Nici Acum Nu Stiu Misterul !

  • April 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Nici Acum Nu Stiu Misterul ! as PDF for free.

More details

  • Words: 358
  • Pages: 2
NICI ACUM NU ŞTIU MISTERUL! de Ion Pribeagu Priveam pe Ben Iehuda-ntr-o vitrină Şi eu eram cu-un pas în urma ei... Avea un trup superb, de Messalină Şi un piciorus sculptat parcă de zei. Să-mi depărtez din gând melancolia, Setos de noutăţi ca orice om, Mi-am scos cu politeţe, pălăria Şi i-am spus şoptit, surâzător: Shalom! M-a măsurat din cap până-n picioare C-o nonşalanţă ce mă-ncătuşa Şi parcă a zâmbit, sau mi se pare Că mi-a şoptit candid: Bevakasa! Cum flerul niciodată nu mă-nşeală, Ştiam precis că o să-mi cadă-n laţ Şi am plecat cu ea la-nvălmăşeală Ca Julieta şi Romeo, braţ la braţ. Simţind că din priviri am înţeles-o Şi fericit de-această aventură Ne-am aşezat la masă-ntr-un Espresso Eu, o cafea şi ea, o prăjitură. La tot ce-i îndrugam: -Mamzel, duduie, C-o frază mai de ici, mai de colo, Guriţa-i dulce nu ştia să spuie Decăt o vorbuliţă, una: Lo! Şi cum sălta din umeri, ştrengăreşte Şi îmi zâmbea, m-am lămurit : Ea nu ştia o boabă româneşte Eu nu ştiam nici un cuvânt ivrit. Pe masă şerveţele-mpăturite

Şi ea, ca eu să nu stau ca un bleg Îşi însoţea cuvintele rostite Cu câte-un mic desen, s-o înţeleg… Mi-a desenat cuţit, farfurioară Şi cum m-ardeau privirile adânce, Am inteles, ca dulcea mea comoara Ar fi dorit să mergem să mănânce În restaurant intrarăm şi îndată Un chelner ne-a servit, ca din senin, Un forspaiz, o friptură şi-o salată Şi am ciocnit şi un pahar de vin. Mânca cu mlădieri de porumbiţă Cu dinţişori de-un alb mărgăritar A mai cerut ficat şi o costiţă, Şi-am mai ciocnit cu ea înc-un pahar! Apoi a început să deseneze O tobă, saxofon şi-un clarinet, Şi-am înţeles că vrea să se distreze Şi-am intrat cu ea la cabaret. Program, femei, orchestră mexicană, Parfum de mosc, velour şi ametist Şi drăgălaşa mea pe nume Brana Mi-a acordat o porţie de twist. După aceea, foarte-nfierbântată De dans, de coca-cola şi cafea, Iubita mea cuminte şi-adorată, Mi-a desenat frumos o canapea. De-atunci îmi chinui mintea să-mi pleznească Şi nu pot dezlega acest mister: De unde a putut ea să ghicească Că sunt de meserie tapiţer?

Related Documents