fratilor §1 fiilor despartiti brutal. Niciuna nu a avut imaginea corpului taiat in doua, sangerand

din toate arterele ...

A plecat fiecare spre casi, in brate cu cate o jumatate de cadavru, una din parti bucurandu-se Ca a ca§tigat ceva, iar cealalti cà n'a pierdut totul.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

175

In fata tribunalului istoriei, atnbele parti au dat dovada ca nu sunt mame adevarate ale Ardealului masacrat: nici politicienii Budapestei, nici aceia, de atunci, ai Bucure§tilor ...

Si, totu§i, Ardealul i§i va avea §1 el o mama ad evarata."

Acestea au fost, cuvintele spuse, in acea trista zi, baronului Jozsika §1 contelui Teleki.

... I-am lasat cu gandurile lor. Sunt sigur ca evenimentele ii vor face saii reaminteasca aceasta conversatie.

www.dacoromanica.ro

UN MESAJ DE ACASA 15 lanuarie 1944

Mi se aduce un pachet de acasà, cu o notä dela fiica mea Mia. Sunt cu totii bine, copiii plecati la gcoli. Ce linigtitor, ce sfânt, este acest cu totii bine", in zilele prin care trecem. Prin prisma noianului de tragedii individuale gi colective, acest punct luminos stràbate cu farmecul unei stele, care ne cäläuzegte gi ne imbirbäteazi. Sufletul tremurä numai la gindul

ci ea ar putea sa piardi din sclipire sau sä dispara. Gloata celor cArora steaua le-a cAzut, cregte inspai-

mântátor. Tot mai putini sunt cei care primesc, pe razele ei luminoase, mesajul : acasä, cu totii bine" Mesajul de acasä a venit tocmai in momentul potrivit. Au venit din nou in intunerecul inchisorii, oameni pe care poarta de fier i-a inghitit, aruncindu-i

alaturi de noi. Fiecare poartä in suflet o tragedie, pe corpul lui urmele martirajului gi ale umilintei. 12

www.dacoromanica.ro

DE VORBA CU ISAC FELDSTEIN Preumblandu-rnI, ascult migcatoarea ieremiaa a lui Isac Feldstein, bun cunoscator al realitätilor din ultimii ani in jurul problemei evreegti. Cunoagte, in deosebi, cele petrecute in Po Ionia, Basarabia, Transnistria... In parte le cunogteam gi eu, dar interlocutorul meu, profitând de ocazia de

a-gi putea da curs durerii, care i-a mortificat aproape sufletul, imi infatigeazi cu amAnunte, in culori vii, tabloul enorm al tragediei in massi, de proporfii apocaliptice.

Evreul care imi povestegte, personifici parca tot poporul lui rástignit, iar din vocea sa, frfinata pada' la goapta, izbucnegte, cu toate acestea, un groaznic striet de acuzare. Poate fi inmormântatà in groapa uitärii atfita cruzime ? Am facut noi fiecare, pâni acum, totul .pentru a o impiedeca sau pentru a o atenua, in aga fel, incAt sa nu fim tragi la räspunderea cea mare ?

www.dacoromanica.ro

180

PETRU GROZA

Ce vom putea face de aici incelo, pentru ca ai no§tri, care mai sunt acum cu totii bine", sa nu imparta§easca maine §1 ei o minuscula parte din tot ceea ce au indurat altii ? Fiindca, oricat de mica, oricat de redusi ar fi aceasta parte, ea ar fi de ajuns ca sa stinga multora lumina fericirii, facfind sa le dispara pe veci steaua calauzitoare.

* Acela§i inspector (sau comisarief) intotdeauna prevenitor, calm §i serviabil, care mi-a adus nota imbucuratoare, imi prezinta §1 o serie de procese verbale de anchete, de confruntari. Trec fugitiv peste ele, nu ma intereseaza detalii le, nici nu.mi reamintesc sa fi fost confruntat deck odata cu Miron Belea. Numele Miele, Biji, etc., aleargi sub ochii mei.

Imi pun, indiferent, semnatura alkuri de a lor. Ce importanta au toate acestea, in fata mesajului de acasa ci toti stint bine ? Ce importanta au toate acestea fata de marea raspundere a zilei de maine, and fiecare ne vom da seama data am fost sau nu, §1 in ce masura, la datoria de-apururi obligatorie,

a dragostei de-aproapele, pe linia luptei contra ad5ncirii prapastiilor intre oameni §1 popoare, pentru reducerea suprafetelor de sAngeroasa, tragica framantare ?...

www.dacoromanica.ro

CEVA DESPRE SBOR

Cel mai simpatic dintre toti supravietuitorii cu§tei noastre urine, doctorul Alexandru Bard, originar din Cluj, mobilizat pentru lucru aici, trece

pe dinaintea celulei mele, cu intrebarea convenCum VA simtiti, ce mai faceti ?" Dau tionali : rgspunsul §ablon : Multumesc, foarte bine". Dar, fiindca de astgdatà párea nedumerit de faptul cA sunt mereu multumit, adaug cfiteva 15muriri : Intiiu : omul trebue sä ramana acela§i la bine ca §1 la räu : sA nu se piardä in sferele imbuibärii §i

mândriei cand norocul ii surAde, sa nu se lase doborit suflete§te, cand acesta capricios cum estepare a-I pgrgsi. Numai cu gandul la fragilitatea §i labilitatea destinului nostru, cu neincetate, incalculabile urcari §1 coboriri, ne vom putea men-

tine rnereu in echilibru, pe linie. Numai astfel se

www.dacoromanica.ro

182

PETRU GROZA

poate evita prabugirea celor increzuti, cu cat mai increzuti, cu atat mai neputinciogi de a supravietui unei lovituri a destinului. Fiindca, dupa cum acegtia

au uitat in apogeul lor ea s'ar putea sä cada, tot astfel sunt incapabili de a crede in posibilitatea unei noi ascensiuni. Or, fill aceasta credinta, ei riman pierduti, cazuti in cregtet, prea de sus. Cand eram sus, cautam mereu adancimile, dupa cum din

fundul celulei mele de acum, scrutez inaltimile, pentru a nu ma pierde in desnadejde, Apoi, viata omului e croita scurt, cu cadre precise, inguste. Traità aga cum o primim, mereu cu

grija de a nu depagi cadrele ei rigide, putem avea o seama de comoditati. Dar aceste comoditati mole-

gesc, coboara nivelul sufletesc al omului la acela al pinguinilor tihniti de pe malurile insulelor lor, lipsindu-ne cu desavargire de farmecul sborurilor inalte, de emotiile eforturilor cu mari riscuri. Or, acestea din urma dau un continut calitativ vietii, largind cadrele ei initiale. Prin aceasta evadare din gablon, dam un sens mai larg, mai adanc dimen-

sionat, rostului nostru pe acest pamant, adaugam un plus dozei masurate la inceput. Trairea mea aici , in aceasta celula pazita de gardienii d-tale, in dosul

gratiilor, face parte din acest plus pe care eu il adaug vietii.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

183

Prezenta mea aici este urmarea unei incercari de sbor, un sbor, pe ale carui riscuri pinguinii le refuza. Un vechiu dicton : Decat rata un an, mai bine vultur o zi", compritna plastic nu numai povestea mea cu pinguinii, dar totodata confirmi §i

faptul ca nu sunt singurul care gandesc astfel, cautfind multumire chiar §i in aceasta captivitate a mea, in aparenta, pentru altii, tragica." Cu aceste lamuriri, ma despart de tanarul meu prieten.

S'ar putea ca ele sa dea alt continut raspunsurilor mele zilnice a intrebarile lui stereotipe, §i va inteligent §i simtitor cum il vad poate r amine ceva din invätatura lor §i in sufletul lui. 0 cat de mica sämfinta, dar care va putea da roade, in clipa cfind vartejul din jurul nostru il va deter-

mina sa se smulga din mrejele mole§itoare ale vietii inguste, pentru a se devota unei idei folositoare semenilor lui, unui ideal din cele care se ridica pe firmamentul omenirii tocmai acum, and el ameninta sa se intunece cu totul...

www.dacoromanica.ro

DESPRE SOCIABILITATE

In plitnbarile mele, mi 1-am atagat pe inginerul Mircea (care am amintit este, impreuna cu ingineru1 Rica Georgescu, implicat intr'o actiune ilegala in favoarea Englezilor)... Nejudecati, ei sunt pensionari cu vechime in aceasta inchisoare. Mircea implinegte azi a 30-a lunä de and se afla aici. Are 42 de ani, a umblat gi a invatat mult. i-a facut

studiile universitare in Anglia. A activat, dupa declangarea razboiului actual, la Ankara. Total extenuat, fumeaza fat-a intrerupere. Robusta, impunatoarea lui silueta, pare a fi franta. Hainele-i sunt uzate, la genunchii pantalonilor are douamari petece. Fara. palton, pare a-gi fi pierdut cu desavargire puterea de rezistenta fizica gi morala. In acuta dugmänie cu colegul sau Rica Georgescu (degi se spune prieteni inainte), s'a separat de toata lumea, infundandu-se intr'o celula a unei mici

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

186

cladiri, alAturi de bucätärie. Inainte de sosirea mea

aici, renuntase §i la plimbarea prin curte, pentru a nu intAlni oameni. Se ivegte numai cfiteodatA in pragul celulei. Cu gulerul dela paltonul scurt, ridicat, cu o eternA tigaretä in coltul gurii, igi tine mfiinile infundate in buzunarele pantalonilor cfirpiti. Omul, cu pArul bogat, négru, atins de bruma caruntiei, pare o fantomä, sträinl de lumea dimprejur. L-am identificat cu ajutorul altora. TatAl lui,

decedatul inginer Mircea, mi-a fost, pe and era Secretar general al U.G.I.R.-ului (al cArui pregedinte

eram, pe vremea aceea, eu) colaborator gi prieten. Vizitam casa lor din Bucuregti, unde 1-am vAzut gi pe tfinArul, acum atit de flint de neajunsurile unei intemnitgri indelungate. ...Deunazi, in'am apropiat de el. FixAndu-ma o clipà, gfinditor,

imi destAinuegte ca m'a vAzut chiar in noaptea and am fost adus aici, dar spune

1-a sguduit atAt de mult aparitia mea, incAt n'a mai

avut puterea sufleteasca sA se apropie nici mai tfirziu. Odati ghiata ruptA, fac totul pentru a-1 smulge din amortealä. Acum, se apropie singur, imi

vorbegte cu interes, arati cum, timp de un ceas de and ne plimbAm, pentru a-mi fi pe plac, urmAn-

du-mi sfatul insistent, nu a fumat nicio singura. tigark...

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

187

Odata sgfiltfiit, sufletul se insenineaza cu repeziciune. Ideea de persecutie, de adversitate cu ing. Georgescu,

idee care 11 urmarea mereu in conversatiile dela inceput §i la care revenea aproape mecanic, cu toate incercarile mele de a ma opune, e cu totul depa§ita acum de altele, mai luminoase. Plimbarea, la care il antrenez cu pa§ii mei repezi, ii improspateaza, vazfind cu ochii, fizicul, inviorandu-i §1 spiritul. Curioasa plamadeala, omul.. Asemenea plantelor, are nevoie mereu de stropii binefacatori ce-i picuri

in suflet contactul cu semenii sai, schimbul de idei §1 impresii, dialogurile care, din antichitate §i pfina astazi, sunt o baie a spiritului. Nicio boala nu e condamnabila ; bolnavul nu e niciodata vinovat. Singura mizantropia e o molima,

de care este vinovat §i pacientul. A fugi de oameni, insearnna a te lasa prada acestei

boli, care nu numai ca iti amara§te viata ta, dar de

multe ori §1 pe a altora, fiindca un astfel de om nu poate fi smuls din mijlocul nostru asemenea unei burueni uscate, pe care o arunci peste gard. Mircea Ii amara§te viata §i a§a posomorita colegului §1 fostului sau prieten Rica Georgescu. E obsedat de ideea necesitatii distrugerii tovaraplui lui de suferinta, ne mai gândindu-se, in singuratatea §1 totala lui izolare de oameni, la nimic altceva.

www.dacoromanica.ro

1 88

PETRU GROZA

SmuIgindu-I din bfirlogul lui izolat, Mircea devine mai domestic, discutiile, plimbarea si soarele ii refac, sectorul ideii lui fixe reducându-se tot mai mult. Am avut multi dintre noi asemenea prieteni", dar nu totdeauna am avut, in acela§i timp §i alti prieteni care sä-i imblfinzeasa. Eu m'am hofärit sä fac acest serviciu celor doi oatneni, care adaugä,

frá niciun rost, un plus de amäriciune robiei lor de ani de zile intre zidurile aceleea§i pu§carii, in loc sà-§i regaseasea. §i sä utilizeze sociabilitatea fiinei lor, u§urandu-§i astfel reciproc soarta.

www.dacoromanica.ro

VIZITE DUMINECALE 16 lanuarie 1944 A treia dumineca. Cronometrajul igi schimba unitatile. Din conversatiile mele cu detinutii vechi,

constat ca acest gfind i-a cercetat pe toti. Intaiu, iti numeri zilele petrecute aici, apoi siptamanile, ne mai contand zilele gi

daca destinul te ajuta

vei numara lunile, apoi chiar gi numai anii. Atmosfera de särbatoare patrunde gi aici, exprimata prin luminoasa nerabdare a acelora care agteapta vizitatori. (Vizitele sunt ingaduite numai dumineca). Cu incetul, incep sa cunosc pe aproape toti acegti vizitatori. M'am obignuit cu micul convoiu al familiei Sever Bocu, cu bunica Marilina" in frunte,

cu Lygia gi copiii ei dragilagi. Imi revine si mie o strfingere de mina. Marilina Bocu are vechime in astfel de vizite, pe care le facea odinioara, Inca in frageda ei tinerete, logodnicului gi sotului ei tfinar. Numai locul gi o parte din figu-

www.dacoromanica.ro

190

PETRU GROZA

ranti s'au schimbat : acum, ginerele este intetnnitat,

iar in locul jandarmului maghiar dela Seghedin, poarta i-o deschide dorobantul roman, in capitala Romaniei intregite, pe linia carei intregiri facea odinioara ocolul inchisorilor maghiare. Dozarea sarcinilor §1 suferintelor nu s'a facut in mod egal pentru toti fiii neamului romanesc, dar deasupra acestei neegalitati planeaza mereu, peste veacuri, adevarul

ca numai prin jertfa celor mai buni

fii ai lor, neamurile au continuat sa traiasca afirmandu-se §1 mentinandu-§i un loc sub soare.

Tot printre vizitatori, vad sosind femei ultraelegante, cu parul ondulat in valuri artificiale, colorat nenatural. Arboreaza palärii piramidale, de forme fantastice. Culori, forme, cate dore§ti. Zi-le estetice, daca vrei ; dar natural, nimic. Prapastia dintre realitatile de dincoace §i de dincolo de zidu-

rile acestei temniti este mai mult cleat provocatoare : ea insulta. In acela§i timp, insa, stigmatizeaza pierzania celor care i§i aranjeaza viata intr'un

contrast atat de neru§inat cu suferintele omenirii.

www.dacoromanica.ro

MOMENTE Avocatul Tulatzko, Polonezul refugiat cu parintii la Campeni, a§teapta §i el, in fiecare dumineca, o

vizita care nu se produce. Fratele lui, invalid in armata romana, se anunta mereu, dar nu sose§te. Plimbandu-se alaturi de mine, bietul Polonez viseaza la casuta lui din Tara Motilor, i§i vede biroul abia injghebat, parasit, rechizitionat, clientii, bietii

moti cu care s'a imprietenit, batind zadarnic la up lui. Vede chipul batranului sau tata §i aici vocea i se catifeleaza, il observ cu coada ochilor : pe obrajii lui se scurg la vale, in luciul soarelui, doua picaturi mari de lacrimipe batrana lui mama. Vocea i s'a sugrumat : o zare§te a§teptandu-1 cu inima stransa la fiecare bataie in u§a, apoi Oland

sdrobita sub loviturile svonului, adus de ,.bunii vecini", asupra spionului polonez care va fi impu§cat". 0 vede lipsita, la fiecare pas, de micile ajutoare ale grijuliului ei copil. Acest om voinic, pasionat, sportiv, se tope§te sub apasarea grea, ce-i pricinue§te durerea mamei. Legamantul sublitn al

www.dacoromanica.ro

192

PETRU GROZA

inimilor nu poate fi inlocuit cu nimic, inchegandu-se

cu atat mai puternic, cu cat este mai primejduit... Spre seara, o zaresc pe Mari la Galacinsky, din grupa nou sosita a Polonezilor, conspiratori sau spioni. Amestecata gi ea in afacerea cu statiunea clandestina de radio, pe care, se spune, ar fi instalat-o dupa ciderea grupei dintaiu, care are vechime in aceasta inchisoare. Sotul ei, fost subprefect in Po Ionia, este detinut impreunä cu ceilalti complici,

in alta parte. Ea, asemenea unei pasari izolate in colivie, reflecteaza in priviri nelinigtea pentru soarta sotului. S'au refugiat, cu multe peripetii, gi acum ambii completeaza girul in Romania nesfargit al acelora, care au pierdut totul ; Patrie, camin, bunuri gi libertate, dar care par hotariti de a recagtiga toate acestea. Coridorul rasuna de ecourile vizitatorilor, veniti cu daruri gi povegti. La ora cinci, cand se insereaza, vizitatorii se strecoara indarat, spre poarta de iegire.

Un detinut intarziat, decanul" Georgescu, trece pe dinaintea celulei mele Nr. 9. Din uga, Inca nezavoritä, a numarului 8, unde locuegte" tanara gi

frumoasa sotie a avocatului Saga Pinkerson din Cernauti, arestat gi el, se spune, pentru activitate subversiva, copilagul ii striga : Domnule, pe d-ta cine te-a adus aici? Inginerul se opregte gi-i raspunde prompt : Barza".

www.dacoromanica.ro

POVESTE MICA

Croitorul Barna din Arad yine si-mi ajuta sa-mi

astern de culcare. Povestea lui o aflu acum; se Incadreazi si ea in mozaicul realitatilor de azi. Concentrat in Transnistria, cunoaste si indrageste acolo pe o mica ucraineanca: Maria. Obtinand un concediu, se hotaraste si o aduca acasa, pentru a o lua de sotie. Incearca si o treaca clandestin, dar pe drum este descoperita. Acum ii apasi o contraventie si banuiala de spionaj. Amandoi asteapta judecata in aceasta inchisoare. Intelegerea mea, in opozitie cu conceptia oficiali, pentru

dreptul la viati al tinerei perechi si pentru isprava lor, care implineste orfinduirea dumnezeeasca, dar ne apropie. care contravine legilor omenesti, Barna imi carpeste si-mi ajuta dimineata si seara la curititul celulei si asternut, iar Maria imi span' rufele la robinetul de apä. Eu le dau de-ale mancarii. Astfel, constituiti intr'o societate de ajutor 13

www.dacoromanica.ro

1 94

PETRU GROZA

reciproc, vaslim inainte pe undele vremii care trece, ridicand gi panzele sperantei ca odata gi odata

ne vom regäsi la Arad: el, croitor cu clienti buni, ea, angajata la fabrica de licheururi Miron Belea,

iar eu, vizitandu-i pentru a-mi reaminti zilele de acum, gi a ma bucura de fericirea de atunci... Sting lampa. S'a scurs Inca o saptamani.

www.dacoromanica.ro

VASILE SOCOLOV SAU DESPRE REZISTENTA 17 Ianuarie

Dimineata, ca de obiceiu, ne trezesc, pe la orele -5, tipetele fläcaului rus din casa de aläturi, a cazanului de incalzit. Copilul acesta al niminui, cand and plange rade dupa acela§i program. In permanenta agitatie, face numai ce vrea el -§i

sub pretext ca nu intelege nimic romane§te sau alta limba le face toate pe dos, neexecutand, nici din intamplare, vreun ordin sau vreo insarcinare. Toata lumea il impinge incoace §i incolo §i-1 considera prost. Abia de 18 ani, dar voinic, cu ochii negri, cu o fata ovala, creola, cu mi§il tin mereu sub ochi, cari elastice de tigru, observand marea lui abilitate de a-§i masca firea proprie. Cand se face incercarea de a-I imbraca in halatul pu§cariei, luandu-i-se hainele de stola rezis-

tenta, de culoare kaki, §i cismele bune ruse§ti, se apara, mu§ca, racne§te... Deunazi, i-am auzit tipetele ; il bateau. Mai tarziu, aparu in halatul

www.dacoromanica.ro

196

PETRU GROZA

subtire, din panza de culoare murdara, al celor. detinuti. Schitnbarea nu duel mult. Dupa alte tipete gi scandaluri, 11 vazui mai tarziu plimbandu-se din nou vesel, in hainele proprii. Trezit de cantecul lui matinal, sgomotos, ma duc sa dau ochii cu el. L& gura cazanului (pe care il indoapa cu carbuni, ajutat de un alt Rus prizonier de razboiu, un locotenent stam dedetinut aici pentru evadare din lagar) vorba. Toata lumea doarme inca. La inceput, estemai rezervat, degi mi-am dat in ultimul timp toatasilinta sa-i cagtig increderea; pe urroa se desgheatä incetul cu incetul, raspunzand la intrebarile mele,

pe care i le talmacegte acelagi locotenent rus, cunoscator destul de bun al limbii noastre. In sfargit

igi deschide cu totul portita sufletului, vorbind inainte lira a mai fi intrebat i amestecand cuvinte rom'anegti spre marea mea surprindere, dar mai ales a acelora care 1-ar fi auzit acum, dupa ce atata

timp fusesera convingi ca omul nu gtia o boahl romaneasca.

Ii cheama Vasile Socolov, de meserie mecanic, cuvintele lui care se leagi ordonat, logic, proiecteaza o particici din marea tragedie a vremurilor noastre, and aproape fiecare familie, fiecare om, poarta in suflet urmele dezastrelor. Aceasta gene§i

ratie, lovita de uraganul razboiului totalitar, va,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

197

purta /Ana la sfir§it in suflet, pecetea tragediei, -cu incalculabile urmari asupra caracterului ei, a at itudinii ei fata de oameni ci fata de societate Socolov intruchipeaza la lumina flacirilor aruncate de gura cazanului, milioanele de semeni ai lui, care inunda pamantul. Ii ascult, meditand. Loviturile

mu 1-au doborit ; 1-au calit. Vointa lui a cäpatat .marca otelului din fabrica de pe Rostov, unde lucra. Am banuit §i acum vad darz 'Ana la incapatanare,

,e1 nu vrea si faca nimic din ceea ce i se cere de catre o societate care-1 lovecte. Aceasta hotarire o mascheaza variat §i abil. A fost ridicat dela Rostov pentru a fi transportat, impreuna cu altii, la uzinele -din Germania. Cu toata supravegherea severa, in drum spre Buzau, ajutat de un tovarac, a rupt, in miez de noapte, gratiile vagonului. Apoi, impreuna

cu prietenul sau, s'a aruncat din mersul trenului. l'ovaragul sau, lovit in cadere, nu poate fugi ci cade jertfa salvelor ce se trag asupra lor. El scapa teafar ; alearga inainte, pierzandu-se in campul -necunoscut §i in noapte. Spre zorii zilei, la marginea

unui sat romanesc, sare un gard, varindu-se intr'o claie de fan, unde doarme o zi §i o noapte. Foatnea fi scoate, apoi, din ascunzic iii curte, unde satenii

mai intaiu surprinci, apoi milostiviii dau paine §1 lapte §i-1 gazduesc.

www.dacoromanica.ro

198

PETRU GROZA

Mi-au dat lapte §i hleba"

spune Socolov.

uHleba"cu cata evlavie pronunta §i acum acest cuvânt. Fiindca massa cleioasa de 30 gr. pe zi, primita dela Germani ca singura mancare, nu semina,

spune el, a paine. Pada' la urn* insa, tot 1-au prins jandarmii. L-au aruncat In Inchisoare. Acura

e aici, dar tot dirz, nebiruit, ca un Stenka Razin, ca o expresie vie a Rusiei neinfrante. ...S'a luminat de zi de-a-binelea. Detinutii se grama-

desc la up spalatorului. Mai tarziu, trecand §1 eu pe acolo, Vasile Socolov imi face cu ochiul, aratandu-mi o cutie goala de tigari, aruncata jos. In cutia deschisa, o moneda de o suta de lei. Imi face semn sa a§tept. Toti devin atenti. In acest moment, trece gardianul, se apleaca grabit s'o ridice. Cutia insä, face un salt §i fuge din alarm gardianului, care uluit repeta incercarea: acela§i rezultat

Hohotul de ras al detinutilor II intepene§te pe gardian. Ochii sunt holbati a mirare §i suparare. Enigma deslegata: dupa paravan, cu ajutorul unei ate subtiri, aproape invizibile, celalalt Rus porunce§te cutiei dansul, atat de enervant pentru gardian. Socolov iscode§te slabiciuni §i pune capcane. Pe buzele lui flutura un zambet de ironie. Sub fruntea lui se ascund multe : poate insa§i Rusia, marea, pururi inventivai necunoscuta.

www.dacoromanica.ro

DIN NOU LA CERCETARE"

0 zi in inchisoare poate fi foarte variata. Abia se consumase gluma Rusului, §i comisarii Sigurantei se prezinta, comunicfindu-mi ca trebue sa ma ridice

din inchisoare, pentru a ma prezenta la Curtea Martiali din Bucure§ti.

Luati-va bagajele §1 urmati-ne !" Ma conformez, värind in geamantan totulde§i, le spun, atat de dimineati §i la inceputul unei saptamani, se potrivea mai bine un mesaj care sa ma puna in libertate. Parasesc din nou aceasta cladire cu aspect frontal de grajd. Ma§ina ma poarta pe strazile intortochiate

ale suburbiei Bucure§tilor. In sfir§it, ajungem in centru: Bulevardul Carol §i cunoscuta poarta mare, cu gratii de fier, a Sigurantei Generale. Trebue sa

trecem pe aci pentru a face

acum aflu formele

www.dacoromanica.ro

200

PETRU GROZA

de exmatriculare §i trecerea mea, de azi incolo, in inventarul Consiliului de Razboiu, laolaltä cu toti

cei arestati impreuni. cu mine §i care au fost concentrati mai inainte aici, la inchisoarea Sigurantei. In anticamera rece, in camerele de alaturi cu u§i de sticla stravezie, roie§te o lume de agenti, de comisari, de inspectori. Oameni tineri, viguro§i,

care pfindesc pe cei ce sapa la temelia Statului". Ii contemplu. Ce garnitura de muncitori intelectuali

§1 manuali s'ar putea recruta din aceasta pleiada de tineri, capabili de toate turpitudinile 1 Dupa ce am fost expus in deajuns, sunt aruncat din nou in automobilul dela poarta §i, abia dupa ce ma a§ez, descopar alaturi de mine pe compli-

cele" in conspiratie", profesorul ardelean, fost conferentiar la Universitatea din Cluj, Biji, arestat §i el impreuna cu noi, sau chiar inaintea noastra. Nu 1-am mai vizut din vara anului trecut. Din nou pe sträzi intortochiate, necunoscute, inaintam taand -tacere obligatorie in decursul unei cercetari penale in curs. Inaintam cu viteza spre Consiliul de Razboiu

situat pe o strada ingusta, intr'o cladire veche, neprietenoasä, cu doua etaje. Le urcam §i le coborim

de vreo doua ori, pentru inregistrari §i mutarea noastra in inchisoarea de aici. Suntetn du§i in biroul

unui capitan, care, foarte sobru, in fall cu dosarul

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

201

inostru (o adevärati biblioteci) ne intreabi de vfirstä §1 meserie, apoi pe mine, daci locul unde am fost pink* acum corespunde. Dindu-mi seama ci e vorba sA fac mai departe inchisoare §i. auzind de

inferioritatea" inchisorii de aici, ma decid pentru vechea mea celulA dela Malmaison, care m'a gAzduit

xsini acum, rAbdatoare §i ticuti.

www.dacoromanica.ro

LUAREA AMPRENTELOR

Inca o operatie de ultim moment : luarea amprentelor digitale, intr'o camera la etajul doi, unde urc din nou. Sunt acolo functionari civili §1 militari,

indesati in jurul meselor, dintre care una poarta aparatele necesore : o tabla cernita cu vopsea neagra, lipicioasä, pe care trebue sa ape§i variat §1 combinat,

toate degetele, pe rand, apoi cate trei impreuni, etc... ; o carpa murdara §1 o sticla de benzina, cu care un functionar iti spalà, la urma, sumar, degetele

murdarite. Evident, face economie cu benzina §1

eu mai cer o spalatura, de§i toata benzina din lume nu va ajunge sa §tearga aceste urme. 0 simt aceasta in toate fibrele mele. Un val de caldura imi strabate intregul corp. E sangele ce se revoltä. Elan §i riscuri ale tineretii, munca incordata §i sbuciumul unei vieti, realiziri in viata particulara,

www.dacoromanica.ro

204

PETRU GROZA

lupte minunate, insufletite de comandamentele mo-

lnentelor politice prin care generatia noastra a -trecut, mfindria §1 demnitatea de om, proprie unei

generatii care n'a fugit de riscurile acestor moinente,

tot atfitea bunuri ale patrimoniului nostru

41ufletesc sunt date, in aceasta clipâ, peste bord. Tot ceea ce am fost s'a disolvat in aceasta umili-toare operatie. De aci incolo, nu mai poate urma S'a consumat o umilinta, care izoleaza. Parasesc aceasta cladire morocanoasa, de grea amintire pentru mine, §i-mi regasesc celula. Soldatii ,de garda, prietenii polonezi §1 bursa neagra", dela -care mi-am luat ramas bun azi dimineata la plecare, ma primesc cu bratele deschise, aproape uitfind cä

nu e prietenos si te bucuri de intoarcerea cuiva aici. Dar, spun ei, erau ingrijorati de soarta mea, Nazind ceremonia cu care am fost evacuat §i e-scortat in alta parte. Ii cred pe cuvant, fiindca -am devenit o parte din acest tot al pu§cariei §i .omul nu se desparte u§or de ceea ce s'a obi§nuit apartini. Numai Natalia Bot, grijulia mea bucatareasa, plunge amar. ,,Ce vor cu d-voastra ? Ce fac cu ai no§tri ?" Imi reiau plimbarea cu §eful grupei poloneze. E o inserare posomorita. Conversatia decurge greu,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CRLULEI

205=

pagii devin mai apasati, sub povara gandurilor ce ne framanta. Polonezul simte ea se petrece ceva In mine cu sensibilitatea celui care, el insugi, a fost incercat de multe framantiri. Pentru o zi ajunge. i, totugi, mai urmeazi ceva. Aducandu-mi cina

obignuita, orez fiert fn lapte, Natalia Bot pare Inseninata. Imi spune goptind : De trei ori am, dat pentru d-voastra in carti gi mi-a iegit mereu eliberare pe curand. Numai o nelamurire mai este...' Ii dau mana zarhbind, gi pentru a nu o nemul tumi ma feresc sa-i spun a nimeni nu-i prooroc_ fn... inchisoarea lui.

www.dacoromanica.ro

BUCOVINELE 18 lanuarie Soarele i§i trimite cu darnicie razele de pe un cer albastru. Gerul e aspru, zapada scartaie sub talpa. Masuram cu pa§i aproape alergatori aceea§i lungime a curtii inchisorii, pe care o calcam, iata, a treia saptamani implinita. Albastrul cerului, luciul soarelui,

trezesc in sufletul fiecaruia dorinta vie de a §ti -ce este dincolo de zidul inalt, brodat pe deasupra -cu sarma ghimpata. Dar tot de atatea ori ne incordam

vointa de a nu ne rasa prada tristetii mereu la panda, cu ghiarele intinse pentru a ne Incle§ta sufletul.

Iutim pasul §1 discutam, disc ut am intr'una. Avocatul Tulatzko, din grupa I-a polonezi, a atins azi recordul oratoriei, tinandu-mi fixata atentiunea timp de trei ore trecute aproape neobservat asupra interesantei lui povestiri, cu multe variatiuni, ,despre Bucovina.

www.dacoromanica.ro

208

PETRII GROZA

Acest fiu al Bucovinei, nascut la Campu-Lung,. Polonez pur sange, se lasa napadit, ca toti Bucovinenii, de un cald patriotism local, de eke ori se vorbe§te de provincia lor, care, in decursul veacurilor,.

a devenit mica patrie a atator neamuri. fNeamuri, care, timp indelungat, sub regimul unei bune, corecte administratii, au convietuit pa§nic, in plinä prosperitate.

Din povestirea lui calda, documentata, desprind realitati pe care multi nu le cunoa§tem. Realität4 pe care le-am ignorat in deosebi in anii urmatori. razboiului trecut, care a intregit Romania cu aceastA pretioasa gradini. Aceste realitati constitue un vast material de inspiratii §i indrumari pentru toti acei care cauta ie§ire din cercul vicios al nationalismului §ovin, netolerant, izvor al urii §1 du§maniei intre oameni §1 popoare,§ovinism, care a dus fatal la rAzboiul de azi. Adeviratul nationalism este totdeauna tolerant

Omenirea, care traie§te pe acest glob in unitati nationale diferite, infinit de variate, plämädite astfel prin oranduirea dumnezeiasca, dincolo de vrerile omene§ti, nu poate avea menirea sä se extermine, ci dimpotriva sa se intregeasca, fiecare popor fiind obligat sa contribue cu specificul sau. la propa§irea generali.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

209

Nu trebue sa alergam prea departe, in State le Unite ale Americii, nici macar in Elvetia, pentru

a ne da seama cä buna convietuire, reciproca intelegere, nu sunt de domeniul utopiei. E atat de aproape de noi Bucovina exemplu ideal numai ca ignoranta ne-a indepartat de ea, iar netoleranta

unora a strivit multe din rasadurile de flori ale acestei gradini. Un exemplu clasic al acestei opacitati 1-a dat, in epoca Mariei-Tereza, generalul Fischer, care, ocupand Bucovina, a declarat : Cunosc numai trei categorii de nationalitati : Germanii, Evreii gi tr.adatorii". Urmele cismei lui Fischer, biet trecator, n'au distrus, insa, gradina, care s'a refacut. Popoa-

rele dornice de colaborare pagnici au gustat mai departe din farrnecul unei pretuiri mutuale, bucurandu-se de toate roadele. Tulatzko se adancegte in amintirile vietii lui de elev in liceele Bucovinei, cu clase paralele : romane polone, ucrainiene, germane, etc., unde fietare

nationalitate era instruita in limba materna, sub acoperigul aceleiagi gcoli, cu plan de invatämant comun i exemplara armonie intre profesorii, cafe

se perindau alternativ la posturile de comanda ale institutului. Pe urma, viata de student la Cernauti,. unde fiecare neam Ii avea societatea lui studenteasca 14

www.dacoromanica.ro

210

PETRU GROZA

cu acelea§i obiceiuri §i conceptii asupra vietii §i demnitatii umane, fiecarc cultivandu-§i in acela§i timp sentimentul national propriu. Tulatzko fusese pre§edintele societatii studentilor polonezi Ogniska" (Vatra"). A scris §i istoria acestei societati, povestind cu caldura despre perfecta armonie dintre gruparea sa §1 societatile similare romane§ti : Arboroasa", mai tarziu Junimea", etc. La toate manifestatiile culturale, nationale, sfar§ind cu balurile, aceste societati se invitau §i se reprezentau reciproc. Conflictele erau zilnice intre studentii crescuti in cultul cavalerismului romantic §i al onoarei. Ele se lichidau cu masurarea sabiilor, dar mereu intre studentii aceluia§i neam §1 nici and pe motiv de diferentieri nationale. Fiecare Bucovinean_ vorbea mai multe limbi, §1 le vorbea bucuros.

Poporul roman, in numar covar§itor in Sudul

Bucovinei, este un beneficiar al acestui contact cu celelalte popoare §1 prietenul meu polonez, nascut in mijlocul lui, vorbe§te cu insufletire despre gradul

de cultura al taranului roman, despre portul lui admirabil (fari asemanare" spune el), despre gospodäria lui, despre caracterul §i spiritul lui de disciplina. Aceasta disciplina face ca in Bucovina al nu existe, buna-oara, contraventii silvice, pentru

simplul motiv ca taranii nu tolereaza sa se taie

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

211

clandestin un singur fir din minunatele paduri Contravenientul gtie ca ar fi luat de guler de catre cel dintk %Aran, pe care 1-ar intAlni ,sau care 1-ar simti. Fiindca taranii de acolo sunt congtienti ca bunurile sunt nu numai ale lor, ci ale tuturor generatiilor ce le vor urma pe acele plaiuri.

Tulatzko imi mai oferi gi ckeva cifre asupra populatiei Bucovinei (autentice, se pare). Nordul imi spune este pur ucrainean, Sudul, romanesc. Numarul RomAnilor este mai mare. Capita la pro-

vinciei avea inaintea acestui rAzboiu, din totalul de 150.000 locuitori : 70.000 de Evrei, 17.000 Polonezi, 13.000 Ucrainieni, peste 10.000 Germani, 10.000 RomAni, apoi mai putin Armeni, etc.

In oglinda acestor cifre, se reflecteaza stupidila un moment dat a tatea acelui ordin, care interzis ca, in public gi in pravAlii, sa se vorbeasca alta limba deck cea romfineasca. Masura a facut ca toate pravaliile (cu patroni de toate nationalitatile) sa-gi traga rulourile in semn de protest, iar guvernatorul, care calca pe urmele generalului Fischer de odinioara, a fost transferat in alta parte. CovArgitoarea parte a functionarilor de Stat nu stint Bucovineni, degi aceasta provincie are un strat bogat de intelectuali bine pregatiti, care nu pitrund deck in functii subordonate. De aci anomaliile care a-

www.dacoromanica.ro

212

PETRU GROZA

maräsc viata Bucovineanului mai mult cleat e necesar §i care nu folosesc cAtu§i de putin bunei administratii.

Mi se poveste§te o anecdota caracteristica : administrator financiar la Cernauti este numit unul din aka parte a tarn, cu trei clase de liceu. I se prezintä corpul functionarilor, din subordinele lui : dr. X, .

dr. Y, etc. Administratorul, enervat de atfitia doctori,

cu aversiunea obi§nu ità superiorului mai putin calificat, intrerupe, la un moment dat, prezentarile :

Dar ce-i asta, domnilor, am venit aici la Administratia financiara sau la vre-un spital ? Opreli§tele de a vorbi cetatenii in limba lor materna, inundarea provinciilor cu functionari din alta parte, chiar mai slab pregatiti, pot asigura predominanta §1 hegemonie pentru cfitva timp, dar nu

vor duce nici and la o apropiere frateasca intre nationalitati. Or, numai aceasta poate fi temelia consolidarii unui Stat. Ii povestesc §i eu o anecdota lui Tulatzko : la

slar§itul razboiului trecut, Tirolul de Sud a fost incorporat, cu populatia lui germana, Italiei. Credincios retetei unui nationalism §ovin, guvernul a numit prefect in acea regiune pe un medic primar italian din Sicilia, care nu vorbea nicio iota germana. Am citit cazul intr'un ziar (Tiroler Zeitung",,

refugiaf mai tArziu la Berlin, apoi, de acolo

www.dacoromanica.ro

din

IN UMBRA CELULEI

213

considerente de ordin extern expulzat la Danzig). Avu loc urmatorul dialog : Domnule prefect cuvanta oratorul unei delegatii de localnici admitem ca guvernul are motive

de a numi in acest post nu un German dintre noi, ci un Italian, dar credem Ca putem cere ca azest Italian si vorbeasca cel putin limba noastra, fiindca

neavand nici timpul necesar pentru a ne insu§i imba cea italiana, bolnavii no§tri nu pot schimba un cuvant cu medicul lor."

Ce-are a face (raspunse batos don prefetto"), nici vacile mele nu pot vorbi cu veterinarul §i totu§i

sunt bine tratate." Tirolezii germani se plangeau impotriva unui astfel de regim, dar nu §tiu clack* maine, dandu-li-se

posibilitatea de a incorpora populatia italiana, nu ar trata-o la fel. Iata cercul vicios in care ne invartim, amarind -viata popoarelor din toate Bucovinele, tot atatea

gradini cu variate plantatii omene§ti, in care o gre§ita educatie §1 brutala pornire de dominatie asupra celui mai slab, au semanat buruiana urii de

rassa, care distruge rasadurile de flori ale dragostei de aproapele, facand ca gradina unui raiu sa devina iad.

www.dacoromanica.ro

RASSA, ORIGINE ETN1CA, etc.

Impreuna cu prietenul Tulatzko, vizitez, apoi, dupg plimbare, pe cele doua Poloneze. Uga celuIei lor este deschisg: tocmai se servesc din cazanul de pe carucior. Le spunem : pofta bung I" gi incheiem

o conversatie, care a facut sa-mi treacg o inainte de masg pe neobservate. Am uitat, astfel, multe din

ate se petrec in jurul meu, aproape gi departe... Ordinul toata lumea la celula" strabate strident de-a-lungul coridoarelor ; ma retrag in celula mea, unde incep sa-mi preumblu condeiul pe hartie. Am mai aflat ceva dela Tulatzko.: marele compozitor

roman Ciprian Porumbescu era gi el de origine polonezg. S'a ngscut Golebronzky. Mai tarziu gi-a schimbat numele in Porumbescu. Inca o pagina in cartea marelui adevgr, care afirmg ca valorile circula

peste granitele rassei, granite stabilite pe linia biologicg, prea primitive, prea inguste pentru a ingradi geniul omenesc.

www.dacoromanica.ro

216

PETRU GROZ A

Cu cine ar putea fi inlocuit in literatura §1 istoria rnaghiara cel mai mare poet al Ungurilor §i totodata

animatorul revolutiei lor din 1848 : Petafi, care s'a näscut sarb, greco-oriental, purtand din leagan numele Petrovici ? Cu cine 1-ar putea inlocui nemtii pe nearianul" Heine ? Dar spaniolii pe Domenicos

Thetocopulos, zis §i El Greco ?" Revizuiti istoria culturala, politica §i economica a omenirii §i socotiti pierderile pe care le.-ar fi suferit anumite popoare §i, in definitiv, omenirea, daci se sugrumau in leagan sau se ardeau pe rug toti oamenii mari de alta origine etnica, adica straini

de rassä. Golul ce se casca in urma unei astfel de

amputari imaginare se arata atat de mare, incat nu ar putea fi inlocuit de toate capetele rassiale." Rassa poate fii luatä, eventual, ca un criteriu, dar nu la oameni ci la animale, unde un porc de York, de pilda, este preferabil soiului Mangalita", fara a insemna, insa, nici aici ca primul e neaparat

mai inteligent, mai iiber alles", decat al doilea. Hotarit, Gobineau cu al sau Esseu asupra inegalitatii rasselor" a fost speculantul unei mari trori, transformata de Hitler intr'o nebunie suta in Sufi. A§ spune: o nebunie curati (adica gra celofibrà).

www.dacoromanica.ro

19 Ianuarie 1944

Ziva se scurge monoton gi incet. Ma obsedeaz5 amintirea cirtilor scrise de acei care, intr'un fel sau altul, gi-au pierdut libertatea: Dostoevski, Silvio Pellico, Verlaine... Cfind citegti acas5, in piing libertate, in atmosfera de caldà familiaritate, intins pe canapeaua ta obignuitA, paginile cu litere picurate din valuri nu-ti trece de suferinte sufletegti gi trupegti prin g5nd c5, odatA, poate, vei impArtigi gi tu, cititorule, aceste dureri, chinuit de aceeagi tristete. Si dac5, totugi, ti se intAmpla gi tie aceasta, vei vedea c5 de abia acum intelegi lectura de odinioara.,

care igi pierde iniezul distractiv, transformandu-se in dureroasi experientâ. Vei rAmâne de a-pururi

legat de cei din dosul gratiilor, prin faptul de-a te fi adäpat dela acelagi izvor de dureri gi chinuri sufletegti. Iti vei da seama a dincolo de viata de toate zilele, cu emotiile gi preocupirile variate ale unei omeniri in neastfimp5rata alergare spre fericire gi multumire, exist5 gi o altä viati a ornenirii

cizut5 in infernul celor ingropati de vii.

www.dacoromanica.ro

218

PETRU GROZA

In acest infern fara nicio maretie epica, o echipi a omenirii, aruncata in bezna celulelor zavorite, se svfircolegte neputincioasa in ghiarele nostalgiilor chinuitoare, cu ochii atintiti spre lurnea de sus, dela suprafata luminoasa, unde sunt toate fericirile. Din bezna acestui iad, prin acoperigul lui straveziu, ochii sufletului vad tot ceea ce se petrece sus, in paradisul pierdut. Acest acoperig cristalin, insä de netrecut, ce ne desparte de lumea pierduta, la care se adauga nostalgia gi congtiinta mereu treaza ca

1-am pierdut, face sa sporeasca in ochii nogtri frumusetile sale, co1orindu-1 feeric. Tantalus, decAt legenda ta, nurnai realitatea chi-

nurilor tale este mai veche gi totugi mereu noua! Setea este ingrozitoare. Paharul racoritor ne stà

dar nu-1 putem atinge. Cei care il puteti sorbi in fiecare clipä, dupa plac, nu cusub ochi,

noagteti aceasta sete. Voi cei de sus, nu cunoagteti

durerea celui intemnitat, aga dupa cum nici noi nu am cunoscut-o inainte de a fi impingi din lumea voastra in intunerecul iadului nostru. Dar nici nu yeti pretui fericirea voastra, viata voastra, cu marile gi micile ei bucurii, niciodata, aga cum o pretuim noi,

in clipele, anii, sau vegnicia and am pierdut-o... Noapte bunä, cu visuri frumoase, bieti prieteni, tovaragi solidari in aceeagi tristete...

www.dacoromanica.ro

PLEA CA POLONEZII 20 Ianuarie Ziva de azi i§i are evenimentul ei, un eveniment

care ma face sä regret monotonia zilei de ieri, lipsifa de ofice intamplare. In tabära Polonezilor, e fierbere mare. Inspectori, magistrati militari, sosesc §1 pleacA. De-a-lungul coridoarelor, pe la u§ile celulelor, se transmite un svon: pleacg Polonezii. Noutatea ma surprinde dureros. Nu ma a§teptam la aceastä despärtire de oamenii care au umplut in sufletul meu un gol mare in aceastä cazarmA a nenorocirii. eful lor, inginerul Horodinsky, vine s5.-mi confirme svonul. Au primit

(lucru cu totul nea§teptat §1 pentru ei) ordinul de a fi transportati in lagArul din Tg. Jiu. Urmeazi sA fie ridicati maine in zori de zi. Bunul meu prieten, veteran luptator, &Alit in lupte, incepe sa.-§i organizeze echipa pentru drum. Din nou in necunoscut. Din temnitä, in lagär. OricAt de oteliti, ace§ti desmo§teniti pribegi sunt cu totii agitati.

www.dacoromanica.ro

220

PETRU GROZA

Oamenii nu cunosc motivul masurii gi nici conditiiIe existentei lor in Iagarul ce-i agteapta. Unii dintre ei au prieteni gi rude aici, in Capita la, unde refugiatii polonezi au injghebat Casa Po lona", care ii ajuta cu imbracaminte, alimente, etc. Durninecile, coridorul era inviorat de vizitele alor lor, parinti, frati, prieteni, care ii incarcau de mici daruri, le inveseleau sufletele. De acum incolo, adio .gi acestor bucurii... Fiindca lagärul e departe. Acolo,

nu vor mai avea pe nimeni dintre acegtia in apropiere. Pe deasupra, se spune ca acolo, vizitele sunt admise numai odata pe tuna, cu multe formalitati. In deosebi cele doua fete, Mira gi Litka, par dobo-

rite de tristete. Litka nu plange, dar Mira lacrimeaza intr'una ; are in Bucuregti trei surori, care -o vizitau mereu, parinti batrâni, pe care ii vedea din când in and. Acum, va trebui sa se desparta de ei, cu totul. Talfirul avocat Tulatzko igi are logodnica aici. I se da voie s'o vada. La despartire, sine, stangaciu, intr'o mâna fotografia ei, care il va intovarägi in noul lui lacag" unde ea, fiind bolnava, nu va mai veni. Litka, amazoana fara lacrimi, cade spre seara la

pat. Ochii ii ard pe fata paha'. Vorbesc despre ta cu decanul", inginerul Rica Georgescu, prie-tenul tuturor, prezent pretutindeni unde este o

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

221

durere de alinat sau un sfat de dat. Imi spune ca nimic nu o doboara pe aceasta fata, care a vazut multe furtuni, cleat durerea pricinuiti de faptul ca odata cu evacuarile din Nordul Bucovinei caii ei de curse favoriti au fost lasati neingrijiti, in soarta nimanui. Fata aceasta ii confunda fericirea ei cu aceea a cailor, vede totul prin prisma acestor prieteni", controleaza gi califica toate ispravile oamenilor, dupa chipul lor de a aprecia caii. Cfind se vorbegte de cutare fapta a unui om, de mobilul faptei lui, Litka scruteaza atitudinea cailor intr'o situatie similarä, apoi declara senten-

tios : Da, aga este, fiindca gi calul meu"... etc. Bunt impresionat. Imi dau searna ca singurul lead cu care ar putea fi vindecata Litka sea' in fagaduiala ca. voiu da o mina de ajutor... cailor. Ii intind aceastä mina. 0 fac gi de dragul prietenului Rica Georgescu, fiindca prea 11 vad trudindu-se

mereu sa ajute pe semenii lui, identifiandu-se cu necazurile altora, capabil de a fi fericit, vazand pe altii fericiti. Propun o solutie : sa trimita acegti cai la grajdul mogiei mele din Strei, in Ardeal, firegte impreunä

cu ingrijitorul lor. Vor fi adapostiti acolo, pink' and stapana i prietena lor va fi in situatia si-i aiba din nou alaturi. Lipsa de furaj e o problema

www.dacoromanica.ro

222

PETRUe GROZA

grea, dar se va gási un pic de fin gi pentru tail. polonezi. Efectul propunerii nu se lash' agteptat: Litka e fericitä. Spre seari, pregitirile de plecare sunt pe terminate. Ne stringem pe rind mina, pentru adio. Ne privim in ochi, nu firi emotie, dar cu birbitie. Noaptea tirziu, se aude inci odati din coridoarele lor cfintecul armonios, cu o noti de duiogie pitrunzitoare la inceput, apoi cu o crescinda bärbitie,

pfini la finalul de iniltitoare acorduri. E cintecul, care stribate depärtirile, al tuturor Polonezilor. Glasul unui popor, care nu moare. Pe urmi, noaptea, cu taina ei, acoperi totul. Spre zori de zi, ne trezegte tropotul unor oameni,

care aleargi in sus gi in jos. Risuni voci stridente de comandi, acompaniate, in gerul de afari, de sbArnfiitul motoarelor dela maginile care urmeazi si transporte pe Polonezi. Incircarea gi plecarea dau un formidabil spectacol giligios, care pare ci rtu se tnai isprivegte. Pe urmii, se face linigte. Au plecat...

www.dacoromanica.ro

IARASI LA CURTEA MARTIALA 21 Ianuarie

Sunt din nou ridicat §i dus la Curtea Martiala. Faptul, in aparenta simplu, e in fond un pic mai complicat. Mi s'a vorbit de hotarirea celor care dispun, in clipele de fata, de destinul meu, de a-mi reda libertatea. Oricat de hotariti am fi sa ne purtam

cruceacu darzenie §i ark' §ovaieli sentimentale cea mai palida speranta de eliberare strabate cu iuteala fulgerului in suflet, §i-1 invioreaza. Cu putin inainte de a apare in curtea inchisorii automobilul cu escorta obi§nuita de comisari, mi

se spune ca s'a hotarit sa fiu eliberat. Sub stapanirea sentimentului de bucurie, urmator unui astfel

de mesaj, care nu-§i pierdu-se caldura inca, il intampin, zambind, pe comisarul care se apropie de

mine, in curte: Mi-aduceti libertatea?" Intrebarea avea, pentru ei, tonul unei glume, dar eu o adresasem

www.dacoromanica.ro

224

PETRU GROZA

cu o speranta tremuratoare. Raspunsul vine, orna-

mentat tot de un zâmbet: Regretam, nu. Avem ordinul sä vã prezentam Curtii Martiale". Oamenii nu banuesc ca raspunsul lor imi imbracà sufletul in negru. La Curtea Martialk o conversatie cu capitanul procuror Nicolau. E un barbat de Val-stä mijlocie, ingrijorat de implinirea functiei lui. Are demnitatea unui magistrat veritabil (e dupa cum itni

.

spune

pregedinte la Tribunalul Ilfov ; acum se aflä concentrat aici). Fara prodese-verbale sau alte for-

malitati, conversatia se incheie, urmând ca saptamana viitoare" sa fiu chemat din nou. Dosarul e enorm; lucrez zi i noapte imi spune pentru a-1 inainta". Am vazut gi eu file din acest dosar, am citit pagini, dar deocamdata, nu anticipez nimic,

cu toate ca forma, continutul, anexele lui, m'ar tenta sä-1 rasfoiesc. Ag vrea sa-i pitrund tainele, marea taink cu documente gi dosare ticluite cu atata minutiozitate, sa aflu indeosebi ciudatelemotive, care I-au determinat pe geful conspiratiei"

sa lase in dormitorul lui, sub pat, toata arhiva,, pentru a dispare, apoi, de pe orizont, fiand sä cada toti acei pe cari i-a in condeiat" in procesele lui verbale. De adaugat: inainte de a dispare, nu

a uitat sa lase, in urma-i, cheia cifrului cu care

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

225

retinea diferitele nume. In tot cazul, dosarul acesta

e cusut cu ati

alba.

Miroase dela distanta a

provocare. Si am mai spus-o mirosul meu de om politic nu ma prea ingeala... Readus in celula mea, atat de cunoscuta acum (prietena tradata adineaori de catre locatarul, care nutrea ganduri de libertate),ma hotarasc drept

reparatie de a fi gregit fatal de ea cu gandul sa fac curatenie mare. Dupa formalitatile necesare, croitorul Barna, compatriotul din Arad, gi Rusul Socolov, imi yin in ajutor. Inainte de toate, constatam ca paiele au disparut aproape cu totul din salteaua facutä ferfenita. Fac rost de una mai bunk o umplu cu paie primite chiar acum. Desfac, apoi, patul de fier gi organizez cu nebanuit succes o stragnici vanatoare de plognite, care miguna la fiecare incheietura, cazand cu gramada sub focul

concentric al aruncatoarei de flacari" (o lampa de benzina). Maturam peretii, scuturam totul, pe urma deschidem uga celulei, pentru a scapa de mirosul lasat de cadavrele plognitelor. Apoi, imbrac totul in rufe albe ca zapada. (Aseara, a aparut in celula mea, depus de mfiini nevgzute, un pachet cu albituri pentru pat gi o pernitä fina). Descopar, inteun colt al cearceafului, monogramul cusut dis-

cret: Lia L. 15

www.dacoromanica.ro

226

PETRU GROZA

Acest delicat znesaj ma smulge dinteodata de pe campul josnicei bitalii cu plognitele de toate categoriile. In celula, a patruns simbolizati printr'un petec alb de panza insaqi puritatea...

www.dacoromanica.ro

POVESTE CU 0 GAINA 22 Ianuarie Inginerul Mircea, parásindu-gi tot mai des celula

izolata din curte, ma insote§te la plimbare. Fata de totala lui izolare de 'Ana acum, este in vadit progres : imi cauta societatea. In ce ma prive§te, ma bucur de ata§amentul lui, care contribue sä alunge

din juru-mi singuratatea. Dupa o zi de plimbare mai indelungata alaturi de Mircea, seara coboara monoton. Inapoiat in celula, ma gindesc la acest proaspat prieten. Ca multi altii, Mircea fumeaza mereu, de§i 1-am

convins ca, in timpul plimbarii, saii vare pipa burgheza in buzunar. Cantitatea enorma de nicotina,

cu care acest om robust, i§i otrave§te, ziva

§i

noaptea, organismul, i-a slabit, evident, rezistenta. Foarte nervos, având toate simptomele omului

www.dacoromanica.ro

228

PETRU GROZA

nicotinizat", el rezistä §i suflete§te mai greu neajun-

surilor inchisorii, accentuand, astfel, §1 mai mult tragicul situatiei, care dainue§te aproape de trei ani. Cu cat fumeaza mai mult, cu atat rezistenta fizica fi scade. In chipul acesta, i se reduce §i forta morala §i vointa, necesare intru dirijarea patimilor, inclusiv a fumatului. Cu cat Ii scade puterea tnorali,

cu atat pasiunea de a fuma devine mai titanica._ Unde va duce rotirea in acest cerc vicios, e de prevazut. Ca &A ma inteleaga mai u§or, Ii povestesc, in gluma, intamplarea fostului meu prieten Octavian Prie, intamplare aflata chiar din gura acestuia. Fost secretar general §i vice-pre§edinte al Ca -

merei Deputatilor in vremurile de prosperitate politica, Prie avea la Olpret, pe Olt, o mo§ie, ingrijita de maica-sa, taranca harnica, buna gospo-

dina. Descoperind la targ o gaina de !rassa Orpington", o cumpara, cu gandul de a o pune la clocit. Dandu-§i seama ca e nevoie §i de un coco§, de aceeni rassa, pe care nu-1 avea la indemana,

pentru a nu risca o corcire, a izolat gaina, cu grijä, intr'un cotet la care a pus lacat. Pana cand voiu cumpara §i un coco§", §i-a zis femeia. A trecut

tirnp indelungat. Inteo zi, prietenul Prie venind acasä, este trezit in zori de vaicarelile mamei. Ce se intamplase: trezindu-se, biata femeie i§i adusese.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

229

aminte de gaina, pe care-o uitase inchisa de zile intregi. Vai de ea! (se caina biata femeie) Nenorocita de gaina... Nemancata de atatea zile!... Si gtii Ca a crapat..." Se scula gi plea' in curte, spre cotet. Fiul, licean, pe urma ei. Deschise. Cand colo, ce sa vezi: in uga cotetului, gaina gedea mai

grasa ca inainte; gaina mamei". Mama fi facu .cruce. Nu era lucru curat. Liceanul, insa, dornic de a cunoagte dincolo de superstitie, se puse la panda. Secretul fu aflat mai curand deck s'ar fi agteptat: gaina oua, i apoi igi manca oul, lini§tita, in tihna. Apoi, iarài oua. i din ce oua mai mult,

manca mai bine gi din ce manca mai bine, oua mai mult. Noroc ca mama ii adusese aminte de gaina. Altfel, aceasta continua rotire in acelagi -cerc ar fi dus-o la moarte prin... supraalimentare!. Fumitorii nesabuiti sa ia aminte !

www.dacoromanica.ro

POVESTE CU UN HERING

Inginerul, care §i-a facut studiile universitare la Londra, care a calatorit mult, este acum prizonierul unei mici celule, izolata §i ea de celelalte. De§i cu vechime aici, nu se poate obi§nui cu aceasta stareMereu revine, razvratindu-se. Il tratez tot cu o poveste auzita dela decedatul prieten Prie. La Blaj, era un canonic sobru, care din micile lui economii, facea ate o plimbare pe an in strai-

natate, pentru a-§i imbogati cuno§tintele. Inteo vara, vede in portul Hamburg ceva nou: un hering cu cap. Fiindca noi, de and ne-am pomenit, il §tim

fara cap. Ce sensatie pentru fratii canonici de acasa, daca le-ar duce un exemplar cu cap, deci viu !

Pescarul ii da 0 solutie: un butoia§ cu api de mare, §i in el pe§tele. Ajuns la Blaj, prietenii dau buzna sa vada minunea. Dar, intr'o zi, reveren-

dissimul cade pe ganduri. Apa de mare, in care heringul

e

obi§nuit Xi tralasca, scadea. Medicul

www.dacoromanica.ro

232

PETRU GROZA

casei, chemat spre consultare, se pronuntä sententios : totul e numai chestiune de obignuintà.Butoiagul

trebue umplut

natural, pe indelete

cu apä din

Tärnave. S'a fácut intocmai §i heringul sburda

inainte. La un moment dat, canonicul vegnic scru-

igi pune intrebarek: adicA, dacä e numai obignuintä, de ce nu s'ar obignui el gi cu aerul. Si trece la experientä. Il scotea cu nasul la aer.

tAtor,

La inceput, cu clip ele, apoi cu ceasurile §i zilele. In sffirgit, il scoase definitiv din al:4. Heringul

träia vesel, ca un latifundiar, in aerul cu care se obignuise definitiv. Intr'o zi, dui:4 exemplul lui Gerard de Nerval, reverendissimul lui stäpAn il lug la plimbare, legat de o atà. Experienta aceasta fu, insä, fatalA. Trecfind peste podul Tfirnavei, o sandura se desprinse, ata se rupse, iar heringul cazu in apä §i... se innea. Morala ? Orick am trai in libertate, trebue sa ne obignuim

gi cu inchisoarea. Il sfatuesc, deci, pe prietenul meu, ca in ceasul cfind va pirAsi pragul inchisorii,

sä n'o ia razna, prea dintr'o data, in libertate. Va trebui sa ne obignuim din nou gi cu libertatea.

www.dacoromanica.ro

DESPRE IDEILE FIXE

Ceea ce il obsedeaza, link mai mult pe Mircea, ieste gandul a a fost tradat de prietenii care 1-au -riedreptatit, in frunte cu inginerul Georgescu din .celula de pe coridorul meu. Cu toata extenuarea lui nervoasà, Mircea ramane un bun tovara§ de pove§ti. Cunoa§te multe lucruri, persoane, obiceiuri, in deosebi din Anglia, Turcia, unde a fost de multe ori. Razvatirea contra ro% biei lui este mai atenuata,

dupa un antrenament comun, in care timp vorbele mele se pare ca i-au adus alinare.

Numai and ii vine in minte Georgescu §i ai lui", cum spune el, se agita in aceea§i masura, -stapanit de gandul razbunarii, §i nu mai poate fi potolit.

Fiindca s'a intamplat ca ziva de azi sa fie a anecdotelor §i a povestirilor, cu care ne-am omorit"

timpul (din parte-mi dupa cum vedeti, mereu tendentios, fiinda m'am hotarit sa vin in ajutorul

www.dacoromanica.ro

234

PETRU GROZA

unui vlastar al decedatului meu bun prieten gi colaborator de odinioara)caut sa-i atrag atentia asupra obsesiei lui, materializati formal in idee fixa, cu urmatoarea povestire a unui fapt trait : Erarn student la Universitatea din Budapesta unde plecasem impreuna cu prietenul meu Rudi Oprean, astazi harnic director general al Ministe-

rului Lucrarilor Publice. Inchiriaram o camera comuna. Un al treilea prieten, compatriot al nostru,

tot din Hunedoara (comuna Bat/Ina), Gheorghe Lupga, ne vizita des. Il admiram pentru superioritatea lui la studii. Fiu de taran, tot deauna eminent, batuse recordul gi la Politehnica, unde devenise celebru, cigtigand admiratia profesorilor gi a cole-

gilor. Chipeg4 totdeauna elegant, cu joben inalt (cum era moda pe vremea noastra), ne sperie cu atat mai mult intr'o seara, târziu, cfind intra in

camera noastra, sdrentuit, cu ghetele pline de noroiu, cu o barba salbtica, cu fata arsa inteo parte. Inspaimintati in deosebi de acest din urmi amanunt, bietul prieten ne lamuri: pentru economie,

igi arde barba cu chibrituri. Am inteles tragedia ; ne-am ghernuit gi mai mult sub plapoma unde ne-a surprins. Apoi, dupa plimbiri de cfiteva ceasuri in camera noastra, a plecat, trintind uga. Nu ne mai cunogtea. A doua zi, am aflat cidispirut cfiteva

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULE1

235

zilereaparuse aga cum 1-am vazut gi noi. In sfargit,

fu internat la sectia de' boli mintale a inchisorii moderne Kölianya din Budapesta. Manati de simpatia ce-i purtam amândoi acestui biet prieten, I-am vizitat acolo. Am trecut cu emotii

pragul institutului, dar mare ne-a fost mirarea, valid 1-am vazut in forma lui bunä, sprinten, elegant,

ca gi odinioara. Alerga spre noi, bucurându-se ca am venit sa-1 vedem, ne-am strams mfilnile gi ne-am

pus pe sporovaiala ca odinioara. Numai la plecare

ii trecu o umbra de tristete pe fata ingrijità. Ne spuse: Cum vedeti, eu nu am nimic, sunt sanatos, dar daca ma vor tine mult timp aici, cu acegtia, (gi at-5.a cu mfina spre aleele din pare, unde un

gir de bolnavi igi vedeau de treaba, unul plimbindu-se cu un cearceaf alb pe spate, a la Napoleon,

altul vorbind cu Durnnezeu, etc.), voiu innebuni, fall doar gi poate. Luati-ma de aici cu un ceas mai de graba. Este o cabala ce mi s'a aranjat." Ne-am prezentat numaidecAt medicului gef. Mai expansiv, eu eram purtatorul de cuvânt. Vorbii agitat, cerfind, cu convingere, sa-1 elibereze pe prietenul nostru. Medicul ma privi, ascultând cu linigtea

specialistului obignuit cu oarneni agitati. Intrebil cu o umbra de zfimbet pe fata: .i din ce constatati ca este sinfitos?"

www.dacoromanica.ro

236

PETRU GROZA

Din conversatia noastra variata, din atitudinea lui normala, pe care o cunoagtem. Am vorbit -cu el despre toate, prietenul meu de alaturi a adus vorba chiar despre probleme matematice, a primit raspunsuri prompte, absolut normale".

Dar despre Japonia ati vorbit cu el?" Am deschis ochii larg: Despre Japonia,

nu..."

Ne-a sfituit sà venim alta data, &I vorbim qi despre aceasta, apoi sa ne pezentam din nou la el -cu cererea noastra. Am trecut poarta casei triste,

du§i pe Onduri. Peste o siptamana am revenit, -obsedati de presupuneri incerte. Aceeagi primire din partea bietului nostru Lupga. Timpul trecea in ,conversatii normale. Dupi un schimb de priviri cu prietenul Rudi, ma apropiai, cam nehotarit, de tema data de medic. Razboiul ruso-japonez era Inca la ordinea zilei pe atunci. Am luat-o pe linia aceasta, cu precautiune. Ajunsei chiar la Port Arthur. Totul normal. Mi-am luat inima in dinti §i am facut un salt, privindu-1 in ochi: Japonia. Un traznet! Fata i se schimba ingrozitor,incepu sa vorbeasca precipitat despre Japonia. Cum, tu cunogti Japonia?", il intrebai timid. Se adresa, ragugit, celorlalti internati, pe care ii mai vazuseram gi in rândul trecut pe aleele par-cului: Ati auzit ce ma intreaba? Daca eu cunose

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

237

Japonia. Cum? Am fost Mikado la Jokohama. Voi gtiti cum mi s'a rapit tronul. Sariti, sä-1 recucerim! Artilerie!... (sarmanul baiat, era cadet in rezerva. artiletist) Cavalerie 1..." Cei chemati reactionara cu promptitudinea celor antrenati in manevre anterioare. Veneau saltand pe scaunele intoarse cu spatele inainte, calarind unul pe altul, dar noi ne aflam pe la poarta, cautand_

in graba iegirea, fara a ne mai prezenta medicului gef... Aceasta este povestea trista a bunului, distinsului

nostru prieten de odinioara, care, dupa o scurtii revenire, mai tfirziu a fost lecuit de ideea lui fixa, de catre marele medic al tuturor boalelor : moarteaNe-a urmarit indelung arnintirea lui gi in decursul

vietii, cunoscand tot mai mult omul, sub toate aspectele tariei lui. Astazi, am ajuns la concIuzia cä fiecare dintre oameni, la un moment dat, este stapanit de o idee care ':le domina pe toate celelalte, inlaturandu-le chiar gi cagtigand in tesatura cerebrala o fixitate, care ar putea deveni primejdioasa fntregului eu. Este bine, deci, sa ne ferim de tirania ei, gi descoperindu-i din timp tendinta

de a ne robi intreaga fiintä,

s'o reducem la

importanta ei initiala. Prin aceasta dirijare gi coordonare a gandurilor care ne preocupa, vorn vasli.

www.dacoromanica.ro

238

PETRU GROZ A

Inainte, echilibrat, pe valurile gi aga destul de agitate gi de tulburi ale vietii omenegti. Cfind ideea care ne domina, reprezinta o valoare obiectiva, de esenta fecundi pentru semenii nogtri, chiar &cä ar duce. pe linia propagirii omenirii, la rasturnarea barcii noastre individuale, ea aduce

o justificare gi o compensatie de inalta valoare morala, in ,lumea celor jertfiti unui ideal. Cfind ea izvoragte, insa, din considerente de ordin subiectiv, din preocupari de ordin personal, e bine *sa o desridacinam cu un ceas mai devreme.

Partenerul meu de plimbare, ascultadu-mi povestirea, ma privegte banuitor, intreband, dupa o

ezitare: Care este sau poate deveni ideea mea fixa?" Omul nu gi-o ghicegte, este, deci, un obsedat. Promit ea' i-o voiu destainui cu prilejul altei

plimbiri. Deocamdata, a propos de ideile fixe, ii povestesc o alta anecdota, privind pe altii, altfel oameni de treaba, chiar distingi. Decedatul meu prieten (spun) fostul Episcop al Aradului, Grigore Comp, era un om sociabil, cult, cu multa vervi. Era o plicere sa stai de vorba cu el. Pana la un un loc, unde dada se oprea se opintea, se congestiona la fatä, striga, gesticula

nand spume gi nu mai era de savurat. Trecfind odata cu trenul prin gara Deva, spre Bucuregti,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA. CELULEI

239

unde plecam gi eu, ne intalniram amandoi in acelagi compartiment. Drumul lung ne-a dat ocazie gi timp ca sa vorbim despre multe. Ne amuzam de minune. Deodata, se opri la ideea lui fixa: sectele religioase, in deosebi baptigtii gi adventigtii. Ii cunogteam slibiciune gi mi-am dat seama ca restul dru-

mului va fi un chin. Pentru a scapa de aceasta, intrerupt brusc : «Tu cunogti Japonia*? Mirat, intregul om deveni un semn de intrebare. Profitai de aceasta parantezi gi incepui povestea, colorata cu detalii, pentru a-1 distra gi ca sa-i mentin atentia treaza. Sfargind, urma dupi o mica 1-am

ezitare, intrebarea cu care ma obignuisera gi precedentii apacienti*: «Care-i Japonia mea?* «Baptigtii* am raspuns prompt. Inaltul Prelat opuse

putina rezistenta, ca gi toti ceilalti, dar observai ca-1 pusesem pe ganduri. Intalnindu-1 mai tarziu, mi s'a plans, afurisindu-mi povestea. Imi spuse ca, in inspectiile sale canonice, ori de cate ori deschidea

in predicile lui fulminante focul contra sectelor, ii venea in minte « Japonia», alarma care-1 clatina in pornirea lui, aproape desarmandu-1. Or mi se povestea aceastä pornire fusese parà atunci atat de patimaga, incat inaltul cleric, numai la auzul cuvantului «baptist*, racnea in fata altarului, dadea din rnaini gi din picioare, in asemenea

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

240

chip, incat odata Ii cazusera pantalonii de sub rev eranda, in decursul predicii. Nu mai vorbesc de

rezultatul acestor ieiri patimage, care nu aveau nimic din blândetea cuvintelor Invätatorului: o cregtere vertiginoasä a numarului baptigtilor gi adventigtilor, tocmai in dieceza lui, unde s'a atins recordul pe tara: aproape jumatate din populatia acelei regiuni. Nenumaratele lui pamflete in

materie au eternizat aceasta patima a lui. Omul era obsedat de o idee care/ 1-a robit, facandu-i pas-

torirea amarnica, fiindca, cu cat injura mai mult, numarul sectantilor (prin reactiunea inerenta unui procedeu gregit) cregtea. A fost un cerc vicios, in care s'a lasat prins acest om de constitutie sanguinä gi din care nu 1-a salvat decat moartea premature:, prin apoplexie, putin dui:4 povestea cu Japonia. Daca i-ag fi povestit-o mai de mult, poate igi lungea zilele. Mircea

observ

ma asculta cu interes..

Tree la alt (caz). Prin anul 1927, Regina Maria pleca spre Arne-. pentru propaganda, spuneau unii. Guvernul Maregalului Averescu se prezenta zin corporex> la

rica,

Sinaia, pentru a-i dori drum bun. Am petrecut-o cu totii la gari: era o zi admirabila gi toata lumea bine dispusa. Am urcat gi noi in trenul special,,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

241

pentru a o insoti 'Ana la frontiera. Urma, apoi, sa ne inapoiem la Bucuregti, dandu-ne toti minigtrii intfilnire in vagonul restaurant, atagat la trenul regal. Buna dispozitie era in toiu la mesele albe. La

un moment dat, colegul Trancu-Iagi ma intreba asupra unui mic 4C accidentl, de ordin ceremonial pe care-I avusesem gi in urma careia Regina exterioriza putina indispozitie. Era, de fapt, un desacord intre ministru gi Palat (pe atunci so putea aga ceva). t Accidentul) facuse valva gi ma costase un portofoliu, cu putin inainte. Eram acum numai «fail portofoliuY). Natural, obsedat de ideea care

domina in acest desacord gi de convingerea ca dreptatea este de partea mea, ma angajam mereu in discutii obositoare pentru cei tare erau condamnati sa ma asculte, in deosebi colegii, pe care ii agasam in ultimele consilii. Pledoariile mete erau sa provoace gi o mica criza de guvern. Frutnusetile Sinaiei, ziva splendida, buna dispo-

zitie din vagon sau toate laolalta ma determinara sa refuz in acel moment tema, care ar fi devenit evidentamenintatoare, pentru atmosf era vesela, senina.

I-am raspuns lui Trancu-Iagi, care imi cunogtea

povestea cu Japonia: «Vrei sa intru in Japonia mea ? Ei, azi, nu!:o 16

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

242

Lumea ne-a privit mirata. Ce fel. de Japonie ? intreba Mare§alul Averescu, §i le-am povestit-o. Haide", spuse Mare§alul, ,tsa ne vedem fiecare de

Japonia noastra. N'am inceput cu Mare§alul, dar i-am luat pe ceilalti

cari o aveau la rind. Prietenul Dori Popovici, ministrul Bucovinei, sustinea ca el nu are Japonie". I-am raspuns botarit : Ba da : mitropolitul Bucovinei",Ilaritate generala. Rfidea §1 el. Fiindca cuno§team cu totii conflictul lui acut cu capul bisericii bucovinene de atunci, in tot decursul guvernarii noastre, pe chestiunea spunea el a fondurilor religioase, combinata putin banuiam [noi cu aversiuni personale. Dori era _un coleg simpatic, chiar jovial, dar ne amara zilele când vorbea de mitropolit §1 nenorocea Consiliul de Mini§tri, and cerea capul acestui"... etc. Avea dosare ; dar noua nu ne ardea de mazilirea unui mitropolit, in vremuri

cu destule greutati §1 destule alte probleme de rezolvat. Dori se supara, pleca la Cernauti, pe urma lui cateva mii de Omni demonstrau contra mitropolitului, apoi, fiindca acesta n'avea de end sa plece,

se intorcea iara§i la Consiliu... Fapt e ca, dupa aceasta veselä calatorie dela Sinaia la Bucure§ti, Dori nu ne mai pisa" cu Vladica

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

Ii veni, apoi, rândul frunta§ului ardelean

243

§i

-venerabilului nostru coleg Vasile Goldi§, ministrul Cultelor §i Artelor. Laczi Bacsi" era un om de spirit, cu inaltä cultura §1 multi verva, dar ii

obseda o idee, pe care n'a dirijat-o in deajuns §i care, deci, 11 robise : Opera Romana. El voia sa lase,

in urma guvernärii lui la Arte, un palat propriu pentru Opera. Avea mereu in geanta un dosar Noluminos, cu proiecte, devize, etc. Dupa lungi introduced asupra rostului României Mari §i gintei noastre latine in acest sector al Europei §1 importanta capitala, de prestigiu, pentru un Stat de culturä, a unei Opere -- el incerca sa incarce bugetul Statului, pe atunci foarte anemizat (umblam dupà mici imprumuturi) cu o nu prea modesta suma in acest scop. Ii ajuta §i faptul ca. Opera din Bucure§ti functiona intr'un imobil inchiriat, iar la un

moment dat, reziliind contractul de inchiriere cu termen foarte apropiat, putea striga in consiliu : Scandal ne mai pomenit pentru un Stat civilizat! Peste ateva zile, Opera va fi scoasa in strada." Noi taceam, prietenul politic al lui Laczi Bacsi", sgarcitul Lapedatu Ii sabota §iOpera nu se facea. TJn an de zile ne-a nenorocit cu aceasta idee, colorându-§i in mai negru §i propria lui existenti in guvern.

www.dacoromanica.ro

244

PETRU GROZA

Dupfi infati§area ideii fixe a lui Goldi§, aceea§i

ilaritate. Laczi Bacsi" se supara, incercand din nou, chiar in vagonul restaurant, dela Chitila la Bucure§ti, sa ne arate ca. chestia aiasta" nu e Jadar trenul intrase in gara de Nord, ponie, ci iar noi, cunoscand in deajuns restul, ne impra§tiaram. Mult timp, insa, Goldi§ nu mai apart). in Consiliu cu geanta grasa a Operei. Primeam felicitari pentru succesul interventiei cu Japonia", cand deodati, iata-1 cu geanta, a§ezandu-gi dosarul pe znasa. Increineniram cu totii, fiindca era noaptea tarziu, §i Consiliul de Mini§tri avea inca treaba multi Goldi§ ticea, tradand nehotarire. Spre sfar§it, Mare§alul Averescu intreba ca de obiceiu: D-lor mai avem ceva?". Aci, Laczi Bacsi" ficu o mi§care nehotariti in scaun, f§i roti cam incurcat privirea

in jurul celor dela masa lungi, apoi zise catre Pre§edinte : A§ avea §i eu ceva, dar mai pot s'o spun dupa ce domnii a§tia cu Japonia" ma fac nebun?" Ilaritate mare. Radea §i Laczi Bacsi",

fiindci acesta era cel mai bun lucru de facut. Ne luararn in grabi gentile la subsuori §1 plecarim care incotro. Cred (spusei terminand de povestit), draga domnule inginer Mircea, ci vei intelege ca ori de cite ori mintea se coboara atrasi de sentimente §i

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

245

patimi inerente fiintei noastre din oase §i carne

ea trebue, prin hotarire tare, readusi la postul ei de comandä §i control. Ideile fixe ne duc totdeauna la pieire. Gande§te-te la Hitler, de pildg. Se crede Napoleon. Rezultatul il vom vedea... Va fi tot o sfânti Elenk adicg tot cel putin o... Japonie".

www.dacoromanica.ro

PEDAGOGIA INCHISORII 23 Ianuarie Regimul inchisorii este, de totdeauna, greu pentru detinuti; el incku§eaz5 trupul §i cerne§te su-

fletul. Treburi märunte, necesitati trupe§ti, dela spAlatul in comun, de dimineata, Ora la masa luata in conditii primitive, aproape inspaimântitoare pentru omul obi§nuit cu minimul de confort, pe care civilizatia ni-1 ofera, dau insä acestui regim pecetea unei torturi variate, lente, ucigkoare.

Balcanicul" se prezintä in toata plenitudinea lui, incepfind cu turcescul aranjament aI localului de toaletà... Respingatoarea primitivitate a un certificat definitiv, inapelabil, sistemului §i celor chemati &A organizeze §i &à conduca viata colectivg chiar §i in temnità. Enormul lux de suprafata, cupolele aurite in lung

§i lat, ascund la umbra lor o murdarie seculari. Dar

contrastul nu izbe§te

deck pe cel

www.dacoromanica.ro

care

248

PETRU GROZA

sectionand intreg corpul social din care face parte capgtg profilul necesar pentru a-i cunoagte toate straturile. Prin aceastg sectionare in adancime, rimanem mirati de diferentierea mare dintre aceste straturi, care nu au intre ele nimic comun, asemenea unei constructii compusi din piese eterogene, fara chiagul care leagg. Smaltul exterior, oricat de lucios, nu poate rezista unei loviri. Fgrg consistentä, deci fgrg orice rezistentg, aceastg societate a fost incapabilg de a preintampina desträmäri gi umilinti de

proportii atat de tragice pentru neamul nostru, in deosebi in ultimii ani ai Romaniei Mari, apoi la

gi dupg prabugirea ei pe plan intern gi extern. A fost binevenitg pentru mine aceastg aruncare in lumea aceasta de jos, pang in fundul unei pugcgrii, dupg ce aceeagi societate mg agezase intaiu in stratul cel mai de sus. Acum, se profileazg inaintea ochilor

mei, in goliciunea lor, toate realitgtile de sus pang jos. In drumul meu spre adancul In care am fost asvarlit, tineam gi tin ochii tot mai deschigi, pentru a vedea cat mai mult, gi pentru a ma putea intoarce apoi sus, incgrcat de experienta fgrg de care n'ar trebui sg avem dreptul gi calitatea de carmuitori ai corpului social din care facem parte. Mg urmgregte

mereu un singur regret : cg aceastg cursg la vale, acest stagiu in lumea celulelor, prin beciurile

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

249

Sigurantei gi aIe Curti lor Martiale, prin periferiile

Bucuregtilor, nu au fost gi nu vor fi constringi sg o facg toti detingtorii gi toti pretendentii la posturile de comandg. Sunt convins cg ar fi spre marele folos al colectivitgtii gi spre folosul lor. Numai astfel se vor inspira in opera de reducere a contrastelor izbitoare, de eliminare a znarilor diferentieri sociale, lufind de sus gi adguggnd jos, pentru o bung inchegare a natiei gi a tgrii. Pgcat cg nu-i am chiar algturi de mine, pentru a ne intreba reciproc in adgncirea cunogtintelor gi experientelor noastre. Dar ngdgjduiesc cg numgrul celor care vor face, cu sau fgrg voia lor, acest curs suplimentar, oricit de greu, dar foarte necesar, va cregte mereu. Astfel, se va constitui o promotie de conducatori adevgrati, cunoscgtori ai realitgtilor gi vom avea o randuialg mai bung, o repartizare mai dreaptg a

beneficiilor infinit de variate pe care ni le oferg progresul tehnic, pe linia ridicgrii standardului de viata gi pentru ingptuirea unui maximum de bine, de confort, de igieng, in favoarea celor multi, indiferent dacg sunt din straturile de jos sau de sus. Viata, pe lfingg intelesurile ei mai adinci, mai abstracte, se compune, in primul rand, din aceste mici,

variate, permanente, necesitgti materiale. Gradul de civilizatie se marcheazg tocmai prin felul cum ne

www.dacoromanica.ro

250

PETRU GROZA

satisfacem aceste necesitati. Primum vivere, deinde philosophari" ; traiul 1-am inteles g1-1 vom intelege, in toate vremurile, intaiu trupegte. Excep-

tiile, reprezentate prin acei care se martirizeaza trupegte, refuzand orice grija sau confort, intaresc acest adevar. Acegtia, desechilibrfindu-gi viata lor proprie, urmarind un scop de ordin spiritual, gtiintific

sau mistic, sunt sau pot fi pioneri in domeniul propigirii tuturora in domeniul spiritual, dar n'au

izbutit gi nu vor izbuti nici and sa determine omenirea sa faca la fel, lepadand-se de propagirea intru cele trupegti. 0 lume alcatuita dupà chipul lui Savonarola, Huss sau Ioana d'Arc nu e cu putinta. oricat de Si, in definitiv, martirajul acestora este intrecut in grandoare de martirajul sublim gi lupta umanitatii suferinde gi luptatoare, dela Spartakus gi pada in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro

ILUMINAREA LUI ZACHEU 24 lanuarie Din nou la Curtea Martialä. Anchetatorul Nicolau, procuror militar in rezerva, are manierele civilizate ale magistratului civil. Atmosfera pare mai potolita. Trec in anticamera

pe langi profesorul Micle, §i el sub pazi, cu soldatul alkuri. Culoarea fetei prietenului meu materializeaza, pentru o clipa, toata suferinta din lumea

inchisorilor, facand ca fazele acestei suferinti a tuturor &à patrunda prin lentila propriei mele su-

ferinte, concentrandu-se intr'un punct arzkor in sufletul meu. Dar numai pentru o clipa ; incruci§area privirilor, cu care ne salutam mut, pune sub control reciproc lumea noastra interioara. Emotia a trecut. Ne impunern o stapanire darza. Mi se comunica svonul, care circula in lumea de afara ca am declarat greva foamei. Deoarece regimul nu are interes ca acest svon si se inrada-

www.dacoromanica.ro

252

PETRU GROZA

cineze, sunt läsati sa ma vadi prietenii ardeleni, care, dupa cum aud, insista zilnic la instante pentru

a li se acorda posibilitatea de a ma vizita. Au fost refuzati ; izolarea mea de lurnea de afara este totala, chiar §i de familia mea, neadmitandu-se nici corespondenta.

Fara sa vorbesc, le strang mina prietenilor cari imi atin calea, ridic capul §i scot pieptul, pentru

a-§i da seama ci nu port urmele celui care s'a prabu§it sub crucea pusi in spinare. Gandul la cel rastignit §1 o comparatie in subcon§tient ma urmare§te, insa, in tot drumul de inapoiere la inchisoare. Ganduri cu care m'am mai intalnit §i la alte ras-

pantii ale vietii mele, ducind mereu la aceea§i concluzie

Nu sunt din neamul martirilor. Oricat imi cercetez fiinta proprie, ea ramfine mereu pur omeneasca. N'am nimic din substanta supraomului. Daca

din vointa mea se desprinde o atitudine potrivita fata de problemele vietii, o atitudine in care sunt implicate, adeseori, riscuri, aceasta se datore§te hotaririi de a da acestei vieti un continut care si depa§easca banala preocupare in domeniul intereselor proprii sau particulare.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CRLULEI

253

Intr'o zi, gonind cu magina pe drumul mare, il ajunsei din urma pe batranul plugar Oancea, epitrop al bisericii unite din comuna Vetel. Omul mergea pe jos, spre tirgul din Oragtie. Oprind, il luai cu mine. Ajungand in orag, omul, dupa ce ne-am

steins mana, ma privi adanc in ochi gi-mi zise : Cum sa-ti multumesc? Poate cu ceva din Scriptura : D-ta e§ti Zacheul nostru" i pleca. Nu 1-am intrebat asupra acestui Zacheu, dar fiind fiu de preot mi-am reamintit de o evanghelie cu nurnele lui gi cu un maslin. Intors acasä, am cautat in Biblie:

Pe vremea lui Christos, Zacheu era un bogat vameg uzurar, ca gi multi altii inainte gi dupa el. Invätatorul, ca de obiceiu, cuvanta celor mizerabili, saraci, la marginea drumului. Vamegii inchideau

portile gi urechile in fata acestui razvratit impotriva bunei lor orfinduieli. La un moment dat, din mijlocul celor zdrentarogi, ochii lui Isus se oprira, patrunzatori, asupra ,unui maslin din apropiere, in care vamegul Zacheu se catarase pentru a-1 vedea gi auzi. Cunoscator al tainelor sufletegti, marele Invatator ghici in sufletul intunecat al lui Zacheu o dari de lumina, o samanta de pornire buna gi

ii striga : Zacheu, Zacheu, azi voiu fi oaspe in casa ta". Samanta prinse putere in sufletul vame-

www.dacoromanica.ro

254

PETRU GROZA

§ului care, coborind fericit (fiindca Ora atunci fiul Domnului nu calcase pragul vamegilor), alerga acasa, sa pregateasca masa. Multimea celor saraci privea mirati dela poarta, ospatul, iar Zacheu,

mereu framantat de febra emotiei necunoscute Orli acum, sirntea Ca trebue sä infaptuiasca ceva pe drutnul apucat. Intre mizeria celor dela poarta gi bogitia lui, se inchega, tiptil, o legatura. Se pomeni, deci, spunand oaspelui divin : Doamne, dau averea mea, etc". (vedeti textul din Evanghelie)" acestor pe jumatate." saraci Cealalta jumatate gi-a pastrat-o, pe searna lui gi alor sai. Zacheu nu era erou gi nici martir, ci un orn cum-

patat, care a gtiut sä franeze, la timp, pe drumul apucat. Cumpatat, deci echilibrat. Viata este o moneda cu doua fete. Una materiala §1 una spirituala. Cine exagereaza intr'o parte, in dauna celeilalte, igi desechilibreaza viata. Intelegerea rostului social al fiintei noastre, capacitatea

de a coordona interesul nostru cu acela al seinenilor nogtri, apartin laturii spirituale a fiintei noastre pamantegti. Exista un sfant echilibru, spre care trebue sa tindem, pentru a putea afirma ca am trait pe acest parnant. Eroii gi martirii sunt planete pe cerul oznenirii.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

255

Noi sa ne multumim ca, la lumina lor, sä ne gasim adevaratul rost al vietii proprii.

ia aminte §i sa inteleagi drumul Zacheilor, cautatori de echilibru in viata daaI §1 colectiva. sa nu-i ridice pe nedrept in Cei man

s

fandul celor crucificati, incarcandu-§i con§tiinta, care i§i va avea §i ea odata un judecator ! Pa§ii nocturni ai soldatului de paza ne reamintesc

ca e tarziu.:. Ma intind pe patul de fier.

www.dacoromanica.ro

SUFERINTA LUI GAVRILA 25 Ianuarie.

Paznicul Pacurariu este ardelean, din jurul Tg. Mureplui, cedat Ungariei prin verdictul dela Viena.

Intra emotionat in celula, strangand in mana o scrisoare mototolita, pe care a primit-o dela nevasta.

Omul s'a refugiat dela inceput, lasand dincolo familia pe care n'a mai vazut-o de atunci ; se top e§te

de dorul ei. Deunazi, s'a oprit la up mea, of tand adanc ; mi-a spus ca mai a§teapta §ase luni §1, daci nici atunci nu se va putea intoarce la nevasta §1 copii, i§i va pune capat zilelor. Imi da scrisoarea §i citesc : ExpediazaPäcurariu Ana, Mezdharasztos". Chipul arogant al lui Horthy

acopera o parte din adresa. Descifrez cu greu. In coltul de sus, un semn al crucii. A adaugat : Christos

in mijlocul nostru". Apoi, incepe :

Dragi Gävrila, din primul meu rand drag& sä §tii despre noi cä suntem s'anato§i i dorim draga, 17

www.dacoromanica.ro

258

PETRU GROZA

sä lii i tu bine gi singtos i sä tii dragg cä aga de mare bucurie am, a am primit in ziva de Sf. Nicolae 392 pengö dela tine, aga-i de mare bucuria,

Ca nu-ti pot scrie dragi, toti ne-am bucurat de ei, nu ne am mai inchipuit cä ar putea veni, sä gtii dragl c5 aga zn'arn ugurat, para ai luat o piatr5 de moara- de pe inima mea, cà mie tare mi-o fost fria de amend5 gi tot mereu ne-a necäjit i acum ne-ai liberat tu dragi, D-zeu deie-ti bine dragi,tu poate c5 te-ai supärat and 5i primit cartea dela mine, dar am fost foarte supgrat5 i ne-a fost tare,tare greu

i la toti fria ziva i noaptea, dar daa nu

puteai sä ne trimeti dragg, atunci vindeam gapte colti de pfinzä de bumbac, cu ate 3 pengii i alta .nimic nu mai aveam. La noi e foarte mare grije de haine gi de toate, dragi Gävril5 gi te rog ca sä ai grije de haine gi de toate, cä noi avem inima noastr5 la tine, cä io dragl in toatä sara invät pe Valentin si se roage lui D-zeu pentru tine gi pentru top ai nogtri. Toatä lumea s'a mirat cä tu ai trimis int5i bani, cá pe .aici la nimeni n'a venit i toti

i abia apua sä vadä at ai trimis i drag5 Gavril5 sä gti de acum pot sä capät i eu Mina' puting pe cap, am gi dat 16 pengö i acum putem egi i noi intre oameni i s5 gti cá suntem tare vin

neajiti de bucate gi de toate, naga ne-a dat o purcia

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

259

dar nu tiu cu ce s'o tinem V dad* o diem darn patru chilograme de untur5 la St. (Stat?), pani acum

la dare avem 18 pengö §i am luat 30,Valentin are

tot papucii de acum doi ani. lonel are sandalile dela Valentin, Ea care i-ai ficut tu lui Valentin, pe ai mei i-am reparat, nu sunt faini dar V-aqa-i bine c5 cum e lumea, aga-s qi ei... Drag5

Gävrilä iti doreve mama # tuca multi' sämitate #

doresc ca s5 träiasc5 cä s5 vä vad5 pe tog, dar poate c5 aia n'a fi niciodat5, ca sä ne mai vedem cu topi la un loc V aqa a-1i doresc särbátori fericite §i la multi ani cu drag te doresc drag5, V n'am crezut c,5 ia tot aqa vom face Cräciunul singuri

V despärtiti. Mama a plinge mereu V eu am plans V copii Intreabg, etc." Cititn cu Gavrila impreuni scrisoarea, agezati pe patul meu in celula; el da drumul lacramilor, iar eu raman clus pe ganduri asupra mersului lumii. 0 parte din duiogia gi dorul lui trece in sufletul meu ; ma gandesc la ai mei, framantati de aceeagi intrebare, pe care gi-o pune gi Ana lui Gavrila dincolo de granita.

Ce vremuri traim gi cine gtie and ne mai este dat sa ne vedem cu totii impreuna, ca altadata... Nostalgia mea ia aripi. In sborul ei, cuprinde toata nemasurata durere a tuturor semenilor smulgi din

www.dacoromanica.ro

260

PETRU GROZA

cAminurile lor, despärtiti de cei dragi de vitregia vremurilor. PAmAntul e negru de durere. Gavrilá paräse§te, apoi, celula, cu capul in fundat

intre umerii plecati sub povara tristetii, pArticica lui din suferinta omenirii. E aceasta o infimA parte din tragedia cea mare, §1 totu§i bietul om aproape se prabu§e§te... GAndul meu il urmAre§te : dacA nu

ar avea necazul lui personal, n'ar inregistra nirnic din suferinta nemärginitä a milioanelor de semeni. Lipsa de intelegere pentru durerea altora este izvorul tragediei, care, in desfA§urarea ei, il cople§e§te apoi pe cel neintelegator.

www.dacoromanica.ro

SUFERINTA UNUI SACUI Acelagi Roman, suferind pe urma granitei blestemate impuse de diktatul dela Viena, se repede zilnic,

sub ochii mei, la nenorocitul Sacui din Ardealul ramas sub stapanire maghiara. Ungurul ispagegte in aceeagi inchisoare pacatul de a fi trecut, la Bicaz, clandestin, aceasta granita, impins de dorul de a-§i vedea ibovnica. A venit

numai pentru o seara, sub cerul instelat, dar I-au prins granicerii romani §i acum, incarcat dupg obiceiul vremurilor cu banuiala de spionaj, agteapta, sub lacat, verdictul Curtii Martiale. Il vad, din cand

in cand, täind lemne, in fata bucatariei, manuind toporul cu maestria copilului din codrii Harghitei, in haine sdrentuite de pu§caria§, fluturate de viscolul

cu zäpada. Ma apropiu de el §i seam de vorba in limba lui materna: dorul de parinti §i frati il mistue

§i pe el acum. Ungurul gi Romanul sunt jertfele

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

262

aceleini chirurgii diplomatice a conducatorilor razboinici. Ungurul §1 Românul sunt mistuiti de acela§i dor de acasa, batuti de vfinturile grele, care §uiera plângând acelea§i tragedii ornene§ti, la fel prin

crfingurile codrilor din Harghita ca §i pe Retezat. Dar mai curfind se vor apropia ace§ti munti decAt ace§ti doi fii ai celor doua neamuri, sadite alaturi de catre destinul mare al popoarelor. Ei i§i arunca priviri de ura §i ostenelile de a-i apropia par zadarnice. Cu toate acestea, fiindca numai mrintii nu se infalnesc niciodata, dar oamenii §i popoarele mereu §i cu

atat mai rnult,

nicio ostenealà, niciun risc, nu

pot fi prea mari, prea greu de suportat, atunci cand e vorba sa luptam pentru idealul uman §1 cre§tinesc, al apropierii pa§nice dintre oarneni §1 popoare,

§1 mai ales atunci, and vecinatatea

istorica determina mereu in viata acestora, intAlniri, incruci§ari de drumuri. Neintelegerea acestui impe-

rativ categoric, de substanta superioara morala §i umana, a impins neintrerupt spre conflicte sangeroase, culminând in uria§a rafuiala din zilele noastre, care pfirjole§te intregul pärnfint, distrugand echilibrul

sufletesc, pacea §i fericirea intregii omeniri.

www.dacoromanica.ro

SUFERINTA A DOUA POPOARE In singuratatea gi linigtea din celulA, cele doua jertfe aIe aceleiagi nedreptati: paznicul rneu, refu-

giatul roman Gavrila Pacurariu gi Ungurul din celula vecina, taietor de letnne din Nordul Ardealului, ambii transilvaneni, au pus stapanire pe Ondurile mele. Cei doi personifica, in acest moment, toata tragedia unei adversitati, care, in decursul istoriei,

a pus fata in fata doua popoare, al caror vital interes comun ar fi trebuit sa le determine sa stea mereu unite. Am zis : aceste dotta popoare s'au intalnit la raspantii istorice mereu ca dugmane,

atunci cand

interesele lor trebuiau sa le afle alaturi. 0 cercetare obiectiva a istoriei lor, duce neindoielnic la aceasta concluzie, dupa cum o temerara gi interesata falsificare a istoriei a izbutit sa intunece

www.dacoromanica.ro

264

PETRU GROZA

judecata generatillor, aliinentand artificial traditia de ura gi vegnica dugmanie. Am crezut gi eu, din parinti gi mogi, in aceasta traditie. Am fost stapfinit de ea, 'Ana la prima evadare

din cadrele unei educatii primitive, avand la temelie nenorocita mogtenire a prejudecatilor. Trecand aceste

graniti inguste, luand contact cu lumea larga, cutreierand centrele mari ale civilizatiei contemporane

gi, mai presus de toate, cagtigand perspectiva gi orizont mai larg, intunerecul se risipi, ura se topi ca zapada in fata soarelui. Se nascu o dorinta nestapfinita de a lupta pentru intelegerea gi buna convietuire intre oameni gi popoare, in deosebi intre cele invecinate. Am putut sa-mi dau seama, astfel, ca o intelegere

nu numai ca este posibila intre poporul. roman gi cel maghiar, dar data fiind vecinatatea gi convietuirea istorica este o conditie esentiala, un imperativ de ordin geopolitic pentru fericirea reciproca.

Cercetand trecutul, ma opream adeseri la evenimentele din 1848, cand suflul revolutionar francez

a atins gi statele feudale din spatiul dunarean, clatinandu-le din temelii. Chiar gi cetatea Habsburgilor, Viena, a vazut in acel an, agatat de un felinar, pe un puternic strajer al ordinii feudale, iar poporul

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

265

maghiar, animat de revolutionarii Kossuth, Petbfi, ridica lozincile revolutiei burgheze. Dieta feudalä din Pozsony (Bratislava) prin hofaririle ei, speriati de cei 40.000 de Orani adunati pe ghiata Dunarii,

la Budapesta, de catre tfinärul poet Petöfi gi de alti revolutionari, desfiintä in grabi iob5gia, exproprie mogiile feudale, instaurà sistemul parlamentar §i guvern responsabil fatà de reprezentantii poporului, libertatea intrunirii gi a presei, etc.

Impiratul din Viena trimise impotriva poporului maghiar, condus de ckre primul guvern responsabil,

sub pregedintia lui Kossuth, armata recrutata din Austriaci, Cehi §i Croati, a generalului Jelasich. Kossuth se adresä diferitelor popoare ale Austriei, chemandu-le la lupta contra oprimatorului comun, pentru libertatea popoarelor, contra feudalilor, pentru revolutia burghezä.

Ce atitudine au luat Românii din Ardeal fatä de aceste evenimente ale anului 1848 ? Ce räspuns au dat chemgrii lui Kossuth ? Cunoagtem drumul pe care a fost indrutnat de catre intelectualii lui acest popor de iobagi, istoviti sub jugul feudalismului. E memorabil elanul de pe campia LiberfAtii din Blaj, ca §i eroica pornire a fanarului avocat Avram Iancu, de a pune capit, cu sabia, discursurilor nesfArgite §i de a pleca in muntii

www.dacoromanica.ro

266

PETRU GROZA

lui, pentru a chema la revolutie pe moti. Am trait cu totii, in deosebi in anii de tinerete, la caldura acestei legende a eroismului romantic, ne-am adapat

la izvorul traditiilor viteje§ti pastrate cu sfintenie, pe la toate vetrele romane§ti din Ardeal. Dar desnodimintele revolutiilor din 1848, cu tot ce le-a urmat in domeniul realitatilor, cercetate prin prisma dis,tantarii istoriei, fac ca aceasta cetate spectrala a beznelor sà dispara mistuità de adevarul istoric, necolorat, cu toate concluziile lui crude, dar cu atat mai reale. Kossuth §1 ai säi n'au §tiut sa-§i alature poporul roman din Ardeal la lupta comuna impotriva domniei nobililor de sub sceptrul habsburgic; pentru simplul motiv Ca in§i§i ace§ti revolutionari parasira

linia istorica a luptei, dupa ce la inceput au fost in stare sa mobilizeze toate energiile populare ale neatnului lor, animand massele dornice de libertate §i dreptate sociala, pe drumul revolutiei burgheze.

Dupa primul avant al revolutiei, conducatorii ei s'au lasat tfiriti in mla§tina compromiselor .cu beneficii, in cloaca vechiului sistem. In loc de o exterminare prompta a institutiilor feudale, in loc de

desfiintare neconditionata, fàrà zabava a tuturor privilegiilor, s'a tolerat o incetineala abila". Dieta convocata in graba la Bratislava, vota

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

267

repede, legi care desfiintau iobagia, declarfind libertatea proprietatii §i egalitatea in fata legilor. Aceasta, sub presiunea taranilor rasculati de arhanghelul revolutionar, poetul Petöfi. Dar spaima de moartea nobililor legislatori disparu deodata, dupa ce ace§ti tarani parasirä ghiata Dunarii la Rakos, unde se adunasera, imprä§tiindu-se pe la vetrele lor.

Prinzand din nou curaj, Dieta incepu, asemenea celei din Marea Revolutie Franceza, sa ingradeasca concesiunile facute poporului muncitor in a§a masura,

incat reformele" i§i pierdura valoarea practica in cadrul paragrafelor, care prevedeau despagubirile celor expropriabili de proprietatile §i drepturile feudale/Kossuth impra§tia mai departe trasnetele cuvantarilor lui incendiare, dar, in acela§i timp, se rasa inconjurat de ceata feudalilor, care sub masca nationalismului §ovin, subminau revolutia socialä. Conditiile obiective ale acelor zile indicau o noro-

coasa combinatie a nationalului cu econornicul, a luptei in acela§i timp pentru independenta nationala §1 eliberarea economico-sociala, dar judecata rece a

conducatorilor revolutiei fu intunecata de un naiv fanatism national. In chipul acesta, incetul cu incetul,

frontul revolutiei sociale fu päräsit. Intuitiv, prin instinctul colectiv otelit in decursul

veacurilor de iobagie, acest lucru fu simtit de

www.dacoromanica.ro

268

PETRU GROZA

poporul maghiar muncitor, care igi incruntä sprancenile", privind, dupa elanul initial, cu incredere toot mai limitatä actiunea lui Kossuth, inconjuratä tot mai mult de beneficiarii regimului feudal, care igi ffilfaiau cu emfaza pana de strut colorati rogu, revolutionar. In subcongtientul masselor de iobagi romani, in

sufletul poporului roman muncitor, se desvolta acelagi proces, aceeagi lipsa de interes, pe care nu-1 putea starni in sufletul lui colectiv, decat lupta unui popor vecin, pe linia revolutiei burgheze.

Fenomenul opera in sensul indepartarii acestor doui popoare, care apropiate de acelagi moment gi in aceleagi conditii obiective, cu forte unite ar fi putut realiza un pas mare inainte pe drumul libertatii nationale gi economice ale amandurora. S'a intamplat totul invers. Naivitatea tribunilor revolutiei motilor din 1848 a facilitat acest proces tragic in raportul celor doua popoare. Avram Iancu gi ai lui au confundat poporul rn-aghiar, iobagit gi el sub jugul feudalismului maghiar de march' purl, cu nobilii stapani ai mogiilor intinse pe meleagurile Ardealului. In ochii revolutionarilor lui Iancu, acegti grofi gi baroni personificau poporul maghiar insugi. Toata puterea revolutionara a motilor razvratiti era indrumata ideologic contra unui popor

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CRLULEI

269

la fel de strain de acei nobili. Era o indrumare pe linia antagonismului national. Degi tragic gi paradoxal acegti feudali, in majoritatea lor, erau de-a-dreptul straini de corpul etnic maghiar, fiind Candea, de origine romani. Conte le Kendeffi baronii Jozsika Iosaca, Nopcea i toti ceilalti,

ale caror castele erau devastate de lancierii lui Iancu, reprezentau acelagi regim feudal, contra caruia se ridicase, dela inceput, poporul maghiar. Tragica neintelegere a realitatilor, total lipsitä de cercetarea dialectica a acestora, la care s'a adaugat exploatarea vicleana a acestor neintelegeri de catre aceia care, au profitat totdeauna, in decursul istoriei, de divizarea popoarelor, pentru a le imparti" cu atat mai ugor, au dus la desnodaminte atat de triste pentru ambele popoare, provocand intarzieri in desvoltarea lor, pricinuind atata risipa inutila de energii, atatea suferinti de ambele parti, incat o fundamentala revizuire a raporturilor intre cele doua popoare este imperativa. Vom afirma, fail a putea fi contrazigi de realitatile istorice, ca niciodata conflictele intre poporul roman gi maghiar n'au fost determinate de interesele lor reale, materiale, dar cä ele au fost totdeauna

provocate de interese straine de ambele popoare,

www.dacoromanica.ro

270

PETRU GROZA

interese care combinate cu naivitatea unor conau dus la dezastrul comun. ducatori in general, simplist infatiChiar i povestea gata a lui Horia, Clogca gi Crigan, cu frangerea lor pe math' de catre Unguri", acopera alta realitate, denaturata gi ea pentru a deveni piatra de hotar pe drumul gregit al dugmaniei intre cele douà

popoare. Falsificarea datelor istorice a imbracat haina unei traditii sensibile, creeata artificial de catre o educatie tendentioasa din generatii in generatii, gi a constituit un permanent izvor de ura

contra poporului maghiar, intretinand setea de razbunare" fata de acest popor. Or, adevarul istoric

este ca poporul maghiar a fost cu totul strain de acest trist episod din viata de iobag a poporului roman.

Horia, taranul de cremene din muntii Apuseni, intruchipa revolta semenilor sai fata de nobilimea

de origine mixtà, in mare parte romaneasca pe aceste meleaguri, care beneficia din plin de sistemul

exploatarii feudale. Horia nutrea credinta in dreptatea imparateasca" dela Viena. Aceasta credinta era mereu alimentata in drumurile lui la cetatea

imparatului, unde era primit pe uga din dos. 0 audienta imperiala nu se ficea cu protocol pentru un biet iobag roman, opincar, iar istoria nu a inre-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

271

gistrat nicicand o intalnire intre Horia §i imparat. Petitiile desmototolite cu grija din traista motului puteau fi foarte bine primite de un semi-lacheu iar cu §nururi aurite, chiar de grad mai inalt, acesta a putut deveni, in fantezia populara, insu§i

imparatul. Divide et impera",

a fost deviza

casei Habsburgilor, singura pricepere a acestei case imparate§ti in decursul veacurilor. Deviza aceea era

pentru ea o chestiune de existenta. Ea se manifesta printr'un joc de echilibru. Conditiile obiective impuneau, ala dar, buna primire a crainicului motilor

nemultumiti de regimul nobililor, care, la randul lor (scontand gestul romantic din Dieta dela Pozsony-Bratislava, and au oferit vitain et sanguinem

pro regina nostra"), devenira din ce in ce mai cutezatori. Iosif al II-lea, fiul §i urma§ul acelei regine, se perfectiona in arta de a alimenta cu nadejdi sufletul diferitelor popoare ale monarhiei lui. Afara de aceasta, trebuiau infranate veleitatile crescande ale nobilimii.

E greu de precizat in ce masura aceastä arta a impins pana la directa incurajare a revoltei lui Horia contra leudalilor, dar e u§or de crezut ca. Habsburgul nu a fost pe linia revolutiei burgheze, al carei suflu a patruns §i in rnuntii Zarandului. Horia nu putea fi, a§a dar, pe faga§ul intentiilor

www.dacoromanica.ro

272

PETRU GROZA

imparategti, atunci and, supraevaluand incurajarea dela Viena, a proclamat, cu cinci ani inaintea izbucnirii revolutiei la Parisin bisericuta de lemn din Curechi revolutia burgheza de esenta pura, cu lozinca darimarii domniei feudale, pentru a cladi pe ruinele ei libertatea individuala gi egalitatea in fata legilor. Dar revolutia s'a declangat, motii gi-au

ridicat coasele gi au intins flintele, pustiind in calea lor cuiburile nemtegti, tot atatea cetatui ale sistemului feudal. Aceasta isprava, Insä, trecea dincolo de linia demarcationala a intereselor imperiului habsburgic, gi profitand de iarna grea, potolitoarea caldelor instincte revolutionare, imparatia a intervenit, pentru a curma pornirea primejdioasa. In padurea dela Albac, la focul din ascunzig, Horia gi ai lui, tradati de un preot roman, au fost pringi gi legati ghem, de catre ofiterul

austriac gi de soldatii germani ai imparatului", cu ajutorul catorva iobagi tradatori. Asvarliti in temnita cetatii din Alba Iulia, sub semnul vulturului habsburgic cu doug capete, au fost condamnati

de catre judecatorii acestui imparat german, in numele lui, la groaznica moarte pe roata. Dosarul procesului lor, sentinta i documentul executarii sunt aici, in arhiva tribunalului militar Kaiserlich" dar istoricii nogtri nu cerceteaza aceste documente

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

273

autentice, mai putin poetii nogtri din toate vremu-

rile, fiindca ele ar &drama o legenda, nutrita cu multa grija pe linia gi in epoca unui nationalism romantic. Ele ar dovedi ea' poporul maghiar a fost

absent dela groaznicul act, cä massele maghiare gemeau dub acelagi regim feudal, patronat de Habsburgi. Rostul nobililor

rep etam mereu : de care asistau, bucurfindu-se, la martirajul iobagilor rebeli,

origina etnica obscura sau chiar rornana,

a fost acela al Anei gi Caiafei, nesecundati insa de propriul lor popor, care, in aceeasi vreme, inregistra, cu aceleagi elanuri revolutionare, pornirea spre libertate gi egalitate, a popoarelor infratite

prin aceleagi suferinti. (Cu un deceniu in urma, and maghiarul Martinovics gi tovaragii lui au incercat sa ridice din nou poporul maghiar, aceeagi nobilime a aplaudat gi martirajul acestora, condamnati la moarte de catre aceiagi Habsburgi...) Traista lui Horia cu documentele imparategti a

fost degertata in ultimul moment, in focul din padure. Motul acoperea" pe cei dela Viena, iar acegtia il tradau in acelagi moment. Astfel colaborara

naivitatea unora gi giretenia altora la tragicul final, gi de asta data.

0, daca aceste doua popoare de iobagi s'ar fi intfilnit in timp gi spatiu alaturi, pe acelagi drum 18

www.dacoromanica.ro

274

PETRU GROZA

al revolutiei burgheze, contra aceluiagi dugman : nobilimea feudala 1... Daca gi-ar fi unit puterile contra calaului comun, Habsburgul din Viena Câtä suferinta gi exploatare de aceeagi substanta, cfite umilinti, cata infarziere pe drumul progresului gi al imbunatatirii vietii masselor muncitoare, cfita

jale indurata in urma acestor fatale diferentieri istorice ar fi fost inläturate... Dar memoria popoarelor e scurta, iar aceasta slabiciune este exploatata din plin de catre beneficiarii acestor diferentieri, dinläuntrul gi dinafara tarilor lor.

Numai astfel a fost posibil ca, dupa un timp relativ scurt in viata unui popor, cazul dramatic al revolutiei lui Horia, cu toate invataturile ce se impuneau, fu uitat, iar istoria s'a repetat in revolutia cu acelagi sfArgit tragic. Desamagirea motilor lui Iancu, provocata de

nerecunogtinta brutala a aceloragi Habsburgi, s'a

comprimat in tragedia personala a Regelui Muntilor". El s'a prabugit sub povara raspunderii, in clipa cfind ceata eroismului romantic gi a loialitatii credule dispäru, cedind desfagurarii crude a realitatilor, determinate de elemente cu totul straine de aceasta conceptie romantica. In ciuda acestor noi invataminte, in 1918, gre§eala se repeta. Vom continua inainte, pe drumul acestor fatale

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

275

conceptii, recidivand la infinit gi uitfind invatämintele trecutului ? Ne vom prabugi la fel tori cei care avem raspunderea acestor gregeli ?

Poporul, insa, e vegnic. El a supravietuit gicu jertfe inutile va supravietui. Instinctul lui de conservare, capacitatea lui de a Indura, cumularea acestor jertfe gi suferinte, ne vor duce la limita unde incepe clara lui viziune, careia nu i se vor putea sustrage cei care il conduc, fail riscul de a fi inlaturati de uraganul vointei populare...

* ...Paznicul Pacurariu, jertfa vie a neintelegerii acestor doua popoare, a parasit de mult celula mea.

Mara viscolegte, seara coboara incet. La lumina becului minuscul atarnat de perete, deapan inainte aceleagi ganduri, facand eforturi sa reconstitui faptele in jurul verdictului dela Viena, din 31 August 1940, prin prisma aceleiagi cercetari obiective, des-

bracat de prejudecati gi considerente subiective. Gratiile de fier, care ma izoleaza de lumea dinafara

gi imaginile noianului de nenorociri declangate de

acest arbitraj", care a violat dreptul la fericire al nenumaratelor familii romane gi maghiare, ma ridica la inaltimea unei judeciti impartiale, necontaminata de conceptii vulgare.

www.dacoromanica.ro

276

PETRU GROZA

Strigatul ignorantilor nu mai strabate aici. sa cercetam, prin urmare, faptele.

Inainte de toate, acest arbitraj 1-am cerut noi, Românii (adica Gigurtu, Valer Pop, Manoilescu, etc.),

supunându-ne a priori, fall rezerva, verdictului arbitrilor admi§i. Apoi, odata pronuntata sentinta, definitiva, inapelabilä prin caracterul ei, am strigat de durere, dfind curs revoltei contra nedreptatii materializata in ea §i cautând reparatii ulterioare, pe cont propriu, inafara

de cadrele verdictului. Avem exemple graitoare, chiar gi pentru cei mai interesati in aceasta materie. Textul lui prevedea, bunäoara, limpede, cä toate bunurile publice, toti cetatenii, inclusiv, deci, functionarii publici, vor ramanea pe loc, pana la regle-

mentarea definitiva in cadrele dispozitiunilor arbitrajului, cu inventariere §i dreptul de a opta pentru cetatenia maghiara sau romana, in termenul stabilit. Noi am evacuat insa, la ordinul guvernului, dupa sentinta, tot ce am putut, la rep ezeala, inainte de a fi ocupat de maghiari teritoriul adjudecat lor

de catre arbitri. Pe dinaintea noastra, defilau in coloane nesfir§ite, autocamioane, trenuri, trasuri din Nordul cedat, spre Sudul Ardealului ramas, cu

incarcaturi de mobile oficiale, banci de §coala, piese de clinica, spitale dtmontate, etc., in fantastice

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULE/

277

variatiuni. A doua zi dupa pronuntarea verdictului,

guvernul roman a transferat mici functionari ai Statului roman, de origine etnica maghiara, gi numai

pe acegtia, din Sudul ramas, in Nordul cedat statului maghiar, cu ordinul de a pleca la locul destinat

in 48 ore. Ne aunt viu intiparite in memorie o serie nesfargiti de scene dureroase : nenorocitii plecau cu geamantanul in spate, despartindu-se atat de neagteptat de ai lor, de cuiburile gi trebugoarele

lor, de vatra unde igi agonisisera ceva cu munca unei vieti, din care 23 de ani pugi in slujba statului roman, care acum se debarasa atat de brutal de ei. Ii intalneam prin toate colturile strazilor ; ceferigti, functionari financiari, ai justitiei, barbati gi femei, cerandu-ne cu lacrimi in ochi interventia, pentru a nu fi smulgi in pragul toamnei din agezarile lor, din mijlocul familiilor lor, care nu puteau pleca

cu ei in necunoscut. La interventiile noastre, ni se raspundea de catre gefii de serviciu, stereotip ,.: Trebue sa plece, fiind transferati prin ordinul telegrafic al d-lui ministru". Mai mult, unele autoritati aratau un formular de declaratie, semnat de catre functionarul de origine etnica maghiara, prin care

acesta cerea transferarea in Nordul cedat. Admit ca se aflau gi de acegtia, care chemati de glasul sangelui infierbantat de revenirea domniei maghiare

www.dacoromanica.ro

278

PETRU GROZA

in Ardealul de Nord

s'au grabit si se fericeasca

acolo cu un ceas mai devreme. Dar textul dela Viena, acceptat gi intarit cu semnitura reprezentantilor de trista memorie ai Statului roman, prevedea o proceduni comuna, obligatorie pentru axnbele parti, in cazul cand oamenii ar fi optat pentru cetätenia celuilalt stat. Din punct de vedere

juridic gi al obligatiunilor sentintei, ne mai land in discutie buna credinta e clar cä guvernul roman trebuia sa respinga categoric astfel de cereri de transferare dintr'un post din interiorul ramas sub imperiul roman, intr'unul trecut sub imperiul maghiar.

Dar multe din acele cereri au fost srnulse functionarului de origine etnica maghiara, in atmosfera de panica ce cuprinsese pe maghiarii ramagi sub imperiul Romanilor, indarjiti de rapirea Nordului. Omul autoritatii, in deosebi al Politiei gi Sigurantei,

se uita crunt, functionarul minoritar semna

gi

plfingea. A doua zi dupa diktat, am asistat, in co. muna vecina Simeria, la transferarea celor peste 300 ceferigti de origine etnica maghiara, pe care ii cunogteam, In majoritate, din copilarie, fiind in contact permanent cu aceasta veche colonie a perso-

nalului de cai ferate (eram de peste doua decenii pregedinte onorific al Caminului Mecanicilor C. F. R., etc.). Am putut constata ca, in majoritatea

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

279

lor covargitoare, acegti nenorociti fusera constrfin§i

sa setnneze gi implorau, inteun glas cu familiile lor, sa fie lasati pe loc. Era de inteles disperarea lor, care transformase strazile linigtite ale bietei colonii afumate, intr'o vale a plangerii, fiindca, cu toata simplitatea lor, igi dadeau seama ca locurile unde erau transferati, in Ardealul cedat, nu erau vacante, ca, deci, färà asentimentul concomitent al

statului maghiar, vor ramane pe drumuri. Dupa cum s'a gi intamplat. Luni de -zile dupa arbitraj, am intalnit pe multi dintre acegtia hoinarind in mizerie, fara slujbe, pe strâztle Clujului, etc. Valurile de ura reciproca, starnite de stupida judecata dela Viena, au cotropit orice ratiune, au intunecat mintile, inlaturind orice incercare de a opri cursul luat. Neobservat de poporul chinuit, s'a strecurat intre

altele, giretul joc cu transferarile, joc putin inteligent, facut de guvernul roman. Jocul acesta va fi infierat ca una din crimele care au pricinuit nenorocirea atator familii, distrugerea atator elminuri...

Dupi verdictul dela Viena, incepurä sa apara in Monitorul Oficial" roman, decretele de transferare colectiva a functionarilor de origina etnica maghiara, pentru a se da astfel forma legala" actului

www.dacoromanica.ro

280

PETRU GROZA

consumat (realitatea e ca acegti functionari fusesera

trimii peste granita noua, cu mult inainte). Dar pentru a fi in forma" gi fata de comisia germanoitaliana, care veghea" la executarea prompta a hotaririi dela Viena, guvernul romancare gtia ca aceste transferari sunt neconforme cu textul ei ex-

plicitdateaza decretele, aparute in Mon. Of." din 10 Septemvrie, deci dupà Viena, cu data de 16 August 1940. Aga dar, guvernul roman pusese

o data anterioara verdictului, ca gi cand aceste trans ferari nu aveau nimic comun cu arbitrajul dela Viena, care, la acea data, Inca nu se putea prevedea.

Daca orgoliul nostru national ar predispune la solidarizare cu guvernul roman, peste orice considerente de umanitate gi cregtinism, dincolo de marginile govinismului national, acelagi guvern ne

inchide acest drum prin aceasta antidatare, care descopera brutal, qiretlicul.

Iata gregeli, mai mult deck gregeli,crime, care s'au razbunat amar. Guvernul maghiar, prezidat de contele Teleky, care a plata tragic gregelile proprii, luandu-gi singur

viata (niciunul dintre celebri nogtri participanti la dezastrul dela Viena nu gi-a tras un glonte, pecetluind astfel in fata istoriei, nedreptatea ce

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

281

s'a facut pe urrna gregelilor lor), a reactionat fata de aceste incercari de a salva pe uga din dos ceva

din ceea ce ni s'a luat la Viena, incercari de a repara intarziat prostia proprie. Mentinandu-ma cu incapatanare pe linia unei judecati obiective, desbracat de patimile care au cuprins pe semenii mei, in deosebi pe intelectuali, prevazand catastrofele care de fapt au urmat pentru ambele parti,am cercetat temeinic faptele, trecand tot ceea ce se afirma prin prisma unui control imediat,

pe teren,atat la noi, cat gi in Ungaria, in Ardealul

rapit, unde treceam a treia zi dupa Viena gi de multe ori mai tarziu, multumita intamplarii de a fi avut relatii personale cu unii din demnitarii maghiari din acel timp, fogti colegi de gcoala gi prieteni de demult. Guvernul maghiar, la fel de gregit, pornise la randu-i, pe drumul razbunarii. Contele Teleky, primul ministru al Ungariei, proaspat intregite" pe atunci, cu Ardealul de Nord, veni in capitala acestei provincii, la Cluj, imediat

dupa arbitrajul dela Viena. El solicita, iar fruntagii poporului roman ramagi sub imperiul maghiar

primesc, o intalnire directa pentru a stabili tin modus vivendi. Dr. Hatieganu, fost ministru, Dr. Dunca, fost prefect gi altii, imbracara protocolar

www.dacoromanica.ro

282

PETRU GROZA

fracul traditional, intampinand pe premierul maghiar. Conte le Teleky, om de inalta cultura, dar mereu sentimental, facfind politica mai mult pe linie emotiva, cleat pe aceea a judecatii reci (aceasta se fu cald, confirma §1 prin tragicul lui sfar§it), mai mult decat prietenos, incalzit evident de succesul

maghiar obtinut la Viena. Realitatea aceasta o confirma doctorul Dunca, chiar §i in clipa and acela§i conte gentilom" il asvirli cateva zile dupa aceea, impreuna cu familia, peste granita noua. Intamplarea lui este tipica pentru toate celelalte cazuri ce s'au petrecut in acest timp. Reproducerea ei va constitui, poate, udizvor de orientare asupra reali-

tätilor istorice §i de concluzii, care vor favoriza patrunderea luminii in intunerecul falsificarilor de proportii istorice. Dr. Dunca, avocat, mare proprietar, fost prefect roman al Clujului, aparu ca §1 multi altii, cu nevasta, copiii §1 un geamantan in mana, la Deva. Se refugiase acolo, dupa expulzarea pe care sub impresia evenimentelor traite cu putine clipe mai inainte o infati§a in conversatiile noastre, astfel : Dupa prieteneasca strangere de mana cu contele Teleky, la receptia din Clujul ocupat de maghiari,

Romanii se inapoiari la vetrele lor, cu convingerea ca guvernul §i noul imperiu maghiar se vor

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

283

calauzi de ideea unei frate§ti intelegeri §i a unei pa§nice convietuiri intre popoarele vecine §i conlocuitoare, §i ca trecutul va fi uitat. Destinderea fu de scurta:durata. Guvernul maghiar,

schimband brusc atitudinea, lovi fulgerator. Servindu-se de cartea de telefoane, in lipsa de alte liste indicatoare la repezealä, autoritatile somara

un mare numar de familii romanesti si paraseasca

tara, neavand voie sa ia mai mult cleat un geamantan mic §i o paturä, in term en de rdoug ore Sbarnaitul telefoanelor impra§tie panica §i consternare in familiile lovite de aceasta barbara masura. Intre ele, era §i familia doctorului Dunca. Ace-

sta, primind tarziu ordinul, mai avea numai trei sferturi de ora 'Ana la plecare. Buimacit de tragica intorsatura, ratacea prin multimea de Romani

expulzati, din Gara Clujului, a§teptand invagonarea. La un moment dat, un reprezentant al autoritatilor il smulge dintre ceilalti : Domnule, d-ta e§ti chemat la telefon de citre d-1 prim ministru, contele Teleky, care dore§te sa-ti vorbeasca din

Budapesta". Un mare semn de intrebare, apoi o licarire de lumina §i nadejde patrunsera in sufletele cernite. Si fie o revenire? Se va putea vorbi celui care detine in mina lui destinul miilor de oameni impin§i la marginea prapastiei, pentru ca

www.dacoromanica.ro

284

PETRU GROZA

aceeagi mana sä devina un ajutor de ultim moment?...

Raspunsul intrebarilor chinuitoare fu sdrobitor : Domnule doctor Dunca, te-am chemat la telefon, pentru a-ti spune sà comunici celor de dincolo Ca, daca vor continua cu porcariile (sau cam aga ceva), aruncand la granita noastra multimea de functio-

nari transferati samavolnic, pe care nu-i putem plasa, vom recurge la retorsiuni gi mai drastice, and la randul nostru gi mai multi Romani peste granita." Conte le Teleky tranti aparatul, iar doctorul Dunca lua drumul trenului de marfa, inchis gi ghemuit in vagonul de vite, alaturi de multimea trista de Romani desmogteniti, pentru a fi apoi supugi cu totii, la granita artificiala dela tunelul Turda, unei brutale perchezitii trupegti. Se cautau obiecte de valoare, briliante, bani... Doctorului Lupan, medicul asistent al clinicii din Cluj, jandarmul maghiar i-a ajutat trecerea granitei cu o puternica lovitura de cisma in spate, rupandu-i ultimele vertebre i facandu-1 bun de spital pentru cateva luni. Cam astfel au fost tratati cetätenii gi agoniseala lor de catre autoritatile respective romane sau maghiare sub regim zis constitutional legal, in vizul lumii civilizate.

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

285

Guvernele §1 cei cornpetenti, care au patronat

aceste alunecari pe un povarni§ care a dus, fatal, la o supralicitatie in retorsiuni" de ambele parti, §i-au asumat o mare raspundere in fata istoriei acestor doua popoare, carora le-au stors atatea lacrimi §i au pricinuit suferinte de nedescris locuitorilor nenorocitului Ardeal taiat in doua. Subcon§tientul celor responsabili presimte scadenta

acestei raspunderi ; de aici, silintele neincetate, de ambele parti, pentru justificarea neomeniilor proprii cu faradelegile celuilalt.

Am furat vecinului un ou de sub gaina lui, el imi fura in noaptea urmatoaredrept retorsiune" un bou din grajd. Bine vecine, sa-mi furi un bou ?" Tu ai inceput". Dar eu ti-am furat numai un ou I"

Discutia, oricat de interesanta, poate fi dusa la infinit dar fondul ramble indiscutabil : ambii sunt hoti, deci de condarnnat, chiar daci unul este intr'o masura mai considerabila decat celalalt. Condamnarea va constitui un act de edificare pentru ambele popoare. Se vor desvalui dedesubturile, total straine de interesele lor vitale. Stabilirea gre§elilor, urmata de sanctionarea celor responsabili, va constitui, deasupra noianului de

nenorociri traite de ambele parti in ultimii ani, piatra de monument, care ne va indemna si pärasim

www.dacoromanica.ro

286

PETRU GROZA

drumul dugmAniilor färi sffir§it, din care nici and noi, dar totdeauna altii au ie§it cu folos, §i sA-1 luam pe celallalt: al intelegerii intre popoare, färA pretentii de superioritate sau dominatie reciproci.

www.dacoromanica.ro

0 DEVrEPTARE iN ZORI 26 lanuarie Nu s'a luminat de zi, §i suntem treziti de plansete de femei, amestecate cu tipete disperate. Se aud §i lovituri, care completeaza ritmul acestui trist concert de dimineata. Mai tarziu, aflu ca erau mai

multe femei, intelectuale, banuite (impreuna cu sotii) de activitate subversiva" §i care se opuneau transferarii lor din nou in cladirea Sigurantei din bulevardul Pache Protopopescu, la o ore: atat de matinala, pentru anchetare. Cunosc acea cladire tnisterioasä, cu sali §i coridoare tainice. Am fost §i eu dus, intr'o noapte, acolo, pentru o infati§are, despre care am amintit mai inainte. Amintirea acelei

plimbari in anticamera" justitiei militare ma va urmari mult timp... Femeile au fost ridicate §i noaptea trecuta. Este, deci, de presupus, ca experienta facuta le smulgea tipetele de groaza. Aceste serenade, cu stridente care patrund 'Jana

www.dacoromanica.ro

288

PETRU GROZA

..

in fundul sufletului, aceste plimbari ale detinutilor

ridicati din celulele lor in miez de noapte (ca gi cand zilele nu ar ajunge pentru neincetata macinare a materialului uman) fac ca lacagul nostru zavorit,

mohorit, sa devina iad, iar gandurile noastre gi mai incrancenate. Somnul gi-a luat sborul prin gratiile de deasupra ugii, spre coridorul luminat de becul anemic, care pare gi el epuizat de tot ceea ce a vazut, agteptandu-gi sfargitul in bratele zorilor de zi, ce intarzie. Plansetele gi suferintele cauta refugiu sub aripile noptii, intocmai cum noaptea ignorantei gi rautätii omenegti este un acoperig atat de ocrotitor pentru relele ce gi le pricinuesc oatnenii gi popoarele.

E ora cinci dirnineata

gi hotul va fi prins",

spunea odata, intr'o cuvantare, plugarul jiian Danut Sotanga.

Dupi cum noptii ii urmeaza ziva, tot astfel intunerecului gi ignorantei trebue sa-i urmeze lumina cunogtintei gi intelepciunii, menita sa alunge, ca pe nigte visuri urate, atatea dureri.

* Am pagit mai de dimineata pe zapada lucie sub prirnele raze de soare. Deasupra, un cer de un al-

bastru adanc. Narile se lipesc de ger. In curtea

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

289

inchisorii, nu se ive§te nimeni Inca, afari de Ungurul care a trecut granita de dragul ibovnicei. Ca de obiceiu, a fost scos din celula cu noaptea'n cap, sa crape lemne pentru bucatirie. Da cu toporul, sufland din cand in cand in degetele inghetate. Ne strfingern mana, dar nu e chip sa seam de vorba: gerul ne accelereaza mi§carile. El taie vartos lemne,

eu masor, aproape alergand, curtea inchisorii, pe distanta atat de cunoscuta dintre bucitaria impodobitä acum de dantelaria turturilor lungi de ghiati §1 mormanul de gunoiu caruia i-a inghetat pang §i mirosul.

Plimbarea mea de azi e nereglementara, inafara timpului stabilit. In ultitnele zile, regimul men de inchisoare s'a mai indulcit, fara a fi nevoie de interventii sau compromisuri. Se petrece ceva ; vlajganii

mai mari a Sigurantei

§1

Curtii Martiale, alta

data atat de gravi §1 banuitori, ridica acum palaria

sau duc maim la chipiu cand trec pe langi mine, ba unii ma intreaba §1 de sänatate §i uita mereu sa-mi puna lacatul la u§ä. Eu profit din plin de aceasta

tacita ingaduinta, päräsesc celula de dimineata, fira autorizatie, cu o u§oara mustrare in suflet provocata de avantajarea mea in raport cu bietii mei tovara§i de su ferinta.

Nu reactionez nici la porunca toata lumea in 19

www.dacoromanica.ro

290

PETRU GROZA

celula", strigata chiar in clipa cand apare un trist convoiu de noi locatari, flancati de cerberii serviciului secret". Tree in revista, cu coada ochiului, fetele pamantii din convoiu, uncle desfigurate de vfinatai. Imaginatia mea cuprinde, o clipa, cu induiogare, framantarile §i faptele acestor oarneni, care nu sunt din randul raufacatorilor. Jertfa §1 suferinta solidarizeazi pe cei care poarti

in suflet sentimentul onestitatii luptei lor. Incep,

apoi, sa alerg din nou dela un capat la altul al curtii, in ger, sub cerul senin. A fost cea mai lunga plimbare, de cand ma aflu in inchisoare. M'arn desmortit multe ore. Soldatii, care se plimbau alaturi in cojoacele lor uria§e tropaind, s'au schimbat de doua ori. Refacut, ma inapoiez in celula, unde salut cu entuziasm ciorba de fasole care abure§te. Ma lungesc

pe salteaua de paie, care pentru prima data mi se pare prietenoasa §i confortabila §i cad intr'un sornn adanc.

www.dacoromanica.ro

SE LARGESC CATUSELE... 27 Ianuarie

Tulliu Goruneanu ma viziteaza din nou. Il vad pentru a treia oara. Incep sa-1 cunosc mai bine pe acest om, pe care la inceput 1-am primit cu neincredere. Degi prezentat de inginerul Rica Georgescu, decanul" celor inchigi aici, aparitia misterioasa, intr'o seara, a acestui barbat elegant, cu tâmplele argintii gi cu ochii negri patrunzatori

tradand vointa tenace de a patrunde in sufletul celui din fata, facea sa-1 privesc cu rezerva marita. In lurnea aceasta, a abilitatilor orientale, combinate

cu giretenie gi calcul apusean, e foarte greu, cu toata experienta unei vieti gi cu toata incordarea, si stabilegti &cá ai in fata un inamic sau un prieten. Mi s'a prezentat, cu titlurile respective. Ofiter superior in rezerva, major magistrat, in functie pe langa Pregedintia Consiliului de Minigtri,

lucreazá cu Cristescu, geful temut gi .atotputernic

www.dacoromanica.ro

292

PETRU GROZA

al serviciului secret dela Siguranta Statului, fiind in acelagi timp gi omul de incredere al conducatorului" Statului, auto-maregalul Antonescu... Altfel, ocupatia lui civila pregedinte la Curtea de apel din Timigoara constitue pentru el un titlu de apropiere pe linia regionalismului nostru. Nefiind anchetatorul meu, nu avea calitatea de a ma cerceta. Ca magistrat militar, i s'a deschis poarta temnitei, dar pragul celulei mele nu-I putea trece decat ca particular, cu discretia neinregistrata oficial de catre cerberii inspectori ai sectorului meu secret". Avem impresia ca ne suntern vechi cunoscuti. Conversatiile sunt incordate, solicitand ambelor /Atli eforturi cerebrale. Maregalul nu se indoegte" de patriotismul meu, ma crede chiar mare patriot", imi spune Goruneanu. Dar ... sunt lucruri de lamurit gi proceduri de completat. Hotarit, Tulliu Goruneanu igi indeplinegte cu mult devotament, aproape cu pasiune, functia pe care complicatul aparat al Statului i-a rezervat-o.

El nu are pretentia de a indruma evenimentele sau determina linii de actiune, ci se limiteaza pur i simplu la implinirea functiei lui de piesa mai delicata, in mecanismul acestui aparat. Sarcina aceasta o indeplinegte, insa, cu insufletirea

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

293

omului care refuza Si devina un simplu instrument,

gi pastreaza mereu in inima un pic de umanitate. In garnitura oamenilor - guruburi, mari gi mici, mecanizati 'Ana la animalitate, zelogi /Jana la slugar-

nicie, abrutizati in exercitiul functiei lor de paznici ai regimului dominant, acest magistrat constitue

un contrast atat de izbitor cu tot ce este in jurul nostru, incat aproape intereseaza mai mult persoana lui, deck misiunea pe care o indeplinegte, evident,

cu gtirea celor competenti, dar nu maginalicegte.

Oricat de preocupat de gandul libertatii, de in demnul de a rupe zavorul care ma desparte de lumea de afara, apreciez cu sange rece ostenelile lui, nu supraevaluez limitele gi rostul misiunii lui, nu ma las, deci, tarit pe linia compromisurilor gi a eliberarii cu orice pret, pentru a ma arunca dupa firul de paiu ce mi se intinde... De-a-lungul coridoarelor inchisorii, celulele adapostesc un gir de prieteni de valoare, cazuti pe acelagi drum al luptei

pentru o lume mai buna. Acegtia nu sunt vizitati

de crainici ai salvarii, iar grija de a ma elibera numai pe mine insumi ar fi egala cu o tradare nu numai fata de tovaragii de suferintä, ci gi fata de linia morali gi ideologica, gasita prin cercetari gi dupa sbuciumul anilor din urma... La plecare, oaspele nocturn adaugi.:

www.dacoromanica.ro

294

PETRU GROZA

In tot cazul, va pot spune ca va bucurati de o mare popularitate. Zilnic vi se cere eliberarea, de catre diferiti cetateni §1 grupuri din diferite provincii ale tarii. Recent, s'a produs interventia decanului Facultätii de tiinte a Universitatii din Cluj Timi§oara, pro fesorul Ionescu, prodecanul baroului avocatilor din Timi§oara, Brudariu, §1 altii, accentuand cu totii asupra personalitatii D-voastra, asupra

felului Dvs. de a fi §i subliniind locul pe care-I ocupati in aprecierea tuturor celor care va cunosc §i care s'au bucurat de ospitalitatea Dvs." Din aceasta declaratie, am retinut un singur lucru real, mai real decat o popularitate trecatoare, decat recuno§tinta celor multi care au calcat pragul sufletului §i casei mele, mereu deschisi pentru toti drumetii : catu§ele care mi s'au pus, cu atata dibacie,

se largesc incet, sub apasarea manifestatiilor de afara pentru eliberarea noastri. Nu fiindca aceasta manifestare a prietenilor intelectuali, muncitori §i plugari, ar putea deveni, pentru cei cari ma detin, o actiune primejdioasa in conditiile actuale §i ca. le-ar putea forta, eventual, mana, dar fiindca aceasta mi§care a prietenilor dinafara coincide cu nelini§tea con§tiintei celor care au determinat arestarea noastra.

cand ai con§tiinta 1initità, poti trece noaptea prin codri salbatici, fara sa te sperie nici traznetul,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

295

dar cand o ai incarcata cu raspunderi grele, cu ispravi rele gi cu viziunea unei finalitati travei tresari gi la migcarea unei frunze in camp liber gi in ziva mare. Barometrul acestei gice,

congtiinte arata, cu impecabila preciziune, masurile nelegiuite luate de regimul de dictatura. Perspectiva unei eliberari nu e, deocamdata, mare, fiindca din aceeagi conversatie cu omul regimului, retin ca mai tari decat gefii sunt aghiotantii acestora,

iar acegtia din urma sunt ei Inii prizonierii gregelilor proprii, care i-au situat pe terenul unei captivitati fatale, determinata dinlauntrul gi din afara tarigoarei noastre. Cu toate acestea, pamantul se migca; imi pastrez

credinta in destinul meu, chiar gi in clipa and vizitatorul dispare din celula, lasand in urma lui, sgomotul zavorului tras gi al lacatului ce se

inchide in noaptea care a coborit de-a-binelea.

www.dacoromanica.ro

CUM SE INSTRUESTE"... 28 lanuarie

Noaptea, pe la ora trei, sunt trezit din somnul adanc de Vitai puternice la uga principalà, situata spre curte, a coridorului. Celula mea se afla exact in fata acelei ugi, care se inchide gi se deschide mereu, facandu-mi sa inregistrez orice migcare in aceasta inchisoare, intreaga ei circulatie. De asta data, se pare cä se petrece din nou ceva din categoria intamplarilor neobignuite, fiindca de-a-lungul coridorului strabate, [tunator, glasul celor mai temuti gefi comisari sau inspectori (toti au pretentii

la acest titlu) : Dirlea gi Bragoveanu. In deosebi, cruzimea lui Darlea a devenit legendari gi inimile se s-trang ori de ate ori aceasta Hark' a Serviciului Secret igi face aparitia, de obiceiu dupg miezul noptii, pentru a ridica gi a duce in camera cercetarilor" obscure din Bucuregti, la etajul casei negre din Bulevardul Pache Protopopescu 2, sau pentru

www.dacoromanica.ro

298

PETRU GROZA

a aduce de acolo noi pacienti. Ii simti chiar din

curtea inchisorii, dupi felul cum trantegte uga automobilului sAu de transport, care igi anuntà sosirea cu sbArnAitul cunosctit al motorului, care lupta cu gerul noptii de iarna grea. Cruzimea taciturnA a lui Dar lea se completeaza cu iegirile galAgioase ale pateticului Bragoveanu.

Ambii fac totul, pentru ca in toate) celulele, dea-lungul coridoarelor din fatä gi din dos, &A disparä

bruma de odihng a sufletelor sbuciumate. Bragoveanu inalt, puternic, cu voce stridentà, pe care o ridicä la octava supremA, o ia razna, firà sistem, rApit de avAntul initial, de-a-lungul coridoarelor, pe la toate uile, rräcnind la gardienii irtreziti din amorteala gi atipeala serviciului nocturn. Lovegte

ugile cu piciorul: Aici pe cine ai?" Dar aici ?" Pe Asta sä mi-1 dai afarl SA-1 muti dincolo !" Cum, nu-i gtii pe toti pe de-a-rostul? Nu gtii pe cine pAzegti ?

Stai, caine !"... Numai pagii sol-

datilor igi mentin ritmul in fata usilor. Ei nu sunt supugi direct acestor inspectori, fiind comandati de unitatea militara cãreia ii apartin ; privese cu indiferentä, amestecatà cu dispretul ostagului care a trait ororile frontului, exhibitiile vlajganilor

civili". In sffirgit, acegtia pleacä, ducAnd cu ei o grupà de arestati, pentru a-i supune tratarnentului,

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

299

gen propriu, care a devenit celebru. 0 sfagietoare

durere imi strabate inima, cand aflu ca, printre cei dugi, se afla gi cativa dintre prietenii mei. In deosebi, sunt ingrijorat de Miron Be lea. Acest taran hunedorean, luptator de elita al Frontului Plugarilor de odinioara, atat de tanar gi de voinic ieri, pare a fi favoritul" inspectorilor. In fiecare noapte 11 ridica, iar dimineata ii aduc inclarat,

extenuat, cu ochii cazuti adanc in orbite. Intre doua baionete, la spalator, imi goptegte : Sunt tratat groaznic". Aflu, apoi (prin semnele conventionale ale inchisorii, prin conversatiile fragrnentare, intalniri scurte, furate bucatarului gi soldatilor, cand ne deschid u§ile pentru a ne turna in farfuriile

de tinichea ciorba de fasole), ca prietenii sunt legati ghem, batuti la talpi, dupa ce sunt incaltati

cu ciorapi de postav gros, li se umfla plarnanii cu o teava de cauciuc varita pe git, etc. Puternic gi elastic, plugarul acesta cu vointa de fier, §i-a rupt deunazi legaturile, smulgandu-se din bratele celor patru comisari, pe cari i-a rasturnat impreuna cu masa de tortura. Iegirea I-a costat o rnasea, fiind izbit puternic in obraz, pe la spate, cu pumnul,

de catre unul din anchetatori". Cazut in nesimtire pe podele, mai putu sa auda reprogul unuia dintre ispravnici, impresionat oarecum de sangele

www.dacoromanica.ro

PETRU GROZA

300

ce se revarsa din gura : Vezi, l-ai omorit. Ti-am spus ca oamenii a§tia puternici suporta mai greu..." Miron Belea se trezi sub du§uri de apa rece : fu

spalat §1 readus in celula, pentru ca astazi sa fie dus din nou, impreuna cu minunatul luptator, profesorul universitar Vladescu-Racoasa (cap de savant, profilul omului hotarit), cu tanarul §1 energicul avocat Magheru, fiul pre§edintelui dela Casatie, §i altii. Dimineata, sunt adu§i cu corpurile frante,

au fetele pamantii ale celor coboriti de pe cruce. Zadarnic incerc sa-mi rechem somnul alungat... In zori, ma indrept spre spalator. Se aglomereaza aici barbati §i femei de toate categoriile, umplandu-1 cu un miros ascutit, de sudoare §1 rufe spalate in acelea§i ligheane. Cu capul sub apa rece a robinetului, ne spalam, aruncandu-ne cuvinte de imbarbätare. Inspectorul §colar Simion, acest varstnic bucovinean corpolent, chinuit de astmä, i§i. face

gimnastica", cu pieptul gol, la geamul deschis. Omul manifesta mult curaj §1 incredere in destinul aostru §i in ziva de maine. La un moment dat, striga

Priviti-1 !"

Ce?" Rasare 1"

Cine?" Exasperat, Simion racne§te :

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

301

Soarele I Soarele rogu!"

Ei gi ? Pai cum vrei sa fie?" i Simion, indignat :

De ce nu rasare odata albastru?" Ne privim unii pe altii gi dam drumul cu mai muIta putere robinetelor... Astfel incepem o zi noua, readugi cu totii in celule gi lasati acolo cu gandurile, palind de nos-

talgia razelor de soare dela geamul spalatorului. Razele nu mai plutesc, ca nigte fire de paie, in bezna celulei. Ceasurile trec greoiu, cu picioare de plumb. Spre amiaza, cand pandearn semnalul pentru a iegi la plimbare,un stri gat de-a-lungul coridoarelor,

repetat la fiecare ugi, ne fixeaza pentru toata ziva in celule pe care, pana la noi ordine, nu mai avern voie sä le pärasim. Sunt interzise chiar gi vizitele reglementare, pentru cei care aveau voie sä le primeasca. Aflarn : aceasta inräutatire a regimului se datoregte

faptului ca la Polonezii care au fost transportati deunazi de aici in lagärul dela Tg. Jiu, s'au aflat arme, provenind din aceasta inchisoare, unde le-au tinut ascunse. Directia a primit avertisment, inspectorii ocara gi pedepse, gardienii chiar batai, iar noi, detinutii, aceasta inasprire a regimului, care ne

rapegte din posibilitatea de a ne adanci privirea

www.dacoromanica.ro

PETRI' GROZA

302

in albastrul cerului gi de a ne umple plamanii cu aer proaspat. Sufletul igi apleaci mohorit aripile. Condeiul se pune pe lucru greoiu gi anevoie, sfargind prin a se culca de-a-lungul paginii neispravite, scapat din

degetele amortite ale unui trup obosit. Trupul cedeaza, apoi in intre gime, tavalindu-se invaluit in

blana gi caciula trasa adanc pe ochi, de-a-lungul patului de fier. Nu gtiu, poate am dormit toati ziva. Sgomotul lacatului scos dela uga ma readuce pe pamant, becurile electrice licaresc pe coridor, in seara coborita

tiptil. Bucatarul de langa carucior intinde blidul de tinichea prin uga intredeschisa : ciorba. Viata igi

depune biletul de vizita aga cum este, in toata goliciunea ei.

www.dacoromanica.ro

LA CERCETARE

29 Ianuarie

Am fost transportat azi, de catre martialul inspector Tänisescu, mereu moroc5nos §1 cu privirile mfincátoruhii de oameni, in cabinetul cApitanului Nicolau, la Curtea Martian". Ma prime§te, ca §1 pani acum, prietene§te. Nu e militar de carierä, ciPre§e-

dinte la un Tribunal civilprototip al magistratului calm cu gesturi stäpanite. De staturä mijlocie, cu ochii limpezi, indicand un suflet echilibrat, prive§te

mereu, adanc, in ochii vorbitorului. Evident, egte intens angajat in efortul de a concilia con§tiinta lui de magistrat cu functiunea impusä acum, prin mobilizarea lui la Curtea Martiali (nu prea am constatat

aceasta silinti la altii). Pare a nu g5si alta ie§ire din contactul inerent acestei duble calitäti, deck prin täräginarea unui interogatoriu formal, evitând chiar §i in conversatii detaliile banale din filele uria§elor dosare, care zac ordonate p e masä §1 in

www.dacoromanica.ro

304

PETRU GROZA

care se gasegte munca de ani de zile a organelor politiei secrete. A acelor organe care ne adunau sau la nevoie ne plismuiau acte gi fige. Omul arata,

insa, cu atat mai mult interes pentru ansamblul problemelor, care agita pe oamenii pringi in mrejele

acestor vigilenti apäratori ai temeliei. Statului. El conteaza pe solutionarea intr'un fel sau altul, de sus in jos a pricinii mele, prin hotarirea guvernului pe linia considerentelor politice. Aceasta, dat fiind ca materialul adunat aici n'ar putea fi macinat in cadrul unui proces normal. In acelagi timp, il obligi la aceasta gi manifestarea hotaririi noastre darze de a sustine inainte dreptatea atitudinii noastre, confirmata tot mai mult de evenimentele in curs.

Agteapta, deci, o sugestie precisa sau un ordin categoric de sus, pentru scoaterea mea din proces, fara trimitere in judecata. Altfel inteleg ar ramane dezolat, fiindca efortul hii de a-gi impaca congtiinta de magistrat cu aceea a militarului sub ar deveni o penibila incordare. Ii privesc galoanele gi ma gandesc ca, in aceasta incordare, vor constitui gi ele o problema. ordine,

www.dacoromanica.ro

30 Ianuarie 1944

GICA Gica este vecinul meu din celula Nr. 8. Nimeni nu-i cunoagte numele de familie. Mi se pare ca. «opereaza, cu mai multe nume. In tot cazul, un mister invalue statura svelta a acestui tânar, care fredoneaza mereu, ca o cfilomelä :. a inchisorii. Saptamfini de-a-rfindul mi-am atintit atentia asupra

lui, dar n'am ajuns la nicio concluzie asupra rostului gi caracterului sau. La inceput, mi s'a spus ea este agent acoperit al Sigurantei, ca simuleaza calitatea de arestat, pentru a ne observa, astfel, mai bine. La uga celulei meIe, nu se poate vorbi fara sa auda el ; vorbitorii ocazionali arata, cu degetul la gura, spre celula lui Gica. Cert e cä, in ultimul timp, deveni un pugcariag sui gerieris ; pleca aproape zilnic in orag, gatit elegant pentru plimbare, fara insotitor. Cu toate incercarile lui de a se apropia de mine ii tin la distantä. Sunt hotarit sa in 20

www.dacoromanica.ro

306

PETRU GROZA

versAm jocul, ambitia mea fiind sä aflu eu ce e cu gi i-am aruncat acest om. A observat cä scriu undita: 11 incondeez gi pe el. Devine tot mai interesat fall de felul cum va fi el .zeternizat* in jurnalul unui detinut. Pentru a iegi bine, primegte bucuros invitatia mea de a ma insoti, in sfargit, la plimbare. Cu atentia incordatä gi indrumAnd calculat conversatia, disting tot mai mult din povesde fantezie. tirea-i lune& amänuntitä, adevärul Näscut in Gorj, ofiter in armata rornAnä, a fAcut

campania din iarna anului trecut in Crimeea §1 Caucaz, a fost luat prizonier gi din acel moment devine unul dintre cei multi, pe care vAltoarea rAzboiului Ii arunci pe meleaguri necunoscute, asimilAndu-i unor noi rosturi gi unor noi conceptii asupra vietii omenegti. Cum armata noastrA cregte vertiginos, e ugor de prevAzut rolul hotAritor, pe

care-I vor avea esupra desfAgurarii vietii noastre colective, dupi acest rAzboiu. Participarea lor activA

la procesul agitat al trecerii dela starea de räzboiu la cea de pace, apoi la opera de constructie a noii gospodArii sociale, politice gi economice, va fi mare.

Aceasta uriaga armatà a prizonierilor de räzboiu, va aduce acasa experiente gi cunogtinte inteun domeniu cu totul inchis celor rämagi in tarl. Dinamizati de rezultatul unei cunoagteri comparative

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

307

§i incurajati prin titlul luptei §i suferintele lor, vor pi§i hotiriti pe drumul intemeierii unei noi lumi, bazati pe o mai dreapti repartizare a bunurilor pimânte§ti, pe un nivel mai ridicat al vietii materiale §i culturale, pe respingerea conceptiilor invechite §1 a prejudecitilor. Reflectfind la toate acestea, ascult inainte 0-1 cer-

cetez pe Gici. Imi di toate datele asupra tratamentului exceptional

uman §1 civilizat

de care

se bucuri prizonierii in U. R. S. S. Abia ajun§i in lagar, dincolo de front, sunt pu§i sub minutioasi observare in ceea ce prive§te atitudinile §i vederile lor, apoidupi un timp oarecare in aceasti carantini, sunt selectionati, oferindu-li-se posibilitatea de a invita teoretic §i practic, in lagire speciale, organizate in acest scop. Gici al nostru a fost transferat intr'un astfel de lagir din apropierea Moscovei. Acolo, a studiat §1 a practicat 'Ana §1 paraptismul. Mi s'a luminat mintea" imi spune. A fost

ca §i cum soarele n'ar mai fi rásarit la orizont, ci de-a-dreptul in creierul meu! Ce-am vizut in este extraordinar." culturi, civilizatie Rusia

Hotirit si se puni in slujba luptei pentru o apropiere romino-sovietici, se arunci, in apropierea

Buzáului, cu parapta, cade lingi un sat §1 se prezintä primarului cu o poveste bine ticluiti. Postul

www.dacoromanica.ro

308

PETRU GROZA

de jandarmi il inainteaza la Bucure§tidar aici pare

suspect de spionaj, cineva chiar il recunonte, §1 este depus la secret", alaturi de mine. Dupi rnulte interogatorii, cercetarile inceteaza, fall a se rezuma inteun proces. Acum, sta aici, nejudecat. Multiple le lui cuno§tinte, ca§tigate dincolo"

constitue un capital mult mai pretios pentru ordecat solutia ganele noastre de informatiuni, lichidarii" lui printr'o banala sentinta capitala. Il cred pe Oka* atat de inteligent, incat sa exploateze din plin acest avut al lui. Daca aceasta exploatare atinge limitele unei pocainti" omul punandu-§i abilitatea §1 toate cuno§tintele ca§tigate in TJniunea Sovietelor, in serviciul Sigurantei noastre

sau se margine§te la strictul necesar, pentru a-§i salva viata,

n'a§ putea spune.

www.dacoromanica.ro

LIBER A coborit din nou seara... Gardianul vine spre mine, alergand. Are ordinul sa ma aduca, fara intarziere, la comandamentul inchisorii. In drum spre birou, gardianul este vadit emotionat. Pare Ca §tie ceva. Ne prime§te capitanul magistrat Popescu, unul dintre anchetatorii inchisorii. E mic de statura, cu aspectul antipatic al omului ma§inalizat in meseria inchizitoriala. Este insotit de omenosul director civil al inchisorii, doctorul Bad. Acesta din urma se afla mai aproape de u§a ; treand pe lânga mine, imi §opte§te cu bucurie : Sunteti liber". tiam §i eu acum ceea ce §tia §i gardianul §i ceea ce imi va spune §i magistratul militar Popescu, cu care, in tot timpul detinerii mele, nu am schimbat un singur cuvânt sau privire, de§i, in ve§nica

www.dacoromanica.ro

310

.PETRU GROZA

gi de multe ori sgomotoasa lui circulatie de-a-lungul coridoarelor, ne ciocneam aproape zilnic.

Aversiunea initiala fati de acest gurub al odiosului aparat de oprimare se mentine chiar gi in acest ultim moment.

Sunteti liber"... Aceste doua cuvinte rostite cu voce tare gi care-mi pun in mana insagi cheia celulei, mi se par acum stupide. Liber? Numai eu liber? Dar prietenii mei? Dar

poporul, care continua sa fie inlantuit? Are un gust de cenuga acest sunteti liber"... Tac. Sub ochii functionarilor, dintre care unii imi trimiteau, pe firul nevazut al simpatiei, semne

calde, il las fari raspuns pe capitanul" Popescu. Urmeaza 'ceremonia monotona a desmatricularii

mele din registrele celor intemnitati. Cer voie directorului dr. Bad, sa-mi pot lua ramas bun dela arestatii, care s'au dovedit buni prieteni, in aceasta casa rece". Intre timp, telefoanele biroului zbarnfiie neincetat; cel chemat sau vizat sunt eu. Cel dintai, care se intereseaza, e tanarul gi atfit de bunul prieten in aceasta epoca a izolarii : avocatul Ripogan. Apoi, doctorul Negrea i altii. Toti igi manifesta dorinta sä ma vada cat mai repede

afara". Le raspund ca nu este atat de ugor si ma despart de o lume cu care am inceput sa ma obig-

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

311

nuesc, de celula cu care m'am imprietenit. Poate voiu mai dormi o noapte aici." Rfisul plin al prietenului dr. Negrea, acest maramurepan voinic, rispunde la capitul firului. Insotit de gardieni, inspectori §1 de director, o iau de-a-lungul celulelor celor mai cunoscuti deti-

nuti. Zivoarele se ridici pe la u§i, locatarii, cu fetele pimfintii,

apar. Le string mina intinsi,

privesc adfinc in ochii lor, cufundati in orbite. Pe rand : Polonezii din grupa a doua, vecina dela celula 10, frumoasa cerniuteanci, sotia avoca-

tului conspirator, tinerii Bordu§ (originari din Deva) §i prietenii lor, conspiratori", dezertori" §i spioni", printii bursei negre, in frunte cu regele" Scheuermann, Romani, Maghiari, Ru§i, sffir§ind cu inginerul dr. Werth (cel cu cauciucul sintetic) toti care au constituit societatea, ciruia i-am fost incadrat §1 eu apar §1 dispar in bezna celulelor zivorite din nou. Clipa, grea pentru cel care rämâne in urma celui care pleaci in libertate, _ o induri fiecare in felul lui. Unii mai sentimentali dau curs durerii, altii, strfingfindu-mi mina, privesc dfirz, in deosebi Polonezii. Nuznai cei dela bursa neagrä par total cople§iti de neribdarea de a scipa de aici cu un ceas mai devreme ; in acest scop, li se pare ca §1 vizita mea de adio le-ar putea fi

www.dacoromanica.ro

312

PETRU GROZA

de vreun folos: ma asalteaza cu mesaje pentru cei de afara, cari i-ar putea ajuta... Vin la rand soldatii de paza, acegti oameni de treaba, fii ai Ardealului, Gorjului, Mehedintilor, tarani cu dorul casei lor, smulgi de pe la vetrele lor de vitregia unor vremuri, pe cari ei refuza sa le inteleaga, mistuiti de un singur gand: pacea. Pe cei care nu erau pe coridor, ii caut la postul lor de garda. Nae, lautarul" dela Craiova, tine cu

orice pret sa-mi cante una",gi in timp ce degetele lui alearga pe coarde, cu dibacie, parasesc gi aceasta garnitura, atat de cinstita, a aparatului justitiei militare.

Gardianul Vultur (care mi-a aratat, cel dintai prietenie") nu era de fata. L-am tot agteptat, pada ce a sosit. Nu gtia ce poate sa se petreaca, vazandu-ma inconjurat de functionarii inchisorii. Ca si-i alung spaima, 11 informez: Eu plec, frate Vultur. Te-am agteptat sa-ti multumesc: egti un om bun, ai inimL gi nicaieri mai mult deck In aceste locuri, nu e nevoie de inima. Poti sa-ti faci datoria gi aga, gi eu doresc ca Destinul sa te rasplateasca." Vultur lacrimeazä. Imi strange mana repede, fara niciun cuvant. Apoi, igi revine, pe fata lui trece

umbra unui zambet melancolic; D-le ministrup

www.dacoromanica.ro

IN UMBRA CELULEI

313

pare.mi-se ca de acum incolo iaragi egti d-ta vulturul", iar eu raman aici goarecul". Tree gi pe la singuraticul Mircea. Ultima vizita o fac, dupa cum se cuvine, decanului" Rica Georgescu. Stau mult in celula lui, ochi in ochi. Ne imbratigam. Noaptea a coborit de mult. Prietenul Ripogan ma agteapta, nerägdator, cu magina. Plec cu Rica Georgescu alaturi, pang la poarta de fier, care se inchide cu sgomot in urma mea. Decanul" gi toti ceilalti raman dincolo. Iau loc in maging. Ripogan e inimos ca tot-cleauna la volan. Magina ia vitezg.

Bucuregtii nu mai camufleaza ?"intreb. Lumina unui felinar mg orbegte. Apoi, alte felinare, ale caror pleoape semi-camuflate lasa sà se strecoare cateva raze, care mi se par feerice. Noaptea,

am insomnie: ptul alb, cu saltea moale, e insuportabil. Tarziu, pe la orele 1, mi se face o surpriza migcgtoare : vechii mei prieteni, chelnerii dela Athenée

Palace, in frunte cu vechiul luptator pentru cauza democratiei, Caluggru, imi servesc la pat" o masa ca din povegti, aranjata in taing, e darul lor pentru iegirea mea din umbra celulei.

www.dacoromanica.ro

314

PETRU GROZA

Mi se pare ci in primele inghitituri se amesteca gi ateva lacrimi... Spre dimineata, adorm: am visat cä toti oamenii din toate colturile pämfintului, sunt liberi. SFAR$IT

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL Peg,

Prima fnclegtare La Bucuregti Inapoi

7 11

...

O viziti" in tren La Siguranti In fata Generalului Diaconescu

Vila Conspirativi" Criciun negru De ce a cizut Codreanu Din nou la Sigurantà Ochii albagtri O confruntare

La Odihna buni" .

Drumul spre temniti

57

.......

59 63 73 77 91 93

99

La Ministerul de Interne Lumea din inchisoare

Povestea lui Ion Tetea Programul unei zile Introspectii Ziva Polonezilor Un copil in inchisoare La zgpacli

Un domn bine"

www.dacoromanica.ro

31 37

45 49 53

La nunfarul 43 Vlidescu Ra'coasa gi Miron Be lea O razg Lespedea

Clopotele Stomacul gi Ideile Revederi neagteptate Economicul gi Spiritualul

15 17 19

.

101 105 107 109 113 117 125 127 129 131 137 141 147

Pag.

Tragedia generatiei tinere Lumea care apune

0 vizita nocturna ,

Verdictul dela Verona Verdictul dela Viena Un mesaj de acasa . . . . De vorbi cu Isac Feldptein Ceva despre sbor Despre sociabilitate

..

Vizi te durninicale Momente

......

Poveste mica Vasile Socolov sau despre rezistenta

Din nou la cercetare"

Luarea amprentelor ,,Bucovinele" . Rassa, origine etnica, etc. Pleaca Polonezii Iara§i la Curtea Martiala Poveste cu o gaina Poveste cu un hering Despre ideile fixe Pedagogia inchisorii Iluminarea lui Zacheu Suferinta lui Gavrili Suferinta unui Sacui Suferinta a doua popoare

0 de§teptare in zori Se largesc catu§ele

Cum se instrue§te".. La cercetare Gica

Liber

www.dacoromanica.ro

151 161 163 169 173 177 179 181 185 189 191 193 195 199

203 207 215 219 223 227 231 233 247 251 257 261 263 287 291 297 303 305 309

-

4-

Y

LITERATU RA POLITICA 51 M A.

nal

www.dacoromanica.ro

LEI 160C