Relaţii interspecifice într-un ecosistem
Termeni:
INTERSPECÍFIC, -Ă adj. (Biol.) Care are loc între specii diferite.
Clasificare:
I.
După modul de realizare: 1. Relaţii trofice 2. Relaţii topice - se referă la locul unde convieţuiesc mai multe specii - un organism trăieşte pe suprafaţa altuia - un animal trăieşte în adăpostul altui animal 3. Relaţii fabrice: - un animal utilizează părţi ale unui organism ca material de construcţie pentru adăpost 4. Relaţii de transport - a unei specii de către altă specie ( exemplu: insecta transportă bacterii dintr-un loc în altul )
II.
După criteriul avantaje/dezavantaje: Competiţia: - două specii concurează pentru aceeași sursă de hrană sau energie - adaptările la situaţie sunt: migraţia , delimitarea teritoriului şi apărarea lui, dar şi specializarea în utilizarea altei surse de hrană - reglarea densităţii populaţiei, chiar eliminarea unei specii din propriul areal Cooperarea: - favorabilă pentru ambele specii Comensualismul: - o specie se hrăneşte cu resturile altei specii Simbioza (mutualismul): - două specii se ajută reciproc ( exemplu: licheni= ciupercă + algă verde; bacterii fixatoare de azot + rădăcinile plantelor leguminoase ) Exploatarea - o specie trăieşte pe seama altei specii Parazitismul: - relația care se stabilește între o gazdă și un parazit care îi consumă produșii de metabolism determinând îmbolnăvirea sau chiar moartea acesteia Prădătorismul: - relația care se stabilește între pradă și prădător
1.
2. a) b)
3. a)
b)
Prădătorii animali pot fi: -
Fitofagi ( se hrănesc cu plante)
-
Frugivori (se hrănesc cu fructe)
-
Granivori (se hrănesc cu seminţe)
-
Zoofagi ( insectivori sau carnivori)
-
Omnifagi (se hrănesc cu hrană vegetală şi animală)
Există şi plante carnivore, consumatoare de insecte.