New Microsoft Word Document.docx

Resursele naturale ale Europei Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a) – hidroenergia este dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est (Nipru, Volga) dar si pe Dunare – ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice mediteraneene s.a – energia mareica (vestul Frantei) – resursele de apa au o distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in sud Resursele de sol – cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia Est-European, campia Romana s.a) – solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si dealuri sau pentru pasuni in zonele montane Resursele biosferei – padurile ocupa in Europa 31%, procentul fiind mai mare in Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile mediteraneene Resursele de subsol – Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a) – Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia) – Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda, Danemarca s.a) – Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a – Minereuri neferoase -bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta) -aur ( Rusia, Romania, s.a) -Uraniu (Podisul Boemiei, Apuseni, s.a) Resursele naturale ale Romaniei Carbunii -lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici -huila se extrage din depresiunea Petrosani, Muntii banatului s.a Carbunele brun se extrage din bazinul Comanesti, Brad s.s Petrolul – se extrage din Campia Romna, Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii , Sbcarpatii Moldovei, Dealurile si Campia de Vest Gazele naturale – principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei Minereu de fier in Poiana Rusca Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni Minereuri auro-argintifere in Apuseni Vegetatia in Europa Vegetatia in Europa

Zona arctica si de tundra – se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural – vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata prin salcie pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni – solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile – fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a Zona taigalei – ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la latitudinea oraselor Stocholm, Sankt Petersburg) – specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile (papura, stuf) – solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase – animale:ras, castor, urs brun Zona padurilor de foioase si de amestec – partea central-vestica a continentului – padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar prefera zonele cu temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a

Zona stepei – caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai inalte in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica). Izolat stepa apare si in peninsula Iberica – specii de plante: pir, negara, colilie, paius – specii de animale: harciog , popandau – soluri:cernoziomuri Zona mediteraneana – cuprinde bazinul Marii Mediterane – din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana – Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt – Soluri:terra rosa – Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa Zona de semidesert – situata in nordul marii

Hidrografia Romaniei Ia cest articol o sa incerc sa va prezint sumar hidrografia Romaniei. Raurile Romaniei Prezinta in timpul iernii debite minime; primavara ca urmare a topirii zapezilor au loc cresteri ale debitelor insotite de viituri; vara din cauza temperaturilor ridicate debitele se reduc. Debitele pot varia si in functie de marimea bazinului hidrografic si unitatea de relief traversata . Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe astfel: – Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa – Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea – Grupa de Sud colector principal Dunarea – Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul – Grupa raurilor dobrogene – se varsa in Marea Neagra Superlative hidrografia Romaniei(exceptie fluviul Dunarea) – raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret – raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km) – raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare)

– raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt Hidrografia Romaniei Lacurile Romaniei Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei. 1.Lacuri naturale Lacuri de munte Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi) Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali) Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu) Lacuri din deal si podis Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag) Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges) Lacuri situate intre valurile de alunecare Lacuri din campie Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita) Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea) Lagune ( Razim) 2. Lacuri artificiale

Lacuri de agrement (Herastrau) Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistrita s.a) Cel mai mare lac din Romania Cel mai mare lac din Romania Superlative hidrografia Romaniei(lacuri): – cel mai adanc lac glaciar este Zanoaga (29 m) din Retezat – cel mai mare lac glaciar dupa suprafata este Bucura (10 ha) din Retezat – cel mai adanc lac din Romania este Vidraru (150m) – cel mai mare lac din Romania este Razim Hidrografia Europei Hidrografia Europei Factorii care influenteaza hidrografia Europei: – relieful

– configuratia tarmurilor – factorii climatici – solurile Alimentarea raurilor poate fi : Nivala (din zapezi) Pluviala (din ploi) Nivo-pluviala (din ploi si zapezi) Subterana Tipuri de scurgere : Tipul vestic caracterizeaza raurile din climatul temperat oceanic. Ca urmare a precipitatiilor mai abundente raurile au un debit bogat tot timpul anului si prezinta un maxim iarna. Tipul Central (continental) caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Baltica si Marea Neagra. Ingheata iarna ( debite mici) si au debite mari primavara ( “ ape mari de primavara” ce produc viituri) Tipul estic este specific raurilor ce se varsa in Marea Caspica Tipul Sudic caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Mediterana. Raurile au debite bogate iarna si mici vara

Clasificarea raurilor dupa modul de varsare: – rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula) – rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)

Lacurile Europei Clasificarea lacurilor dupa modul de formare: – glaciare create de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern) – glaciare create de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva) – lacuri tectonice (Balaton) – lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez) – lacuri de tip laguna (Zuider) – lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici) Clima Europei Europa se desfasoara in cea mai mare parte in climatul temperat , dar in partea de nord apare si climatul rece Factorii care influenteaza clima Europei

Cresterea latitudinii – prezenta vanturilor de Vest care aduc precipitatii bogate pe tarmurile Oceanului Atlantic. Daca nu intalnesc bariere montane aceste mase de aer pot inainte si inspre centrul continentului. Altitudinea – este un alt factor ce influenteaza clima Europei deoarece modifica parametrii climatici prin cresterea precipitatiilor, scaderea temperaturii, marirea gradului de insolatie s. a Curentii oceanici calzi (curentul Atlanticului de Nord) contribuie la incalzirea tarmurilor pe care la scalda Tipurile de climat ce caracterizeza clima Europei Climatul temperat oceanic – apare in vestul Europei(Franta, Benelux, Arhipelagul Britanic, V Norvegiei) – iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade Celsius) iar verile sunt racoroase – temperaturile medii iarna scad de la 8 grade (in Sud) la -1 grad Celsius (in nord), iar in timpul verii de la 22 de grade in S la 15 grade Celsius in Nord – precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si sunt cuprinse intre 800-1000 mmm

– frecventa ridicata a fenomenului de ceata – amplitudine termica mica – bat vanturile de vest Climatul temperat continental – se intalneste in centrul si estul Europei devenind cu atat mai excesiv cu cat inaintam spre est – este supus maselor de aer nordice si continentale – precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est – precipitatii medii anuale 500-600 mm Climatul mediteranean – se extinde peste peninsulele din sudul Europei (din Portugalia pana la Bosfor) – are 2 anotimpuri – verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande – temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10 grade Celsius, iar in iulie intre 20-25 de grade Celsius Climatul montan – se intalneste in muntii ce depasesc 2000 de m

– precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad, nebulozitatea creste Climatul subpolar – caractrerizeaza Europa Nordica (partea de n) – rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse – precipitatiile cad predominant sub forma de zapada – actioneaza vanturile polare – precipitatiile medii anuale sub 500 mm Principalele vanturi din Europa Vanturile polare sunt specifice Europei Nordice si sufla dinspre maximile polare spre minimele subpolare. Deoarece transporta mase de aer reci, acestea provoaca deseori ingheturi in perioadele calde ale anului. Vanturile de Vest bat intre 40-60 grade latitudine nordice si sudica. Caracteristica principala a acestor vanturi e reprezentata de precipitatiile bogate aduse pe coastele vestice ale continentelor. Foehnul este un vant cald si uscat ce apare in Alpi si Carpati. Se formeaza atunci cand o masa de aer cu un continut oarecare de umezeala escaladeaza un lant montan. Prin ascensiune aerul se va raci dand nastere fenomenului de condensare si vor aparea precipitatiile. Cand va trece de culmea montana aerul ramas fara umiditate devine uscat si se incalzeste.

Bora apare pe litoralul Marii Adriatice si se formeaza prin acumularea aerului rece in spatele Alpilor Dinarici urmata de prabusirea lui spre tarmurile calde ale Adriaticii. Cele mai mari viteze se intalnesc in lantul muntos Velebit din Croatia. Suhoveiul este un vant cald si uscat ce bate dinspre Asia Centrala spre Estul Europei. Leveche reprezinta denumirea din bazinul mediteranean a vantului Siroco (vant cald si uscat ce se formeaza in nordul Africii) Daca vrei sa urmaresti un filmulet despre clima Europeisi clima Romaniei urmareste materialul de mai jos Clima Romaniei Factorii care determina clima Romaniei Circulatia maselor de aer Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de temperatura moderata Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede). Din estu continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara. Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed. Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si cald in sud si sudest. Altitudinea influenteaza parametrii climatici.

Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea unei umiditatii mai accentuate. Clima Romaniei Etajele de clima Climatul de munte – se intalneste in regiunile ce depasesc 800 de m – temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 grade Celsius (la poale) si 0 grade pe culmile montane – precipitatiile sunt cuprinse intre 800 de mmm( la baza muntelui) si 1200 mm ( pe crestele montane) Climatul de dealuri – se desfasoara intre 300-800 m – climat de dealuri joase ( 200-500m) – temperatura medie anuală: 10˚C – 8˚C – precipitaţii medii anuale, 500mm- 600mm/an – climat de dealuri înalte (500-800m) – temperature medie anuală 8˚C – precipitaţii medii anuale, 600mm- 700mm Climatul de campie

– sub 300 m – temperaturi medii anuale de 10-11 grade Celsius – precipitatii 400-500 mm – iarna se inregistreaza geruri iar vara secete Climatul de delta – este cald si arid cu precipitatii de cca 400 de mm Influentele climatice din clima Romaniei In clima Romaniei se intalnesc urmatoarele influente: Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei. Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii. Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si in Dobrogea. Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei. Influentele pontice se resimt pe litoral. Clima Romaniei Vanturi neperiodice din Romania Crivatul– sufla in sudul Moldovei si Campia Romana in toate anotimpurile. O ramificatie a lui patrunde peste culmea Nemirei (Carpatii Orientali) in depresiunea Brasov unde poarta numele de Nemira.

Austrul vant uscat ce sufla cu precadere vara in vestul campiei Romane si sudul Campiei de Vest. Cosava apare in sud vestul tarii (Defileul Dunarii). Baltaretul se formeaza in baltile Dunariii si sufla spre Baragan. Vantul Mare este un vant de tip foehn ce bate iarna tarziu si primavara devreme in depresiunile Fagaras si Sibiu. Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali. Vantul Negru vant fierbinte si uscat ce are efecte nefavorabile pentru culturile agricole. Se intalneste cu precadere in Dobrogea Sudica. Campia Romana Campia Romana – este cea mai mare unitate de campie din tara noastra – s-a format prin colmatarea lacului cuaternar – pe suprafata ei se intanesc 3 tipuri de campii:piemontane, tabulare , de subsidenta) – prezenta reliefului dezvoltat pe loess in Baragan (crovuri, gavane) si a reliefului dezvoltat pe nisip (dunele de nisip din campia Olteniei) – prezenta piemonturilor si a glacisurilor in campiile inalte Subunitati Campia Romana:

Campiile piemontane (Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Ramnicului) Campii de subsidenta( Titu, Buzau, Siret) Campii tabulare (Vlasiei, Baragan) Dealurile si Campia de Vest Dealurile si Campia de Vest Dealurile de Vest – in componenta lor intra roci sedimentare ce s-au asezat peste blocuri cristaline carpatice scufundate – se interpun intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest Campia de Vest – existenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare, de subsidenta) – creearea de piemonturi si glacisuri la contactul cu dealurile – campiile inalte au un relief alcatuit din glacisuri si piemonturi , iar campiile joase sunt mlastinoase – existenta dunelor de nisip in Campia Carei Subunitati Campia de Vest Campia Banatului , Campia Somesului, Campia Crisurilor Podisurile din Romania

Podisurile din Romania Podisul Moldovei – se suprapune peste platforma moldoveneasca si este alcatuit din roci sedimentare – dezvoltarea mare a reliefului structural (cueste) Subunitati Podisul Sucevei Campia Moldovei Podisul Barladului Podisul Getic – se desfasoara intre Dambovita si Dunare – raurile au desfasurare n-s – reprezinta un piemont Subunitati: Podisul Candesti Dealurile Argesului Podisul Cotmeana

Podisul Oltetului Dealurile Jiului Podisul Strehaei Podisul Dobrogei Subunitati Masivul Dobrogei de Nord -altitudinea maxima 467 m -este alcatuit predominant din granite dar apar si calcare -prezenta sisturilor verzi in podisul Casimcei -aparitia inselbergurilor (zone inalte) Podisul Dobrogei de Sud – relief carstic – strate sedimentare orizontale asezate peste un fundament Precambrian Depresiunea Transilvaniei – inaltimile sunt cuprinse intre 400- 800 m – prezenta stratelor boltite numite domuri (din ele se extrage gaz metan)

– prezenta cutelor diapite ( Praid, Ocna Sibiu) – prezenta reliefului structural (cueste) – existenta alunecarilor de teren numite glimee – prezenta unor depresiuni situate la contactul cu muntii (Fagaras, Sibiu) Subunitati: – Podisul Somesan – Campia Transilvaniei – Podisul Tarnavelor – Dealurile si depresiunile peritrensilvane (Fagaras, Sibiu, culoarul Alba-Iulia –Turda; dealurile de la contactul cu muntii Orientali Subcarpatii Romaniei – se desfasoara intre valea Moldovei si valea Motrului – s-au format prin cutarea sedimentelor – regiune deluroasa aflata la exteriorul Carpatilor – sunt alcatuiti predominant din roci sedimentare (gresiii marne, argile) – se prezinta sub forma unor dealuri separate de zone depresionare

Subcarpatii Moldovei – se desfasoara intre valea Moldovei si valea Trotusului – au un singur aliniament de dealuri si un singur aliniament de depresiuni Subcarpatii Curburii – se desfasoara intre valea Trotusului si valea Dambovitei – au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni – frecventa mare a alunecarilor de teren – prezenta vulcanilor noroiosi (Paclele, Arbanasi) si a focurilor vii (Andreiasu) Subcarpatii Getici

– se desfasoara intre valea Dambovitei si valea Motrului – au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni Muntii Carpati

Caracteristici -se desfasoara intre bazinul Vienei si valea Timocului -sunt munti tineri -varietate petrografica -altitudinea maxima 2544 m in vf Moldoveanu -varietatea formelor de relief (relief petrografic, carstic, glaciar) -reprezinta un castel de ape (de aici izvorasc majoritatea raurilor din Romania) -prezinta etajare bio-pedo-climatica Carpatii Orientali se desfasoara de la granita cu Ucraina pana la valea Prahovei – altitudinea maxima se intalneste in muntii Rodnei (2303 m) – prezenta depresiunilor vulcanice (Oas, Bilbor, Borsec, Ciuc) – varietate petrografica (roci vulcanice in vest, sisturi cristaline in centru roci sedimentare in zonele de flis)

– prezenta reliefului glaciar (Rodnei, Calimani), a reliefui carstic (Hasmasu Mare, Rodnei), reliefului vulcanic ( Oas, Gutai, Tibles,Calimani, Gurghiu, Harghita), a reliefului ruiniform (Ceahlau, Ciucas), reliefului structural (Rarau, Ceahlau) s.a Sunt alcatuiti din 3 grupe (nordica, centrala , sudica

Carpatii Meridionali Caracteristici ale Carpatilor Meridionali: – se desfasoara intre Valea Prahovei si Culoarul Timis- Cerna – sunt cei mai inalti munti din Romania (11 varfuri depasesc 2500 m) – sunt alcatuiti predominant din roci cristaline dar apar si rocile calcaroase spre extremitati (Buila, Piatra Craiului) – dezvoltarea larga a reliefului glaciar – prezenta unor defilee(Jiu, Olt) – relief semet reprezentat prin creste si versanti abrupti 1) Grupa Bucegi:

Muntii Bucegi (alt max 2505 m, relief glaciar [lacul Malaesti], relief ruiniform [Sfinxul, Babele], relief carstic ( Mecetul Turcesc) Muntii Piatra Craiului (alt max 2237m, relief carstic, mase de grohotis, sinclinal suspendat) Muntii Leaota (alt max 2133m, roci cristaline) Culoarul Rucar- Bran (regiune joasa) 2) Grupa Fagaras: Muntii Fagaras (alt max 2544 m, relief glaciar [lacul Balea], cea mai lunga creasta montana carpatica) Muntii Iezer (alt max 2462 m) Muntii din sudul grupei (Cozia, Ghitu, Frunti) Depresiunea Lovistei (tectonica) 3)Grupa Parang: Muntii Parang alt. max. 2519 m, relief glaciar, relief carstic(Pestera Muierii) Muntii Lotru Muntii Sureanu

Muntii Capatanii Muntii Candrel 4) Grupa Retezat: Muntii Retezat (alt max 2509 m, aici se gaseste cel mai adanc si cel mai extins lac glaciar, cel mai mare numar de vai glaciare) Muntii Godeanu Muntii Valcan Muntii Tarcu Muntele Mic Carpatii Occidentali – sunt cuprinsi intre Somes (in nord) si Dunare (in sud) – au altitudini mici – varietate petrografica – fragmentare mare

– cei mai populati munti din Romania – dezvoltarea mare a reliefului carstic (in Apuseni si muntii Banatului) – prezenta depresiunilor de tip golf (Beius) si a depresiunilor tectonice 1) Muntii Banatului (muntii Semenic, Almajului, Aninei, Dognecei, Locvei) 2) Muntii Poiana Rusca 3) Muntii Apuseni (Bihor, Vladeasa,Gilau, Muntele Mare,Metaliferi,Trascau, Zarand, Codru- Moma, Padurea Craiului, Plopis, Meses) Relieful major al Romaniei Caracteristici: – varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief) – proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%) – dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei) – complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni, Unitati morfostructurale: – Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic (exceptie Dobrogea Centrala)

– Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica, transilvana,esteuropeana.). Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti). Tipuri de relief: – Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la peste 1800 m. – Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia Olteniei, Delta Dunarii, Bepresiunea Brasov – Relieful vulcanic apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi). – Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii Curburii)si munte (flisul sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele de relief sunt :pesterile, cheile, avenurile , dolinele s, a. – Relieful creeat prin eroziune diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul coloanelor, babelor, sfincsilor. Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari), Ceahlau(Panaghia, Caciula Dorobantului, Calimani (12 apostoli), Podisul Somesan (Gradina Zmeilor) s.a. – Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.

Industria extractiva Petrol – In Europa de Est cele mai mari rezerve de petrol le are Federati Rusa (regiunea VolgaUral;Bazinul Peciora; bazinul Moscovei; zona muntilor Ural). In Europa de Vest zacaminte importante de petrol se gasesc in Anglia, Norvegia (ambele cu exploatari in marea Nordului) . Gazele naturale se exploateaza in cantitati mari in Rusia, Anglia , Olanda (Groningen) Carbunii – Mari rezerve de carbune se intanesc in estul Europei in Ucraina (bazinul Donet); Rusia.In centrul Europei bazine carbonifere sunt in Germania (Saar), in Cehia (OstravaKarviana), Polonia (Silezia Superioara). Vestul Europei nu mai extrage carbune ca in trecut dar Ghid de pregatire profudegeogra.eu 22 se mai gasesc bazine in Anglia (Yorkshire) sau Franta (Pas de Calais). Minereul de fier – Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna, Gallivare), Franta (Lorena) s.a Prelucrarea acestor resurse se face fie in porturi (Rotterdam, Amsterdam, Hamburg) fie in apropierea resursei. Industria energetica Energia electrica se poate obtine in hidrocentrale (larg raspandite pe raurile din estul Europei si in zonele montane din Europa); in centrale atomoelectrice(Franta-59 de reactoare, Rusia-31 de reactoare, Marea Britanie23); cu ajutorul centraleleor maremotrice (Le Rance-Franta); cu ajutorul centralelor solare (Odeillo); prin intermediul centralelor geotermice (Italia, Islanda), sau prin termocentrale (in tarile bogate in resurse). Industria constructoare de masini Industria auto: Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a) Marea Britanie (Rolls-Royce, jaguar) Spania ( Seat) Suedia (Volvo) Italia (Fiat, Ferari) Industria constructoare de avioane: Rusia (Tupolev) Franta (Air Bus, Concorde)

Industria electronica si electrotehnica Este bine reprezentata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Germania, Suedia, Finlanda, Olanda, Marea Britanie). Industria chimica Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia. Industria alimentara Industria vinului (Franta Italia), branzeturilor (Italia), ciocolatei (Elvetia). Regiuni industriale din Europa: Regiunea Midlands (Anglia) compusa din orasele Birmingham, Manchester, Liverpool, s.a Nord estul Frantei (Lorena) Nordul Italiei ( triunghiul industrial Milano-Torino-Genova) Regiunea Centrala a Moscovei Regiunea Volga-Ural Industria Romaniei Industria extractiva Huila se exploateaza din bazinul Petrosani, Subcarpatii Getici, Bazinul Somesan Lignit se extrage din bazinul Motru-Rovinari Petrol si gaze naturale se gasesc predominant in zona subcarpatica, in zona de campie si in platforma Marii Negre.Cele mai importante rafinarii sunt in zona prahoveana (Brazi, Ploiesti, Campina); in Dobrogea (Navodari);in Moldova(Darmanesti , Onesti);in Bihor (Suplacu de Barcau) Minereuri feroase se extrag din Apuseni, muntii Banatului, muntii Harghita , importante centre siderurgice existand la Galati, ResitaTargoviste, Otelul Rosu s.a)

Minereuri neferoase se extrag din Apuseni si Carpatii Orientali Industria energetica -predomina energia electrica obtinuta in termocentrale – Cele mai importante sunt Turceni (cea mai mare din tara),Rogojelu s.a. hidrocentralele – Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fier I (2100 mw). Alte hidrocentrale importante sunt Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Arges), Izvorul Muntelui (pe Bistrita) s. a. Cel mai amenajat rau din punct de vedere hidroenergetic este Oltul. Industria constructoare de masini -locomotive se fac la Resita, vagoane la Arad; autoturisme la Craiova si Pitesti, nave maritime la Constante, aparate de zbor la Brasov; utilaj minier la Petrosani. Industria Medicamente (Biofarm Bucuresti, Antibiotice Iasi) Produse cosmetice(Norveea-Brasov;Farmec-Cluj Napoca) Agricultura Europei si Agricultura Romaniei – Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o productivitate ridicata. – Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul continentului se cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin, mandarin). In Europa de est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se cultiva orzul, ovazul si secara. – Rusia detine locul 1 in Europa la numarul de bovine;Marea Britanie detine suprematia la numarul de ovine; iar la porcine locul I este detinut de Germania. Agricultura Romaniei

Cultura plantelor – Graul se cultiva in zonele de campie – Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri) – Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane – Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a – Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a) Cresterea animalelor – bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei) – ovinele se cresc in regiunile montane si colinare – porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.a Transporturile feroviare – Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km – Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia – Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express) – Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S – Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi, Carpati s.a)

Transporturile rutiere – cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul Europei (199,7 km/ 100 de km patrati) – continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor – prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen – autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole – Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km Transporturile maritime – Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg, Londra, Marsilla Transporturile fluviale – Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km) din care 17.000 de km canale – Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena) – Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg) – Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin) Transporturile aeriene – cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo Da Vinci

(Roma), Schipol (Amsterdam) 11.2 Transporturile in Romania Transporturile feroviare – reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale Transporturile rutiere – cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul Prahova – existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta) – prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)

Transporturile in Europa – Romania Transporturile maritime – Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca 57 de milioane tone si se intinde pe 3926 de ha – Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi comerciale cu alte state Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea Fluviala (in

amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea Neagra Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia sau admira. Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj Tipuri de peisaj in Europa si Romania Tipuri de peisaj in Europa si Romania Europa Nordica Peisajul islandez (Gheizere, tundra, vulcani activi, lacuri termale) Peisajul insulelor din Oceanul Arctic (Tundra, munti cu ghetar) Peisajul Alpilor Scandinaviei (Fiorduri, paduri de conifere, ghetari) Peisajul podisurilor din Suedia si Finlanda (Lacuri glaciare, mlastini, conifere) Europa Vestica si Europa Centrala 1. Peisajul muntilor inalti se intalneste in Pirinei, Alpi, Carpati – relief glaciar – paduri de conifere si pajisti alpine (la inaltimi mari)

2. Peisajul polderelor olandeze Diguri, terenuri de cultura 3. Peisajul campiilor, podisurilor si masivelor harcinice Suprafete intinse cu culturi agricole, munti intens slefuiti cu altitudini mici, relief glaciar de calota in unele masive (Scotia) – Lacuri, canale de navigatie 4. Peisajul metropolelor Londra, Paris, Rotterdam, Hamburg Europa Sudica Peisajul platourilor si depresiunilor cu intinse suprafete agricole (Maslini, vita de vie) Peisajul spatiilor litorale (Litoralul spaniol, italian,francez) Peisaje afectate in mica masura de presiunea umana (Vulcanii Etna , Stromboli)- Muntii inalti (Pindului) Europa Estica Partea Nordica (Tundra, Asezari putine, Exploatari petroliere) Partea centrala si sudica (asezari mai multe, intinse suprafete agricole) Tipuri de peisaj Romania

1. Peisaje din Carpati (Relief glaciar, Prezenta depresiunilor,Paduri de foioase si conifere) 2. Peisaje din dealuri si campii (Grad ridicat de antropizare, Pomicultura si vita de vie, Suprafete intinse cu cereale) 3. Peisajul litoral (Activitati de turism, Activitati portuare) 4. Peisajul deltaic (Spatiu ocrotit) Tarile vecine Romaniei Ucraina Localizare:Europa Estica Suprafata: 603 000 km patrati ( al doilea stat dupa Rusia) Populatia: 52 de milioane locuitori, spor natural negativ, religie ortodoxa, 73% populatie ucraineana Relieful: – Are toate unitatile de relief (munti , dealuri, podisuri, campii) – Podisuri (Volano-Podolic, Donet) – Munti (Carpatii Padurosi, Iaila) – Campii (Campia Niprului , Campia Marii Negre) Rauri: Nistru, Nipru (rau national), Bug Vegetatia: este reprezentata prin paduri de foioase, silvostepa si stepa

Orase Kiev (capitala), Harkov, Lugansk. Economia: Resurse de carbune in bazinul Donet, resurse de fier la Krivoi-Rog, hidrocentrale pe rauri. – industria siderurgica (Harkov) – industrie constructoare de masini la Lvov, Odessa Transporturile : -1800 de km de autostrada, transporturi navale fluviale (pe Nipru, Nistru), transporturi maritime (Odessa) Moldova Suprafata: 33843 km patrati Populatia: 4,4 milioane locuitori Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei) Rauri:Prut, Nistru Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud Orase:Chisinau (capitala), Balti Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara – Depinde energetic de Ucraina

Bulgaria Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice. Ghid de pregatire profudegeogra.eu 26 Populatia: 7,7 milioane locuitori Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri) -in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m) – in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici) -cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud Rauri: Dunare, Isker Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in sud); stepa in nord Economia: Industria siderurgica si prelucrarea petrolului In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir) Ungaria

Suprafata: 88361 km patrati Populatia: cca 10 milioane locuitori Relief predominant de campie Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic) Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta) Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen) Turismul:Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice Serbia Suprafata: 88361 km patrati Relief: muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei campie (Campia Dunarii) Populatia: cca 10 milioane locuitori

Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere Cadrul natural Localizare: Europa Centrala Relieful este alcatuit din Campia Nordica (joasa, relief glaciar in nord, tarm cu estuar), unitati vechi tocite (muntii Harz, Masivul Sistos Rhenan, muntii Padurea Neagra) si unitati mai inalte tinere (Alpii Bavariei- 2962 m) Clima este temperata cu influente oceanice in vest si continentale in est Rauri: se varsa atat in Marea Baltica (Oder) cat si in Marea Nordului ( Elba Weser , Rhin), majoritatea formand la varsare estuare. Vegetatia aproape un sfert din suprafata paduri Populatia Populatia: 82 milioane locuitori (a doua dupa Rusia) Orasele: Berlin (capitala), Munchen,Bonn, Ham Economia Economia este dezvoltata, Germania dispunand de mari rezerve de carbune (bazinul Rhin-Rhur), fier in mintii Harz, petrol si gaze in Marea Nordului Principalele ramuri industriale sunt:

– industria auto(BMW, Opel, Volkswagen) – industria siderurgica (concernul Krupp ) – industria optica (Zeiss) – industria chimica (BASF) – industria portuara Agricultura: mecanizata dezvoltata locul 1 la cresterea de porcine productii insemnate de cereale si cartof Transporturile: retea dezvoltata de transporturi cea mai mare retea de autostrazi, porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de pe glob); aeroporturi Turismul: orasele muzee (Dresda, Berlin) valea Rhinului Alpii Bavariei

Franta Cadrul natural

Localizare: Europa Vestica Relieful este alcatuit din unitati vechi hercinice (Masivul Central, Masivul Armorican) ; unitati tinere (muntii Alpi, Muntii Pirinei); bazine de sedimentare (Bazinul Parisului) Apele: Sena, Loara, Garonne,Rhon Clima: temperat oceanica Vegetatia: paduri de foioase , paduri de conifere (zonele inalte) Populatia Frantei Populatia: 60,8 milioane locuitori Orase: – Paris (capitala) – Strasbourg – Marsila – Nantes

Economia Frantei: – dispune de mari rezerve de subsol (carbune in nord; fier in lorena, bauxita) Ramurile industriale: – industria constructoare de masini – auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT) – avioane (centre importante:Toulouse,Bordeaux) – nave maritime (Marsilla, Le Havre) – industria textila (in nord vest), alimentara(branzeturi, vinuri)

Transporturile sunt diversificate – Franta are o puternica flota comerciala, retea navigabila interna importanta – aeroporturi importante (Charles de Gaulle) Regatul Unit al Marii Britanii Cadrul natural Localizare: Europa Vestica

Regatul Unit este alcatuit din Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara Galilor) si Irlanda de Nord Relieful: este alcatuit din unitati vechi caledonice in nord (Scotia);unitati hercinice (PENINI) si unitati de campie (Campia LONDREI) Clima: temperat oceanica Hidrografie: Thamisa, Severn Vegetatia: predomina pasunile; in zonele montane paduri de foioase Populatia 60 de milione locuitori Orase: Londra, Liverpol,Edinburgh, Dublin,Manchester Economia regatul Unit dispune de rezerve de petrol, carbune si gaze naturale – este un mare producator de fonta si otel – se afla pe primele locuri la industria textila – producator important in industria petrochimica – producator de masini de lux (Jaguar) Agricultura: puternic mecanizata

Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai mare aeroport din Europa (Heathrow) Italia Cadrul natural Localizare: Europa SUDICA Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Alpi, Apenini); campii (campia Padului); unitati colinare (Preapeninii) Clima: clima mediteraneana in sud si cu influente continentale in nord Apele: Rauri: Pad, Tibru, Arno Lacuri: Garda, Commo (Glaciar); Albano (vulcanic) Vegetatia este mediteraneana (ierburi si arbusti); paduri de conifere si foioase in zonele inalte Populatia 58 de milioane locuitori; densitate 190 de locuitori/km patrat; religie catolica Orasele: Roma (capitala); Torino; Milano; Napoli Economia:

Italia are resurse putine Se bazeaza pe: – industria siderurgica si petrochimica amplasata in porturi – industria producatoare de automobile (Torino) – nave (La Spezia , Genova) – industria agro-alimentara Agricultura: – are un randament ridicat – producator important de cereale; lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1); masline (2/5 din productia mondiala) vin (locul1) Turismul – are aproape 40 de milioane de turisti Annual Spania Cadrul natural Localizare: Peninsula Iberica

Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Pirinei, Cordiliera Betica); unitati hercinice (Messeta, Muntii Iberici, ) si unitati de campie (Andalusiei , Ebro) Clima: prezinta un climat diversificat (climat continental in centru; climat oceanic in nord-vest; climat mediteranean inspre Marea Mediterana) Apele: Ebro; Tajo, Guadiana, Duero Vegetatia: in regiunile montane apar padurile de foioase in rest predomina o vegetatie adaptata la uscaciune. Populatia Spaniei 43 de milioane locuitori; densitatea 78 de loc/km patrat Orasele:Madrid (capitala), Bilbao, Sevilla, Barcelona, Valencia Economia Spaniei Are resurse putine dar se gasesc aici minerale rare in cantitati destul de mari (locul 1 pe glob la productia de mercur) Principalele ramuri industriale sunt industria auto, electotehnica, siderurgica, petrochimica Agricultura Se cultiva masline (locul 1 pe glob la ulei de masline), vita de vie (locul 3 la productia de

vin), citrice Grecia Grecia Cadrul natural Localizare: Sudul Peninsulei Balcanice Relieful: predomina lanturile montane tinere (Pindului, Olimp), dar apar si unitati de campie (campia Thesaliei) – tarmul Greciei este crestat si prezinta numeroase canale, golfuri si insule Clima: mediteraneana Hidrografia: Struma, Axios Vegetatia: tipic mediteraneana Localizare: Sudul Peninsulei Balcanice Relieful: predomina lanturile montane tinere (Pindului, Olimp), dar apar si unitati de campie (campia Thesaliei) – tarmul Greciei este crestat si prezinta numeroase canale, golfuri si insule Clima: mediteraneana Hidrografia: Struma, Axios

Vegetatia: tipic mediteraneana Populatia Greciei 11 milioane locuitori; omogenitate nationala(98% greci); religia ortodoxa Orase: Atena (Capitala) Pireu Larissa Volos Economia Greciei se bazeaza pe comert, navigatie, agricultura si turiBelgia Cadrul natural Podisul Ardeni, Campia Flandrei Clima:temperat-oceanica Rauri:Meusse Vegetatia: paduri de foioase si lande(spre Marea Nordului) Populatia Belgiei

10 mil loc Orase:Bruxelles (capitala), Namur, Liege

Economia Belgiei Rezerve importante de carbune; industria siderurgica(Charleroi, Liege) Olanda Cadrul natural Campie joasa presarata de morene Clima:temperat oceanica cu veri racoroase si ierni blande Ape:Rhin, Maas, Schelde Vegetatia a fost in mare parte indepartata si inlocuita cu terenuri agricole Populatia Olandei 15,5 milioane locuitori Orase: Amsterdam,Haga,Eindhoven Rotterdam Economia Olandei

Singura resursa de subsol: gaze naturale -constructia de nave (Amsterdam, Rotterdam) -ind. Electronica (Eindhoven) -slefuirea diamantelor (Amsterdam) Luxembourg Cadrul natural Podisul Ardeni (podis vechi hercinic) Rauri Mossele Clima temperat oceanica 412 mii loc; densitatea 178 de loc/ km patrat detine locul 1 pe glob la productia de fonta si otel/ cap de locuitorsm Danemarca Cadrul natural Campie de acumulare glaciara joasa Clima:temperat oceanica Apele:rauri scurte

Vegetatia 😮 zecime din suprafata este acoperita de paduri Populatia Danemarcei 5,3 milioane locuitori densitatea:120 loc/km patrat Orase:Copenhaga(capitala); Odense; Aalborg Economia Danemarcei – industria pescuitului – industria de nave – cel mai mare exportator mondial de carne de porc – industria jucariilor (Lego)

Suedia Cadrul natural Relieful :Alpii Scandinaviei Podisul Norrland, Campia Skane Clima: rece in nord si temperata in restul teritoriului Vegetatia:paduri de conifere Populatia Suediei

8,8 milioane locuitori densitate:20 loc/km patrat Orase:Stockholm (capitala) Uppsala Economia Suediei – constructia de nave – industria auto (Volvo) – industria mobilei – hidroenergie Finlanda Cadrul natural Rlieful:podis presarat cu forme glaciare (lacuri, morene, blocuri eratica) Clima este rece mai favorabila in sud Apele: lacuri glaciare Populatia Finlandei 5,1 mil loc Densitate: 16 loc/ km patrat

Orase:Helsinki (capitala) Turku, Lahti Economia Finlandei – industria de celuloza – industria de mobilatelecomunicatii (Nokia) Austria Relieful: Muntii Alpi (alt max vf Gross Glockner) Bazinul Vienei Clima:temperat continentala de tranzitie Apele:Dunare, Inn Populatia Austriei 8,1 mil loc Orase: Viena(capitala) Graz, Linz Economia Austriei – Hidroenergie, Industrie siderurgica,chimica Cehia Relieful Cehiei: Podisul Boemiei (unitate veche , hercinica, intens slefuita) Campia Elbei

Clima: temperat continentala Ape: Elba, Vltava Populatia 10,3 mil loc Orase: Praga (capitala), Brno Economia Cehiei – resurse de carbune (Ostrava- Karvina) – industria construtoare de masini (Skoda) – portelanuri (BOEMIA) Slovacia Relieful:muntii Carpati, campia Dunarii Clima temperat continentala Ape Dunarea Populatia Orase:Bratislava (capitala),Kosice Economia Slovaciei

– industria siderurgica (Kosice) – industria berii Slovenia Relieful:Alpii Dinarici,Alpii Iulieni, Podisul Karst 2 milioane locuitori Orase:Ljubliana (capitala) industria optica Polonia Relieful Poloniei Campia Poloneza (morene, relief mai inalt spre sud); Podisul Lublin (hercinic) Clima temperata de tranzitie cu influente oceanice spre Marea Baltica Ape:Vistula;LacurileMazuriei Vegetatia:paduri de foioase Populatia Poloniei 38 milioane locuitori

Orase:Varsovia(capitala), Cracovia, Poznan Economia Poloniei – resurse de carbune (bazinul Sileziei) – industria constructoare de nave (Gdansk, Gdinya – industria siderurgica si de rafinare a petrolului Ungaria Relieful Ungariei – predomina campia , dar apar si munti josi (Matra, Bakkony) Clima :temperat continentala de tranzitie Ape :Dunare, Tisa, Lacul Balaton Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta) Populatia 10, 2 mil loc Orase :Budapesta(capitala) Szolnok, Miskolc Economia Ungariei – Resurse de Fier in muntii Matra ;carbuni in muntii Mecsek

– industria auto (Gyor, Szeged) Tarile Baltice Estonia Zona joasa de campie, alt max 300 de m Vegetatia: conifere si foioase 1,3 mil loc ORASE:Talin (capitala) – pescuit – industrie alimentara Letonia zona de campie joasa presarata cu forme glaciare 2, 2 mil loc Orase:Riga(capitala), 70% populatie urbana 2, 2 mil loc Orase:Riga(capitala) 70% populatie urbana

– idustrie usoara – industria constructoare de masini Lituania Campii jose presarate de morene Clima temperata cu influente oceanice 3,5 mil loc Orase:Vilnius (capitala), Kaunas – dupa finalizarea razboiului rece o parte din teritoriul sau ramane enclava ruseasca (Kaliningrad) – industria energetica (atomocentrale) Portugalia Relieful Alt max 1991 m (Sierra Da Estrla), campia din lungul raului Tajo Clima mediteraneana cu influente oceanice Rauri:Duero, Tajo Vegetatia: arbore de pluta Populatia Portugaliei

9,8 mil locOrase:Lisabona(capitala), Porto, Braga Economia Portugaliei – industria textila – prelucrarea petrolului (Porto, Setubal) Malta Insula in Mediterana de 400000 loc ce se bazeaza pe turism] Cipru Insula in Mediterana de 80000 loc uitori ce se bazeaza pe turism