Perspective 14

Revista Nr. 14, anul IV, Octmbrie 2009

Din Cuprins: O singur lume A a cum însu i marele autor Mircea Eliade afirma c “Visele se strecoar în via a mea i par via i altora par vise”, eu cred c asupra întregii mele vie i se a terne umbra unui vis – acela al unei singure lumi. A vrea ca în fiecare diminea s m trezesc în cea mai bun dintre lumile posibile. În ciuda multor diferen e, în ciuda nenum ratelor conflicte, putem vorbi despre o singur lume doar prin existen a unei comunit i umane cu interese si probleme proprii. Cu to ii suntem locuitorii aceleia i planete i ne confrunt m cu probleme comune întregii omeniri: r zboaie, boli, poluare. Acest fapt ne face s fim solidari unii fa a de ceilal i. Ast zi, mai mult ca oricând, locuitorii acestei planete nu pot ignora faptul c lumea a devenit un sistem complex în care viitorul fiec ruia dintre noi depinde de ac iunea celorlal i . Dar toate acestea sunt doar începutul drumului c tre o lume mai bun , o lume mai unit … Lumea în care a vrea s tr iesc ar fi o lume care s nu aib grani e, s nu cunoasc un cer umbrit, s nu se

•

„U a care va fi deschis

i care îmi va ar ta acest drum va fi chiar cultura, cea care a contribuit la emanciparea i progresul umanit ii.”; • „Oamenii, ace ti înfior tor de frumo i c l tori, reu esc oare s fie prezen i în via a lor?”; • „Am crescut, acum din decorul colorat nu mai v d decât fragmente, i stau i m întreb, oare ei, mae trii tr iesc viata lor sau via a p pu ilor de cârp i lemn?” confrunte cu boli sau s nu fie nevoit s in piept crizei economice mondiale. De i toate acestea par un vis, pentru mine sunt realitatea pur pe care a vrea s o întâmpin cu bra ele deschise. A vrea s pornesc într-o c l torie în jurul acestei lumi, fascinat s -i descop r tainele. U a care va fi deschis i care îmi va ar ta acest drum va fi chiar cultura, cea care a contribuit la emanciparea i progresul umanit ii. În aceast lume cultura ocup un loc aparte. În zilele noastre, indiferent de cât de diferite sunt aceste culturi, ele nu mai pot exista altfel f r a ine cont unele de celelalte. De i atât de diferit , cultura de pe glob are un limbaj comun, ea fiind cea care a apropiat oamenii . Acest schimb cultural se datoreaz simplelor c l torii în jurul marilor monumente 1

de pe Terra. Plecând din valea Nilului, de la marile piramide, ajungem uimi i de frumuse ea Taj Mahalului în India i ne purific m chipul în Gange, apoi pa ii ating milenarul Zid Chinezesc, facem o plec ciune în fa a acoperi ului lumii, Mun ii Himalaya, privim ora ul arilor, admir m Capela Sixtin , iar pe Acropole bem un pahar de nectar cu zeii Olimpului. De la Palatul Versailles i turnul Eifel ajungem în Marele Canion, mai apoi la templele din Machu Pichu, c l toria luând sfâr it în fa a Statuii Libert ii . De i provin din na ionalit i diferite, în fa a acestor minuni oamenii sunt încerca i de acelea i sentimente, sentimente în fa a c rora nu exist grani e. Într-un timp relativ scurt, oamenii i-au dat seama c depind unii de ceilal i i au constatat c libertatea lor nu este îngr dit decât de libertatea celorlal i. A a cum

Aristotel spunea c : “Omul se na te cu însu irea de a fi o fiin ra ional , precum i cu cea de a fi o fiin social ”, aceast dependen este cauzat de necesitatea celorlal i de a avea pe cineva al turi, de a tr i într-o societate . De i aflat într-o continu schimbare, omenirea tinde c tre un viitor prosper, omi ând valorile primordiale. Odat cu toate acestea, apar cele mai grave probleme: catastrofe naturale, poluare, epuizarea resurselor, defri ri masive, chiar conflicte armate. Supus atâtor încerc ri, comunit ile umane au dat dovad de solidaritate, fapt care a dus la speran a ca în aceast lume. Cuiva îi pas . Acesta este doar un început. Oamenii de rând de pretutindeni trebuie s î i îndrepte încrez tori privirile c tre o lume nou . Ei trebuie s tie c doar uni i vor pune bazele unei singure lumi mai bune si mai sigure, c reia genera iile urm toare s -i spun “ acas ”. Sp taru Corina Adina, VIII B

Matematica Distractiv Jocul TANGRAM Prof. Matematic , Acsân Mihaela

2

Prof. Desen, Stratulat Octavia Consuela 3

Toamna... R t ciri Prin negur de vreme Presar -mi vis de aur S n-am de ce m teme De timpul ce, un graur, Prin aripile-i rele R stoarn -l furtunos Pe mâinile-i ei grele i p rul m t sos Vreau înc reveria S -mi înfrunzeasc -n minte, Precum i bucuria Pierdut prin cuvinte Doresc enorm speran a S d inuie în mine Sim indu-mi importan a i via a-mi merge bine Tr i-voi amintirea Ce-odat m -ntrista, Unind-o cu iubirea Care cândva era, Voi continua apusul Ca un sfâr it s -l iau, Chiar dac soarta, fusul, Învârte-l când nu vreau Luptând în continuare Cu a trii de pe cer Voi fi înving toare Doar pentru c mai sper Voi a tepta t cerii Ca tu s -i dai vorbire i flac ra durerii S-o stingi doar prin iubire M cel în cea a deas Voi da spre diminea , Dorind ca recompens A- i buzelor dulcea

Savu tefania, XI A

Toamna a c zut, Peste parcul mut. Tainicule dor, În zadar te alint. Trandafirii mor. Visurile mint... Toamna trece acum. Învelit în fum. Unde-i de argint Glasul ei sonor? Trandafirii mor. Visurile mint.... Toamna mi te ia, Vis stingher, cu ea. Lacrima de dor Strop de m rg rint

Prof. Lb. Român , Bold Monica

Visul Cu ochii mici i sclipitori Se-neac speran e i tr iri Sub umbra t cerii Mai trece un vis Ce nu poate fi dat uit rii Pleoapele cad u or alene Spre visul ferice ce-apare acum Luptând viteje te cu zei i balauri Ai spaimelor s lase dureri Iar fa a-i cople it de stranii vedenii L sând printre urme un fel de mister Ce-acoper barca plutirii spre vise Ca s înceap un alt mister Spiridon Simona, XI A

4

Pe tera Sfântului Andrei Andre Sub numele de Pe tera Sfântului Andrei este cunoscut un a ez mânt religios (m n stire), situat în Dobrogea, în apropierea localit ii Ion Corvin, jude ul Constan a. Este construit în jurul unei pe teri în care tradi ia popular spune c a tr it i a cre tinat Sfântul Apostol Andrei. Pe tera se g se te la mai pu in de 2 kilometri de „Ci meaua Mihai Eminescu”, la aproximativ 4 kilometri de oseaua Constan a-Ostrov. Dup ce în timpul st pânirii otomane pe tera a fost uitat , prin 1943 a fost redescoperit de preotul Constantin Lembr u, împreun cu avocatul Ion Dinu, pentru ca în 1944 pe tera s fie resfin it i redat cultului, prin construirea unei turle i a unui zid de protec ie. Dar, revine în uitare pân dup 1989, când reîncep lucr rile de dezvoltare a ansamblului monahal, care continu i actualmente Sfântul Sfântul Andrei. Tradi ii i obiceiuri Românii î i s rb toresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, la 30 noiembrie. Noaptea din ajunul Sfântului Andrei este destinat unor obiceiuri care s asigure protec ie oamenilor, animalelor i gospod riilor, pe care ranii români le-au pus sub obl duirea acestui sfânt. Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre v zut i nev zut se ridic . „Andreiu’ cap de iarn ”, cum îi spuneau bucovinenii, permite interferen a planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existen a oamenilor putând fi întoarse de la matca lor fireasc . Se crede c în aceast noapte „umbl strigoii” s fure mana vacilor”, „min ile oamenilor” i „rodul livezilor”. Împotriva acestor primejdii, ranul român folose te usturoiul. În egal m sur , casa, grajdul, cote ele, u ile i ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit s alunge p trunderea duhurilor rele la oameni i animale. În aceast noapte se desf oar cea mai important ac iune: „p zitul usturoiului”. Fete i fl c i, vegheaz i petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calit ile

necesare

îndep rt rii

primejdiilor.

De

asemenea, usturoiul va servi drept remediu terapeutic , va aduce pe itori – purtat la brâu. Tot în aceast noapte, pentru a testa rodnicia livezilor i câmpurilor se aduc crengu e de vi in în cas (care vor înflori pân la Cr ciun) sau se seam n boabe de grâu în mici recipiente. Fetele încearc semnalele propriului destin: caut chipul viitorul so în forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit i apoi brusc solidificat prin turnarea în ap ; stau peste noapte în fa a unei oglinzi, m rginite de dou lumân ri, pân ce z resc chipul viitorului b rbat; pun busuioc sub pern i apoi se culc , sperând s - i viseze so ul. Prof. Religie, Ionescu tefania

Memento… Din anul 2004 se aniverseaz , în ziua de 9 octombrie, „Ziua Holocaustului”. În aceast zi este cinstit memoria evreilor uci i în Europa în perioada 1933-1945. Noi, cei de ast zi, sper m c niciodat nu se va mai întâmpla ca o persoan s fie ucis pentru c are o anumit apartenen etnic , religioas sau politic . Planeta noastr este suficient de mare încât s avem loc cu to ii. Prof. Istorie, Scupra Mihaela 5

V aminti i de vechii p pu ari?! Cunoa tete-te pe tine însu i!

Când eram mic m fascinau oamenii din spatele cortinei mici ce mânuiau sforile, mi se p rea c de in tot adev rul, c din cauza lor r sare i apune soarele i înfloresc narcisele... Am crescut, acum din decorul colorat nu mai v d decât fragmente, i stau i m întreb, oare ei, mae trii tr iesc viata lor sau via a p pu ilor de cârp i lemn? S rind ca într-un otron, dintr-un scenariu în altul... mai f uresc povesti? Sau pove tile îi f uresc pe ei? Îmi este frig, ca într-o zi de la cap tul p mântului i îmi vine s m scutur i s tac...ca i cum mi-a fi aruncat colec ia de timbre fine în b taia vântului doar ca s le v d zburând ...ca i cum a fi trecut printr-un câmp de m r cini, cu t lpile sfâ iate pân la sânge i m-a fi bucurat c ochii tiu s cearn prin sit fulgerele i norii i s opteasc senin: doar furtuna… La sfâr itul reprezenta iei, p pu ile, aruncate într-o lad de lemn, î i plângeau cu lacrimi de câl i sufletul folosit, î i lipeau ochii de peruzea i î i coseau costumele ponosite ad ugând m rgele colorate pentru încântarea copiilor...

P pu arii, în clinchet de pahare de cristal, î i s rb toreau cu elegan reu ita spectacolului, uitând pentru o clip c i zeii sunt tot legende, ale vreunui Olimp pierdut...dar asta e o alta poveste, despre viori ce nu mai tiu s cânte... Prof. Limba Român , Monica Bold

Dac îi spui unui om „cunoa te-te pe tine însu i!”,el î i va r spunde c se cunoa te, c tie ce-i place, c tie ce î i dore te de la via i c , de asemenea, î i cunoa te tr irile interioare tiind s fac diferen e între emo ii. Consider c cel mai bine ne-am putea cunoa te dac am încerca s îi în elegem pe cei din jurul nostru. Cu toate acestea, se pare c în ziua de azi nu mai avem timp s cuget m nici asupra existen ei noastre, cu atât mai pu in avem timp s îl în elegem pe aproapele. Medita ia a disp rut aproape total. Ne afl m într-o permanent curs pentru a sc pa de responsabilitate, pentru a rezolva problemele reale i ne arunc m într-o lume ireal , ideal pe care o consider m a noastr . Ne reg sim în ziare, în filme, în loc s încerc m s ne reg sim în propria noastr via . Cine sunt eu? Acest subiect este singurul care nu se studiaz în coli, i totu i un subiect atât de esen ial fericirii noastre. Odat ce te cuno ti pe tine însu i, ce î i cuno ti capacit ile vei putea fi fericit, pentru c astfel î i vei accepta calit ile i defectele i nu vei mai fi o persoan ce î i dore te s fie permanent ca al i oameni din jurul s u. În timp ce descoperi ce individ minunat e ti vei putea s în elegi mai bine i al i indivizi i s faci alegeri bune în carier , în stilul de via . A fi mândru de tine f r a- i cunoa te calit ile i defectele nu poate fi un semn de inteligen . A-i evalua pe ceilal i dup prima impresie este o mare gre eal . Cunoa terea celorlal i, ca i autocunoa terea, presupune nu numai intui ie i sensibilitate afectiv , dar i experien a în rela iile interpersonale. Altfel spus, trebuie s cunoa tem o persoan îndeaproape pentru a ne putea face o impresie cât mai apropiat de realitate. Cunoa te-te pe tine însu i i vei cunoa te universul! Cunoa te- i limitele i vei cunoa te limitele universului t u! Blebea Mihaela, XII B 6

Misterul general Privesc plictisit cum soarele apune… privesc totul atât de atent , atât de suspicioas , ca i cum a fi c utat ceva anume, o mic gre eal , o mic nepotrivire, un subiect de critic … în tot acest timp în mintea mea r sunau tot felul de întreb ri retorice f r r spuns. Cu ochii a inti i în pustiul cerului, a teptam m car un r spuns. V zând c este în zadar renun am rând pe rând la fiecare întrebare l sând loc unei alte întreb ri i tot a a, pân când mintea mi-a fost invadat de întrebarea suprem : ce este cu adev rat via a? Oricât încercam s alung, s distrug aceast curiozitate, nu f ceam decât s o stârnesc din ce în ce mai mult, f r pic de satisfac ie. i, dac stau s m gândesc, ce este cu adev rat via a? În momentele relatate mai sus construisem o sumedenie de ipoteze, dar niciuna nu mi s-a p rut valid . Via a ar putea fi sau este darul suprem, acel ceva pentru care lup i neîncetat, darul dumnezeiesc ce nu poate fi nesocotit, motivul crea iei noastre. Totodat , via a ar putea fi sau este o încercare continu , o competi ie comun , dar i individual a omului, creat de Dumnezeu. Via a este încercarea suprem împ r it în foarte multe etape pentru a- i testa capacitatea de a ierta, a primi, a d rui. În via e ti supus atâtor încerc ri, atâtor sentimente, atâtor lucruri: iubire, singur tate, suferin , victorii, înfrângeri, umilin , boal , fericire, bog ii, s r cie, chin, sacrificii i câte altele. A zice c via a este o etap decisiv , pentru hot rârea vie ii viitoare, pentru repartizarea final a fiec rui om: în fl c rile iadului sau în pacea raiului. Suntem supu i la atâtea lucruri doar pentru ceea ce noi numim eternitate sau existen ve nic … i toate acestea reprezint simple ipoteze f r baz de existen sau pur i simplu visurile unuei adolescente de 15 ani. Priveam t cut ,gândindu-m la toate aceste lucruri, p ind într-o lume paralel cu realitatea când mam trezit privind cum uria ul policandru al cerului î i aprinde una câte una luminile ca într-o imens sal de dans… Pff, toate aceste gânduri filosofice m-au f cut s pierd no iunea timpului… sper doar c într-o bun zi voi putea elucida acest mister general i voi putea în elege ce este cu adev rat via a… Deocamdat voi continua s supravie uiesc cu ideea c via a este un dar inegalabil de care trebuie s m îngrijesc... Khalaf Samyra, IX A

Visul Visul este o lume imaginar … o plimbare într-un spa iu de poveste, o lume în care totul exist … totul este posibil Visul este de fapt o a doua lume, în care noi putem tr i, vorbi, cre te i dezvolta. O persoan poate avea vise despre anumite lucruri, despre via a viitoare, despre viitorul s u. Visul este speran a noastr în viitor. Unele vise pot deveni obsedante, la care te gânde ti mereu, de la care nu- i mai iei gândul. i mie mi se-ntâmpl asta în momentul de fa . În opinia mea acest vis e un filmule din viitor. Fiecare vis reprezint ceva i apare cu un anumit scop. Fiecare dintre p rin ii no tri tie c poate avea copii s n to i dac îi îndreapt spre sport. La fel este i în cazul meu. Îns eu nu am a teptat impulsul p rin ilor, ci m-am orientat singur spre baschet. Visul meu este s m antrenez i s devin un adev rat baschetbalist. S fii baschetbalist nu înseamn doar s arunci la co i s înscrii. Pentru a practica un sport trebuie s ai antrenament fizic, s fii mereu în form , s fii un bun coechipier, un om de încredere în meciuri, în care echipa s se poat baza pe puterile tale. Trebuie s tii s câ tigi, dar i s pierzi cu demnitate. În eleg c acest sport, ca oricare altul, merit ni te sacrificii, dar care pe parcurs vor fi r spl tite. Eu mi-am p strat i nu am renun at s muncesc pentru a lua note bune la coal . Acest sport nu trebuie s m afecteze în privin a înv turii. tiu cât de greu este s lup i este s lup i pentru visul t u i cât de important este s fie cineva al turi s te sprijine. Cre terea num rului de antrenamente este motivul pentru care am luat o pozi ie atunci când am aflat de reducerea num rului de ore de sport din coal . Antrenamentele suplimentare vor ajuta mereu. A munci nu este u or, dar roadele culese vor fi dulci. Sper s ajung un om de succes în domeniul pe care mi l-am ales în viitor. Voi l sa destinul s î i urmeze cursul, dar îmi voi reaminti mereu c trebuie s cred în ansa mea, în visul meu i c niciodat nu trebuie s m las învins. Acesta sunt eu. Totul se poate împlini, dore te- i, viseaz , imagineaz - i c va fi frumos! Crede i nu te opri! Ivan Remus, VII C 7

Vis de toamn Vântul care b tea P s rile cerului alunga i doritul soare între norii negri se-ascundea Pomi la p mânt se pleac Frunzele în vânt se pierd Pe o singur r muric A r mas o pas re mic Trist pare a fi Pentru c toamna i-a alungat prietenii La coal coal Poveste melancolic Este o toamna târzie, dar frumoas .... M aflu în p rcule ul din spatele blocului t u. Sunt melancolica.... Nui nimeni în jurul meu. Sunt doar eu i gândurile mele. Vântul adie u or, dând prilej frunzelor de a se juca i de a se întrece în colorit. M a ez într-un leag n i privesc soarele portocaliu de toamna, care se preg te te s apun .... Privesc i, peste tot, te v d pe tine. Se pare c mereu te a tept! Te a tept s apari, cu toate c nu ne-am dat întâlnire. Inima mea vrea cu ardoare s vii. Vântul începe s bat mai tare, a a cum i teama î i face loc din ce în ce mai mult în sufletul meu. M ridic privind, pentru înc o dat i pentru ultima oar , acest loc plin de amintiri. Vreau ca totul s -mi r mân adânc întip rit în minte. M preg tesc s plec. Îns , totul se potole te. Vântul, dintr-o data, nu mai adie, doar soarele lumineaz puternic. O lini te deplin . Deodat ...deodat cineva m bate pe um r. Se afla in spatele meu. Inima mea s-a lini tit dintr-o data. Închid ochii si-ti vad chipul frumos în minte. Zâmbesc i...m întorc cu fa a spre acel cineva, cu fa a la...tine! Cât de adânc m prive ti i cât de frumos îmi zâmbe ti! Cuvintele nu î i au rostul. M s ru i pe frunte, iar apoi...îmi întinzi mâna, zâmbindu-mi fermec tor...

Îndat ce toamna a sosit Elevii la coal au i pornit Cu c r i i caiete preg ti i S le aduc bucurii p rin ilor iubi i La coal înv m Cu cei din jur s ne comport m S le fim al turi la bine i la greu S tie c pe tine se pot baza Dac e ti dr gu i în eleg tor i prietenul t u va fi îng duitor Te va ajuta i el la rândul lui i a a v ve i g si cheia gândului Ghior u Georgiana, VII B

Vise.. nume tete-m colec ionar de vise... Caut vise i le adun într-o saco al turi de fericire, speran i toate celelalte chestii... Din când în când le dau drumul i le privesc. Stau i le privesc. Atât. Nu le pot atinge.. i v d cum de fiecare dat cate unul dispare. Cred c asta se întâmpl pentru c ele dau drumul speran ei... De obicei ele se in de mân i radiaz lumina i c ldura în jurul lor. Acum îns , din saco a mea, nu mai izvor sc atâtea raze de lumin . M întreb... ce-o s se întâmple când speran a se va stinge? Când toate visele vor disp rea? i când saco a mea va r mâne goal ...? Prof. Lb. Român , Bold Monica 8

Un alt fel de comunicare Prin defini ie, comunicarea reprezint principalul mijloc de interac iune uman , cu ajutorul c reia, în cadrul unui referent, sunt transmise informa ii de la un emi tor la un receptor. Cu toate c majoritatea dintre noi, din impuls, ne gândim prima dat la un dialog, atunci când vorbesc despre comunicare, v anun c ea exist împ r it în mai multe ramuri: vorbire oral , scris , cu un limbaj obi nuit, cu împrumuturi din alte limbi, cu idiomuri socializate, cu influen e artistice i literare i exprimat prin minmic i gestic . M voi axa la început pe ultimul tip de comunicare, deoarece un lucru interesant la acesta este faptul c este folosit atât în mod con tient, cât i incon tient. Pentru a l muri fraza anterioar , propun s v întreba i pe voi în iv de câte ori nu v-a i exprimat sentimentele, reac iile, impulsurile folosindu-v de mimica fe ei. V spun eu: de foarte multe ori, pentru c este ceva intrat în reflex. Fiecare încruntare f cut în fa a unei situa ii stresante, fiecare zâmbet care se putea citi c vine din toat inima de la întâlnirea cu persoana iubit , fiecare ridicare de sprâncean adus în cadrul unui eveniment uimitor, toate acestea i latele fac parte din ansamblul de gesturi pe care le întrebuin m din reflex, întrucât, dup o perioad în care am tiut de existen a lor, acestea ne-au intrat în obicei, a adar, nu mai necesit con tientizarea lor înainte de a le exprima, diferen iindu-le îns de cele care nu sunt niciodat con tientizate. Pe de alt parte, transmiterea de informa ii, dup cum am precizat, se poate face i în mod incon tient, iar aici m voi lega de limbajul trupului, pe care nu to i îl pot citi. Voi da un exemplu care îi poate uimi pe mul i, întrucât semnifica ia acestuia nu a fost niciodat interpretat ca atare de noi, simpli oameni. Dac urm ri i dou persoane care se îmbr i eaz , ve i vedea c ele se bat pe spate. Pentru cel care este b tut pe spate, acesta pare un semn de afec iune. Dar nu – de fapt este un semnal care vindic dorin a de a ie i din îmbr i are! De i nu realizeaz , în momentul când sunt b tu i pe spate, oamenii reac ioneaz punând cap t îmbr i rii. Cine i-ar putea imagina c acest gest, care în paren este f cut amical, are în esen , la baza lui, dorin a de distan are din îmbr i are? Gesturi i mai interesante sunt cele realizate cu mâinile. De exemplu, într-un grup, când cineva pune o mân în old, recurge în mod incon tient la acest gest pentru a p rea mai mare i amenin tor. Op iunea cu pumnul în old este adoptat doar de femei, pentru a- i exprima sfidarea i ca gest de autoironie. B rba ii nu recurg la acest gest întrucât, repet, în mod

incon tient, recunosc gradul ridicat de amenin are ar tat prin acesta i prefer s -l evite. În mod interesant, comunicarea nonverbal pe care o exhib m este de la dou pân la apte ori mai semnificativ , astfel: atitudinea perceput este de 7% verbal, 38% vocal i 55% facial. Ca s abordez un pic i subiectul comunic rii verbale, încep cu o sugestie adresat celor care doresc s împart anumite experien e cu persoane apropiate, dar care nu se dovedesc a fi interesate de subiect, ori distrase de împrejur ri, anume s foloseasc numele de botez ale receptorului. Ve i observa cum acest nume, care la nivel con tient nu are o semnifica ie cu un grad ridicat, în stratul incon tient el cap t o valoare înalt , deoarece, folosit la începutul sau la sfâr itul frazei, va duce spre atragerea aten iei i, de asemenea, va ac iona într-o manier favorabil împreun cu orice afirma ie sau cerere c ruia îi este ata at. De asemenea, polite ea în cuvinte are un rol important în comunicarea cu ceilal i, astfel „te rog” i „mul umesc” – în aceast ordine - , folosite dup numele persoanei, confer emi torului un avantaj persuasiv mai accentuat. Multe sunt de descifrat atât în limbajul non-verbal cât i în cel verbal, multe gesturi pot fi interpretate f r ca autorul lor s realizeze acest lucru, dar propun s ne centr m pe importan a cunoa terii „codurilor fizice i verbale”, care const în interpretarea acestora cu scopul prevenirii unei situa ii aparte: descoperirea emi torului ca persoan , inerea în frâu a unor sentimente etc. Desigur, cel mai mare farmec în aprofundarea unui subiect preferat este atunci când faci singur asta, pentru c , în primul rând, ai posibilitatea de a descoperi mai multe lucruri despre acea tem , care cu siguran î i va fi pe plac. De aceea, îi sf tuiesc pe cei care doresc s aprofundeze cele anterior dezv luite, s citeasc pu in din ce ine de psihologia comportamental (limbajul trupului) i v asigur c informa iile acumulate v vor ajuta s vede i un pic altfel lumea. Savu tefania, XI A

9

MESAJ LA ÎNCEPUT DE AN COLAR Am început la 14 septembrie, ca de altfel în atâ ia ani, un nou an colar. Procesul instructiv-educativ, pe care îl demar m în aceste zile, este unul firesc, ce are leg tur major cu segmentul de popula ie pe care îl form m prin natura meseriei noastre de dasc li. Pornim în aceast toamn un nou început educa ional ce credem i sper m c a a va fi, cel pu in egal cu cel dinainte i ne propunem înc din start s îl dep im. Ne baz m în aceast afirma ie pe trei jaloane de care trebuie s inem cont: nivel ridicat profesional al cadrelor didactice, sprijin din partea autorit ii locale i nu în ultimul rând, o implicare activ a p rin ilor i elevilor în tot acest demers. Structura anului de înv mânt pe care îl începem este una normal , prin normalitate în elegând c nu sunt modific ri majore legate de periodizarea i înc rcarea cu noi discipline a planurilor cadru. Modific ri vor ap rea îns numai la stabilirea nivelului de performan dup absolvirea fiec rui ciclu de înv mânt, precum i legate de admiterea în liceu i examenul de bacalaureat. Au fost igienizate i amenajate toate institu iile colare din comuna noastr având aviz sanitar de func ionare, creându-le copiilor un cadru optim i confortabil astfel încât principala lor grij s r mân studiul. Un lucru pl cut i de mare utilitate pentru înv mântul nostru local este faptul c a fost inaugurat de c tre autoritatea local o nou gr dini pentru copiii din cartierul Biserica Catolic , gr dini ce faciliteaz desf urarea procesului instructiv-educativ pentru micu ii din acest cartier. Vom continua, în m sura posibilit ilor financiare, seria investi iilor materiale legate de infrastructura colar în comuna noastr prin: amenajarea laboratoarelor de curs, o nou sal de educa ie fizic pentru coala cu clasele IVIII Piatra, dotarea cu material didactic, mobilier colar. Ne baz m în toate aceste idealuri pe care dorim s le înf ptuim pe tr inicia i coeziunea colectivelor de cadre didactice existente, pe tinere ea i elanul lor profesional, pe d ruirea de care dau i vor da dovad , precum i pe sus inerea autorit ii locale. Ur m cu aceast ocazie fericit din via a capiilor no tri, cadrelor didactice, elevilor i p rin ilor, UN AN COLAR FRUMOS, PLIN DE REALIZ RI I MULT PUTERE DE MUNC ! Au consemnat, prof. Mirela DR CULE – Director al Liceului Teoretic Mihail Kog lniceanu prof. Mariana RO U – Director al colii cu clasele I-VIII Piatra

ANSAMBLUL MULTIETNIC ,,PRIETENIA’’ ,,PRIETENIA’ Ansamblul Multietnic ,,PRIETENIA” func ioneaz cu patru grupuri etnice: românii (MOC NCU A), aromânii (HARSAFEA), t tarii (YILDIZLAR) i rromii (CHELES ROMALES LE GEAMBASENTA), majoritatea fiind elevi ai Liceului Teoretic Mihail Kog lniceanu. Doar la grupul rromilor activeaz i câ iva tineri care nu mai sunt elevi ai colii. Acest ansamblu a fost fondat în anul 2006, în cadrul Proiectului pentru Înv mânt Rural. Sub îndrumarea inimo ilor instructori, ace ti tineri se str duiesc s exprime pe scen , prin dansul lor, sim mintele fiec rei etnii în parte. Doamnele înv toare P UNESCU ECATERINA i EICAHMED FARIDA se preocup permanent s scoat la lumin noi dansuri tematice din via a înainta ilor aromâni i respectiv t tari, pa ii de dans împletindu-se fericit cu frumoasele costume populare. Dansatorii români i cei rromi, sunt instrui i de doamna PETCU ANGELA, om de specialitate, care tie cu ce se ,,m nânc ’’ dansul popular. Prin tenacitatea i r bdarea în lucrul cu copiii, cele trei doamne instructoare au reu it s ridice nivelul de profesionalism al dansatorilor, aproape de perfec iune, astfel c Ansamblul Multietnic ,,PRIETENIA“ al Liceului Teoretic Mihail Kog lniceanu, este invitat de onoare la toate manifest rile culturale de gen, având statut de vedet i fiind programat s evolueze la sfâr itul spectacolului respectiv, întocmai ca marile personalit i. Evenimentele culturale la care ansamblul a fost invitat, cu invita ie oficial , primit de Prim ria comunei noastre, numai în toamna aceasta, sunt: Festivalul Copiilor ,,EUROCALLATIS “ de la Mangalia, Zilele Ora ului Mangalia, Ziua Recoltei i Zilele Comunei Cump na, Zilele Recoltei la Constan a, Festivalul Interna ional Dan Moisescu de la Topalu i un spectacol de caritate organizat de Prim ria B neasa. De la toate aceste manifest ri culturale, copiii no tri se întorc cu premii frumoase i cu diplome de participare care reflect calitatea neîndoielnic a spectacolelor oferite de Ansamblul Multietnic al Liceului Teoretic Mihail Kog lniceanu, ,,PRIETENIA”. Men ionam c participarea noastr la toate aceste evenimente la care suntem invita i, nu ar fi posibil f r sprijinul material i sus inerea moral a Domnului Primar VALER IOSIF MURE AN i a CONSILIULUI LOCAL, al PRIMARIEI MIHAIL KOG LNICEANU, lucru pentru care le mul umim din tot sufletul, copii i instructori laolalt .

10

Visul Stau în unele seri lini tite de var i privesc sus, spre stele, spre lun ... O imagine monoton ... Doar câte o sclipire a vreunui astru atrage aten ia... Tr im într-un univers atât de monoton, iar lumea din jurul nostru e atât de zbuciumat ... M ridic, împing puternic în picioare i zbor... Zbor!... Ating o stea cu mâna, p esc încet pe Lun . Privesc o planet care doarme... Oare Universul acesta a fost vreodat altfel? A fost plin de via ? Sau mereu a fost ca i acum... o lume moart ? Închid ochii i un t râm de vis mi se deschide în fa . Plaja, marea, apusul... Prin fa a soarelui de foc se vede o umbr sub iric trecând în zbor. O vr jitoare... Pe lâng mine trece un unicorn galopând. Iar din marea albastr sar împreun un delfin i o siren , o fat a m rii, o prezen u or de observat. Asta chiar se întâmpl oare în acel univers? Deschid ochii. Sunt iar în curtea din fa a casei mele. M uit din nou spre cer. Cine spunea c lumea e ori prea monoton , ori prea zbuciumat ? Fiecare î i poate bîntemeia o lume a lui, o lume plin de aventuri, o lume pe care o consider frumoas . Oricine are dreptul ca, dfin când în când, s tr iasc pe un t râm propriu, pe care s nu fie deranjat, pe care s dea frâu liber imagina iei, pe care s creeze. Savu Ioana

Prof. socio-umane, Spoitu Alexandru

11

Integram propus de: Prof. Geografie, Gheorghiu Elena 12

„Yildizlar” – un ansamblu de 8 stele În luna februarie, ansamblul Yildizlar a împlinit 8 ani de activitate. Opt ani de munc i de realiz ri excep ionale i, cel mai important, opt ani al turi de prieteni care leag multe amintiri pl cute, de la emo iile lor dinaintea spectacolelor, pân la timpul petrecut în excursii sau la repeti ii. Yildizlar au fost un grup unit în to i ace ti 8 ani. Ei dansau cu zâmbetul pe buze, iar p rin ii, bunicii sau rudele îi priveau pe copiii lor cu lacrimi în ochi. Acest ansamblu a contribuit la rena terea tradi iilor în rândul tinerilor t tari din sânul comunit ii noastre din Mihail Kog lniceanu. Cei din ansamblul Yildizlar sunt de acum prea mari pentru a mai dansa i de aceea au dat na tere unui ansamblu dedicat celor mici, numit Küçük Yildizlar, Yildizlar din care fac parte i eu. De i avem abia aproximativ 3 ani de activitate, am participat la festivaluri na ionale organizate în Cluj, Odorheiul Secuiesc, Sibiu, Timi oara, dar i la multe festivaluri din Dobrogea, cum a fost concursul „Ml di e dobrogene”, unde premiul câ tigat este pentru noi o mare mândrie i semn al recunoa terii muncii depuse. To i mergem cu drag la repeti ii i, pe scen , cu toate c avem emo ii, dans m cu mult drag. Noi, Küçük Yildizlar, Yildizlar vrem s ajungem la acela i nivel ca i „cei mari”, poate chiar s îi întrecem. De i ador dansul, nu pot renun a la coal i de aceea dansul este pe locul doi,dup coal . Hagi-Calil Irem, VII B

Serbare Luni,28.09.2009, Liceului Teoretic “Mihail Kogalniceanu” a s rb torit “ZIUA EUROPEAN A LIMBILOR STR INE”. Pentru acest eveniment catedra de limbi moderne a liceului a preg tit un program prin care a vrut s eviden ieze importan a înv rii unei limbi str ine. A înv a limba altui popor reprezint calea cea mai eficient spre în elegere i dep irea diferen elor cuturale. Cu ocazia acestei zile semnificative, atât elevii de gimnaziu, cât i cei de liceu, îndruma i de profesorii coordonatori: ASAFTEI OLIMPIA, BELBA ALINA, DOBAI VIORICA i LIC FLORENTINA au pregatit un program artistic (cântece, poezii i dansuri în limba franceza i englez - cls. a III – a / VC / VIA / VIIA; B; D / VIII A; B / cls. a X – a ) i au realizat un poster cu tema “Diversitate cutural i lingvistic în spa iul european” (cls. a XI – a). .Apoi, elevii de la ansamblul “PRIETENIA” ne-au încântat cu câteva dansuri specifice populare romanesti. Activitatea s-a încheiat cu un concurs de cultur general , în urma c ruia elevii participan i au primit diplome. Fiecare dintre noi trebuie s înteleaga faptul c limbile reprezint îns i esen a unit ii în diversitate, principiu fundamental al Uniunii Europene. Le mul umim pentru prezen a la aceast activitate d-nei director DR CULE MIRELA i profesorilor din cadrul liceului.

Prof. Lb. Francez , Belba Alina 13

Personalul care se ocup de aceast revist :

dir. Dr cule Mirela dir. adj. Sub iric Mircea prof. Spoitu Alexandru, Alexandru, prof. Stratulat Octavia, Octavia, prof. Bold Monica elevi: Blebea Mihaela, Savu tefania, Spiridon Simona, Khalaf Samzra

Coordonare:

Ionescu tefania, Gheorghiu Elena, Acsân Mihaela, Belba Alina, Scupra Mihaela, Sp taru Corina, Savu tefania, Savu Ioana, Ivan Remus, HagiCalil Irem, Ghior u Georgiana, Khalaf Samyra, Oprea Cristian conducerea liceulu, cadre didactice i elevi.

14