Modernitatea Vieneza

U{M

..A1.l. Cuza,, EdituraUniversitdtii

G1l0 ll( JO

MODER N I TATEA VI E. N EZA $I CRI Z EL E I D EN T I TATI I ..t,

JACQUE+LE RIDER

Jacquesb Rider Modz iti viennobeet critex dz I idzntil'

Traduccre dcMAGDA JEANRENAUD (dupnediliaa [-a, r€vtarti qi adiugit )

Univccsitairssde France,1990 @ Prc,sses 108,boulevardSaiJlt{erlnain, 75006Paris

Versiunemmaneasc{subv.'.tlion'atr& Pmgramul "Nicolae lorya" a! Ministcrului Afac€rilor ExterDesl Retublicii frdnceze

EDTTURA uNIvERsru\Tu "AL.r.c(zA" IAS! . 1995

,{

il

.r iiI_ ,

PE COPERIA: Arlel€Bloch-Bruert. dt Guttar Kliml

Sumar

1t862-19t8)

t

qF

F { ?R]VN PARTN

Des.onpunercd ti re.onstuclia idzntitdlii I Refiectii asupramodernnnfiivioeze, 17 2. Indilidualism, soiirrdine, crizl a idcntit4ii. 42 :. Misticul ti s€triul, 61 4. Nrciq78 (,;.a id?nualiitutc,tn 5. Scleber, Weininger,Hofmbnsrhat, 97 6. Fenininul a4ionnddn1(post)nodimit2re, I 26 ?. kgea namei / Irgea utrlui. in jurui lui O0. cross, 158 3- Eleclta. Antigo& qi Ariadna, I 84 PARTE{ A 1A€IA

Mosculin I F.niri,

I ludaic

9 CoDilgultiile uui lriqghi de .poci. 205 PARTFII APATTTA

ISBN 973914933,2 O Editura Universitalji 'At. I. Cuza", 1995 St PacurariIu. 9, 6600lati

Crizel. i.lehtitdl i eve ie$ti 10. Sinraliainiel.cEralilor ewi vienezi asimitali,23l , I l. siErDud FFud ti Th.odor Herzl. A / ln.houl ghetro,,.253 12. Sismud Freudti TheodorHeai. B / Cei doi ..brrbali Moisc" la incePutulsecotului.28I 13. Karl Knus sau identilaieaevreirscAde rcgdsit, 309 14. 'Sionismd cultural" al lli Rich.'d Be.r-HofmarD! 333 CoN{rLD?"E. - Iftler€minarea (posr)modemAa ideotiteFi,363

d

J

r

I l,i I'

il[ r[ ifr #'

ilF

riF| {qR lF, llF

*lF lF

i

&t. [t t-

tu ,:li'

ffiF *r r,ll.

fr&

INTRODUCERE

Dup, ce ajn c€rcetalopera lui Otro Weininger, in WecialGeschtechtund C/ta/"dtre.,precum $i rasunedl ei ieth din comuD,am ajuns in chip firesc s6 examinh, dintr,o persp€ctivamai amplA,rei reme: c.iza -Si strategiile de .estauarc -a sentimentuluide identitatein modemitale:Dunereasub serurul rnreb4rii a rradilionaleipolarizarisexualemascutin-feminh,fundamentul aparent natural pe care se idemeiazi o plne esenlialAa traditiei noa$re culturale; in fine, criza idenrjrAlii eweietri la stutitut secotului al XIX teA marcatin Europacentralade lncheiereaemanciparii,de progr€seleasimil6rii, dar Si de apnrtia antisemirismuluig a nafionalismetorcontemporane.Aceste lrei ieme, la priha vederetoarte diferire, s-audovedit a fi stdns leeat€.Daca .cceptam conctuziile I'rcrtrir de fata, pulem chiar su+ine ct et€ sinr indisociabile, camcterizlnd o perioadedin istda cutturii cunoscuti cet mai ades€asnb numele de modemirarevieftzA", pe care o vom defDi cu mai muftapreciziein cadmlprimuluiclpitol. Emanciparea individului la nivel politic $i social, realizata de citre modemitatea de la finele secolului al Xvn-lea Si a primetor decenii din secolui al Xx-lea, se lmbina cu afimarea lncrezitoare 9i orgolioasn a individualitagi in domeniul eticutui $i at esreticutui.Abia SchoDenhauersi Nietzscheanalizaserailuz'ite ti deficientet€indj!idualismutui,iar o ase meneacri.ica iti afla prelungircaln psihologia ;i sociotogiade la sft.qirut secoluluial XIXlea ti inceputulsecoluluinosEu:aulonomiasi solitrdineaindi vidului par a consrtui unul dinrrefenorncnetrcele mai ambivateote ate con diliei modeme. Tra'ha.c o ciz\ a senti sntului identirrtii. cdza individua, Iismuluise dna in cenrrulinlerogaliitorlirerarurii$i ate;!iinletor umane.!i operelrlui HuBovon Hofmannsrhal (a Siin ceteatetui Freud(cap(otut2). Ca o reaclie Id sen0menrelede sotirudine,de lraqilirate ate eutrI subierliv. de insrabilitalea idemificantorin@noaresi ; idenrirrritoro,j supralala,unii ciearori ai anilor lqoo erDloreazi caile de rFsraurarea idenliatii prin mijloacele oferite de c€ea ce am Dutea numi r.dicalizarea Figurile n sricului rde exemptuta llofflannsdal), ate 'ndivrdualismulur. (aSacom ll vedeCxroWeininger) ale tui N.nis (rcinterprerata geniDlui de $i

t"ou Andre$ Salori€) se degaj! ca .rei tipuri principalc de aturnare a indiv;dnlui izoial de orice coniunirate onreneassaia "er ui" "utosuficienle' cotrcerFat asupraluilnsr{i,lrn: un sci Ce "infnulaF dire.ln', nemediaaa,.u reaiitatea lumii. Afinnarea ideditalj eului lrecc in a;est .az prin ! Iiirlei, . llnifilii r€{orm larea unei lilosofii a Idenlrrrlil s?nitui i "si ,Acest€iigud (mini(ul. ireniul $i Narcis) s€ dovedescin realil:it d:osebil .le aneninlare, legale finid d! eiipe eieflt'e de beatrudlrc sau d€ {recftoarea amcleals a atoFuldnitiei. Oda'"i cu ;nevirabila iol-p1ibu,sire, s biectiv;lltei se adirce{te i r ur senlimenr !i lnar duteros de discoriinulra,e l; de llcrdd|e a identitifii Ca 1om1e de exislerti, ulopi;le mistjcismului, gen;aliln1ii !i narcisisrnului au in comri aspiralia cdtle det'atnea ingadirilot ;mpuse dt !ia1i: eie atJollscdiliziunea nas.ulir/te.rn;nin ;i tind c;ite ull i{Gal andmgin; .ie as;)i-rd autodistiLgere, l].1ui eu care sufert de lrepuiinia de a t a.:c.tla 'propriilE-tn$r:jiri. capAlatepnn voiatnfrnplani i,{t, rasi),5i la reorcareaunui 'a eu m:1il)erfe{ionar {capilolete 3 $i4). l,lden rc.ili, ilinu'o ase$euea I)e spec'rrla, ntemariile delianre alt ilet"dtmelui D:lniel Paui Schreber, consrrcliile leontice ale. lxr {}rn; We' rger. dar si cilera dilnie tex.ele iiniltll'i i{oihanns ral, .a lx)veslil; ah cnr.elof nlrslice sau ale psihoniuozeior nd.isia.e legalc de,luthurat.r: idemir.rdi seru?ie. Fali$iinru! idenririlii mas.ulirie se con3liluie lntr.r 1etrl. Lle lulrrA ir: inctte (. ap.opierr irre cei trei autor! a.,t!'!d!i 5). Dottlrja d:i Ie ini;nre care I zgudui{: I'e s.lner'(j' ii ienizul ingro)tii ai ii:l: nidi;: ce cat.c Otrc Weruirgcr inspir;i :rcestti iio; \eb{r,i $1ta1i'' recii?ii,lrii il adresadecadenleicanLempotate,prccum !1iprogkin( de regenirare i l'xnii mo{ie1re lare se dovedcsc caracterilij.e pen$u on { me liJ) ile crrac, a mademitatii, iarg iaspiidilli de 1aFleiri.h l"iierischeji \laller lli.:r.tiritn. ti eiiidl lienez, .i: la f-ari Kr,iil| ia;{oten n iusil (capiiohl 5-1. mai aies li iu acesLrcnrext. cazul iur Orb Grcss ar nerita a at?ltlie rperiill r'ti rrirJra rar-e$e si'.reaza,-x:c1 ia pJt,l qJus.rlui rl iui i)ila Weinit;lri in \ret\\e.e Ge!.hl itt u,a/ alrd.rixa. inDinge anti'.(tili,(m,jl ia l,ifoxism, ctr o r,:acre la .oNiarr.ca leuh;zirii cdhruii floder]le, .:p.t.a tsihtuldrstul'ri '' saii,atec' orlo dross !e ih.t eje pnalr un rpel lx re!olu1,i,rnarnadalti di fl la .lboliic;! i.efii lar;r'u' (.npnolrl 7). Jnierogalriie. ulol)iile !i argorsel.j inlFiraie de .ellci'1in ,supfu redisniillirii ro,i1|ilof maslrllt ir Grinin in modernr{r1.se erptm, i:t freud rii;a ituhnannsdlai, d,tr Ei ili pi.tuiie iui Custlv lilinl, prin intermediulunei melafore ,uheolrSil]e: .ea d eiemsntului crero m;ireni,ll, siadiui arhaiLl anierior cult f;r grec.lti clasi$e. Nietzsche preligurase iceqi€ teme

lr:rodueind ! alalli .ie l)iflrysos p: turNdia, sQpina labirinhrltt cretan. Dat anilor 1900 nu Erai eve cea a tdmilor runirlj.ir in limp ce- 1r 'nodentitnler Holde.lin, lradncerea lui Anli8ona rje reaolla i'npohi!i1 ptllemjcei dictaturi a l.g;i p,rr;:irhale a jui Creor, [:lr.a" Iui Hotrnanrlrh.ai lntrunli o lu . ha,rli.a, in c.fe auloriirre3 l]]a".,,iini delenise rn.,xdstentii. ksnrd .ale .i he,. i rr er.' .'. r , or . , r xn- ': ir nr , , , . r nr " Jr r , . ! 1- ! . 'l! nb cm ; l'm uf t , : .onleri:to.:rn, nrd'lzne+e s, sJre rnEie.tulia vieneza ;i.-ra Mayreder ilr 1905. n! D rai ec! ! r i in. l€ipor ; sDr r l'{r nalilor . . i in nepnt inr . lor de a r,esI-ionrc|oincn mei lumi CeeiD4rtrlrl, (iatiro[i 8] in djs.ur:rll pra.xirai de lirituit',tl'rn l]!ii lriait se rraiifeslii pri.ir o r!..:Jarr onriti.2dri,l .:r ti cales.r;ri. {ie lnls.ulin si le$rnrill o 4i1.1fisuri: .c;. r!i .xkri. Viiiunilor f cr ii! r r il"ii . ult u. ii l': . . or uspnn'1. elc r le 'nri!;7rrii" s;,ij-, arrifcmi lnrul rnor ;rilici ai iurdenil4ii ,rc nl1;lul.iazll . r . ^n. r isr "l, , , , . nr r ul- . . 1, f t . ier l. t r t r . a, , Jluqi. . ' ' ,., -: rurilrrffsii o ,;!i'!cns;utrc profuxtll j! .,rltu'ii e]rocrl 1900r .c:alia c. se :nrbrl .. i!ijr( .:;zh nl.,n1;txiii !1,]s.ioiiae. !cdjs$ibrirea narcLLlillul!.i ii : i r.r!l ):.r;!;,,.,i rt ; c; i: ; i sir nnogj! , ! . Jlr , r iluie la ul ; t a. el. doui in; *a. ; . li rr!^' ! i t,a,i . ,, i. I r liiior , si r i. t pilnf . ar 'i, ir . llisl. iir if li, ese. . onl di. {ii s; :te(!r; t,:rriei. a.inli,mr L.riifr-i i::!niiel.. nntifenirirxnil ,!i anlisemil;.:nrdi ,i. reir, lt . riiiii.:n.i n.o.rnrrll ..Bnnrl l*l.l.ir 5i .lreul imi,ait. ir vtzrun4 iui,Annn. Sclriil;j.r. roiui dilirii i; deori uagi. de ffotr i; vi.1itrr:i r m.de|rtiralii a.ari1,)lol.}). Sifxir!ir i:rioj:a ; iuili.ci,rlllii{,i .vrei asinrilali itin Vienr ni, iiula sir inieleg.flr dr .r la.r!:ii rcqLri; r. ;bsr prcdes nal, si til|isli crftnenl;l .ijze illRjente r :..r1;rili;. Srdj.rirl r rei .,are irrc',irarzl r-lni!r:siiar"i 1l( ti. \rieu ce n iriigli utiiueioi rei rie.erii ai! io(!n ui rr -'{i}: Ie, ide ir Aurorrira i i Ji':n:tr'J i'r.ki. .!r. ;r'r:r lri r$i!einj|Jr., ir, Iti -r. i.-.e, a ,:i: Iir.l kfnu:j :ri. rigi rncej)i: nr.jriii sLtli:rioir. -jr l3trrl: .;atDrtii ro'f ir'r!i: a'rl;se8r;ri!'ruhi I.leoiogllr lilJcrrli .t iiirrii :vrerio. in so.;etr(,a l: -sLr.sff r,io;ni1 pds;! li in.e.c$I,. .ullura rieneza- tnoflelni dLr lr lit4il. lirjofitalea rnLeiecluaiiiorevrei sulcr, u! 51).deosebiid: Fi]n;bii. d?ta..,rir ilt;; rnuh ,iall nrai pr4in iesn.. Lledj trloDi iir.Jr ie retuzi j{ienlilaleape.de qi ar f: rnr:i o 5i /.loriLo :nodul .rl nrrr :iponran. nrln,Naliraler geimali' ah ..luc,tl!a r,n;tl ii indeplr:ase in rarc nrisDii de iudaismul indilional t.te c.rl.: !n?i ftrulre.fi lcesta nu ma; hsenln. penl;.rei decl o a imire .ie f:dr}ihr, arroarr dnu tri:;.ii. Dar.no, ftr$mrnij lo!. ti fo2ne.u*rd i; rlneroaseie nrit.,ir; .vrei.i1, .afe se dez.votli li Vie,r! ir' pnlr|ui slelf n1sef.luhn :rl XIX ter. le x4& arllinie nie.eu Je ;d.irlilare,r io. evreins.::, Lri sr !iJ siiilr si

relilenteze pe coni prolri! afl definilia tennenului de "evreu", c?1$i sensul prop.iei iudaiHli (capilolul l0). Coniruntali cu false,cevidenleale mtisem4ilor, carecred a *i foane bine c. este rln evreu. acesti intelecluali h; reconsiruiescideniitatea evreiasc, in istoti:l .ombinind demenreprelualsdin jslo.ir lor pri\ata, redescoperite ''p,Jpor!ui" lor klin ce in ce maj desdesemnal ca rasa'),ti imprlselor prjn l,.irtaevenimentetor corlenporaDeCeul lui SigmundFreudsedovcde$ea Il 'iudailatea",el reIuz, ln esetia deasebitde interesan'.: decis sa $ ^sumeobservn fire nicj o nrmi de lraditiilc ftligioase ale iudtnsmujui $ (inlalid,nnrn,ndrdnilor saic\ret ln liaupd.uturt. Fiemenrri roD.plerenld e'roiesc apareca fiind inradicinalin incon$iemulauto{lui, dat cel mai rietca legatde amhlireaunilinlelor qi a nedreplrlilor'indurat(c.rpilolulI 1). L, capatulunui drun mevoiosti sublil. Freudslii$e*e prin a l'i spunr ullimul .ullft ln chesriunea idenni4ii evreieqri. in Der MannM.i.tesunddi,. nonatheistische Relipion Ac sta ca{e fioalanu semnificiin nici un chip o revenire la $usete reliEioaseale iudaismuluj,ci. dimporrivi. inven.area. rduiror de liberi {i pe alocwi r}rolocatofq a unei identildli e\Teietti pe de a n lre$rl redefinite. hrdxibrea lui SibanundFreud lncepe prin a se cxprima ln propria autoanalizati sfi.Ae$teprin a'Si afla {ormrlarea finaln sub ?nfaliia-rea utrui ronlan istoric" al carui erou, Mois€, ar putearoi adr de bijle.iniruchipa Droieclia autobioeraficr, iderljficarea finala a omului Signund Fre . Un alt evreu rienez, Theodor Helzl, lisa s, devin{ penrru poporul evreu un Moise i'odern. Aces{edouadesline.al loi Freudd al h Herzl,ar pdea 1j atezalein pdralel:pu@masrfellnlele,gernai bine cecace Ie se!ar,. de ce Freud la lnlilnit pe Herzl inlr tlnul din ais.le din Traundeut nS $i de ce a unnarit cu ate fie $ simpatieprogreseiecaMei sionisle,firi insa a'i acordavreodaia depiinul sri asentime (caDitolui 12). Paradoxal,am puleasuslinecn. deveniiin ochii dmiratorilor sai chiat sinrbolulspirituluicritio elibeiatde orjce legdnfnrde .redjnJa,Katl Ktaus a lac r de cele mar nulie ori dovada confoftisnlului clnd idenntatea sa prin toatemijlodcele ev:eiascae,.aameninFra.El,.are nizuia sa acrediteze propria-i diferenli h interiorulmediului inreleclualvienez.a $ferit de-3 lungul iniregii sale vieti de noslaigia unei asimilad fari iisutn in cultula $i, mai presusde toare, limba germana.Tot ce pirea sa ameninlerceasli .stnilare ii provoca lui Karl Kraus reaclii pasionaleqi, de ce s{ nu o r.cunoagen. puti]1convingatoare: s a sihralde paneaantidreyfusatzilor ti. pe evrcucelor mai comenlindFoccsulonorul i rirual.de naru.Aa I expDne curryliE prejudecai artisenile, a fbsl preocupatmai ales de a se delimita de orice solidaritateevreiar,ca"-L-a gizduit ln paginjle revislej sale, !L'

copletinduI cu laude,pe HoustorSlewanCharnberiain, in vremece n a iasai sa i scapenici o ocazie de a-Ei ifrF dispretul iali de Heintich Heirc. n"u slnrem oare de aleea indrcpt4ili s4-i aplicdm lui Karl Kraus, daci e sI o redefinin cu €xactitate, expresia "ur5 de line evreiasca" (jiidischer Selb(capitolul13). srhaB)? lircl.ddBeerHolmrm a ,osr'ingxrulrefre, ntantil literdtruiiI irrrrr Viene"preocupat de apArarea fi ilustrareaidenlitilij eyrei$ti. "Sionismulsiiu cultural",situatla opusulscepticismului ii disphcealui lui ArthurSchnitzler, Hugo von Hofnannsthal. Ro'ltar t Der Totl GeorSr("Moanea iui Georg") al lui Richaid Beer-Hofmannlncepe printr'o cridce Ia adres€iudaisinului da. uilirii si a 'spirituiuj evreiesc" perveni de esletica individuatistl. Dupa o schemnaminrindde ttilogia romanescia lui MauriceBanes,"cuhul eutui" determin, redescoperirea'energiei oalionale". Ile ia Oeorg Lukics lncoace, roateanalizeleromanuluiDer'Iod Georgsau insis.aiasuprarupturii ce ar separanarcisismui protagonislului, la inceputul poveslirii, de con$ientj"area unej responsabilitAticolective in ultimele paginj ale 1ex1ului.Originalitatea lui Richard Beer-Hofmann con$e, dimpotrivi. in a irfali$a ,firmarea idenritalii evreie$ii ca pe o aprofindare a narcisismuluipelsonajuiui si , ccl mai fturnos omamentlnchipuit de estet.Richad Beer-Hofmarnpare a srgera (prrrfradnd tormula luj Nietzsche)faptul ce iudaismul nu Si aflljusliticdrea declt ca fenomen estetic. Daca o situtn in contexrul "misclrii tinere evreiesti" (jungjiidische Bewegong) !i a 'sionismului cultural" care se dc^olta in jlnd lui Maflin Buber ln arii 1900, ,ceasii reconstruc(iepulin oriodoxi a identiBln erreiegi ln odenilal€ ld capitd intregul sels (capitolull4). Elemenlul comun din des.iflele tui Sigmund Freud, Theodor Herzl, Karl Kraus ;i Riclrard Beer-Hofmannil constiiuie uluitoareaiibertaie cu careace$i intelectuali au incercat si defineasctr "evreul", ln epoca asimiltrii" r anlisemitismului ti a sionismului. Tulburtrrodea lalielate a rispunsurilor lor sugerenzioi, in situafa istoric. Ei culturali a mddemitilii vieseze,nu se mai Doalevorbi decit de un "evreu imaginar". Identitateaevreiasci se formuleaza, pentru fiecare, sub lorma unei ficEiuni, a unei nari }Dvestiri, unde istoria indmn qi inconsiienlul personalall tot atlta ifnport}n11ca Si Isto.ia poporuloi evreu $ textele tradiliei religioase. "Golul" dureros, resimlil de ace$i intelectuali ewei in clipa in carc constatl falimentul strategieide asimilar ln confomitate cu principiile liberalisnului $i se trezesc impin$i s?re o identilate eweiasc, pentru ei inca de n€gdsi! ii deternini se caub, tn deceniileurmatoare.risDunsuriinedi.e la "Drobiemaevreiasca".

11

Redisl blr;iea rojririlr. Jdl rale lll:r3r!lirr \i iem;nin ira'na t ciiz. ;nCi'iduale.le ptrtrrbr:rr., lplli nc rederi,nr., a l.l.nli1fi,i iie).rlii., in rii ir !f e ri aFi i l e i r li' . er al, r r .j s ii r.(r,l :r.,.' j ri ( s c n r,? u .r. l ,i , sesi i l e3r' i i emrLrl sl !j (}r i.r ils,ru1r,r iii;!r..filiei \ao audy]jirisjrlxhi hlncic:r il:'ri.ism{h!, ale .iat. lrtisrr;fisrl, ri lrii.1nil;iri r!eeilf r l-. .ullura lsr:lna (i.'rrrint ,rntnrzi, ;ne!rili!,r;i e'r€ies:i irrr'r ljmjloare rii'i:'iit?te {ii troJrla indi\id{alN !ir, ri.:riillcare .u milldi !i .r:f,rr; .lp tl:ii:r;ni.l tcrson,rl. ii rol,:.r.1!.. A.esr: doui 'jp,:i de i..iri!en. i]tr,rrFr:ii ir.hil) sfl.r:iulos rrirjta Ji:ei iderlila.lii )r r'., dislrntjrvi ;1rn.ni':ni1i1i rirnezf. --i:r: ti eyiic;t rrrrr;vaienfr ,i..slei idioid"-. V:e',r j|r:.l1r...i]n;c'r!ii!,'nr rrirl di) lir;r! a! mi.del1'il,l.ij ij oc '::hrlator de exirerncntrre :t silrgiluloi r.|rl;;". d|lrl oxl)re.is lui Kail t(r:rr. gerraiizaLa I idenL:1ifr des.hid.i.al3, Ai%{Ia p.nau,i:1 o as.nerei.r;2, riro.t'a d; L ile n..3lncii alr rc.oiului.l l') lea. cun ar I ;lntise1l]itis ul i,Jiili. !i fr'a{lerra xriiolrati:m:,ior. pL.r11r s; nrlenran,i !urr; nou r!| d.: or , ant al' , , . ar e ;a R o b e rtN l i s i i i ,)C a rrri ,r.l p dr, .!t l .fi i rsl tr:i " . 'If€i :r'rtori a! s.1vii dreJ.l ghid ti r.1.i!|ii d. a ilnr(oJ areslei lucri.ii iliedinl Nielzs.ine. l,i!:IllrlnJ iiclrri $i lioberr hiusii. ajircf rj d..ar:lenir i,:.13tnpo!arlt $i ap.irtl la regenenirearii:r:i)du1ij ;nodern., l^ lilelz-rc\.,. i-a|t r]la,cal prei,rnd |e l.ri; Jrcafctii t; inrelcij:idij vie.ezi CtlFr. .uc 1r f; vorb:r ni ,,eje ci irnneaz!. hedift dupi trlirrnrer cel,..i dn',:il Utt!.illenni$el /;",tr,rchtur!. t ..ln[): iii Nicl:s,ihc. ab;: r':i i!a!,lri :lisea ti tn niil dts.ilnli l:! l ina Unii, r,lecuDrfi..]|lri. i :r fefuzlr t'irxrind 1r x.elati l;rf xrnpr€r1ado Jr..:i"rs,,i:esre; iniiiri:i inlrrictr]xlei l,,:rlH nu-ioiLxLeani,ie.^iirtr.ri.nezi, iielzsch.njliirxrii ? Ff?.rer,talrrn p)n(:t iolxur de ple.re,'i il;r.rltiltoi loi rrdividljale. i'ihdraiizr |rerdiai{ :r! n ra., pri':1r. leoriil. .e zutr}' es. tcndiija rlnrna li Yliqa ciizei c:orlice a iCeniitiilr;. l,om .olilrDca.l€ "edea.hiar.) i&ir'iitrie disfare ilc lrlt {iin aralizi, t,,rnru a lrre lJc nn.i irlar,lxrl rxrr ln li slru mai pulnr ilnbile di iJ--niiii.a.i- Lucrrrct de lr'1a ilalorerzi psiha'taiizei .ileva ide; ese$liele.{iar a l+J c!,n(rtuti nici ra !*r itticl ii nicj exclusiv --p,tihanalilici. $lllul slymuld Frerd va fi la tei {ie przetr ca ii teoria freirdianir CNn] si rezisti i.sratei de a-i aplica lui F'erd ?nsDt .ur dem.rs de inspiiali. !si]1arll:ti.1, at$ici cind ili propni si nne4relezj bosar.le nralcrialc scr],!.sell iunrna (n! biografii sAi? Este 9i ceea ce an incercal alunci cind r,:.aii ocrpal de odui s.lu foafc sI,ecial rle a sesiza id. ni- r at F !e! , €i rs . :1 . -AIn pdea spu e c, lnreaga olertr iomriesca $i leore{i|a a lui Robert Musjl a plasat t€ma .rizei idcn.itilii i]| centrul preocunnrilor sale Con re$poran cu nodemi$lea vienez3 si, in anii 1920:ji 1930. isloric ii analisr

l2

.:iji. .ir .l;:r:r;r1 tJe rcrri.tti perio:ri1.i,l,lJ a reurir itJ i).t Horn tttit i:t::.:.rh4it"t: abst:^a:ir nrCnnrri,aie ;; "efle.{li tFntn; inrrprnrder,i . r.,l,r\tl ? dcgat:rt i.r!t dir orizonld.ir. iie irt:rt-,:rn,, :r r,ri :il: Si. . '',,'r.1 ,i n' i i { j J,ni i r lii:r . r lif il. lir l r Si f ar e r r et , ihr zi. , . li m ap. - r iiL. r iiCr , r ii. 1i. r i r.:'f':1r . i rje rinn l!r:i :l,alvr:: .lii1 r.er.lr, i ri1i. r:ieTiidr! je sP. rjrim] (]Jtt) r.: frire .e Ii jc.i,.er, ci]rrr di.r.rr si .er rl.,xi iipsir:i rie.rt.naiit;1tr. .j i ' i : r3:r,,' , . o. r \ r r r er r . r sir l! : ! lie 1; den. ir a! ii, r lc: : r i. , . jl , if : d. f \ j . de ie.rhll:i i1" la.c k,lil,iirl '1i. N sat,riirii :t io,verii;i{:j. ,ir 'r{r.:ir ,,l fl ;j 5ri i 1r r lf r . |it i ia i] ii: . . 0: r : r ir't.f,,r!Lnrin, jn! er i slr illa ! i f f e. iz, ar ea, ?/ ill; r l ,

i

f.,

.

, r! . -" .

,,...,.,i

.n ,.,",.

,l

, ,. -u.,\,.

l..r-.

iri..i$irjx1.1 !nrn:iri :Il lorl,: ::.tr!!i.le rjxi.-: :nlji!r, ilLeftr. I;oroa:r i ,' l ,ti r - . i :i f \ . I i, r f : r , , , , ', il) t . : r r i! . . *, : t . r , ; r p; I i! i. , r , r r : : ir ! r t uiJir r eci! r! , ar!Jri l eiI Jj l r:t'. : . \ i! - i] ni. r iir - ilr i; xr sii, . r c'. r f j{xr ir , t , r t r : il|r 19q/ r r , f . , : : 1;.-q frlnrrrl qrhl]irirr,l tn 11t81 :r!.!.ri!.:tia d" ir atirtr!i ii.mtidl. ir,rnrr, r:ri, l.i:r!. L afr.nlyps. j., f,I ia' a rtrlvociil .r rtr{ irrl;Jesional: jr ..rirler!^r ii ljilte ve.inL :i l)rf!!.rir1,r I,ir ihtere: sirrjl; ;r trit,jl _r; i,r rlrr!ei, li.'ie {r, intin: eri,.zi1i;i. i:1: !!ixi irnlrrrr;rri. itnpieoni orj . ,irtfi,'rari-ei. oi l*)ri ca.e lcn,rinri,r lni atitea ii{Ari .i.r rcf.nr|. a\t,rri nr.u I ' elin, , l. .:,r . iri. : \ iir n llr \ r t 9r ( J, la Ku|slh; r r t ;dir , H. l. r hlr xr'r!l: I-+ lni ! 1,jelrft: lrnita !.rer:,ili1r xlla .:L.rsr2 dt:lt.Imp.. .r.lnr.l:i.r' l.r Brei :i;:r,1. la Veieiin iini !|:j.t: _Wien. i870 jt:l0r Traurn t!rx; ',":!1.)t: rii.n ir :iiilsrierh,rf din \ti*r,r. 1935i .-Vii:,|ia tq0{ii l,i 'r.i jrilecin,-., de!j!jr". oi i/irie Ajl::in N?u, 1!.1i, 19q6: ..jlns -,lialrir!r K;iset i:j1nz'a;!t:s"-!ur Jr:irpir,r, :. 'l,il: tulti! !q1(!. (itariz n,r1 i:.!en,l,. i dJlen. i-irJinc:{ '. ,1(!|na iriLnoar-a. iir3t. iir.ar.e drlj 1.qiri er^pozilii ,, itnrai ;lrt.b irl$r]i:. ]n frifl tlaD, frLrz*r,liIi irsi !i r ,as'r dorumrjirbtjr. i ,, :l lo' , r lll 'nr r . lc , i , , ! 'r r ir . , €, r . . / f "c d r.-. ' .. /,ri..r.nl1popollr:rxre a rcnelor .1i:re.re (je areo cinijisrrezece ani infoarr ,a; {ieler'itxA st nf inirebirn care s t nlott'atiile acrulliririi lllo{jemjlifi \ iii,r?,e ii 3rri; tlr;i '8{1. niircr{iit. fec$re din jurut ideii de .,f,osr fr,'ddrllie'- ir prri; clieri urrle ele erlc |eitru rn er-.n1{ralrariptllrs:efoca :rJa{.'l frt;ri dir trt.tirclin dir,ticli ti n Vir:qei de Ie sji$irul .j.iolului 1r.i.ur !i ir;epuldl a.drlui se(oi 'm.te.luata !i.ti ites p--r$eciiva .ririii I rdrcsx rrt emil4ii. rerfi*i pe r.eo.xfari d. nxturi !b1e!ic,! cljirt g lisilrnlogica. sreFjlir iala .ie uneie iJci modeffle. cum dl Ii t.ilgresui cdlruzil ,le .alnxl,ltalea liiriilici ti iehnioi, $atrt..rgrrnul. tuNrfleir de oprilnismul ldninilor, dr eman,:iirare i indi./iziicr jldem ilderprera nodemiratea !,.rcza ca le o r)lticriinrc r cirofl,a dinte mariie teme..pc'slmodeme.. ii

-irl

"'l .i

ti. Lucririle lui Carl E. Schorskeadunarein volumul Fln de siitle Yienw: Politicsand Culture,p]ublicalla New Yo.k in 1980Silunareaenciclopedicr a lui William M. Jol'nson, The Aurtiatl Mi"d: An Intrllectual and Social Histot't, 1848-1938,p\tblicall la EdiiuraUniversitegdin Califomiain 1972, dar ti (cu rezervacilorva crilicj de de.aliu) eseul lui Allan Janil Si Stephen 'Ionltr'i'r. Wittqenstein'sVi€r'?a, publicat ia New York in 1973,au influenlat r mod decisiv demersulprezenratin studiul de fa6. Acestetrei lucrAri au oferit exemplul unei pers?ectivecategoricpluridisciplinare. striduindu se sa degajezefizionomia intele.luali a mdrii epoci vienezeprin sup nerea Ia un acela$i1ip de interogalii a operei lilerare a lui Hugo von Hofma.nnslhal,a psihannliz€i lui Sigmund Freu4 a es€urilorpolidce aie lui TheodorHezl, a lucraritor $tiifllifice !i filosofice ale lui Emsr Mach, farA a,g inrerzice tnvocarea picturilor lui cuslav Klimr, a manifesrelor asupraarhitectuii Si utbanismuluj ale lui Oito Wagner,sau a conceplilor rnuzicaleale lui custav Maller ._ca si ciaarndoar citeva nume. Culegereati€ Wiener Modern,.. Litemtur, Kun and Mb,ik zt"ischen 1890and /910. oublicata de cotthan Wunbery Ia Stutrgrn in 1981,era odemau in acela$isens,delimilind lnsa cu mai mulr.n rjgoare cadrul cronologio ti corpusd de rexte Si documefle ale modemitlii vieneze. Pirea evideni ca tema crizei identitAtii invira la incursiuni in diverse domenii ale isroriei cuhurale. chiar dac, lireralura. filosofiati psitranaliza consliluiaupuncrulde plecarei referinlaconstanEa Textele iiienre sludiate aici in mod speciai(aparlinind tui Hofmannsrhal, Schnitzler, B€er-Hofinann, Kfiuq erc.) au lost alese ln fun4ie de rema genenl, a anchetei:esteposibil ca selectia,precum d inte.p.elarearezuftind din perspectivade ansamblu,s, i sulprind-tpe exegelii tec,rui autortn pafe. Dar iocmai in aceastaconsta avanrajul srudiului pluddiscipLinar:tn lumina ipotezelor inspirate din filosofie, psihanalizAti istoria culturii, unele opere literare aparlntx-o ipostrze rcvelatoare,iar caracrerisiicilelor de m lte v.eme recunoscutede Aadilia c.itici doblndesco nouAco€Ieritl. hoce(fnd as1fel,nu lnsealnnaca le rcducem la o schemade inrerpretarc,c; doar cn profit]amcft mai mulr cu pu1i4t de faptul ca sensulunui texr evoiue^zAlir6 doar $i poare in funclie de contextulin careesreaFza(.

t;: PRIMA PARTE

D ESCOMPUNEREA$I RECONSTRUCTIAIDEI',ITITATII

ril' ri

,1. tl

t!{

i,

Refleclii asupramodemitdlii vieneze

I I Dcli,try. n pa'hrularihtL

I

$

inlre 18909i i9l0 capAecomur ti i!flore{te la Viena ceeace i$oricii ideitor ti aj literatu.ii au conveni s, denumeasci 'moiiemitatea vienezt.. lraducere a expresiei gemane "Wiener lvlodeme". De,a lungul cetor doua decenii de tufeptuiro a mnaliilor polirice, sociale ti culturale ale crror bsze tuseseri asezaieln 1848, g care se prelungescla Viena ptnd fttsFe 1938, se poate observa coincidenla, ln interiorul mai mulbr domenii, a unor noi mi$cdri: in filosofie (pozilivism Si episremologieln jurul lui Em$ Mach, lenomenologie$i filosofia limbajului ii jurul lui Franz Brenrano),tn {riinlete umane(psihanalizalui SigrnundFreud, istoria anei ir jurul lui diois Riegt !t Franz Wickhof), in ltiintele sociale (reinnokea economiei politice de care Carl Menger !i discipolii sai g a dreptului de caft HansKeisen),in liteiatura. ( Tintua Vienl" intemeiatAde llugo von HofrnannsthalSi HemrannBatr), in. artele plastice (Guslav KlirDt !i Se.esiunea, anele decoralive { Wiener. Werk$atte, eruplia expresionis.nuluila OskarKokoschftaSiEgon Schiete).nr arhitecturl (de la Otto Wagner la Adolf Loos), ln muzici (de la custav Mal er la Amold Schitnberg),dar ti in polirici (aparitia aniisemirismutd nodem $ a sionisnlului,na*ereaaustomarxismului). O parte din trdstrturilespecfice ale "nodeffit4ii vieneze" se expticl prin situafia socio-cuhurali a Monaftiei austro-ungare,in inreriorul circia efecrr* de intirziere s€ conjuga cu un efect de recuperale.CorDpararivcu celelalte. mari capilsle europene,Londra, Paris sauBerlin, Viena de Ia finele secohdui. al XIXlea joaci, pdn structurile sale sociale, ecoromice $i politice, .olri ullimului venit. Ramtuerca}! uime poaaefi observataqi in don€niut cdrutal: persjstenfaunortrad4ii specific austriec€a tinul pe!![l.erllla. viefle \4erla.ta

rc fd,rcr - ':l' 1 7 ( $ r ;,, r . .

lf

,Jistan0 de clteva mari cwente: de exemplu' filosofia aust iacn nu a urmarit dezlatrile posl-kanliene, iar naturalisnul artistic ti liierat nu a cAp.lal licinC relief la VienaRudolf Haller si. mai recenl, Alberto Coffa au evidentiat singuladtalea tladiliei austiece in f,losofie (Coffa vorbe$e de o "tradite semantic'"). vdzind ln aceas.a ch€ia penin i4elege.ea tendinlelor ce domina vienezi"'- Dupa Haller, doi mae$rj at fi delerminatorienhrile "1}1odemira|ea filosofiei ausitjece din secolul al XIXlea: JohannFriedtich Herbad (1776RogerBauera subliniar!i influenla 18,11)si tsemardBolzano(1781-1848). (1743 pe care unul dinirediscipoliisaiil de!'ea Bolzano, 1819)'. luj Jac;bi (aluzie lui Ben€diL1Slattle( AnriKd'r. la Faratul anti-Kant' au aparat punctul de vedere al Herbart ln 1788'), pu;licat la Miinchen d cnticii linba.iolui ;mpidsnuhi, realismuluj, li filosofiei$iinlei, in fiiialia lui lui 'german" Si mai es lmpotriva idealism Hume, l-eibniz, l,ocke ii a hegeljenilor' inrpotriva lui Hegel Si pecetluind reiaSidezvoltiaceasttmosrenire' FranzBrentano(1853'1917) apropiatade gindirea mai ca fiind filosofii "austriece", unei farticularitatea :englezt', decir de ourenteleposf-kantiene:astfel seexPlicl de ce JohnStuan Mili pare sa exercite ln 1900 o influenli maj nare asupra rnodemiutii DPefel'Jl la traducerea lieneze decil Kant (Freudcontribuis€in 1879-1880 vienez'-, iffan16 "spiritului .o plere ale lui J. St. Mill). Aceastagenealogiea hrtud und l^ t Ac"flni' Blenr^no Jc pozilivrsmulluf hm(r Machlnolelelui ldrnci (riticilo' Iia un€i mi,lrl de detaliu' ciuda r l;i Ma.h consdluie,m de la Viena la Cercul Ludwig Wittgenstein, vederi), duce la $ convergenlede (1850 1922)' von Ehren{els Ctuistia' fondlre de ta Geialipsychologie, luj AlexiusMeinong(18531920) Pdn disciDolai lui Brentanoprin medierea trrmare. 'lnliflierea" Austriei in domeniul filosofiei. comparativ cu dezvoltareaglndirii gennanes a dovedil putatoareaunei Prelioaseli fecunde origillalitali. 'fi Tini.a generaliearc i,'r 1890sentifienlul izolrrii' exPrimatretros?ectiv n@strA situatia 1901.de cdtre criticul literar Herma.nnBahi 'Aminlili'va de {le acum zece ani, din dmpui lristei Perioadea anilor 1880' cind erarnizolali de viata ,nis.ica e ropeann"r.lntelectualij vienezi privesc spre Berlin cu o oarecaregelozie. "Cei de oolo aveau Sedarul, Pe Bismarck Si pe Richard Wagner.Noi lnsa ce aveam?", exclamaln 1923HermannBahrln tuenoriite sale;. Succeseleputetii "ext€me" cu care Germania se Pulea nindri prin vicloriile sale militarc, prin aparenta soliditate ir Re;c'-ului li prin presrigioasasa l{l,ltrr, sifl compensalede odtre creatorul austiac priflr o

repliere sFe iderioritate- in tilnp ce naturalismuiera preocupatde stA.ile de lnc ti, de Sdchenshnde,cum spuneBahr prifir-un joc de cuvrnte b^zal pe exprcsia lranceze, vienezii aveau sa se concenteze asupra "sttuilor sufletesti'. Ceeace inseamnnca individualul $ subiectivitat€avor Ii cultivate qi exploratein derrimentul ideilor sociale !i al stilului r'ealist' Nu ar trebui toiu$i sa interpretitr absenla"momentului natutalist' din evolulia litoraturii vienezeqi auslrie.e ca pe un fapt asumatsausuponatde care dn€rii scriirori ai "ruzgly;en. gederile berlineze ate lui HofmannsthalPrec m $i s€ntinentul de rivalitare pe carel nutre$e fatl de Gerhan Hauptnam demonstre,zl ca vienezullsi cultivi deliberatdiferent4 retuzind avaryanla naturalista'. Trebuie s, amintim tu acest context splendida analizi a ll|i Carl E' Schorske cu privire la ttaiecroda lui Sigmund Reud Geneza ludArilor lntemeietoareale psihanalizqi,tiiI, speciala TmundeutunS,seinternelazape recluziunea sociala si ideiectuale. Dificultalilor inttnpina.e de Frend i,l cariera sa uniYersitara!i giinlifica li s-au adaugatdecepliile Poiitice. Odata cu victoria cresiin-socialuluiartisemit Karl Luegerln alegerilernunicipalede la MeBa din 1895, panidul liberal, cu cale Freud simpatizasetu mod firesc' pare a li fost eliminat din sfera puterii politice. Adinc deceplionaide politice' i$i {ixerza drept lel inrelectnal "neutralizarca politicii pin reducereasa ta catqot i i psihaIogice"'. Epigraful larinesc drn Truw?tdeutunq, Flectere si nequeo suPeros Achzrontd rnlrvebo C'Daca nu mi st{ ln puteri sr-i lnving pe cei suspu$r' atuooi voi pune ln milcare Acheronul"), dezvaluiecheia st-ategieifreudi€ne de repliere cntre interioritate. ln eseul devenit clasic de'sprcSignund Frc d rfu Je '0,Emsl Simon a arrtat cd acestepigmf, extrasdin Eret.td, fusesedeja utilizat de social-democratul Ferdinand Lassalle llt panfletul din 1859' iJ.fitul?nLa Buetre d'Italie et la missionde la Prusse.O scrisoarcadresau lui Wilheln Fliess, daata 17 iulie 1899, confirmn ci tu aceeali epoca Sigmund Freud fl lna $ sine pe "lnssalle" ca lecJuil de vacanli. Cum spunea Schorske, "L rdlle ii ameninla 9e cei ruspugi>cu decla\area fo4elor htente ate.e luliei 1...1. Frcud bansJeraaluzia 1a subvrsiune prin rcintuarcerearcJulatului" . De la Sadowa ti Sedan ircoa.e, Prusia devine o mare putere ln ascensiune,in vreme ce Monarhia habsbugici pare a cunoa$e un declin irevocabil. Exprimate h FraBla, in Marea Briranie sau ln Germania, tema decadenlei,care domina lfteratura de la finele secolului, Puteasa Parafoane dep{rtati de realit4ile sociale $i politice. Vienezii hse o r€cepteazi ca

ll'

deosebitde plina de adevar.Hugo von Hofinannsihalnoteazah 13 mai 1894, ,n rrrma unei plimbiri prin Viena ln tovirr{ia prietenului sau Richard BeerHolmafft "Ce generaliedisperan kr^peratd) d. arti{ti sinten, noi cei care ne zbatem i.n irtejul furtunii conJuzeSi zEonotoasea venii, 4lutwind cawla a ei,. Cei care|or wni dupdnoirorli nni mari, tnsd oi DdniAen tot,{t primii anigi compleli de la Sturn und Drang incoice. In nd swprinzdtor, stntem poate u.ltimii oattEni care Sind.sc 1n Vien , ultimii oanrni co'n?tel, pa-tedtndua su|let, tn vetnc ce dupd noi |a wni poate .) nare barbaie, o lwle slavd $ eveieascd, a lume senzualA.Sd te Slndz$ti la Viena distruid: toate zidurile dnrim^te, interiontl trupului ort$ului ..lespuiat, rnni dcoperite de o veqetelie cdfi/dtoarc dezhnluitd, peste tol li unzit l)erde ti lunina:i, tdcere, clipocitul apei, nici o untundz riald; ce supefie liziuni {i pe/spectil'e! {i apoi sdfi pL.nic in -una din colodneletruiane incd intreqi, infala Eisericii Catolice gi sd te preunbli printre ruine, Stndindla lucruri pe carc nimeni nu le nai tnlelege"". Peisajul oraiului ln ruine imaginat de Hofmannsthalfl Fefigueazi pe cel descrisde Alfred Kubin ln romanul siu f^\tasric Die anderc Seite. Tema este srlns legatd de cea a decadente;care saribateo m?re parte din literatura iusttiari $i va inspira romanelelui Joseph Iioth. Viena, aSacum este ea vezutl de Hofmannsthal,se situea?i printre locurile de marca ale decadenfeieuropene,printre ora,selesimboluri.ale anei I mo4ii, alituri de Venelia si de "Brugesceamoarta"'. 2 - hn.e rcaliat. gi mi Numeroti slnl cei care merg ptua la a se fudoi de existenla unei culluri vienezeautonome.tn eseul"Der Anscl un ax Deulschland",datind din 1919, Roben Musil sc.ie retrospestiv: 'Cuhuft awtriacn constitaia o eroare dt perspectivd rienezd. Admilind cd Au:tia at fi hst deaNebitde boqatd in cultura indivi&ald, trebute sd recunoattemcd eru ctt se poate de sdracd in mpafim dotarea ce pri\)e$te cultura propriu-zisd, intelectualA. Sd nwnnrul uniretsitdlilor austriece cu a celor Semnnz, $ inporta la nundrut posibilitatea ata st/dinl, bibliorecilar ti a nuzeelor, de a descoperi publice asupru ii v.ilDarca relistelor, ihten:itatea Si anploarca dezbaterilor problemelor intelectuale, calitatea reaLizdrilar scenice; 3:'d.ne aminlim ci aprorlpe toate cdrlile austiece sint Jdcute i1 Gemlania, cd aproape toll scriitorii aust ieci datnreazt editolilar gemani hijloacele de exktenld. Fabula ulturii austriece ptospertnd pe terenul stdtului conpozi, tu1i bine dectt oriunde altutldel)a u zste declt un punct lle lJedcreteoretic ce nu rt

20

puut Ji &tvedit vreodatd"''. Musil ftNu$ia ras fuviFninte din acej.srianalizi, instalindu se pe ru o perioadA mai lunga la Berlin. Alti vienezi tnsa, tn prilnul rlnd Hugo von Hotmannsthal,vor ciuta din contras, consolidezesi s, ilusfczesenrir',enrul L'neiidenlilaticulturale spe(ificevienei ti Ausniei.infa din anii 1890.HermannBatu devine heraldul retnnoirii a;shiece. in 1908,cu o,a7jr .elei ae.a tdizeceaanilersaria urcarii pc non a tuj Franl Josef t (anmci in virsta de $apiezeci$i opr de ani), grupul lui Klimt organizaza o expoz4ie, Kunstsclau, care-$ipropune 'id ofere o d.enonstatie de lug a wintei afii$ic. austriece"". Prterr\ alirma cA" aproape farn excepfie, jnteleclualii artiEtii vienezi din epoca 1900au situat pibtema ideftilitii ii lor nalionalepe fundalul culturii sernane. Vienezii cei mai protund ata$li de ora$ut lor rrec prin perioade de adev&atadisperare,numite de HermannBahr Wiersr Selbstl4, rra da sllle vienezului'', expresiecarc rraduceSi dificultarea de a fi novator, ..moder!",^ tntr un mediu culrurai rcpurdlconsenalorti osril celor mai neirs€mnale tndrAzneii.PentruFreu4 Viena inrruchipeazAoraqulin care nu se poale trai qi ?n care el esre rotu$i condamnar se traiasctir_ In coresoonrienrasa cu berlioerulWilhelm Fliess.fune .onslaDrcele doua caprrali paratet.de exemplu la 29 august 1898: "AtnasJera dz ta Viena nu este',t1 ,te naturd sd intdrc.Ltcd roinp sau sd inspie acea tnnerlere in succesul carc fi carur.rcizeazdpe voi, berlinezii"'3. Emesr Jonespovesreqtece la incep1rrui .etafiilor sale cu Freud, $i lnainre de a-i cunoatle aversiuneapentrx Viena ii sptseseinar-o zi cu buna crcdinla cA rebuie sa fi fosr Dasionantsn locuiesti inr un ordSafi de plin de idernoi. Spremareasasurprindere, Freuda sanr;d ars, Fotestind pe un 1on sec: "Md aflu aici de cincizeci de ani {i nu ant intibtit nici o idee noud"" . Putem obs€rva opinii s.semanitoare la aproape tofi reFezentanljj modenitdlii vieneze-Hofmannsrhalii lcrie la 10 mai 1896 lui Richard Beer Hofrr]3jll:| 'Viala pe care o ducem la Viena Fste cunptitd_ Ar bebui sd o interwem nldcar din ctnd in cind prin cdtdtorii fdrd nai prctenlii, prin gederitn ofi€ele banalesau la ldrd. Din punet de yedereintetectuli, trdim ca ni$e cocote cale n se hrd esc dectt cu talatd Iranluze.jscd li cu jorbe, rri"'. in schirnb, viala la Berlin ti pare tui Hofmatu$rlal ca o adevarata cliberare, iar depaftaEa nu I face decft sA consrientjzeze si mai acl]1 neplrcenleviedi vieneze.cum reiesedrntr.o scri5oare adresautaklui sauin I9O9: 'Ahnosfe.ade inridie, de vajbd ti de sraSnarccare donne{te taviena nu poate fr gustatd dectt cu nnderalie g cu intrerupeti, iar destinut tui 2l

i

Gritlparzer esrefdrd indoialn le84t de acest soi de ptostie sinistrd cdrc stilulde viald " . iraprcgneazd Un purct de vedereretrospectiv,-foima actuala a "rtritului habsburgic" indearnnaprin udnare Pe unii istorici ai modemitilii vieneze sl se -t rninunezede exceplionalafertilitate a acestuimediu culdrral, ca Si cum ar fi fost vorba de o "silicon Valley" a spiritului (exPresiaii aPa4inelui Allan Janik)'. Co emporanii lui Freud $i Hofinarursthal ti-au rcsimlit situa$a vien€z, ca pe lln obstacol,aFoape ca pe un exn, 9i nu au lncetar si invidieze viafa cultuIale, int€lectuali" universitarAa celorlalle m€tropoleeuroPeneNu le'ar Ii dat prin cap sn qi laude oralul ca pe un centn, al modemir4ii. L at fi prezenaatmai curind dlePt un bastional tuturor atiaismelor.

tr ) M, dcmizd,ea(onomid li lociala Relativa rAnrftrcreln urma a Vienei $i a segmentuluiaustiac al Monarhiei dir punct de vederee.onomic Si sociala fost totugiPa4ialconPensaoFintr-urt elorr specta"utosde recupemrelncepind din 1870. ln perioada 1830 18?0' Drocentul medilr anual de deqtere economici ln rcgiunea coreq)unzabarc ;eritoriului austriacde dupa 1919 este de 0,72% (fa!, de 1'27% h Frar{a !i l,46qo aceb{i Procent l,l7q, h Germania);it pedoada1870-1913, ^ri'rEe fara doar al deveni Decatajul ill Germania). 1,51% 1,06% ln Franla de {fata $ si Doate mult $ai semnificativ daci am lrla ln considerare ansamblul teritoriilor Monarhiei habsburgice,Prrtile orientale cunosclndo dezvoltarc mai lentn !i rnai nesi$ra- !n @nneni de PNB pe locuitor, la o baze de 100 pentru teritoriile corcspunzlndAustriei de dupa 1919,se observ, ca produsul nalional brut pe locuitor in Franla estede 120ln 1870$ de 101in 1913,faPt carc sugereaznc, bogrlia nalionda a Austriei, rapotrat la numatd de locuitori, a aiuns din ulme aFoaPeiD lnttegime Pe cea a Franlei din 1913Confolm ac€sior analize de istotie economice", modemizareaeconomici a reritoriilor ausldeceale Monartiei ar fi fost mai intir'riara d€.cllcea a FnnPi saucermani€i, dar mai tapide inceplnd cu anul 1870,si ar ti atins tu cele din rme ln 1913ac€lali nivel precumln celelalremari tiri ale EuroPei. Sentimentul de 'lnarginalizare PoliticA" ti de "deradeng" l9i aflA radacinile ln evolutia sociologioa a metopolei habsblrgioe: lrl jurul aiilor 1900, area burghezie lunarist!, lit€rad Si anislice' carc contlnua s' dea lonul ir viap cr tutalA, nu mai rePrezifii decll un nuclcu exEcm de 22

minoritai, format din vrco 4.000 de familii, aproximativ 20.000 indivizi. BurgheziamicA {i nijlocie, mai numeroasa,ln orice caz maiorftarefu vasrul ansaibblu denumit BiirSertum, a t ecui de Ia ideodai; Uberatisniuiui ''iozefinist" la ceaa anrisemitismuiuicreyin,social,i. , Il nitu absbulgico Aella leueratwa austiaca noderna a lui Claudio Magris, a carei prima pubticaredateaz6din 1963(iar raducereafiancezn din 1991, cu titlul Le ,hjrhe et I'enAire dans ta titftrature aut chienne noderne), marcai lnceputul unei lenre redcscoperiri I ..modernitalii ^ aprcape vieneze"-Cei rreizeci de ani care au rrecut de la:Fceada$ au creat o neinfetegere tundarnenralA:cine mai credea inc6, tn 1963. tn -mitui habsburgic"al frMoaselor armonii Si at unei dlr pierdute?Magris pulea si $coata acest mir ln evideng pentru a I putea persifla lnai bine, rfafndu i lorodata cu o ironie afectuoasd-Dar astizi toala lumea crede iir .,mitul Vie nei", ca virsta de aw a cultwii europene,iar teza pamflet a lui Magris ris.I sa ftaca drept o aparareSio ilustrare a mottenirii vieneze. In realitate,Magris scria cu ionul usturitor al unui lukncsian in plus. cu d, spiritul criric al unui Triestin, per:rru car€ Imperiut i,ut"turgic n,; ra"u.". vreodad altcevadecft s, sufoceliberdtite democrarjce.Act"tnito absburRico reprezrntapenFu el o "talsificare ideologica, o frumoasamin Una a propagandeioficiale care, prirtr-o alchirnie sin!,ylara, deveniseo .,idee,de to4a auEnlica$i pozitjva-pentruo inrreag6galeriede mari
23

principiului vohmtarist al statului prusac, dar $i la ideologii acelei dId, habsburgice, cum ar fi Leopold von Adrian. tun mai put€a adauga ci mut4iile actuale din Europa centrali. sub efeclul conjugat al unificarii german€Ai a dislocirii l$periului sovietic, au reactlalizar mitui habsburgic, ca ulopie a unei armonioasecornunititi a popoarelorain bazinul danubian,de la Viena la Marea NeagJ, ti la Adriatica:'. in sp;rilul acestui mit, imobilisrnul apal€ ca 'o stadca cuminte $i grandio4sa.maniiesrindo abilir.te magisnalain a amina soluliile. u. es.hrvaconflictele.lasindu-lesl sefarimiFze . cdci'fiecarepas.chi"r $rcel mai nelnsemnal,ar conslilui un pas spreun abis" (formularile ii apartin lui Franz werfel). Imobilismul politic corespundeunui model de comportame uman. unei erici a diluarir nrsiunilor. mei as?iralii spre exreriorilalfa ordonatd, chiar birocralicA, ln lirnp ce orice individ alism tece &ept exhibilionisr qi anarhic, inrl un cuvtut dtbpl un pical capilal. Aspiralis cAtre ordinea Iucrurilor $i a fiinFlor face ca dezordineasl delinA perceplibih -9i fiecare deslinmargrnal se !edePUrte (rlJpdul Inrolerabdr: fie.de deLaLiu. unei totalititi pierdute, al unAi ierarhii ferimilate- Iar miiul habsburgicexerciti a.supraspi.itului austriac un ascendentcu adt mai petfi4 cu cl1 pulem vorbi, cum sugere^zAClaudio Magis, despreo 'adeziunenegativd" la uiii demolAriimituiui habsburgic, de laDas Schlossal lui autoricarese consacra Vernijrung de Thoma Bemhard.ClaudioMagfls nu se Franz Kdltd. lr refera la Bemhard$i abia dacn'l pomene$epe Freud,pulem totuti sugeraca mitul habsburgn se insinueaTaIn psilunaliza pnn inrermediultoprcir ierarhizate a inconqrientului ti a modetului freudiail, foarte dezarnigit $i re€mnar.al adaptariiecuatieiindividualeta odineasocio-pol'dca. Spiritul mirului habsbugicpreferd,in locul individuatismului dezllnluit aI romartisrnului, hedonismul discret ii oarecummelancolic Si sceptic cale se la intrevede ln cornedia populard Si in operete,de la pipwa Fanemr. Liliacul. Acel dl. Prudhommedin prima pade a secolului al XIX lea austtiac (din 1815 ptue tu 1848, de la Biederneier Ia yorntrz) ihKtiea"a "eroismul neputinPi", alcAtuit dintr-o circurnspecfieneincrezAtoareti din preferinla pe s,uPusul marcal, pentm fericirea cazanierr: acestecalita! fl cardoterizeszA perfect al regimuiui Mettemich, lntemeiat pe "absolutismul tempeni .le

neelijenF'. Claudio Magris amu cu multi limpezine ci noul patriorism austriac, care prinde treptat lotlne dupn rizboaiele antinapoieoriene, se asociaza unor eroi asemenealirolezului Andreas Hofer. in care baronul Homry !ede durmanuloncareinoutafi)i al oicarei pr.rcipitari. Untrldjntrecapitolelecelemaipasionanre alecar!r esreconsacrat marelui dramaiurg Si prozator Franz criltparzer cffe, dupA 1848, avea sa devin, poelul oficial al liberalismului conservalor aust ac. Anti,tiranismul lui Grillpafzer ne invata ca fiecarc trebuie sl se conformzerurei ordini superioare Si sa cultive vifu(ile fideltalii, pieulii, curajului, modelafei $i sacrificiului de sine. Neincrederii faE de acliune i s€ asociaza"de la Crillparzer la Stifter, cullul naturii, concepulca o culegsrede legi inuabile $i ca un remediu penrru iluziile individualismului prometeic. Condamnareapicarului colecriv de Ia 1848estelnsolln de o fascinalie fafa de lumea slave $i ungari ale carei maii spalii Si legendepopuleazi imaginarul mitului habsburgic. Conform acesruimit, statul nu se intemeiaza p€ drepturi, ci pe darorii. Lnpnntul insu{i se considera ca lnfnFuilor al unei lndatoriri pe care o indeplinealn calitateasa de prim funclionar al proFiei adminisiralii. Purerea !i responsabilitilile individuale par redurabile,dar ierariia ofere o proreclie liniltitoare. Poetul insu$i nu se glndetle nici o clipi sa,!i diriguiascnpoporul: la Griltparzer, el deline rolul bietului muzicanr, simbol al resemnAriimodestc m detnnilare,Ia Srrtur, descrieredmericuloasa esreremediuineura eniei. Aceslconsenalorismese unut angoaat:oriceproges ascundeun regrs. o intoarcercla barbarie. inspre anii 1900,mitul habsburgjcestesubminatde fo4ete disrrugerii care vor anuenaEuropahabsburgicAin razboiul mondial. TernadecadenFi devine acumomniprezenta!subtini^zAClaudio Magris. La Hofmannst,al Si la Rilke, bitrinelea nu mai simboli?eMe inlelepciunea Si derndrilea, ci' descompunerea:acestipoeli slnt "moqienitorii unei civilizatii apuse": MusilM lizeaz| ln ftile$ stama de confuzie a unei socier4j '$lretre 9i ln de,scompunere".Sinsurele retusii ramin paradisul anificiai al calerelei vieneze,dispersiairnpresionista$i eslericaAagmentului,nepnsatealui Analotl al iui Schnitzler- Hugo von Hofmannstall va sllr$i, arala Maeris, "rn somnolenlatufiului siu anacronic"; Karl Kraus anunJ, apocalipsac$la{ii. virneze.in limp ce Schniklerii va faceo duroprieI'psirade induigcnla. Paginile lui Claudio Magris despre"modemirateavienezt' din perio.da. anilor 1900,au devenil, dupi teizcci de ani, l.ocudcomlme,prcstigioaselrri doar ti poate, dai loane sihemaiice. Toat, slridania rnea tn ,ceasd .afte a

25

t :: i I

constal in a sublinia. din contra, marea vitalitate a cuhurii Yienezeln jurul anilor 1900, precum Si orizoslul ulopic al fecundiElii teoretice a 'cr|zei identitrtii" care reprezinta numitorul comrm al modemilor vienezi- Este nelndoielnic cA Viena nu a reprczentat numai moiga supralncAtcal, de omamenteneo-baroceln mijlocul careias€ l,16l1amalete catafalc ,tl mituitti habsburgic. A admitE aceasti viziune oarecumunilaterala ar echjvala cu a emile o judecau peiorativd la adtesaintregii teceptari aclualea "Viene; de la inceputulse.olului : Llaudio Magri' msu:i. dup, acea$aPrim, cane a publicat atitea studii Si texle stimulative, consacrate acestut momenl exceptionaldin istoria culturalAeuropeana.incll operasa ulterioee reprezifld un soi de anularea "pernisului de lnnumare" eliberat ln 1963 In realilate' ar tebui adaugatun nou caPrtol acellj Mito AhsburSicodin viziunea lui Claudio Magris,pentrua a ta cA spiritulvienezdinte anii 1848$i 1938a devenil' lnceptud cu anii 1980, un rnit cit se Poatede actual. Dar acesl mit nu se reduce la 'mitul habsburgic". El face pane inregrantd din arheologia postrnodemil4lii noastrede la finele secoluluial Xxlea Referindu-sela modemitatealienezA, unii vorbescde un rmjt"' nu ca o aluzie la Claudio Magris, ci din sceplicismfall de unificarea fttrospeclivl, operatl de anii 1970!i 1980asupramodemitalii vieneze Admlalctii lui Karl Kraus admit cu greu ca acestmare satiric ti polemist si fie aqezalpe acelaJ' - de pil,li. pc dcelali plancu vieneziide cdres-adelimirrrcel mdi adesea sddilereflliemo -prim; Dlancu Hueo ton Hotmarlrs$al Si fie oarenecesdr g o - a do"a" modemitalelrene/al Prima.ceda TinereiViene . mai neo clasici qi mai neo-romaniica,a doua, cea a lui Karl Kraus, mai apropiati de generalia expresionistt Walther Methlagl, in "Criza $i c.itica lirnbajului: ceorg Tr kl, FerdinandEbner,Ludwig Wittgenstein".subliniazi in preatabil: "S a cedat de prea multe d pini ln prezenrtedaliei de a-i adunalaolaha pe reprezentanfiiacesteimodemitali, deli ar fi fost mai normal sa fie practicate oieragii de scedere$ de lrnpn{ire t...l O lntreasa lume este cuinnsn lture scrirrared t ordului Chandos(1902)D;operapoedcnde Ia ftnele vielii lui Georl]frakl, Tractatus ttl lui Wittgensiein sau F/a+mentelepneuwtologlce ale lui FerdinandEbner(ambelepublicateln 1921).[- .1 Aceastidiferenliere esle fundamental, $i trebuje s{ ns intrebdm daci noliunea de ' modemilale ca termengenericdesennlndo ePocA,nu conslituieo vienezn",consideratA sursede contuzie. At fi mai ifldicat s4 vorbirn de "o prima" li de o a 'dout' modemitate; Fima, tnai cuind considera$ ca o epocd caractedzali Prin atitudinea sa afirmativi fali de proceselesociale-iar limbajul ptacical se 26

afi, int un acord lundamentalcu respecdvaatitudine-,

cealalu ca o epoca

O asemeneaconcep[ienu esteinse mai pulin a$ittar6" decft cea careca cum procedamin prezentaluctarc -acceFa si consr'dei wiener Moderne de De u; tot. Walter Mehtlagl, din gija de a-i diferenfia'Pe HoftDannsthal i
2',7

compensatAde ailue4a capitalurilor !i a industda{ilorgermani,dar 9i de rolul emiflent al proteltanlilor $ al evreilor. Regjunile prosp€re ale Monarhiei tutxeJinrelatii de 1ip cvasi-colonialc! provinciile din Est, ceeace thseamna ca marea indusnie austriacanu beneficiazacu adevaratde 'matea pia1l" pe care i-o pirne la dispozifie un vastteritoriu (uldmele bariereva$ale inleme au cnzut ln 1850"odatAcu Z.rllrnton)''. Spafiul economichabsbugiceste divizat din cauza uror solidarit4i divergente, care se id€necteaza patfial cu oodflictele dintre nalionalitali. Ausiria rrr;.t, .rexr&cauramai curitd sprijin djnspreparteaCemrrniei decft lnsprecelelaheterilorii ale Monarhiei". Observam in treacai ca modemitatea cultural, a Vienei, ca qi modemizarea sa economica,va rtuDinetdbdara h primul r'ind str6inild$i. Wiener Moderne lncepe printr'o miqcarede intensi imponare a ideilor Si 3 modelelor gemran,francez,italian, scandinav,chiar anericanr Adolf l-oos va fr proiund marcat de tedereasaln SlateleUnite, mai ales la Chicago 9i Nell York. lnte anii 1893si 1896.Hermaff Balr va juca rolul un i adevaratagenl de import-export inteleclual, lulnd aprirareanoilor talente austriecela Berlin $i ln Paris, poputarizlnd la Viena ultjma moda a cercutilor litelare ftanceze Factorii propriu-zis economici ai "timlneni ftl urmi au,stnece"acumulate de a lungul lecolului al XIX-lea sint agrav4i de citeva rdseturi qtecifice ale societitii. Sectorul agrarpis'treazao preponderenlastrivitoare (ln 1910,537. din aclivele e€onomice luqeaza in agriculturi ln Cisleitania, 6970 ln Ungaria). Mentalira@abirocraiic4, dirijisti fi prote.lionisti la toate nivelele, pare a constitui unul din liantii cei mai solizi ai societatii habsburgice:ea explicA ln parte absenla unui ade!6rat conflict fu1re Casa domnitoare, aristoffafie qi burghezie,dar $ atasamedulmicilor meseriasi$i comercinnti fafa de o ordirc diriguit, de corpornlii $i caneturi (reformeleliberale ale vietii econonice nu vor fi niciodati cu adevrrat acceFateSi Yor conduce,mai ales dupn crahul din 1873, la reaclia creqtin socialA $i la exlinderea unui antis€milismde masd)-in linii mari, separecr, in Austria anilor 1900,fo4ele anti'capitalisre rrmin dominanle:poateca o consecinFlndepA{tati a Contra relomei c.area viduvit Monarhia de aceast{llite protesta a, decisiva penrru modemizrea gemana descrisi de Ma.x Webel. In schimb, capitalismul de incepmdcu sfi irul s{colului.Luegetil sldrse bucurJde o cerrapopularitate: pune sistematic ln practic, ln interiorul Municipaulaiii Vienei (crile ferate vieneze sint nalionalizate din 188q Ia fel $i najoritalea lntreprinderilor de serlicii publice. tuaine de 1914: apa, g^2, eleclricitate) Persisteniamode'

28

lului social arislocratic este locanta, mai ales ta Viena. Un studiu at nl al arhitecturii Si habitarului de pe RingstraBel aratn cd modul de viaF ce serr'e{tebugheziei inari $i mijlocii drepl referinli (de neegalal)ramlne cel !l palatelor aristocratice.AstJelse explca remarcabilapro$€r are a breslelor!i a micilor indusldi de iux la Viena, ca $i a\4ntul integului sector al "adekr decorative", pe lerenul ciruia avea s, infloreasca,mai bine de€it oriunde. Jugendstil-nl vienez. ,Avintul economic al Vienei s-a inirerupt ln 1873 ln urma crahului Bursei care marcheazAqi stu$itul prematur al erei liberalc. Ctiza a atins doui din lndeletnicirile cele mai prospere ale Vieneii construcliile de lmobile ti lucrarile publne ('rctusiv impon,nrele ctuamidarii) $i construcliile de material feroviar. Criza se exlinde la loate s€ctoarele$i este resimliln plnl la iiceputul anilor 1880. Secrorul cel mai dinarnic plna la primul razboi mondial va fi cel al industrjilor electrotehnice lntereselegemune joaca ajci w rol deterDjnant.Siemensincercasedeja sa se rmplanleze lc vtenanrre l85h)i l8o4:seszhjle;tedefinilira'c|n I8,v. in 1898 se instale^za li Viena $i AEG. ln 1902. aceste doua tuaeFinden controleazl jumltale din piall. Daca adnugamla acesteaqi alte filme shdne ca WestinghouseSi Brown Boveri, rezulB ce dou4 treimi din ind sti:le electricevienezedepindin 1914de capitaluri str:ine. Celelake secloare de vlrf la Viena sl matinite agricole (Cla]'ton & Shutilewodr) 9i manufacrurilede armamentc,re, in ajunul rizboiului, dau de lucruele singue la 12.000salarinti.IndusFiilealimeniareSifabricilede bere au cipatat ti ele o nare imponanfai. Djn 1890 pina in 1913, economis vieneza cunoa$e o continue creqtere.Un indicaior dezvdluie gradul ei de modemizare: 1\ 1902.44,8E dintre lnteprinderi {i 50,87odin salariali nu lucreazndirect pentru Fopria clientela, +$i comercializeazeprod sele prin intemlediari"- Marile inteprinderi constit ie lnsd ln continuare o exceplie: 87% din lntrepdnderile recenzateln 1902lolosesclntre 1 $i 5 salariali; doar 8 ?ntreprinde.i, dina-m iolal de 133.870,utilizeaz.i mai mult de o mie de saladali"- Modemizarearelelei economiceesteplin urmarefoane relativiCreqtereademografici constituie frri doar !i poate mutalia vienezi cea mai spectac loasa Populalia totalA a aglomeririlor vieneze (arondismentele centrale f cele din suburbii) ajunge de la 842.951 locuitori in 1869 la 1-927.606in 1910.Aceastarepreziffa o cresterede 80.3% ln arondismentele crntale $i de 25J,.'@.In arondismenrele drn suburbij". Tor ro aceasra perioadi, crestereamarilor aglomeranse pmduce ln majoritatealirilor. Din 1860 plne in 1910,populafiaB€rlinuluitece de la 496.000la 2.0'11.251 29

Iocui.ori,cea din Paris de la 1.696.141la 2.888.119locuito.i, ri cea a Lond.ei, de la 2.800.000la 4.522.961".C^ !i in alte capitale,la Viena imiglalia este considerabilaln timpul acestei perioade: cele doue grupAri etnice cele mai masiv reprezenra€ in populafia de inigranli sl cehii ti evreii- Polonezii Si, intr o mesuremai mici, unguii cons-tituiealle minorhali Esle o evideng, dar se cuvine s o subliniem:prin aceasti larg, mi$carcde imigrare provenind din teriloriile estice ale Monarhiei, care delermina ftnprosp4rareapopula[iei vieneze!i a cultudi populare,se explica $i faprul cA ln Viena, ca !i in Paris li Londra, se concenteaz, cfteva dintre talentelecele maj tecundeale lftregului irnperiu. Signund Frcid aveatrei ani atunci clnd familia sa s a instalal la Viena, h 1859.TheodorHerzl s a stabilil la Viena tu 1878penFu a !i contin a studiile universitar€,dupe ce trecusebacalaureatul la Budap€sia. Slatisticile pietei muncii ne ajuta se ne lacem o imagine mai precisa despre populalia vienezd. In 1900, 120.960 salariali sftIt tunqionari ln adminisrraiiesauln birouri (cifta include 26.622mittari ti 36.795funclionari sau slujbaSiln profesiunileliberale),101.866lucrea"eca persoFl casnic, 432.483munciroriti 17.500zilied"- in 1900Viena este-ca majoritatea metropolelor europene-tul orag al coolrastelor,unde proletariatul mizer traie;te in condilii dintre cele mai inunane. ViaF grea a lucratoarelor din ateliercle de croitorie $i confeclii, a lucrrtorilor din c&,midarii $i constructii, a {ost descrisnde manori clljn ar fi Alfons Petzold sau Max Winter{. ?n memoriile unor militanti muncitori Fecum JohannBithm''. ln rapoanele de inspeclie a mlrncii sau tu anchetelesociale'?,in fine, ln publicaiiile socialdemocrrte (l,re d mai lua in consideraredocumentelefolografice"l. Descoperimastfel o lune remiloasl pe care liferalura lui Hofmann$hal ti a prietenilor sai nu ne lasadefel si o bdnuim. Ora$ulViena a fost modemizat considerabilsub adminislralia lib€rald qi, ultenor, sub cea a creitin-socialilor. Epoca marilor lucrari, care incepe prin construircaRingstaBe, estelnsolte rb o rcnovarea infiastructurilor nu mai pulin spectaculoas4.CanalizareaDunarii $ a fului Viena, renovarearelelei de apl poiabilr" consruiea mei relele feroviarc ufbane,alimentareacu gaz $i electdcitateriatn 1otatrteaamenajAriinportante carehdrcpr4€sc comparalia cu celelalte capitale europene",chiar daci unele aspecte(locuinfele popular€ $ s?italele publice, spre exemplu) nu erau rczolvate.. Harta administradva fusesemodificatt in 1890. iar vechile suburbii devin de acum incolo noi

30

arondismentevieneze. /V,, este prin urnarc necesarci te aco e nici o inpt rnrt,i ,pc(nln nMelu o'atutut.Ptecun uae Dw,te onle.,e ih.hcea din nercBularitdriti prcfaceti, din tucturi ti afacei ce lunecauunetepe lini,n rclplultc.Jivettcntc. tn r,,nt'atit ? [ . t -a. 2 Vidpolitic g lit alia intetectuatitor Acea$a tre.ere in revisg a loane realei modemizarieconomicesi sociaie a Auslrieiri a capitrleiei ne deiermjna sA rratam,u prudentioprnirte pesimiste ale contemporanilor, care mai alimenleaza g aslizi inca unete cliqeedespre decadenlt'Monarhieihabsburgice dinrrei848 tj 1914.Isloria ecomnticaconfirmafaput ca.inre 1850qi 1860,Vienaa tnreaisralo anurne r,mrnere in urmd in ce pritege modemizareaeconomi.aiomparari, cu Buddpe'r,!r Berlinu| precurnsi Li. de a tungxl.etor dou; decej,ii.are Dre. ce{tprimul razboi mondial, cregereaeconomici a progresaltn acelati rirm tn celetei capilalealeEuropeicenlrate,delem nind evotuliiituru rolDidnaioSe alenodului de viali {i aleproblemelor sociate Cliseelecu privire ta decadenla vienezasinl inspirarelira doarSipoatetn primul rind de problemelegalede viala poliiica din Viena din interiorul Si Monarhiei_Conrras:iuldinrie un stil de guvemareneo-absolutisl,inareunat de arhaicesr o socieraFrn mde mtsura modem;zaLaa suryrins 'emrn'scenle dintoadeauna. Anriparia personala a imp&alului Franz Iosef !€r|lru toale manifesttuile vietii rnodeme", aversiuneasa faF de 1etefon, auromobil. acensoare, slli de baie, lumini elecrrice.ca ,i fata de arhirecrurasi Dictur:r conremporanr a de\enittegendara. rimbolitnd (onrradicl,ire uneis;i de rucrufl penfu care cea mai neinsemnat schimbarelnlruchipa a amenintare. Sru. in lemenii lui JearPautBted. pe nA\uft.c nrut J ,itsta acuz\i lb(nul p?tirnaiulut lui F'anz lo,et. qunindu se punrutui Je nL,,are it nte to.t"tatcase ntajale, .r&nea n,atnhita .c d, mrclc ir ,,tgrnruca iklor il instaleazd teptat intr-un <stfirism trun.tios,, ttup,i Jornuta tui La lnceputulsecolutuial Xxlea, principatetetinptiniri democnlicedin, 1848 stu. goiite de confinul Marile padide de masa care domini v;ala. polid(a Ju$riacaodalacu declinutIiberatito,. panidut.,egin.soc,at$i pa.ridulso.rrl.democral au e$uar'm dou6direcliie:en{iate: . u, ,ro,.ai, neput,ncioasein a controta bnocrEia ce rau in a inregn problema $i nrl:ona]rl:UIor prosramurloi". uropid emancipan, a amlon,ei |i nalionaljtalilor"in'nregimde egatitdre. la r arevijasf progrdmultiberatd,n t848 31

a itulas neln]pliniir. in Parlamentul de la Viena, i eresele gnpadtor nadonaleau sfinil plin a se subslitui programelorpanidelor !i pdn a paraliza crr desdvlJ;irejocul in$itutiilor. Chiar qi la Viena, cheia de bolri a "mitului habsbureic"analirat de citre ClaudioMagds", adici ideologia suprjnalionati care ar fi trebuil sn reunea$a nagonalftAlile,paregrav fisurara. Manifestarile pangemunice ale nafionali$ilor gennani, xenofobia faF de imponanta colonie ceha (a crrei ameniciuneeste tanspusa de poerui Josef Svatopluk Machar in culegerea de poeme Tristiun Vindabona. I.-/'X.. 1889-1892, pubticata ln 1893), propagareaanlisemitismului poliric frc din Viena mai muil un clmp de luptd al nalionalilililor decfl w creuzetrnolrinalionat. Acest bilanl negativ nu exclude torug cfteva reusite, recunoscule de rnajoritareaistoiic;lor. Serviciile publice funclionaubine, id birocralia de slal isi irdepline$e ln chip onorabil misiu,.tea,in ciuda unor rergiversar; s; insuficiente.JosephRoth, ti nu numai el, Iaudasirnful darorieila n cii tunciionari ?nsercinali sa reprezifie puierea publica i,.r provincii. Edilorul monumentalei islorii a Monarhieihabsburgice in pe oada 1848ai t918, in curs de publicare sub auspiciileAcademieide gtiinle austrjere,Adanl Wandnrszka, i,ii intiiuleaza inroducerea la volumul ce i.aleaEd despre administratie$ drept: ?i, rorhildlicherRechtsst.,. ?" ( Un $a1 de drcpt e\empla,r"r'. in ciuoa pre.ruriunrlor rerori.esJbtinia!eprin uritizaria senmului iDlerogaliei, stidania isbricului pare a se afla sub influenta ''mitului habsburgic".Saconchidemca dincolo de arhaisme de dispurelecu !i privire la nafionalitali, starul habsburgics-ar fi consiiiuii loruti lnr-un star modem"? Sau ar rebui si cAudm mai degrabi adevnrultn scrierile lui Franz Kafta ti satirele lui Karl Kraus? La capatul u,rei refleclii de a,1sambiuasupra defecielor ti cakadlot statului habsburg;cmodem, isroricul Rober. A. Ka'|n gereazaa coktra.io Iaptulcd ereculmLjoral Monarhiei,incapabrta sareductplurdtisrnut deosebrr de oomplex al socjedlilor pe care le adminisrrala o concepliesraralAunirara ti ralionala,nx a cons:iruirdecii cealaltafaleta a meriruluisru principati rnoderalia ai respecrul diferenlelor. Penrru cn, observa Roben A. Kann, singura solul;e eficienta a problemei nalionalil4ilor ar fi fosr un regim to, lalitar, or logica habsburgicnera orienhrA lnspre un pluralism organio". Paralizia inslituliilor polilice, imobilisrnul de fatadi at tnparatului g al anrurajului siu. despotismdlaparenrimpa4jal Ii neutrr al birocraliei: ioale acesleaconstituiau,dupa formula luj Hermarn Broch, 'vid l poliric". consecinti indeplfla{n .u||.ei"uhime tentatire dE a saha sistemuLstatului ^

32

,.,*i",iil:1;i",*ii,j;11'- ""t;", "'

rlrtren,ra,es,in,ea:/ ts'c'cn. F

!rnr!., ri ii.i;lllrii poliri."- t rt).{j{ir jirai{S,ii,,r de , bs1ialie: alltel p!:1ie

, ,,,,,,,-o,r :,i .J , . ., d..;nr er ec ,..i . I .11_,1 r\ ;:,1" i " r " '::" " 1' " ' ,'u ,1,,!'nr '.r .:' , i a, ,i r ,,r ena.'.n ".

;

;l ,l ,,'::J ,l'I ' ". , . ," '''* -- i"u'i' ' ' ro 1

ii'$;$"i1"""fl;J:ili :,',lx;n::,x ::'*;.;ff'.t* r;1,",,,ri*,"r,i,,.,,*

::-.l:l,l',":,

-,,,;;ffi:'#:.:i:T:_r:::Lll,::l

rr.siiuri i|l .:alrrunirlsri]i d ,., e* ;'.r,* l:lll.,,*". ^ ;,'u,i;ti,t. .auind :r, rii rorreregeneraro:,re, r,n"*u i,,"n,,e,;",,,. :l::::i::l :i; c?ie!'ce..asii por;,r..p.",. J."

l;111,1,111;;,J; ^,"',"'rsrau..,fF.

"rin,;n"

'M;aldJraLsl)urgr.. inlleinrnr de C:rse ,ronrr]oare .are se adresil ,,r ' !rl .r t ". r , lp. , i. - li. r . r . i, , r i rl sffrJL ,i rd iir r r r r G e.ij, r , d. . i, , pr r n. r t jon, ,

.pru,?,.,-crunr,.ru . , , ;;;,,,;";lt;::l",xlll,"".li.i, ".]

,Ft.t( rurt,J,rr . ,"1*..1"r",, .,..,,.,i." -" necasjr \ed% in src.iat cum ir cazL e,fcrror asimitatjdin \.,;era. l-11 a.easr, dcfi.ienlr t acea!.d.iurar. a un.i ,'renrdrri naiio,rale :u i,,spii,l " ""'' ,*..; *, l"-"," .r,,;,_ r.;.";;;:

ance*r; pemm ;:;l;,;" ;.":'1il;:';i,l,,,ilt^;;l:l11,,'i"l .seu ",Lrr, ;;

itr I

Molenu

rcspectuosicu cei tetjti

. r 4. . ..i i e,,ul t,nJ. . J, , ,or :m udem i. , r e r e. 1, I r r \ , a ne, , nh. idr a. , ncd. m r t . r r e?

.:j"il.iiil illJ:riiil;:';.",I:.ir:,.f"#"T"ril# ::il1f

recmosoaulorita€ainaintngtor.lnciira! ort ..sec*irnt"In",n, n*.g p,i, f, o--soDdare t se.esiunea.'paronau de Kt;Dn

.- .slrun,'r ;;;";.,i:,.; ;'"*":"if;l: ;:,lj,,llll :,,:l:ra. f'lhir,c i\u.d.oras ^.,u.;,,,' oarc Klunr t",ncepururire.ari.reisare I prtarcr:

:x:".;: l:,f:,,:"w,;,*,lxxt,*,r ii",..[:::rir.ltrJ;"f, acee rcvohrljonarconservator,. admira n;lr p. fu 33

pa.a*.f, s.,trt"t.i;:

Karl Kraus ?l celebrerzA pe Nesrrov; Schatnbergll pasliwzz, ocazional pe Johann Srauss. llofmannslhal $ prielenii sli se aulodefines!ln egal4 masurd!:a nolarori, . r d r i J onun u d ro ri u md n i rra d ,,r. .1 " .;ce i n l { r01, R uJot, tJ!r.1,arJl pronunl, la Gijttingen un discurs consa.rat lui Hofnlnns ral: ii jlaci in 1rsacft lje propagato.ii ' artei modeme-, .lutmani a; Ionnei riguroase,susline el, predisputi la ncel trg pe care ei li denumes( nuanla, fj la dezitnareai,e care o nurnesc schip". .rinovaii de sasraldizareaipoeziei pc crre o redrc i:r njge mpresii ii ltr aunosfera,pradli ararhiei nloravurilor t? car. o masllrcaz, 'pfln snobism5"Aceas[ ijljtica (a carei aioielli lrebuie si I ii sliDgherii pc tlofr,annsthai, putir pretlispusia.xc3sei. li3 linrbaj) dezralure .:1. jn acesr c.r.. .aliilcarirui moden pui*a capara1lr ,,en!dinne c"-icir:ri pcioralive. Modemjuie^ vienezii nu rcflezin in nnri un !:nif r! nrndernis.n r.iunjf:llor tj ritur de sine. Ea a* mere seniiir-nld. iaari. !iu. al r,n.i ]rierderj, al rl.]lcidec.identeimirotd!, .tu:;i estr re.esara o rairlre, ai rr,.i luljrl .are s. prlb,u$es1e!i at unxi !;ito; ircr in..fr Mridri:ti \.;enc:i se lnir.tiiazt pe cara nroilemilri1iicn ioD$rlllr urrei lece:iritr f|" I rre o rcsj!]r ap.circ ljr pc.r Ialslilale. Ei s€ gi|disc ft|c.fi s;t redxci r.ensli! sLarede 4rriir;nlc ia o tfoblelrr,l \lc of.iir poliiir g iinde{ rlor.rnirllea ,r,.ili!x,l rt]ni iJ r r ( nr oni e s te r;c i .,rtr:1 ,i ,i i h o l c l a i c t.i i i .sol i ri . l oktearnr:ni i ri rduai i !l i _ Dislrelll rui Niet?sctrerrlJrrru i.leile rno{lla}e {rL;i. t rriui:tr; ..io. slai,; ! , nNtlu}ior|aii,r:irc rrb inJ:ii*ic, den.orarrcr. tntrolllrliftr i|l 'ne{iic. is!o'i.isi:r. ...rllul orb l]e,1:iir tliirttr) j I irttiue|l.r r roir !lftiriti!,ii: sa,. l'lrel:soiF CeIiDe,r.tir lt.,.,r ildn,, r,e!51:l..it:\i.ti titu.t. i! i:tt! ,i tiL tiu { lir pii c unr ul l l e a z a : /i i .d .!r,..,1 d i i i l 3 t) tti r, j .,.j .{ .?4.i . , .:l tj Lr, .r nx)d.nririi' lMddsr,lrn;) .nt,,tt,t;!. .!t1/!. liitu tt .-$.tLt1. \ti y!. t nt i t x t ler t p .:h i d t !.!i tc a ..1 .!rn ..u .t.t i )trt.1l .rr.' u ttj ,!i : d:utr1i npt . t ut . J t ut . t tc e s k :t:i t,.t.d trt).i i i l l l a rtu i | ri ..,c1l tpdt]!/,t:td.i t:utl t1!1 Maiornrte. tllod.inild' vidr.zi iiilp;iri.iesc senli lclltut orehr:coi;, nt Iri liofniamsllral, care der:da nt 1906: -( ?r.ld.ristica epocii noasire.oisli in anbipitare i; iehqlArt e. Ex nr !e pcate ip jini decii pe haz,,nesi$rr., farl a jr;erde con$iinF cr, acolo unde e!n.rr!iite arlerioxfe .r-dear a veile:l baze solide. tolrl esle lunecos"t. Wemcr Hoturaxn ti Krrt !: Scho.ske ar evidentiat pesimismul cnltoral ce domini inspiralia luj 6ns1lr litim! in fresceleconceture peni.rr Universirat. hre inrerprelaviziulea tui Klinrl in nodul unrAlor: nici lilasofia et .athedru n\:t !a lunina nariraicr, nici

prosresxl medicinei nr o va elibera de sufennlete slle, nici jurispmdenla Incremenj r iJ int o. , dnle L'lsr |r utnU ir o \ a pur edt r olcja de dbir r ar ut, eilet ; r r5l hLnari i - - ' De/ SUsr ut; r a dc I , m t unt e m odenr e . ar r - , nuber e \ m J pamflelari !i saririci fl conducepe Karl Kratrs,inaiire de 1914, dupl cfisva ocolun care I au apropiat de sociat democratie intr o prirni perio;da, la o poz4ie violenl reacgonarr, dominald de nosraigia unei vt ste a inocedlei. vorntin. u1!1" ierarhiile elice, .srelice $i sociate ar fi rrmas tnc, intade. AJrnge chinr sA declare in Die Facket, in t!]3: ,ietest arice,egtesiuna nunai pe r! td ea pri, .t se tasaantrchafi de pr.gresut tn diteclia .?dr.i , ti ei inlareste rpusele aflm1iid c. t,piniite nei p;titice, atitea; 'iqe[te ? dn, s( opr?sc ta Reyotulia liancezd ."". Am purea iiii ti alre exenple penrm aceasti tipsi ile incredere ?n nlodemrlde. pc care JorjephRorh d Robed Musit lc lor infafla .etros:pecrjv drepr o trisllrt distinctir,aa nediutui ,nltxrat vierez (esreaijevn:arcn Musil jl'r.3 dr.rdenlej tl! ror :rift, n(tnc.edereia rr )l! po cea a progresului..rtm r{,i.e .ln' ii.!!l s,n ..;:rc d:{tie tjte r inr3g inoral;j-esii,larr: .si: sl:; rrilr)!r'lirr.;l rli. fli;ri3.rl|i r:ne; \.irtdrii lr|lrlriakrirc. Antllci .in,l il; i';,ri.nl.^Lir iri.rir rc14!orr r;iujiljnii. Aflrn,o S.n,jrberg se sxpri,ri cu li1 ici !c_ lrri.j!; !r "iiL ht: p!: tItqu itr-r eitd iir.cli". !",td ti.tur. tri:i .nnrrin!:.'i '1.ti ,ute"rt..: .i.t:, arii u.:enLt.k,.: se\ "atrt hirt.t;i ,1; rtt i ,\,rti rt,.n rr r a: ; enxnt oluet qz, t t , t : ht it s<, / at t ". il. .. I pri.rire pe Adojf Loos, s a incerilsnir o neinletegere.xrc de.,{jr!: . djr rinnennl de fuo.,licnatis;l.' inLr o corrferinla .jin 1965. intirul;a ''FuDcfionalil ul asri.zi'.'jtr!a.C.,r yi:. Ad.mo inc.p€a t.ir1 :! i cria te :_o6s. tel'lru r se c(!,cenh ri!.orri,urie r.roriie dhtte.nrii anilor 1950 $i 1960. Fka n siabil; :itll.ir o tcfjrur..t jlluza-efed. et stlgijra u|I rapon gerier.logic ,.,l ri i de' l ( ,,r ,L \ ) dn. t , . , u, , Lt . ., r u ; c. r l d. J: J! , it e, r i: / ho, r xoi, , r , . ' r:renur d.- t un. lr , r , r t i\ ! i r r , , onor alii n- ?r , . , r : . ( l , v, , . J , r onlni, . I . r r ralioiralitLiii econonic.: ti tehflice niig;nile. Or, AdaU i_.rcs a reluiar t:r na modemisnui .are facrin 0u produdi:r irdlrstriah de masa_gl iicejr 'lea elo.giul erlizan.nrlur. .ofsiderindd sc nu arhil.cr. cj .onsr ct..l.itaunei$er) ''Funclionalirqrul" sdr esle de f,ttt un umanis'n. Fiinla onla]li rii, nrtrlra iunrt' {r .llnr esl. pa, iirtr {ln .|l)u it nroirenl islort{j rl cuiturii, cu n.!oil'-. rrdiliile ri rrilri ei. fjlrr,slarronrl rdlr isJrnri,,,..cnorii,r saripoiitic. ]-rus r--iriz.rlri nasuri lira,ja uorr etor Si iretserironiranei. Atclnn ".i:ca-!i ltira rlr rut. rlliniuoaft Crn lcrlut iieja litrl: ^:;plp.ter,t!1ie ne .rna (L

-14

t.:

drtd, &re ku rrebuics,1-i p!.pund sdpla(:.;,I .astj tebub ln tit.t oj|ui , tenlJu a subl;tr;aperi.olnl xnei iird.iri esteri.N.t afiitec1u;jtnrod.4e. ir realirale,Lo{x afirma do ct o culiuri n rre nevoiede al1Ld l).nru I ji tncdelahabiurul,!:' doai ac .rniza-ni-constructdi rricepuli.Acelsrl penrruc, nrtjstulnu an crean;cicilrdo.irirecl r! lo.uibilr, 1orata cuft nici biologia nu va producelreodatatcnrele superioar.rte vielii. Daca!r posedxo cuhura a rentici. Europan ,J nai rebui sr se ideroghezeasupratjroprieiarhiteciuri Sobrierateafaladei Micht.leryIatz r pmv e dinjr o vojnF nrodemisra a.linilabitr lun4ionrlismutuj.,A.eastifaladi nu -ahicipapinlda sa epoci,.: am fi ienlali sao inlerprer:imma_r degrdbaca pc o arhirelturiin sxspensie, tn alteptarca unui nou coJ spcnra! al linbajului arhirectu.at. refuzind omamerlele!i c;lareleistoricetnenilesn ftasdrezeabsenla.je slit. Va exisla oare vreodati la Vienr o c Lurd ma.lemd tt deplin'rl inretes al c,Jvi,rtutui? DacNn . spennlaurlej returoiri a arhite.ruriiderin. !an.- Ace$a esreltud doaryi paalemesajulpe careAdof Loosil inscriepe l?.rad"din Miciaele4,tn!.. 2 - Moderhitlii: Attu)WaB,et, Henmw Behr O parle dinlre menbrii nodemilrlii vieneze pnciica un jimbaj lnaj entu2iasr$i mai optimisr. Arhik rut 0L0 Wagnerde exempiu,in rhatul sau din 1895 Modeme Acltitektur^, dectatt deprtira vrenrea istoricjsmutui ectectic al consruclilor jn stit neo,' {ncoetenisric,neoromai, ueorenascenlisl neoflaman4 neogotic, neol,aroc)de pe Xingrrdle. Onc !i agner selimileaziinsa la a Fopovdduinoul Sila a recuzavechjul.El nu Fopuneun program precis, cu exceplia neoesareirdaplari a irhitecturii la progresul tehnic- Evoiulia iui Otlo Wagner de h u JuBendstil decoraliv sple o sobrierat mai marcaia nu face dovadavreunei cediludini, ci a unei cdurari qj a unei perpetue del,lsiri. Purerile pubtice austdecenll i-au oferir lui ()tto Wasner mijloacele necesirc realizirii anbjliitor sate celor maj mari. Refirzurile srccesive de cne s au lovir ploi€lrete salepenru Muzcul om{ului Viena, de a Iungut primului de.eniu al secotului al XX tea simbotize.rzl, dupaPeterHaiko, "e$eculnodemitagi .rhjreclonice,. in capilalaausrdaci6l. Grand;orseleproiecte de ulbanizare ale tui Oro Wagne,rau rnnras g ete tn stadiul de viziuni futurisre qi de p.ograne uropiced_ DepaSire, Uberwindunt, iatn cuvinlul cheie fotosi. do cnricut titerar Hermarn Batu, a carui influenll asupra..I'rotejalilor,, sii vienezi nu ar treb j exageratA(Iofmannslhal sau Schnirzler se amuze foarte curind pe seama 36

t.eslli ,\a zis ptdiro. ri. Juvint al nrod|nnlilii vicneze),dar ri rarui irir:er[ .irrin: L do('Lmeirt erl)ntinr !i simptoruii. t)eDltu i.oDdilia modirni' unde node rii iie.J zi sc tranafon,Ild ci-rid.tlrin.ei,Ve,.hi, lurde irircailx modem;late esie condar,Iati la(. pieire rproape in$an'.:rnoe.imperariutri dantriist d evoiuliei atli t,rctl{n3/ es1€iniffir la B$r prnir o aspfa1ie nail nufnilli ci*e dcpefire. I*1r d1., sa hu k i;\tzi, sa na httezt, i1 nu finii idetti ck tine insuii:.,i<:i otice rcutat. tuetit/i 4tui lie ,:ltiat :ti pe,tril Ld est:.t ulirccentii clecit!e./r;r/ , scrie i.i ifl l B86' - "tult Hcnnann Bahr ?nsuqi ra oferi exeflplul redigino's al unei nodemi&ii .roleiiorne: rhd I)e :ln.i wagnerinn iti bism.trck;an, m{xisi, naturalisr. simbohli. secesioni$,expresionis! ti, in cele din umli, fl nlcepere din 1912. catoli.i (fara si mai .ocorim stadiile intemrediaie). Ceea ce frapeazi ti pare specilic ri.,nez ll acesl criric mercu er;juhr sli o ia lnainte cu n is i , csr. faptul .i modernitalea nu reprezinta in cile din ufr,n jterrr.u el decil un corlirul dinc: donnrii irdia;dualisnul,.rj. Creatorui .roderi es!--oel car!: Du se increae in nici o Dcoali- in nici o regule sau radilie, ti care nu refLinoxqredccl'l o sjnguri tege: cea a propriilor rervi. simluri. instincl. sul.:ectjv;ta1i- Pentu Herr,ann B,,hr, HL,gr ron Hofnaanstfial incamdlzl aceastnmodeinitale la pirfeclie: esle nou in mariem celor Vech; (pen{ru a 1 pal2rfrazape Chdnier, din noi. Hoinannslhal f,cca v.nurj ve.tu), dar -qlnduri rimir. lolu$i p€rfeot rlodem crci, dupi Balu, ru unn&e$re de.ir stonl 3ila1eanaturalaa sensibili1nlii.a neniloi' g a propriilor idei. 7 htdivinudLisn estetic[i cultul gcniului A.easle perspe.iivi asupramodemului, carel define$.ec, ario afimare x ii)djvidualismului, ne face sn lnFlegem de ce aflia rnodemi vienezi, de la riofnrarnsthal la KIim1, par rearospectiv a li rnmas in ex])ectalivi comlarari! c1! alli crcatori (gei.rnani,francezi, m$i) din.aceea$ perioad?i,lnai aplecali care experiment, mai novatori ti 1nai revohrljonari. ing4orat de relativisnrul rl1odemlsme,orsuccesive, Baudel^ire obsewa ci definirea modemului ca irarznotit' rdd.uye:te nuh prer. Iesn. frunosul de ieratteruL edu ari:tacrdtic 't fi tot el precizai Moderniarea. ta 1 ticd h.dnzitoriul, JisiLit)ul, c.fltiagental, j ndtatea dtei, ftatah.i junilt.lte JiinLl etenal {i r' inuabilul . Eien\enlul tulbure cxre, ln opinia lui Hermann Balr, ia natler€ din caraclerql fanzitoriu al modemului, l9i afll m corecri] ij] atirmdren individualitilii "geniale" r qealotului, garantind, dincolo de orice lnetamc'l foze, coerenla$i legjtimitatea proiectrtui modem-

37

I

CumnoraReneHu!gh.in!r.uneseuLonrrc,a'ldr D"tdrrourr BauJet.,,re. ''indiridualismulesteticnu v Duteaimplili (le.:itprin unceplia modffni a:upru SeniuLui'1. Or, tocmai cultul geniliui consrituieo rrtsiturAcornna nujontl$i reprezenranfilor modemiralii vieneze. Pentru Ofto Weininger seniul devineel insurs;obiectulunui studiupsilologicdeialiat.Ktimi. Loos, Kraus, Schonbergcred in geniu'. in primul fnd in propriul Ior geniu. instanla ulrimi a legirinarii gesrului inau$rat al crearoruht, citadeli proleguind mademitatea impoi.iva derractorilor sai icademici sau filisiini. "Geniul" constituieo remdcareprescnpain c.l maj in.rlrgrads}jrite dinlre celemar critjce:Freud.MNil, Wiftgensrein. Poaleci remaesleindisociabila de insai$inoiunea de modemitare. ArtrDcictndtradil;ite,|coijle, canomete{i cri@dilegustuht se vad s pdsennei cririci radicale.irr legjrimilarearr1eise .geniul,.nu 'iulemeiaziexclxsivpe fo4a indivldualit4;icreat/r3re, Nare decft 1

M.)Li..ttit.tr' :ar ii.ttt4..!tttii

t.'

'','',.':' i.ir:rli,{r!i.nri:!ri..4;rl ! i{ne; o.ijiti rur j.:j apj.Le E:Jr l]olitrit ft nind:d, rienerij !i f, f.ellgur.rr l1r!re d1I1tne;iie leme aie trslmcijein],tri1j;rojulriirj ti .rnra ilrdi,/;dqairsrlului (ir lcrtsxl pc ca'e ,1 dar Louis Drnrom :i ariti.i I-jiroveisjql'. nosraigia r;laic8iilor sxscepibjie de ! r\rgerera si,.ieixler (.o])eff de a{i rctali la ca.e viseaz, rfi,lrii Se..jjirlnj:.ir,!i sirbord,rien?a noulul slil loite esp.crele lietii. d. l.t arhrrectur,pinj i? dehliile deco.rlrr inre.ioarc, dirifurle de .ilivx xixfi cdalLrziror;,de pijd. .jnsra! !;tnr1 rr.zi.llnd concerrrd palatului Sloirler; d.1 $i sioDis :rt rji nationalismej. ,nrenrein.h'ii utopiile in tfecutul inrjepiflxr unde i\irri.r se .onflnd:i cu nila'). reirarea liisculiei cu pri\,ire j, raljonalira*ia $iiirliiici ii tehnice (i r: irremrediul (ritjcii ii$baiuiui sar!.al efcirului d|fi:l.ltitor d"- a corcijix d$orarirrl $r tun.liorulul). inlerrgafia as"rpra statutrlui adej lrtn,l.re. osoifrd thrre elitism ti .iemocrar.iznre. Dup,i foml ta l .ter,r Bar{lilirq 'itl qrice conr.m catlural, \,e(,}JiJt.\i noul altemeaza ln mod senrnificaiiv. Ce.a ce rrr lnsen ri inrr:t cri p.clrdindf r exis$ o
ii

Imt'e'iuiu,, Ronar. ir scojut at XII tca.in ronrexrutunuiadinrreprimete Lonrl,tredinlr( \e.tri ir Moden[.GrutrerMap e\ocarcel n, daaitas,cJte rep.ezenta pentruel bitanlulcrilic at u|ei,jvolull dej4tndetungate,,. Modemizarease caracrerizerze in secotulal {rX lea frh exrinderea srrr. prosr.rrt 5riin rr..:r r€hnicder.rminnit.pe t.,nrd :::':lnlsrnrier.,l: .nrD.nJr,,o.,rre. di,J.ariti"unorrrrd ir,ul trdte. "re5Le,.,a",n6g,21,""-rt e.ononrici. mbarr;aiea 9i dezlulrarearnijroaceror de.o.r,i.oi" 1; ,i'. niformare.AcesrenNtalji au .ondrs ta redefinjrearemren;tor uneirteztar,,,;. I,rD(..seconomic.so.ial fi poliric, rnodemizarea pu! sub semnutinrebnrii r,ole.rr\rrdtrlo,.l,e.r,n )r ,denlirJte,r .uhr.(,r!1 J ' iPnrr'dr- .'rlutulj ,.,,i'\,/rto' \4Jt|m,. ,er corert{nde Lrr pr.rr doL,,rn.,,E , Ireto, ,1. r,,er(. .) pr,,rurr, d. rn.ru.,,In d.rrer,r,j(Jrri r,. ".11"", ), \' t' l 1.,r, tr np.nu. . nr i. dl, , .

-' r. I . n1iln. . i/ . , r ir r n. r t le\ r : t r . Jp j, r nJiFr , J. rl.rlie celnr c!ili im])erarj!||t sJrimbirii Ai inoritliei. prrlrild in;ceta, linD .r crj!!;1xn1.;i[j.ii. erfdnali in 1.-rneni.slerj.i I, teo.er;ci, a ntode;iztuii. fir i'| o arrulre r;ir,.aria irli de mclienjis j La B.rudehne, demrnlrr: vi.rl'r,l; ir luj|lii lncr:1ilfar,:r.x.e se Lrrb;ni cu .xaltarea mo{lefnui . t.ot anIet, 'i,.:),rrFrilareaai*neza!e C('."ede+eanr; nrldemi 1';n renurn;|ratea!pe!rc jr i, , . . r r t J, . . , r ir t . r ( , . . , r . , , J-... ' :: , r r " . , , r ", ", p- o. u. . , " : ' ncrn,.,, . ! l[ . ( , , . . . , . i) t . . , t . r / . ot . . i, , . ] , . r nir a, c, r nilu . . . 0 jr I br , . t. r, , '" . 1. . , it . L n, t e: I ir r i \ . r . uF. . . , d. r . r . . r , . r ': . j; ' I , . r n . . r , r . i. '. , r . . e. pr r : odd. . . r e r . it , . r . . r r f t . dr , '. q '. ' ,' -" i " . . i ( uf i: 'r . r , . : . . . . i. . . 1. i j t . . , t it i . , , / 1. . , , r . 1n, . : - r . r e|. ' ' n, r:r, ir t H, lt , , . , , u, t pr . r : - . . , , , F, t r , , i. : n. , r . , . , 1. . . . . , , .riellcr. ::oine\larca .'.ogrdeior.rre ar: dekJri Iri.e rr.rorm)sore. prertrll] ,i1::t.roiia tu !,i!1ur:i...cfialiltnul tn n:rzi.a. furcl;onatisnllt ,r irhi;e.rr!:i. l.,trlr rellzi roirl. noite conrhill.lii". rostrr(sd'1iiri? .c iinrcabit drca !ro;.-cLul a.ei"-i lalirirzrl8 esr,- dorr . h.1.rl dr!. sir i.ij: i, r i nr ounir a x. iual p: r iy t ir n, nu. Er inslr uie5r r . ir i, a ful rl ror.r :r lbr . . r r jiui . i - . r e3r nr bit . S. f . c! ! r o*ir e ?n. r jt ica psilr ologj. * !rti! df. ll NietzsclE ;i liieu(i inijoari,, ties(jcpera ur Ahul al raliunii. *:rt\lrsnbil de liagilitrrex srhic.rllui ilu&rctn. R.io pe.onr pr"p,;u p"i,,.*i frlir|lii irsl.u;nenhJe !i idenlirare care, ]a adomo g Horihenner, ;enrasiji !t.hrrti c.rrsritoriyrr | .uolrhri sui]iecl,/obie.i. Se.apon.zl tx filoso1;a lJirlrrjliui r:rre, ia Wiclr(jr$cia_ d.coirs[xje{{. sub;eclul (ja aulor.
-19

epo.,l a srarr (ie trolres ai Jnri, ;:ljrnj..l ile la.ar .. :,r tulca d.c;de ..,:. fe esre €rslet].e.{ile lrceDlabii Aj1li, ?nlelcrsr. porh:xrdcroiialc:rreinrcl.ir," Jr radj.:riizc.iza g.!rr, inld.;riiiti:, farr ! ezila Jii n n^ ]a indointr nrj.r: aun{h.ren!el. r1lod.nrul)-!l N., cu orir frer lri I nr,.rir. J. ..r.:.:ri-*r Si lr isn,ric;tn... .i]t)L"uieile iuiiin frlrii troLl; ii Ccr.lio.ii .i .i (, r.:i.ri.:. a nnrienrirarii. .lrr.,':r. ii ir i1.iirica rrodemui peulnt: I tir,Jrari :)e la o eirrril la ailx. li:in,rciir de difere',F. apr tlneic,tli'il.1r iIr.re \{|li.rrtte .,tl.irii!r ai. lrlorlei'nlr,i& Asrfe; v, i.!en; Iroiih;i,t iei..rar..l n:eDrarfijl.f rljrtlre in.d-rri1ri.r r*njlNi rorn]]nrieiti ncdemrrater rir.jr.zj. 1ia. si;nri;.'rd'i dir l,n1t ir $odenir.tea wejn ariaxri a axtl'Jr :]:.4, ti l(r:10 lin.l! r.irin€ de.ir,ir. rle m,rdemilaiii as.rnd iin fni.rliirl t)otrnocq! |. .:!r'.. p.rji.rlo.irnrii.ajerrnonsrri ji .iolqiegc ir sirle si le ;rc1u:r1i7ez.-.liiie*nilal-.errrai:(xrsideri ci glndirea lui Nielzsche rslc.3r .).'r marcheerj ;slar,1rea pr{nidsmil,:r1ii filosr,fr.p' Dar p rn:. ;,:..ufir Ensr F.ijL,r sa reC.|. rii ;n F !.i .h Schilttr ur p:e,:uis,r ai ro:xrFden.;ra1;i"' . iJnr r..rrr:i ir.rrj)edi\'t. .iodomiirlea aicrezi r coijrtiruil, r ^ ,r. rrs u rrr a pn: x;pn."r!i . no" :l t " i. : . r . . r ' , ' c, Siruali irlr un.onrexr so,..:ne.,rno1]ric$i l'olir;. nrulii lremr rxnlonar tn s1a.erre jrxdc'r1i :i n raldj .nud,-rnizire rnninei rnrc,qteli in cjnlaralje . ; . nx . , : . . ri .n r.,.ru v .s tr., ,n r-tp , ..,t i r ,; ..e" !rr,,r.,r..; re J. I !o:r c\,oca .rrl x iosr d:,ose!n d. sensihilifn!, {i3 ciuete trorocale ia flnrle re.airlui al XiX lea. is roale ioneniile vielji. de un proces de modernizxre accrjeral- A.exsti silurLie sti(ictflc, ..iplicA fara indoirh de ce cazui viensz apare ca relelrni'i najor. in .lezb?lereaacrualr .iii jurut toshodemitalii Je:JnFranroir :,yotard nota sr. exentlu i| La ontitio, t1osttu).i'ne, tn caDirciul i(rilulat Lr ddlegitiuralion", ln sprijinut tezei s,le dupt care .n cuhura D.rrhwkni. .he:;tu&4| iettintlrii pLterii rc pune in dttt temehj Ma.{,t porcstirc g a !rc iut tredihiLitalea, .ric.tte ar Ji modatiktea de uhtit:are cdrc-i este <\Jnletd.i: ri.restite jpe.ulatiii, poreltir. s ?tu1n, rip.i/ri ' , oi acesl tip de pesLnisnra alDnenlalgenerata de incepdrde recol .ht Viena: artigii, Musil. Iiraus, Hofnmnnsrhal,L.'os. Schdnberg.Bro.h, dar fi pe lilosofij Mach ;i Wil|genrxein: 'FAfi Indoiala cii au dk\ t:.h:ttiit a u J ,;ttt ttnrrt, L;ttr t,, ttnt pt, .:;, ' , ' p t , , t - i. t t t :n t;,

Expoziliade la Cen!ruiPompidoudin 1986a fosl .rrDcepura de Jear Clair, aurclruilucr:rrijConsiditultnntsw i ttat desbeau^1tlts.Clit;qk t( it1n )

ccar e Pur t m od. nr iin': ' ,t' 1"" ,. ' ' . ': :,. , , u; . , , , r r ulJ: r . f i I nn. j.m , r . . . . epr idu . ..,' .,ir cr iiir d. Fr nnr , r , r , , , a!n'rg.r.(:riof i; su|[ria !{ iiL.ria itnei poare fi scrist .ioar duDa ;e se \a i.i ,e.tl L..\{ r u: . r . r jr 1' . ! r ( jr , d. . , aL, . . , er edp L r L. Dur ul \ e. olnt ur , j, . l . pc.r,." ir . . r r e. ulLi pr , aFs|lallr un\ . bin dcer ct i per f c( r i\ l :rc.rr,r' rl ,i r: , . r 1r Fr ! ?ut ea, J. . , l, , . , , Jdm . 1 , r J, J, r . eohi, . : Iiri in i. ne p.ive$e. am reiihodar inl.-o oareffe rnajura. pnn s,ste!i: asu|r3 crizei lrdili.jualisnul i nodern,. qi a .orOrr*tU ,i. rdentrlal., .u lradilta analizelor tui (ieorg Snnmel, .are "au.jum ".iru arita omul !rooen). tmgnmt rnspunzator de sine in fiF vatorilor, se afl, inlr o pennancnr. srare de netiniqlei Cii.i $entd nodzrnului.. scrja Sr:L\ ct)h\t.i ir psihotqlhrn, arti.a in.epaatated de a rune tumea Ia ina.r'rc;, .9,4. ure t.t utre1tet.!, Nnf,m rcactiiior ptoprici t1,.tsre in?rkr.itdli, u pe . twhe tneioara, &r I h Jir.twrca (nnlinututitor s,dbite in sk,

I

i,

2 Individualism,solitudine,crizria identitifii

,

{, I

it, iiil

1

lilr

I

It:

I lndividfulisnul.Mladie ti \itr'te mrdernd SchoDenhau.r,Nietzsche,Simel, D ikhey O modemiate inemeiali pe exalra.reaindividualismului $ a subiectivildlii: astfel se contureaz, ea ln numetoaselemanifesteale orilicului literar HermarmB3]u. Or, ac€stadin urma nu lace ahcevadec4sa propun6o varialie pe una din{fe temele tundameflale ale epoci; 1900: ascensiunea dreprcondilia irezislibih a individualisrnului. Ceeace Lurninile consideraserA progesului constituie, lncA din Filna perioad4 a romantismului, un punct cenral al ce€ace s-a numit (ritt r*rtti*. Modemitatea 'luminatt se a.Sezase subsemnul libenitii subiective,garaftatl la nivelul ordinii socialede dreptul privat, la njvelul statului de rev€ndicareaegaliHlii polilice, iar i,'1slera vielii private de autonomia moral, Si de BiAunS. medir4ia individuala a unei Kultur colecljve. Spiritul subiecliv pusesesub semnul lntrebarii formele de vial.t legitimate de religie saufadilie. Procesulde emanciparcesteins, foarle cudnd resiqir ca un per:col de alienare,ca pierdere a fo4elor de integ'are sociala'. Cucerire modemr, individualismul este considerat de cilre ma jo.itatea criticilor modemitatii ca fiind ambivalent:de$i inslituit ca exigenla eticr, logica, estelicd, se impune necesitaleade a-l difetenlia de propriile_i limiiiri gi deformari. Pentru a explica modul in cate cdaclerul uman aduce raul tu lume, .e arAtace ef estg prizonierulunui Vrl]cipiumindividuadonis Schopeniauer petloana propria-i instituitd intrc ft dstfel nu se dezice de btala sepa Ei toatecelelahe; ata incit el tindedo.t sprepruprio'i hund are, fininind in'

.tensibil Ie starea celo aqi, a cnrcr fiing ii e$e cu desdytttbe indilerentd, separutd clza sa p ktr-o pfipastie adtncd, ba chir'consid.erlndu-i pe ceilalli ca pe nitte biete fantome fdrd de realirate [...].,Or, aceastd rioleqd a voinlei este deja prin ea insdg gi ln chip itlvdiat,o sursd de nesfryifi sule.intn. Mai tntii pentru cd otice rtiqA ia na{teredintr-un deficit, deci din suferinld. Apoi pentru cd tnLdnluircacauzawa lucrurilor ti intenice in chip necessrindeplinirca najoritilii dorinlelor"'. bdiyidualia umanAs€ctioneaza slrbiectul marii 'inlanfuiri" a lumii, ea cre€azailuzia egocentismului Si a individualismului, careorrevegerelafiile umane$i sociale,precum ti sfltierea subiect-obiecl condarDnlndu-lpe individ la nefericire. Iata marea le4ie pe ca.e Schopenhauero ofera genemliei anilor 1900: ea cohstituie, spre ex€mplu, punciil culminant al romanului Die Buddenbrooks(1901) al lui Thomas Mann- Cufrrdindu-se in tectura volomului Di€ WeIt als Wi e und Vofitellunq, 'Iho',:,as Buddenbrook descoper, dinrr o dari ca propria i individualirab nu reprezintA decft un obslacol "sringheritor, deJectuos$i denn de urd" care-t lmpiedicn s, devina mai b.uft, "o tnchisoarc, o barier'n"'. Doar intuilia estericn poaE determina, susline Schopenhauer. sfdfmarea individualiei SiiinpA.areavoinlei individuale. Nrerzsche deTvofua.eeati tema in Di. Gehu aer Tragndie: in feno. mznul dionkiac, artistul s-a despuiardeja de subiectiyitate[...]. Glasul Eului poetului litic se dicd din ltrdfundu.ile abisului fii4ei t...1. fn mnwra in c.tre subiectul esreartist, el se sink dcja eliberat de winla sa indh)iduald 1...1. btistenth ti luhea nu se justificd in eternitate dech in calitate de Ienomen estetic " . Pe parcusul textelor li lragmentelorsale, NieEsche apro tundeazadifereqa esentiali dinre individualismul abjed al sociedlii mo deme $i nobilul individualism al voinlei de pulere. Nielzsche obs€rvnca, pe de o p^nt: "Cele doud trdsdtLrrlcare-i caructerizeazdpe europ€nii nodemi stnt in aparcng opuse: indiyidualismul (das lndividuatistische) r-i revsndicarea d. bepturi eqale: in Jine inleleg"'. "A aeeaspi.it flarofc", $ie elln Mewchlichet,A zu,lg6chlicher,'l:,sfai]nr.^"sap&icipi pnn cunoa;tercla liala €i la fiin(a altoru, heconidcrhnu-rc un indi|id incretnznit,Mitar ti stabil'". Pe de altA pane lnsl, afimarea individului pregfte$e reirnoirca culturii. Condamnareaindividualismului repr€zidn, dupi Nietzsche,unul din ultimele ecoud ale cre$inismului ln moraH: fiecare pare se afle astAzimuhrmire iir a suslineca societareatrebuie sAadaptezeindividul la cerinple colective Si c4, pentru individ, fericirea con$a h a se considen un membru folositor cole.tivitalii. in realirate, spune Nierzsche, se vizeazA astGl nrinarea ti

43

nrmicirea individuh '. T;rm 1 5; anarhislul.li.care in felxl sil, lreli$reaui rezis.en{a ta o asemema lirelare: Ci}d .nntutrutile .\e tlei? teazn, !( iwsc nai nltii dcel. Jiinte p. (r]rc ie nwin tottrni: ei sint pttl:ars.rii y ca n , pd4c n as J p t.ru n p r4 l - y " t r,, d . tl Jt 6l h: ' . l ' u un rr-grnenr darind din anii 1880,Nietzschedelineqteindi'idualisnul ca pe o '/or,ri,,r' dcatd {i incd incon[Iientd a t.in!?i de p t(re Din acea$n pe.lpec1ivr, 'rrcialismul nu reprezintd decit M nijl.t tu agitale a indiridwlisnului" , i^l ''an hismul, la rindlrL sdu, n rcprcziri Llecit u nijbc de dgtatie .l

.onred' in torlI de nrLesr,rle de.i dorr dac.rrexte$e sa .desubieLr;vi:eze individ .rld''. 'Wilhrin Dilrhey lle infililexze o perspecliva r-n.dditi.cu.e;1r lu; Sidlmel dlupra cursuluijstrriei .3 unut deremtnarde imeracrnrnea dinlre indjviz;. Ce"a ce I dermine pe Dilrhey si A; tmr:rneiezeacrivitateade isrorrcpe ,relada psiirokJ8icri$i sd coniere vaioare de modct auiobiografi;i. Autu)hktutofia rcpre'infiJ.ma c.a nai ir.lltdili ceatai instudi,d in carc tnit

Opozilia di re dualitaba conaadicrorieindivid/socieialerji viziunea lnca ulopic, asup.a cuplului individualirrle/sociabilitar€ domina majorikter teoriilof caracleristice pennu o Lellensphilowplr? poslnielzscheana. Refteclia asupra indilidualismului modem se afla in cenrrul glndirii sociologice a lui Georg SiIIInlel. Sinrmel distinge indivjdualismul ''cantitativ", moqlenit din secoh at Xvn-le4 ( in fiecare petsoana ihdiridual'I siilntluierte, ta eletuzntfundinentuL, .'rul anirer.t4l, turtd{a &n liecare pdrticicd dc naterie, o caft tar.li str ctura Nfticulard, reprczintti in esenln leYile tadilonale ale n4teriei in generuL Sinten prin urmare tndreptdl\i sd usocien .lin capul lacului libertatea i egalituka "') de individualisinul "calitali!', cara.terisiic pentru secolul al XlX lea l Pttbtena nu h@i c.nsfi nL a Ji tn Eenerul n indirid liber, (i in a f un indirid dnune, deterninat, incanfundnbll [...]. Aceastd tendinld trurerceazd intrcaga epocd &ntemporunti: iadiridLtl se tautd pe sike, ta $i cum nu s-dr prlseda incd, ru (ertitudinea de a liisi in EUL sdu sikgunlL punt! solid de rprtlr"')P€rspecliva lui Sinmel asupr: sociabilulii nu nai pune sub semnul lnaebArii domnia conlernporana tr individualismului $ lransfomrA intemcliunea dintre individual g col€ctiv inrr o dinamic, crearoare. RAmine lns, o lensiune ireducribilr, cnci sensibilitatea subiectivA a omului modem il lmpiedica sd participe la gruparile raditionale sau sa se supuna rmor legaturi ionstrngatoare. incapabile .a r respecr gusturile r, :en'ibilirdrea persondla'r. Ajungind la conclnzii aseminaloare observatiilor lui Sirnmel- is.toricii vielii private constati ca, de-a lungul secolului al XD(lea, indi idul modem reu$elte treptal sl ti prolejeze secretul li intimilatea existcr4ei privare de influenq colectivului. Dreptul inregistreaz a o drtlinerc in urmN faJa .b Itrp1e; din ce ir ce mai oaneni se rizvra&sc linpotriva disciplinei colective Si a celei familiale,'1uti revendichd nevoia unui tixnp sau unui spa!iu''. Individualismul reprezinta o fo4A de dezintegraJe pe care sociabilitatea nu o poate

n.,r,ae; .Dr q; inatri(Lrarui,t,,nL,rtcye o ..,t,dt,;!rtcttFt"k "rcr trdnr :uh'e!ti\d . unrrlrec mdr.i,esta i loarcopclfierfdrlinind 'enx1iJlLdlr( ae AqkurunF sax roman.ismrez tri din fap.ut ca xnut qi acetai inlvid, rnul $ icelari suflelse expimi fie nr poezie,tie tntr un sisternfitosofic,fie 2. Splendorileii niztiile rothud.inii Diagrostic$i cririct a individualismuluica naladie nodema a cuiturii. exaltareaindividuaiDluica fimdamenlulrnn al cuhurii aurentice:conrinuinl dt]-t pe Nielzsche,sffrgtut tj inceputulsecotuhioscileazlinrre acesledoua vs'uru asupraunri fbnomenresimlit ca .rlntrivalenr.Or. fomla de viale car€ parea se potivi cel maj bire unui asemenea individuatiffreslesenljmenll rdlt&drrit. SolitudiDesenlel asrtrnata.solirudine durerosindurata. Texble tui Nielzscheiiusrrea?aaceasdpozjlie. ,O, solitudine,st)titu.tinea p,inintutui aLu ndul P'ca mrlt atu iai! , a uh \attdler pe ur panim "atbuterda lrtAtn

fa nu nLi trr' f. , aft tinc .u trthi ;r ,,.ht 1...1 4then /s!e falti.,itea. -. alt.e,a solitudinea: asraai itudtat acun! ,i cd,ei ldni,e n reu ;dtbate,: li sl/arn prLntre oameni: - sdtbatec strdin chiar ,i Si ut kci dnd ei te |or iubi : tuict, tai prcsus de a .:e, ei rtu/"escca nimeni sd nu se atinga rte eil,". A .easr, rol i tudr nees. culd l, : r dleldLa. . unrni se. t une n. '"p ot ut dt , n tlrothu,tta tnttlrtat Auf dern Octhejge : Inletep.tunea 1p,62,o ,, nuurj thtc.\uttct ut ut m . u lir t de a\ o nJt 4a it c. ! , a ku, ^nt uneze @t u ) i nicifunukile inehelate: sn nu camulte,e nici ntuicardeSeftturile. Sotitudin;a unun este luqa bolna|utui; sclitudinea attuia, fusa depafle ile bolnari,,,n, cind trjumfi&ffe Sd in*dznesc otre sd nat ewc t) uLtit t!1 f; provo.xtoarc tt.tsdtttd dfnii nvle carc nu,mi u.;ureaz| delet ruparturite cu seftEnii? !...1. th..c mi i pri v?s t ?. , ?nt im pnr ut uM ht t t it ii nu t epilnld d, . i! r , vnm @ \ ; tot tp atup'a t, ni1c-i4\utu: Am ir"a net, ip de .otirudine, ali.a d? inldnaIr.yrc. dc . rt i aL a, , cr c t a f t t nc- inskm ;d( t 4t ut u"ut a?t pur . at p , a. f i( dt c rbp' I ..t. Ldl au\ t snant . t r c at r c?t ade. it n d, t ianb , r a, , a, ea ", t uu, r int

45

ir sau, dacd an fost bine lkleles, ln onoalea purit4ii. "'' Solitudinea pare a reprezoniaprelul afimlarii indjvidualisnului. Nietzsche introduce in filosofie o tema prezentA in iradilia literare .geniul btestemal . \'zionanl nenlelesdl romanticilori'tise rerlamade la o forma de vial, pe care cei aFopiati lui au considerat-ouneori drepl o lnscenare: '1{n era ctit .le solitar pe cit |oia sd paft", FfiJ.z ^flll,J'z in realitxe O\erbeck, "se compLlce.tin acedstdstarc, wia sdlie solitar""'. aceasti tema nu izvorage, l,n crzul lui Nietzsche,din simpla anecdotasaudin emfazr- Ea determinl fizionomia acesreigi,.ldiri pe care mn putea-o calfica drepamonologica". Soliludinea ireversibila a ind;vidului modem este frra indoial, una dintre consecinfele"mo4ii lui Durbnezer"Aprcape loli a{ilrii $i intelectualii reprezenlaiivi ai modemit4ii anilor 1900 au alimenrat tema solitudiniir provocare !i maledictiune ca la Zarathusra, - amprenta specifica a "emului vielii modeme", ca ln cazul dandy.ului baudelainan.r.itacind izolar in multime. ln iragmentelelui Nielzsche datate din 1887-1888,gtuim mai multe citate din Baudelairepe tema soliludiniii "Omul de Beniurrea ed:fie unul, deci solitar [...]. Cloria tnseamndsd fimii unul, $ rd te praeluezi intrun anwnc nod'"'. i tintprul Sederiila Nisa, ln loamna $i iama 1887-1888,Nietzschea.ciiit edifia Gtocmit. de E. C'.€per)drn Oewres posthunu.\et co espond.ln.esinadite! ceFace d lur aaudelarre. de cutrd pubti.ara. m 1887"inlilniml" Bdudelaire ceorges Blin numesteo 'superstilie a diferenlei": 'l[i cucerc{te solitulinea cu pasiune, $i totu{i sulerd din cauza ei, datestind-odin vtrjul buzelor 1...1. PrecurnJulien Sorel, Baudelaire a&azd it pldnul imperatfiului categoric o neasenuireconsideratda I un pdcat de cdtrc oanYnii de find'"'. Cirind:u-lpe Baudelaire, Nietzsohe va fi in acelasi timp fascinat 9i lngrozit de acest sentimeit "decadent" al solitudinii, care culmineaz6in masochisrnulacelei Heautontimrounvnos qi ln dispreFl de sine. Dar nu-i putem oare aplica lui NietzschefonDula lui Sartre despreBaudelaire: "€ia ret'endicat solitulinea , el p4n d? ]a el lnsu.ti. .a il nu nwif. oblilat sd o supone ?3 t a ca Q-i 'ina lnE o formule in slil niet?schean,Rilke voftettE th Florcnzer Tagebuch deqre \oinla de solirudjne cre I insuflelethpe arlis''. ;ar Ruaof Kasmer rezumr, in 1928, a viziune Asupraexistenlei "Salitudinea tnseamndpentru personalirarca nod.emd ceen ce rcprezentanimbul aurit al slinlilor pentru pictoii primitivi'^. Dltx gloria solilamlui estesuporrad {i ca o malediclrunei maltezul Laurids Brigge al lui Ritke dlscrie solitudineacare1 coplesetieln "camerele hazardului": 'UhitM hea spetunld detenea de fiecere datd

Jercastru. L11iir/nqinan cd ar putea sd mai eirte incd, uJdr.l,ew carc sd-ni apa4ind, chiar ti acuh1,in clipa acesteibru.Itedespui
i. Pasat'Jieste escntial p.nlc.icnrersli nunrr.-n nicil lorr ilrfefti !' i(r].( ,rirriln. ln r.izei id&nlilr,lii euth i:.oial dc lt|rn" i i. asariL'i riirpr''rrcl' pier.ierii sinrlulxi ruriirafii. adici i,Dnereasub sen.ui inltub,rii a lde,n'1ri!' V'eftr'. Sen{imelrlr; lolir din!; este r1?l de pulenri. la r.ri;io.ii Tir.rt htLoottanla rtLttat) C. iiuzorii pa, umrrle suirerfitiaie in.1r toate leSailurije i; tiitt \ntqut tN rn jt riL. ) tui \:ate tud|e tun:. c:te( Jii ttih !'e,t exdrnrl de.l.i . !.nte rtuicin,Ata si|ltkri I Na! tatdeauha nn !!i., i1.ko1t Hoiina.imslhxlir !,re ul lrallad{r \!In iu8eten'i.eb.It': {1895) Ir potrrtt (is97l, lonsacar de Itich d Beerllof,l d ''sclilrflied fir Mirjad' unn.tc'nil cx.e ia raslere celebririi "ielii Ii ferici-riide , f al:!. itlil im lorLrlsr ,rr4ultttj pe pAnilt nu s.litdri.lql nineni indihfi l! \e.j: Orh! P.qt. {i ' " !.p i l d ,d d .,n i l rrp i l a nit unnut- iDt ,n ' i Felix Salten. ]xr aprotial al gnrpului Tinara Viena evoca in xmintilile sale iiterare rh,rsfe.a de cordiahale rezervatadin reialiile personaiiiditrre tinerii sriiion. dind imptesia lipsei de ctldufn, chiar a rAcelii Sallen ruslinca cn Adrur Schnilzler dele$a orice.c'niacr lizio, reaclionltrdcu bruscheF 'ljtd limlea pe um{' adnSereaunei nfid }}rielenoase.Beer llo{mann pafc a li pistral lotdeauDao dislanlAce ii se pirea tullror de nerrecur.Se pge .1 i d i; de.iarar lui Salten. privitor la gtnNl "Tinerci Ytene' : "Prieteni! Ir J.nl t1,l sinteh prietetli, - tur ti simpiu n'am puted sp tle cd hu ne rupo am r'. Hofmdnsthal se des1linulein jumalul siiu intim: Sol,tx.itre .e.il'l,. Sctiin(tu-i lui ltudolf Borclwtdt, ttn hofirdtc td i vatllesc despte s.rlituditu.4 de carc mi1limt inco jurdt, atit ed t:it y operelenele Ceed ce ar putec pdte6 ipocrit; d$ in 1celati timP ini dau sednu cd cristd intr-aderar m(t mutte jie.:arui Prieten ih pttltc v' felwi .le solitu.iin., ti chiar ui, in ptezenta alc cdrei ape ihturetate lint iLu,tuinate tip salittldine, un nou de .llcl.tn;eaza asocirza la Hof annsthtrlctr se Senrlmenlul de soliludinc nauia.')'. de a(:ett crilica literara intr'o nnqcare anut'e de r lasa inregimental retu?iil de se a sE fi ficur do8 Bahr de lui Hemlrnn ii reproteaza Dupi 1898 el deosebirc de o cririca litelard.i spre tendn4e din diverselor propagandisrul (:e elte inLiiNidulin daat canteazn pozlie. spune Hofrnannsdnl, asenrenea bar indsiduaLitdt.d gi produce, canteaza sine ceei ce eI Y.dt't1i,ii""3- Scriitwa ihtitud. etusul depbfiri; la, , , una ,l i n re rrr.r' ru ;te mo d e mrl l l ri \ i eneTe:f' ,ri 4r mani l c:re.tul i ne programe .olecrive, inafara celor (tolde ma provizo.ii rii nenite a Ii

48

apro{undezr 'd.otsi1c"l ale iui Herrnann tsahi hJrYr'iualindle prelera si $ r a'. 1 L( l' f cn'lcnla .,' ., r, . , , f '", . t r o: 'nr . l . 'r 'r r t r ' r ''l u r er lt n schnit ,i " ' " t,r,' r " "'r oni "er ( / ' ;;,,;,,,' . ", , , r , ', n- r "'; i. r '; ' ' 4'f ile ' . """, n, 'li, I r r er r nPr c'i 'ur nr ecr Jr r r '"r ', ul ..,' " ,.u,,, ut I r r , r Ll l' / ' r r ol lr 'vr r : ; 1 . : r , nr br r . '. .i ....,,.. ., t{i, l'. r " aslli!r' eFluzr 1N ii'll ."1it\'ll lui \ri J uDit:iuL' i89l !ezervdin 'r ".-:i"l*U*" asD!'i icmed;alr;:. :r itdrliiltrh; di n;Ele" !n?i \' r : " J r r ''doieij r " r r : : r . ' .i' ' 'n' l" ||

, , ., :, ". : . ; ; .u. :' ., .' ,, ''.1, ..,"',ii, ,,

'l

.,..; r,,:'r.Ji 'i.. 2n'r'' .r li:nairl.'i' -:r'iirrrsi!' leffir '!i"| ,,:,'.1" t,r" *u.r,, ' e'iiiic!hr"r:; lriiii;,1',''r';,',,, ,t;r{ E:nik(itt s,,nt!'i t 1eiin"''i i:r ., ,

:f ilLi

tndemirriii

irilu'4'1r ili,, !q{l!. i:il: )'liu1;!1e! l:r :' 1;: oiitJil' a fo$ l]ralilr'l (:t)'i":ri n'':1,].I; ntldE :",1',,r".rn !': ,a.-;t|rltf Lir'\ai*c:i"' n,.,.".ii'', ;' ii4t';Ju! ii? l" .t itrt't'i; :t u:t';'.'idr leN''|'r P' , ,,,,,',:i, rrt.',:t, "i,,,, :

dt^

t

i' (irl t:!t' t!': rtrf'r rr"rqrr r'-' :.',n.i,, nirii \. st)t!:a iinttt: !!i tiil: i\lrc tt rctt! "|t'J t nn"i a"'tc nni'ttt t a ::' uinnLt , t::t.:i t': atrq ': i.t il ttu (; ri nI'rf' tttt:rn'\cn!e k tn rltlit/tn' i') 1i .i.r't .ittrir: rt!)!h!r "i' iar' ltirJ::a.i h]rn a. r1.''. it li"n:t T't a!'1 t! i'nllrti''.1 t/ '',1-.i:. 'r,.ti",,. ! 4t t t i. t t iLu: t +'it h! : elsic'r 4'f ut r k '\ t '- it d' 'nd, t , i t'!ar!"i! ' -,' ,,,i ' ,' * ' ,t, , , , tt!i;.,. tr t,ttt.,lri :r ijr!!!1tu:.;t .! ,1/1 't 1.i tnt': it'uidi ':'r{t i "' t'' ln'ti::'l ),r. tatl:itt it).uiI t,,'.::t::t :"t ':u,it:i 'M!tirrina ':3trinrirtdt inema&'rl-:ier' chiar in ,,1i"i,.i",.;.. ,.^,",1 .i;trl:r,rsL"-' ti'rzl rilceri:t ".. plinui nc linrrljrrhli d+ | (r;'rir'ra ertrie'tilirarea ei p:c; l;' zenle om'iF lel1]e ';;r,:;i'",;" for d'!*ri sori,r:1uira.-.inrl' .{ rlr:liila un)n' . ;nCiv'2r 'if ' itri,t :,i iL;rirea-oat i:;i li ni:rrlrr prerea 'Jr., i ^Proirilt ' Ir''' l'"iwic r'i;rseii avea sn !;r' .,,i, a*r'r" |t,*, i,' v*.::o"i":'!t' ' rF f : l( 1r 'a "r \ r ''f ir 'b'c'. ",,^r,,r , lo. l- Jr r . r . l, r c. I 'r e ..ri ./, '( r , Fr caP: '" analt ?r "\ ''lenla \ 1, 'er " l )' tt l .r,.t : p, . r ui Roher ea:r: srmpatre: de leg'1ui creeaza 3e1ia erori.a, $$t;rirza Kinges, nu le r n u" r r '{r h l\ t r nr cnr d ,,ni t' ,," o.., l, t ul t t r 'crdr : r r niJ" - / / ''l'1'r ' r r r t or r alr 3r e'nlluxr l . ildr r . , lt . ( ' nJ. "i, l'r l-'haen( r ilur ' ^',. ia ir' eid'uril' sal' t,nut raninc un ercs 1l deliflirii t r '' r 'nhlnp'"l '" ",i*," dP'n \ 'r t , r 'r a"t , lLt I 'Pr ' ,Jt\.rl ,t.,tt , t , jt i r *t at t ! r aR'ut lot tn "h 'i'; " "a'r "'ut u "t ' ," ,,,' .1,' ,. Klages' marunei nopli purputii " Ilrbi'ea Dmeneasc'' sP'rne "i,itrra*'t"

mult ascunde decii dezvaluie 'secretele lumii". lA Gedanken iher das Liebesproblen,Lo An&eas'salom6considerain 1900cAdoar cel in starede staplnirese dovede.ftesusceptibilde a fi iubil cu statomicie,caci doar el, prin autosrlflcienlasa vie. poate simboliza p€ntru celnlak puteftz Vletii- Fiecare tebuie sd-ti culunde fiddcinile tn ptupri -i sol, pentru a putea int/uchtp.t Lunea in ochiiJiinlei turt?"'. ln 1910,tu tratatulDie Eror*. ea denunia. citindu I pe Schopenlauer,"amagidle iubitii" ti sugeraca nl iuble este mai bine sa nu cunogi prea bine {i sA ramii pentu celAlalt un strAin"'. Este Ai parereatui Rike: 'Pe te En lung, ti pind spie dn rSul rielii, iltbirea nu este decit solitlldine, solitudine tut nai intensd .li nai adilcd. Iubirea nk inseamndsd te datuieqti deindad, fr te ne€ti cu celdlah J...1. Este ocazitl unicd de a re nuturiza, de a cdpdta o inldli{1rc, de a dzl,eni tu lnsuli o lume pentru liiqa iurird" '". La Rilke iubirea pare de cele riai multe od foart€ apropiatd de "erosul cosrnogonic"unde eul, etibelar de flagelul con$tiintei delndat cu "ima' subiective, nu este altceva decft suflet, gata sn se unea-sca prea prin iubit4 lmpotriveste multa i Fezeng: ginile", cu toate ca fiin1a se ''Anantii, de n-ar Ji ceLdlaltcarc sd le intunecerederca, I a/ fi.faafte aptu piali, nituti.I Ca printr-o inad'e enld, uneoti, a deschizdturdse it'"ge in spateleceluilaL. I Nineni insd nu trece de celdLalt"'. 4 - Monolag €i dialog: Weinineer,Ebner Cu emfaza ce tanspare din Cescl echi und Charakief (1903), Otto Weininger propune o lormulare metafizici pentru tema solhudinii: Omui estesingur ln ul|lvers, o singurAtaleetema $i imensa.Nu are nici un ala scop lnafara lui insuti, nici vreo alte raliune de a lfAi decil el lnsuli. Departe,in urma sa a drspArulodce sooietaleumana $i orice edca sociala; este singur, singlr [-.-]. Deasuprasa nu se aflA nimic, solilarul este una cu Totul, deqi trebuie lotu{i sA ascuhede acestimperativ nelnilos, adica categoric,caci nu suferanici un cotuprords. El implore iertrrea, seroagnca repaosul!pacea,cel pulin, sa i fie acordate [...]. Interogheazelftregul universcu privire la sen$l luplei srle. Acceptareasolitudinii aminbsre de 'dionisiacul" lui Kant, ia1d adevira1amoralitate"". ln acest pasaj, Weininger incearcasa conferc individualisoului $ al condiliamodemaeroismul"supraomenesc' solilrdinii carecaracterizeazi (sinucide.ea De fapt, Weininger lnsusi sa la lui Zarathustraal lui Nietzsche. 1903, o toli modemii vienezi au triil dovede$e)$ douazeciii .rei de ani, ln

t

acea$a soiitudine ln acelali timp doriti $ indurat ca o adevirali maladre cronica: a maladie 'metaJizict', cum o lnlelege Kiqrkegaard, dar qi o perturbalie de ordin psihologic. ln cartca sa Das Wort und die SeistiSen kealifiten (publi.art in 1921), filosotul Fetdinand Ebner a formulat o interpretaredinte cele mai grtritoarepenl$ aceasti latire "exisienlialistt" a Geschtechtund Ciula,tre,' constituie unul dinte lui \ieininger, ^preclnd.'A u&i lcheinsatttkeit(solitudine a eului) carc simptomelecele mai frap ^nE ^le afederzl existenfa individului modem !i car€, spune Ebner, nu se poate vindeca decft prin expede4a unui Tu a.cesibil pdn iotbirc". Dialogul cu celalah, care trece p.in dialogul cu Dumnezeu,se opunemonologrrlui Poetic saufilosofic al geniului ferecatln proPria-i subie€tivitate II 1 - Deperronaliz.lreti nemozitate or.de se inctudeindividulparea con$irurun nucleu Sub;ec'i\rrrrea fiagil si ameninlal "Autorul asistt la prcpri.t-i danSregarc"' d'clad Hofmar,nsttrat referindu se la Amiel, ii lii lncheie rccenzia citlndul pe autorul senevez: "Starc dpdsdtoarc,ttncezealda cdmii ti a spiritului Ctr de yeu tli tine sd rdiegti,o: inind-ni obositd!'*. S'avorbitlh legltua cu opeia ttnirului gofrnannsttral de "schizafrenia ca rtucturd poeticd" tl de "un sindron dE depercanatinre'-- Un asemeneademers al cnticii literarc s€ stiduie sa nDcarU din nou ln psihoparologiaaplicdn la lit€raturi 9i arte' atit de des practicafd la inceputul secolul i, de exemplu de Max Nordax tu Entartu;s 0892193), rurde ioate res:urselediagnosticului psihiardc' de la simpla neurasteniela isterie sau psihozaerau exPloata@penfu a analiz4 ln cazul lui Nordau de fapt pentu a condamrq modemitalealiterari. Modemii vienezi foloseaulesneun rermensugesti\$ vag peDtu a fl defini stareasufleteascr:"^efloz:t'fE". Essaisde psJcholoqieconkmpordine ale lui Paul Bourget (autor binecunoscutvienezilor, caruia atft Baht cft 9i cfte un lung articol h 1891") contdbuiser! la Hofmannsthalii consacra-sera tansarea acestei forrnule. ln pdmul caPitot din Erruri, consa.rat lui taedium lilar, plictisul manifest ln Baudelue, Bowger evoc^ ^cel modemitare: 'O srea4 uni|ersald in fala insuJicienlelorlwnii se rerarsd din inina llavitot Berynnt.ilot y launiloL Ea se Mnilesd la tci dinii prih nihiLi'm.ta .c alji p,in pcsmisn iar la hotpnn 'iudate nevrc2?solitarcRichard Beei-Hofmairn se pllnge in 189t- lntr'o scrisoare adresatelui Schnitzler. ci suferl de o nervozit rie care i tulburt sonuNl ;i-l tnpiedic, s,

luc.eze''; lll 1899, Schnitzleril'i exprimi in jumalul intim relnisrea cu j in augusi189?.Hoinannsrhal sienierjte t vne la ptopria nervozitateilh. pe Le-opoldvon Andrian si I consull€ pe Afihur Schnirzler,el ir,sr\i n1edic, pentu a $i lnsdji "neura$enit'3r.in jumalul siu inrim din 188e,Huso von Hofmannstlal (pe arunci in vlrslll de .incisprezece anl) r.oteaz^: Rela\arc nerft,ata 1..-1.Joc pe.iculos cu risc\I de vrescitdt. intelecluzld(dchi2i tirnarca c.;4iltr lui Larlhtiso. Krullt'Ebing,intetespenhu psihiatrie)".1n 1896,PeterAltenbergvorbe$edes:p.e o femeiecaresufereade 'hipenropja eulv i : I ' ' t . ,

Ml a d e ,

? !,. a d u u n r, d rgrahnd pa' td t" Ja,. h,l r.ot dt

Prinre cei dnrtli, NieEsche stabilise cvasi sinonimia (propria i leciuri diD li.lsais de psJ(holoeie contenpatui|e dateaza din l8i3'") dinbe mode' nitate" ii ' nervozitate". ii Mo.v:htichet AlLzunen.x:hlicltesscia: in apopierea nebuni.i: suna lenzqliilt'r, t cultoa[terit'r, erpe et(lu.ad;.dintrcaga pow/!d. a.ultulii caft d deveriaattt de apasdbarc incit. s rescitare a b4eb nen,Bse $ d,.aruLitiiiilat gi Atii constituie un peri@l EercnL, ihtt-alil 'inctt clarcle cuhivdte din lilriie euftip?ne lint comrilet nertuzat..Si apnape Jiecarc din faniliile lor nai insemnate nunnfi un nernhru allat ih prag l r?rrn,?i'5?. Rerunoa$lem rna dintre lemele cenlfrle ale lrli rNierzslhei aliza decaderPi. "Ne./ozitata" devine maladia rrrodenli ptn eicelerti. etapa inevitabil6 care poale duce la o Doue renailere. au naivilalea ti sirnlul exageradi care'i sini obiinuile. Hennantr Bahr 1:3azi 'nenozitalea'" in centrul tnairitstului slr I)ie Ul)eryihdun{ tles Naturulismus din i89l Pule cixar alrnta cao ridica l! ran8ul de noliune centrula a noii alre poerice: 'Ndrl ;.lerlisnt etprimd noua u anitatc L.i t!!( dldtuitil din nert,i: restul este Dnfi. wseit, usctt. La nu nui tni.$e d.cil lrin ntrri, nu Mi Na.Inj,e.t,A de(it i, confomial. cu tLtrrii. Td tc i !. iltimpld line .le erri, .k.t.le ft obli, prin nettt. Ddr .utr .le sil:l rdlioaale stlu s"hznLe ; de acera iu *. rodt( slkji ac tle decit ca d., limhaj ,rllloril.r: Linbajal siiu esle lokleauna Nt1.hold [i sinboi l,( podte lchnhbu udesea,dci ele rnmitl kldedura apnttinari,e ! ne.rnvtinqdx)arct adrct, l.t urhn urnelot, tlalr.) rlethi.erc. (.rlinutul koului idealis t liu ,erri;, tttflii y nr nenii i -un rctmhn: decedenlepr&t $ Ieta s' d,l]d\.:a'.c.c.nuLutp;r-infle1ul ftdei Botice"s'. Ridicolul ace$or decl;.ragi sarein orhi stu Ei, in .lin 1899 ifi;$lal Die dernolirte Literutff" Karl Kr^\rs nu rateazri ocazia dc a-i ironiza pe "noii nervo$i" care se lnfineau la cafeneaua Griensleidl. In artioolul siu din 1908 intitolr,l Die kuhurelle Sexualmovl und die maderne Ntnasikit, Sigmund Fr€ud lrece ln revista teoriile tui W. Erb

52

(aulorul unei ca4l despre Die zunehmendeNervosiral unsererZei1" 18951, Binswang€f $i IGifft Ebing, apo; aduce uDele comPle$ri. care anunli ds tlnb.h,len in der tr lr,r-. insislind asupra faptului ca inajorita.ea leorjilor cel mai ithportant dinlrc faclorii nellijezi conle porane ale nerlozit4ji" Dacd facein abstmclie de ripudle acestor tulbwnri. care intewin ln etiologia "ner,r'oase", Freud. spune mai i precise de st.lti $i dacr luarn in considerare a civilizafiei se reduce in neiasta propriu-zise. influenla rnaladiile nir,/oase (ln a aielii special la unele patuir nociva sexuale principal la replesiunea a\stabili un raport intre Ideea de ciYilizati"'"sociale) de cdtre morala ' i- Dar. alricolul h dala scrjerii mai era originali nervozirat $i sexualilare nu psihologii srabilesc o legalufi loli romancierii cum a ohserval Pe.er Gay, ii intre dezmet ii nenozilat. Rertd este piilllul care rtrstoatnApetspeclivr! ll rep.esiurii senualecauzamajori a nrlsdiilo' neryoase'. fa.e din eJLcesul Cun] ve{]em,toart lunrea rorLe$e de -nervoziule" 1r incepulul secoluiui AceasE tigrtra obsedantr a discunuhli conlemporanilor nodemitilii vieneze constiluie indi.;ul umi senrime( de criza critorali denumit de Cdrl E SchorskeinstaErarea'$rbiectului psihologi.' inslnbii, angoasrl,care se ivefle clasice''. J)e ruinele euiui lilreral" s1nrcluralde rclionalismul unei ,i1.tu,8 convcrle$e ln Bah' nervilor'', Henn.nn a.tei cetebreiT:i inshurafea Ciid lienezi .realorilor ceea ce mrjodtalea pazidva contdinlei ntoderne a figuri au tesrlt1tirsnu analiztr ca pe o s1a.ede pennanentanolinilstea rnodemilalii drilivi,Jul se ani tu silurilir de a stit'itli doar ptin lurerile p.opriei subieclivtili probierne .are I Cefatesc cu nuli: criza sub;echrlui soc;^l li ghiar.! eFcul marilor straregij d3 Ioi;lic conll.rirtd.u.onsecinlele. uneor; .rn-arcipare: ii cu relaxdrea io4elor rhdjiionlle ale i'iegririi culrxrale re$.Lir;mul rienez .tpare ca o consecinli a diluirij t'oliiniului); (iza r:rbtectulu; psihologic n .arui 'ecoflomvi libidinalt lexpresia ii rpa{ut" iri ur,eori cu pf.lul palobgiilor. iean FrannaisLyotn d) in.eercl sii SesLion€r.c. .oDfli.re itrsolubileirr realilaler s.,.iall2 l.). la ,k!.anrrtuircd illen inlii la autuJicliu"e Ansambhrl :'cestor .rizc constiluie crizn identitifij, daca admileln ca noliunea de idediLne poare fi detinirn a5a culn p.opune Paul Ricoeur lntr un eser inspi.at de anaiiz| locrtuii Errd;r so l'indtlidrcli.lrrs de Louis Dtmonr Cnm se irroducet e.erea de la noljunei de individ la cea de identinte? Prin, dap, este propiu zis episremologica qi se refern la indiYidul dare.dr" in

53

f' tt if il'

li lt

rapon cu specia.Ricoeur yorbette ln c z de ind )idualizarc. Tranzila ^.est probletue cu un instrumentar umtrtoare rezu[A din exaninarea aceleiaqi pragmatic: jntelloculiunea distinge individul mu, de individul ln general, favorizlnd un "eu sprn ca", "eu afirm ct'. A douaetapaconstaoarecumln al extragepe e|l dineu spu cd, pent a aj\l'].Bel^ a spuneeu. Paul Ricoeur inter?rere^zA acest momenl nu sub sermul individualizdrii fur sensul epistelnolosic al cuvnrtului, ci al identificdrii, $i aratz cum cin€va se ideniificA pe sine spunlnd ?r. A doua lranzilie implicA o reflectie arupra ide it4ii narative: operaliuneanaradvn conducede la pragmadca,care nu line cont de limp $i nici de hansformarile care necesftndftp, Ia implicaliile etice ale actelor de discurs. Este astlel instaurat un subiect resDonsabil r'srhiect alimput)rii r. Abrarn ,.esr gadiu avemde-afacecu un ?re. un x/l Aceste definilii ale lui Paul Ricoeur ne ajuta si inlelegem identiralea ca proces continuu de construqie, dupl siadri succesive (individualizare, idintifica.e, impurarc) o3re cores?undunor noi definiiii de corelafie inrre "eu" ti "non-eu" (lunea, ceilalli, altul). Purem lnlelege prin crizA de identitate punerea sub semnul lntebarii a sinelui", abegind dupe sine regresiuni ale individului cAtre stadii anlerioare consrruirii idenliteli sale personale!i conduolnd la interogalii asupraindividualizrrii: intr-un cuvinl, este vorba de preocupareaminicn a majorititi modemilor vienezi. Acesle inrerogalii se referl $i la identificne, $,Si afla raspunsulln ioagirarul erEas din istoria penonalAqi din discursulcuhulal, de exempluidentitaaea€vreiasca pentrucel pe care-l denumimevreu,dar ii identitateaserualA. Crta identi.alii este procesul dp deconstrunein cursul caruia se (re)construie{teo identitaie noul, mai mult saumai putin stabiln, dacAnu cunva aparc imposibilitalea de a reconslitui o identitate solidA: ln acesrulrim caz, subiectultebuie se se acomodeze,dacAreu9ege,cu o starede crizi mai mult $u mai pulin permanenttr.Din chiar acesrFoces de crize $ de restabilizarea idenritA(ii rezulu de regule o noui formulare a conditiei modeme, care, din acea$Ape6pediva, line de prr, modemitate.Oarenu reprezentafusisi critica todunii de subiect o tema esenliah a deconsFuirii posinodeme care, cu cuvintele lui Manfred Fmr*, c^ "deplina tnJlorite o idzii de subiectiritate constituie cea nai ^tuml recentd erpresie a iiu fului ralionalit4ii asupra "roinlei di puterc" (Nietzsche),a 'fiintei" (Heideqqet), a "difJ6rance (Deftide), a non identizlii" (Adorno) sau aswra 'alkritdtii" (Urinas, Foucaul|)"-? 54

Analizefe lui Paul Ricoeur din Tempset /icir* infadq$zn consrituitea idenrir.liica pe o ope'afiune narariva. Indrvidul idenrill().u ceea.e 'e despreel. Exisri, dupa Poveslegedespresine$i cu ceeace ceila4ipoveslesc formula lui Wilhelm Schapp, discipol al lui tlusserl, 'in Getchichte/l r,rr.!fi.It", implicat in istorii, iar "eul insu.{i esle fArd de calitate, oric. calitate rczidihd in istoriile sale'"'. Aurobiografia'" qi jumalut brirn!' conslituie cele douA forme literarc majore ale consruirii identit4ji pdn naratiune, ale acestei "auloficliuni" care este ulilizali !i ln ftaramenrul psfianalilic. hincipalii rcprezenrantjai modemiralii \iene/e. dm maj spus.o au cultival genul scrierii intirne: Hofmannsthal,Schnhzlerti Musil nu meditar in jumalele lor asupratemei crizei ide itiii, plasaleln centul operei lor; texrri fondator al psihanaliezei, Truumdeutung, este conslruir ln pare ca o combinalie de camel intim (redarca visetor consemna@zilnic) ii de aulobiografiei pe parcursul pe.ioadei in care -invenrezzt' sionisnul poliri.. TheodorHerzl lncredinleazajumalului sauinc€nitudinile !i angoa-seie care i insotescefortul de recon$ruire a idennaalii evreiesrj.Elemenlul auro-narrdl, auto ficfional al soluliilor aduse de fiecare propriei crize a idediiitii constituie, dincolo de diferenlele de gen, o rasAtur, comune pertru majoritateateitelor pe care le vom exrmina aici: esreti unul din elemenrele carc conferaunitatecorpusuluinostrude documenre. 3 Onul Jdrd calnali: Mach, Freud, Nietzsche,MLtit in plini dezagregarea unftaii persornei Si a "subiectului clrsic", oIl1ul frra insu$iri al lui Roben Musil refuzn identificarile grabir g se mentine in starede suspensie,de disponibilitate. Despreacestpersonajnu !e poare spurlt ca ar pomi ir cAurareap'opriei idendt4i, precum eraul traditionaluhrj Bildung$rcnnn; el se sirueaz,maj curind pe o pozilie de expecrnliva-Dar nu esle votba de lm exercitiu gratuit al romrncierului, cAci aleger€aomuiui fira insu$iri e{e de fap. dictarn de o situalie islorica: cea a Vienei de la inceputut serolului, ajunsi pe marsinea prapastiei ln 1913, in ajunut primutui razboi mondial. Analiza dezin{egrarii individutui tece prin cea a dezintcgririi luniii"". Personajelecare graviteazafurjurul onului fara lnsusiri ;'llruclipenzd lot atirea lentative de a intemeia o idsntirate srabili: b,tbarul de slal . Leinsdod care mizeazd pe o pozilie de fortl seftimemala Diorima ti. Amheim cel cJlcuiat. care apeleJzi Ia putereasuflerutui rn fap unei ralionalit4i care sAricegte; dedzoriul generalSrulnln von Bordw€hr care nu cunoa$tedecir o ordine, cea a disciplinei milirare; Hans Sepp, padizanul

sec1a.al unui,!/,, rr, ,rler anrisenrjr$ patrgermanic.tul] fftea,nuhiplici c:erq)blc xce!.or personal;lrili care Si s,ilvetzi echililrrul pre.a. rije.riticrrtin se .D .oiu.i soride ideoiogi{je. Rrfuzul insurirriin.'rsi al iden1i1i.tril'r ll londu.c rdrrii po indi!iC ta m.t.riicr sir|'rridcr;i C^.i, cnftr rdrja (]un1lel Anderstn 1936: Da.:d rntt ;i,at !.r, I h n.!.lirsit vchea ia neprtuia i.jentijichn d? sin(. tu i-ar nni *irLin! tt.! alri i!tir.. p.t1ru ( ;,! .ri.tu.4 {ii}.i ..t:r4tn.tt. ti?.it sita!:itkr.d nhtlutu pe , drt: .) intr:.a'.dk rr.r.li ; rr 2xr.td| 4lk7 t1tlt..r n rt.ti .L.1 ' r. tltt4tt ti srltr ,1. no,,,iht::L/i.,,lt a.t/l1i: toxtjr!€nk. l'rlr: rr rreste t)cf::rnie x cltur v,!iC;rate ene i:uzoiie .iJer:, .!l:i.: ilnirreu: Dr;r, ra/Lrl" r.r !n1o1o,.rj.,rorbiCitaleaunr: .xJ(,ri Lji,f. i hr.r D. ''|l '.'J,'n |'-J|.'l 'i .'''',' i' ' l.' .t' ' .' l|||' ' '

tr:i rr(.,/i . \,Ioosbtu,tr.r. i tr' i l tr:n:r.r/i | ' lir i, r ' t rc -, 4 ..!" tt:, L i . r ! . t 1r I ' jhr l s i,i rrl . trl .:::u r rl .{ ,i ri r.u ri f. :rcr.1n!r n:..!.r tr rrrt .ri ttr; ! ! . z e. r l,r lr t s i i .n n e r.tr,l l a i l a ' i rri l s r:r..e 3 i s ledri .P r!.r Ih(i i r. r.mri ni :r &r \'i.:ntr .)hnt L::jt.'t\t:n.iit.,,J.i!.'ic. Drin in|crneC;'t inL'itnili:' .ijrj!.srtr le iiinli .rri. !,Jri:.r,::),|rri.n{i r);rL;.i! Irebuie s:i rrlcrpreraD ;r irl r.fu; .,; -si idsriifi.tr;lo. pa.tj.Lriak, r.e;*1a rrnur:!areli, exi (ic n.1l:!ijr. xle:,jti1J'i.r1.1. de rr. in fiirla dl:t)t r:istjunsr!luiiirr rl iln l,Iilsii? i.onir :o'r;,r,.ierriu; .:]j. t ) r . r r ; , ' iLnr i i ).n l r,rr :j . f| ,:rfi n i ri v l a a (.j,r{ adi i r al rri i e.r{ ri ei t!; U ti cn Dd lr|njruirtlninL .-lri1 | I rrctur]ll Dfltrni €r'iqe. ei.de I{rr,ib,ti 'alr1z, rdinrui1ii ir'rr| irnf ii.j.rii senrqi riiriin.Lir rj Ir(,ri.nri,iLji !i.r,ez!: tJoi niinil1rl ai fcrEra:rei cr.rliyilor ll]drrrrilriii. lt.'r!t ti.tr:i) ;i :rirtrud Fierd. au litrat ac.isri tinra i! cent t leoriilo. t., lrla.h. jilnuh culL,i cu ret)u1irlla de sr{val' r'ra\ khtetbaft jt:tt 'oi } |tlJ\t\: ir liharrtt .t,,t lt.jiltncht)rtnl.r (pr; edilk d.reaze din 1iti15i. inc.r{,na' , nera'rs;holo{xcri a fitos,,ii.! iizicianulul .a.r a reto|mul.n il'J,nn :,jtiili.Ii ai':nez dortrina nronish i pazirivismului. Reduclion^rnlt sisrern.Iic ni hi lvlacl restriirgc e l ti hnne;rIx compt"-xede ser)zalii', aratizabite s,rh jirmvr rDl}' proce$ bio fizioe elenenrare. Tineni viene:i vor redei, ir x(esr 'feno.teL'ism inteqral"'' cca mai .rud6 dinrre dsnrisr;ii.i,ile i,rLurur .enrluiirnilor idenl;r.fe: de ai.' se insDiri ltofnannslhat 'in bkl etj t,,,11 Crdnbr. We;ringer se sinre ohljgal sa l reflingi" De lfacir F:nn| a sntla culturJ. i Musii. cum $tjrn. v,t ramifle profun.l marcar Ce acetrs!, Co.rrinrl carei! ii consxcr; leza s3 de do.loral suslinrrA in i9al8. La {e$i aulori, infloen1, lui Nielzsche se adangi celei a iui Mach Denln a su8er; cr. arunci cind ni'\rile $i iluziile subsranjialjsr??le l;mbajtriui ,)ad,vede,n culn se fasca

vidul srbiecr;'ira1ii.ln t9tX. cu oarecarenjtirzieref4d de ..Tinda Vjeni,., Herman Bahi prclxasesloganut..eutui cu nepudni, .Je srtvat,,,penrru a .nena ta o notr,iconversine,de asti datAIa expresiosism. SigmundFreud jnlroduce5i et necluitateain noriunitede permanenti. cqnlrnu,t|r1e, coeziune,rrad4iomtlegarede ideeaidenliulii subiecrului.Corn rezunz a.ndeGrcen. ,,t t t.kt. :n.uv.dttnu t:t" u. i, u1t,",,. tt ,"h,e.rul.,,t. t"t. .t atrcttnt;r_ "..."r,. 'i J st,4t-tu nu.\ercat .tL.,u 1.14t.1,t pc

r . t t n t , t hat dlit ; d t . . it it t clr t . , cL ) , . t , r , , nt . at . Ld . c bun sa lriai vorb;fi incA, duta F.eud. de i,lenliEid.sutieclului, decir do.u fenlru a corlsrrl;r .a.a.1erut iluzoij! Sau:nai deg|aira,se cuaine de aculr in olo sa' r bsrirLrirn noinDii de ldentirare pe . ne dentiJiuru ldcntr[i.ie) uri; C\r fi preterabitsi vorbim de idenlificifj. la phraii S$Lje.1!i nu are c{'nsritenli decir in ntlrura in care s€ jdeniilici.u imagrii ir . dr ined |] r dlur . r m . , r ') ed n, am . i i, nJ8in. d Lnr ur . r . . . i 1,," ,,1" " 1f r{e| l rrrrtrl . sr t 'ur \ u! I FJ". dir p. I . , . j , e dn. I n con(ur enlr . . h, d sJ inr r c in .otrfi!t uneie c'r aheta, ta ni$e -.vizilxrori ai erlu;',,, .are disrrt,ri ti 4onxralj:' slri--iecruhri_ Iiecare dinlre eie esr€iDsrabil{ nanipulabiia {i!l se;$ -si oobil: aln rurea stune ci rrriranlenrol analirjc substiruie p,og.esiv o id.Drficare mai nsor de suslinur de .i1re s biecr cetoi .are i conpronirea .chilihruli in sens Eegariv: subjed t lieuiti.$ se ditueaza cu usuring ;,, h.,rid.. nrasn:jatrmultnDe) P:rhrnalsa mr clu.idedur slru.ni r $i dezlotla.ea it.,:onali.rlji psin;.e . decl| pnn re:rurger.a ta pr!.esel. rrrolosice. ct i dc.$ul n.nijiocit ta I i.. tett...r)tar.: ttt.'rdte a s r ta \,|r "nornn:trlui, e!rc tipros implrihil {nir nxrmerr .c exisri i,ientitic,ri aie vis hri, uneori do:r'dupi unete c.naclcrslicj ale sale. rn chilr iirio.ule d conlersilir atror pss6anr). FTlDnrl srrdru !i reori.i freudie[{i a i.]exdfi.iril(,r t"g^, a. nevrozeto.Ir al irreiei: idenlit.irr?.. r.vrolica esreje n""r.xri ...omanes,r ".u,1;*t il. . ca ascuhi ri. un rnud Ce g'indirc i.rconlDelt .at. Dodifi.r ^r er|I. Acesla din u-r.i .1" .,n,.rp._:ei. , lor ': 1lFrs( \ u, t e, nr r u. t r ; p, r e. lf - r . onJr et e. , um . . dr ur . rsrP tl ! 1rl "t r : , , Jt o J. . l! . , : . , n, ot , , , r t t t ut d, . \ , n1, nt u, pa\ , ut t " . . t1.l t Id lt , t \ h . ut u. . h . , . t f , t d 1t 1, ; a. r . . t n, . a d a ur | dnn, , dt( r.t Ll4avdfrttr nbtire rint int\t:bil d( lhtu dad nu wtutm i|d t.tentilit,i ln,. /\t:c!te .br.fl.4ti t,t,iiii ki r1d,fien stuc,un dt: lisiu]tt tIr.Jre. urthc, t.dtuti sut,apl\te "e ai( iuhirit infanrite), dat ,i sructwa Ltt tt:tru,! lt1)htn. idetrifi.dti)a eutui ,,. l:seul.Ein. Kindheitsetincruns dei Laonanto tut t-rr.; 0910) insrsd asupra idefilificArii f, iunclie genet;.i si srrucrurata.Hornosexualira@a tuj

5b 57

I

i

l,

Leonardo rezulta dintr_o ;dentificare cu o mamA prccoce, sedrcaloare 9i neglijatd de cfire ta.a. Identificarea cu mama permiteca ea sI Iie da1auiarii ca obiect incestuos.dminind mereu prezenlain fiecare legilxri ,moroas.i li ln fiecare elan homosexual.Aceasta idenriiicate esle de naturi narcisiacn, in convenbd libidoul obie.lual in libido narcrsiac.con'enrar pe eu identitate l dobindesle o individ (1912), arata cum Fre d Tokm und Tahu dupa ce a refirlat incestul ti canibalismul,identificlndu-secu toternul-Relalja fralilor cu idealul (Tatil mon) deternina apoi identificarea subieclilor ca membri ai unei comunitati condusede legeapatema. Capitolul? din Ma$?rpsrchalogieund Ich-Anaryre(1920)e*e inlilulat ''Die Identifizierung". Freud dislinge identificarea primarN a tatnlui. care prin FegateSte conflictul oedipian, identificrrile nevrotice' reperabile cu rabdare' ln line, descifreze psihanaliza si le rebuie simptome pe car€ identificarea cu o persoanl admiJar| (tn F ]trer' un stnptu un Fieten lual drept exemplu, etc.). Jean Flor€nce conchide ca, la caprlul tl,]1uiasemenea sA 'gtndeascdriSura: nan-i.lentk:ul tu sine. parcurs, psihanaliza 'JrceArci pentrua erprinmne'inllinirea identitdlii " Freuda alesidentirtcarea ln Das lch und das Es (1923), Freud se intreabn ce anume. ln acesle condilii. rnai poak fi prezenralca nucleual eului ' Nu.leudur" Ne r'n putea glndi rnai degaba la nucleul atomului, care admiie fisiunea Este imaginea propus, de lbserl i\ Peer Gynt (1867' prima reprezentarein 1876) care ar putea fi definii ca o drama a ciutArii rmei identidli de negisil. Spre finele actului V, PeerCynt medile^znasupraexistenteisale$i smulgeuna cite una foile uirei cepe, fiecate reprezentindcite o metamorfazaa sa: Peer Gynt consr^tl "Ceapa se nic;oreazat, dispare, se to|e|te,l I nu intrefid nici nucleul nici capdtul"'". Pentru Otlo Weininger, care consacra'in lucnrea sa die let2tehDihE?tl9}4t un eseului PcPrGJnl. imedialJuPa 'lostwnal|het oremieradin mai lq02 de la viena', acesrpersonrj a /orr t It talitrte liptt negru"' de eu t ...1nu arc hici su\Ietii1/lculat,{i nicindcar un sulqer psihanalize; perspectila Sentimentulidentitafii fiecnrui subiect aparc din se oPun ideniilalea ca un joc constant ti imprevizibil unde se combind 5; viitor proieclare in $i cea bonqtientaSi cea a inconqtieflului, idenrirata de la o familie' la un care se hrnnegedin rememorareiidentitateade apaftenenl, aparlenenlelot' a glup sau la un popot, $i cea care rece fiirl respingerea (sex, vtfla' etc aspi rasr, ). Ai "normal afi"; identitatea conferiti de viata rala cate negafie Si depa-Snea acestor limile" Perspectjvapsihanalirici confrmd ;i cd fantasmeleidentificarii por inlocui, peniru destinulsubiectului,

58

iCentitatea"reala", intr-alit lncit opozitia dintre realitate Si failasma si-$i piarde orice semnificalie pentu tentaliva de 3 intelege o personalitate IaiA ce 2r putea constitui un asPectesenJialal (postDmodernitl$i vieneze: pmerea sub semnul intreb&ii tu chiP radical a subiectului clasic Si criza cvasi-pemranedl a identitAlii. Or, noi insistarnrnai dqvremeasupraceleilahe caracteristicia acesteimodemftAd:apelul sdu la indrvidualism ca fundame al crealivitalii, singurul in stare si preia Stafetastilurilor 9i a academiilor devenite istorice, certitudinea dupa care cultura modemn tebuie sa fie o ''cultura a eului". Este un paradox singulat: "cultu"lui eului" i se alatura descoperireavidului sau a fragilftAFi eului ln cauzr- PAntfUa lnlelege aceasta contradiclie aparentA,irebuie fira tudoiali si revenim la SchopenhauerSi la Nietzsche,$i sa distingem doua accepliuni ale "Eului": eul ca individu4ie qi eul ca loaalitate. Cici generalia Tinerei Viene rcgAseSte- conthent- iiinemrul nietzschean. Gi)tzendirurcrung denunla 'eroarea unei false cauzalilali"l 'Ce ,rd spunendespteEu! A derenito labub, o ficliune, unjoc de cwinte: d incetat cu desbiryirc .\d Sindeascd,sd sintd ti sd voiascd! Ce rezultd de aici? Nu nai existdnici cea nai neinxennatdcauzdspirit@ld! Ata-ziv <erpeflenld' care-t statornicea se duce Ia *acu! I^ta ce decwge de aici!"". P\\tin nd departe,in ace€ali cane, Ni€tzscheptopuneasi un exemPlupozitiv de criztr de identitate depaqita:Goethe. "Marele eveninent 4l vielli sale l-a constitui! intilnirea acestui ens realissirnurn pe nu'flele sdu Napaleon. Goethe a conceputun bdrbat puternic 1...1.Un astlel de spirit elibeftt se idicd in cen' trul universului cu w Jatalism vesel ;i increzalor, cu coDvinBerc^ptoJiold'd cd doar indiri.lu'lul este condannabil, dar cd totul.ta li s.tlwt ti rcconciliat in Totalitul?, - el r mai sPunenu. Dar o aseneneacrcdi4d este cea nui tnaltd dintre toate credinple posibile: am botezat'o din&+i nuhlzle de Dionysos"6r-Dac, esie adevrraL dupi formula lui Gotdtied Eenn, cl 'N,e,:r.ll€ berbatul"pu&mic" va fi sernrirtcdpie Erca edui in sensbiografic'!", ^unci ,or tecutul sAuln eul identitatea inieSrind cel care va $i sa-Siconslruiascn lnainte de a fi o teorie a aPfica eului prezent. l-egea etemei refutoarceri s€ sub dtlul de la Ecct cum anunla tumii", iar o aulobiogafie reulle tebuie, '"'. incredinle^z^, Cmd se homo. sA ?date"cum dewnin ceea ce sinkm Pre cum ln fragmentul 34 ditr Ffihlichen Wisset\cwt, cL aceastd riqld' dta cum o trdiegi in prezent ti a$ cum ai tdit'a, w trebui sd a trdiefti tncd o datd iti 'incdde o nie de ori: ti nimic nu w f nou, ci toate necazurile[i toate pldceile €i toarc gindurile gi toate surpinele li roale lucrwile nesput de

59

neinsemnateti de imp.rtante ale etii yor tlebui sd se rcintoarcd spre tine, intr-o aceeati ordine ti a aceeati inlanluire'a'.abia atunci eul'fictiuneiai descoperaidentitatea Atunci se va manifestarm nou sentimentde identitate, cef la care se lnalla Zaraihustra atunci cind exclam| Nu lace decit t,1 se int.,arcA, sd se t taarcd in cele din urnn acasd- propriul neueu insumi, cu tot ceea ce d.in el rdtudsesenultd rre 4 strdin {i disperset printe tuate luowile gi hazardurile'^. Cei cate au suferil $cul "Eului cu neputinl,i de salvat". care carac' lerizeaz, modemitatea dupa opinia lui Mach !i Freu4 aspira la o solulie "dionysiacd". Ei sint in ciutarea a ceea ce eroul lui Robed Musil numelre "cealalri $are", care srabile$e comunicrrea lntre Eu Si Tot Ai tece de la cons,tatar€ainexorabilului faliment al individualului" la tentativa de "re.oncilierein Totalitale".Adica, ln primul fnd, a roralitllii sinelui: a.ea Ionne de "reconciliere" nu estetu fond nimic altcevadecil radicalizareaindi vidualisrn'rlui- Si mai exact, trei slnt figurjle cme au obsedatlnceputul de secolvienezi misticul, Narcis !i geniul, ca bl atftealenutive de a recons1nrio idenritdle suhi4rului. Derur:rele

60

3 Misticul qi geniui

I I Neo-empirisnul lui Mach ti efuidului Dupn fomula lui CeorgesCusdorf.aplicabit. ti in -'neoromanlismul" modemn4ii vieneze, mi$area romartica ar pulea fi definitn prin revalo rizarea erlui'. Romantismul reacliona astfel la viziunea ralionalista $i enl piri$e a secoluluial Xvlll-lea, ce m:nifestalendinfade a reduceeul la "un punct de aplicalie peniru un adevsi pref^brica1". subied Cramaticai al un i discurs asupra universalului, sau la u,'r receptacoi de senzafii. Statuia luj Conditlac iluslra a.e{fi des..onsiderare a eului'. Rousseauqi Kant pregatesc reactia romdnrici: cel didli redascoperdeul de nei,rlocuit al autobiografieiti jnbrioritaka visnrii soliftte, celilalt resrarueaza,ca reaclie impolriva enpi fisnului, tm Eu transcendental. Dar un asemeneaEu nu are nimic comlnr ! identitateapefsonali: "Prin <eLr,ptin .el> saupin acejt lultu LarcBindeSt(,nu ne rcprezenti,nnimic ruti mult dzci! n subiecttranscendennrl .rl Eindirii = X, li nurai prin Bindwile carc-i senes( d|ept prcdicate cunoaltemrubiectul, desptc .irre . in sine. nuputen ftntiula nici ce! ,ai heinsennatconcept"' Schelling rupe barierele idcalismulnj transcendental,iar eul lai croieile un drum citre luc l ln sine.FilosofiaIdendt{ii s€ ridica impokiva erorii p.in crre sDiriftl esleoonsideratca s biect {i naftra ca obioct: spiritul $i nalura si un sutrieclohiect.picatuhd unul prir erces de suhie.riviute,cealalq dualisti ti divo4ul Itin excesde obiecrivitale.Penru :r corrhalemenlalhatea stir;tului de malerie,filosofiaIdenlililii crmesDditerengti proclami aiianin tlinrrer&lita1j afa.ent opuse.Ceea.e. la Schelling,se dezvaluieca un dar imedia{(ocullattnsd) al con$iinlei,Iloalefi deirnjl ca un monismuniversal ijnsa Schelliosnr ilizcazaacea$, notinne).Monismul atiinlific al epocii

1900. asa cum il formuteaza Haeckel, Ostwald, dar ti Mach"', inspira in lirerarura $i filosofie noi aenlarivede restaurarea Idemirilii subiect obiecr, ca o reacliela crizamodemaa ideniitali eului$,ln acela$timp, la sentimentul lmei pie.deri a rcalitnli. In panea filosoficA din Geschlechtund Ch4rakter, Otto Weininger insistA asuprasemnificaliei evenimentului inaugural,preze in multe a tobiografii rcmantice: Weininger il denrme{e 'd4slch-EreiSnir'^, referindu-sela J€an Paul, Schelling 9i Novalis. Acest capitol explicit neoromrntic din Ge.rcrl€crr und Chatulkter este deindat umat de respingereadocEinei iui Emsr Mach. Weiningei considera cn Mach a conceput universul, precum Hume Si Lichtenberg, ca pe o masi coerentA$ eul ca p€ m punct unde acea-$emas, coerenii ar manifestao mai mare consistefue.Reatear fi doar senzaliile care ar foma un ansambludeosebilde coerentln interioml individului. Eul nu ar constitui prin urmare o rmitale reali, ci doar o unitate pracdca,irecuperabih {unrettbar), in a$a fel incft am putea renunla firA mari regret€ la ideea imorralitqii individuale. "ln concepfuilui Mach", conchideWeininger, ?/ nimi. dk.cva d"cit o \ald d2 att?ptarea s?nzatiilor''. nu ?-stp In tratatrl fui Mach intilulat Die AMryse der Enpfrnduneen, pir[i ^.Ltni a unui ed4ie a apdrut Ia Praga ln 1885, gAsim relatarea aurobiografiJn evenrmenlinauCxrdt. andlogprin caraclerulsau de revelatiecu acel l.irEreiSnir romantic, dar opunindu'i-sedguros prin conlinut. Aurorul povesle$a cum a alut sansade a fi dat.foarte devfeme(cam la virsta de cincisFezece ani), ln biblioteca htalui sau, peste ProleganEna zu einer jed.n kiinftiqen Metaphlsik a lni Kanr- Aceasa,scriere a produsasuprasa, mArturis{te el, o imFesie riscolitoare Si de neritat. "Doi sauiei ani nai nniu, an simlit dintr-o dotd rotul ,up"tlut pc carc-l jdard .tuo ,, n,?", . conrinual6a.h. Inn-r reseldzi d. wrd, ln larn, lurE t, inclLrir propriu-mi eu, ini apAruft dinta datd ca o na-d coerentddz tehzalii,.are 4U tn eu a $i nni putemicdcteziunz'i . Imporra4a psihologiei lui Emst Mach pentru modemitateavienezi a fosr ad€seareleva$. Reduclionismulpsiho-fizic al lui Mach a fost lnsa prez€ntal de cete mai multe ori ca uu din surselede inspirag€ ale impresionismului Iit€rarr. Vom insista aici asuprarddcliei lui WeiDinger-la carenevoia de al depiti pe Mach este exprimau clt se poa€ de limp€de - dar Si a lui Hoftnannsthal Si, ulterior, a lui Musil fall de Mach. Pentru intelertualii Tinerei Viene (care i-au fost ii studeng la Univenitatea din Vien4 unde Mach a predat lntre 1895 ti t898), neo-ernpidsmul.lui Mach reFeziniA un simpiom al criai culturale, rezumatede Hemann hoch ln formula "yierd,

despre centrul ,idtrlui european al valorilor'". in celeb l slu eseu HofmannsttnlundseineZ.n 'p'i" \alor'loi , W{t vakuLna.HermannBrqh inle'e8eadonnia "i,ftr sleptic, care aleaza pe cea mai inalia culme a valorilor rationalismului asuFa cuiturate cercetarea rtiinlifica !i tehnicd; un asemeneadis'urs pnn sugerionlalii cunoasteriirtiinliirce Fne de nlrura sa exasperere P'"'t'i cum consLara LanallraLe. ti Musil m lezd sa din lo08 desprelvlalhi prewleazd indeobtte astdzi Conte'tll ii este momenMach dt tui de wdere " ti"n tubuie sd ne linifim td aecunoatte fdptele" C1) t", ittt i" n**tiL repreziml ii wettvakuum Mach rezuma d.,rd modemaJt" nolrunea "u'inte, la Mach' utilirari$: social reducereaeticului la un punct de vedete boftn a de utiiirate in sensul sau c€l mai concr€1se transform' in cheia de in'ati : de econode ttin? de sub denurnirea Princrpiu ""iol.of*;.i, oPuneIaprcte nninun pbtena unii * r1"." '-nst;nd.ina 'ne, iivti -i'a."taa" n n'cle'tnlt.u ccanwi nira o,'arc 'hrltuiata ^pi"t ' iritir Penonale rn reari\ impoholirea inuuLhipeaz, W",,-V"tuu^ I1 eclectism 9i istoricism. Ceie doua tendinle pot fi lesne descifiare chiar !i de Mach: eclectismul filosotului ale carui refleclii se lndepaneaza F€ptar funr, ."""ninO lu Berkeley"; istoricismul savantului subordonlnddisciplina cercetltorului unui principiu "isiorico-critic", referinla la istorie tnlesnind dal int€leEerea Drocesuluipnn (ate conluTiadtrttrea ?iori li experienua n^t","e unoirotseo.ostime: Cit?rrohtcnc uhs'utc sc linpcTc!' d"indata'e te u,nnnn ewtulia no,iczt' . exctalnaMach de in fne, Weri'Vakuum reprezi a hiuinful unui individ alism lipsii once prelentie la individualible: la capdtul tavaliului de deconstruirE 'l psihologie metafizicii;repnns de Mach.eul devine irecuperabil"pentu o de etica chis de salvaf "cu nepulinF $i riguros' urmlnd un demers comphxele senzaliiie elemenlele"' ;i rAmin decil Nu mai metafizicienilotde senzalii (culori, sunele,presiuni, spalii, duraie) Marii idolj ai metafizicii nu sifl dArinati. ceea ce, subliniaz, Musil ln crilica sa la adresalui Mach' elenentebr' in disPersia reintoarce de a se lmpiedica srbstanlele Revenim odati cu Mach la "statuia lui Condiuac" desprc care vorbea Gusdorf-Locke compari spiritul uman cu o paginAalba lat Hum€' definind' pozigiafilosoficl la carese reducconcepliilelui Mach,se c'ntoneazl iba-o antropologie a impersonalird$i sau a depersonafizadi: "Cind pdtrund na' n leea ce ninesc eu-insmi dau pesteo senzalie sau aba' de cdlddtd . "ani de Mu sau rti8, de lnmindsa| de obscwitate'de i bire s'iu de urd'de durere pztreplii nei \)/e tt lnaJatu pot t n sesizez nu sa tle placeie. Nici o cliPd

63

atciire ,u p.t nhsend alrtva dccit nerr:ey1itt..-i d, peftr, u, titry) drur| ptt.q!!il. ,L.,lp-iint surui@kj. t:u', !? i,rihdn inttetr rra:l d.liht: .tjjt tir:il ped lt a au. .tte tp . )n .!. ttr a ,n ri n l i a \u ptu n.\1 i h\kni ., k:pt,.tt,l ti , 1r er Ic t r r inl. t " u rt r.j n ! ..t;\" ' :

aanrcft.M.a

tLittr,ll D t,.t&k!

Choad.\

La M;fh. disclutil sd5.ri,il)ittarncraiirice prrhlu r, .o,rduc, ie isrifil(:j, . , r . , 4' . in ' p r..ru t. ...,..i :..:" .rf,. r.,.-. 1., ....,.,. ./n.L ' nrlrnprjut! .a | ,raiastr.l.r li.trrlijrn tiriri, caj.e-tiscrx, e:,.ul d.strr. l,,fa.jhjr: Iu9'tl9(i0 ( der.,pfr!|,J' r|LLl1i: ijli r$i1 feea ce Hotni,l,rslhat ii prertni: s r i r i' . jud. r r nul ).r' o ...s r.$ .i :! r;r* r,! 5 ri c d e asri .l hnt\\t.t, I:.rl pj trtE rtt; l-,rir jnrr-.r!.ii;ui l(ljrrrri, tr,r'n.j1 tur 'tjraodul. ilitjnl. It t tutrt(it.: ti. it l)lrt.hhalita t18i:t): Ii::h,)!t !I( it!,itijtltri @nEtu (\tt ! lttJrth!: !hi li it ! , t . . r , t ; r k : llit t c ,.r.tj a ti l .ti t.t:i e n .,ta (i| e,.,ti tei .i !j ! rl u\t \. .|.t\tttjt\-. tierts.dat) pttn.t. t; ti zrili:; itu4Di it txttr i,n dji!.ho.nr:,i tt1:i o,.\.tin t::itnr u, ,.1' :rinL \ai ,,\tt,nrtu /../ i iti,irn,rnrjsiirt. rie cjrur lunli. tn1;mr ..Jl l.; fasaie r: ir:,: sf.js. sutr id,l cDli ii,r:.il] a ir;: Mhh' :inriit"-ui rr;r..:d;r r)irrc|al,:,iii rn i, .: t,t ].o't ahdtnj., Aresj ier\1 'Jr,i l1)0: ri.rzi.ri , s1,1.ir;!er I,c .al. I.lat,rp LJrd Ltiud,r, ,:l1iu,ul iiu ri ..,,i,:iul ,ir Jt.t|ir_o adi€!e?.iri tri lrraD.ir Ii,r.nr. rre!rn.! t. jpi; i: : . f i ' _ l ]:,.i rt j r l rri .r.i ..ri rrr tj n :i { .i ' . i \' F i nr i i j Lai ,{rii " tul l :r ' 1r : ir , J r ilJ r j$t l) ii.i i i l ri r:i ;u l L l r- l l .l r!:-ti u n a c ., r.:rt,.i l c.l r r| .aj ,a, r;.!r!1)rr.) frri,.;r sx !,'iz,a,ii .nl!l.s3r,ii i,j L-,tt ire darirzcj; ;; ,,U ,1. ir{, jtr .)rj:r , ! trrrr. ! ,rti:u :ri :ie,rer!, .r,li (ijrulrx, ti irj[aje]ila f.: .!r ,t,ro;i,. ,ui l. ,)ririni. ir.lf iirif|:.:r!r iti:r .i,r_i).ii.1. ,::qttu p. r.it1..ii. :i...tit ri , !irc_ ,:. ri:{., irlirri,ri'l i ,,i,;;ul ril:!r,: I (ji:.r ji,, dilt Cir{l!., aJs;j;. ir i,r,radt l.{ i i i r, : 1 r| rt,.r' :1 . i r 1 i n | r i i i i ri rl ,rj :i!| 1r1i i l Ii i :l rl i rr ti i

rir r ' : : r , r r, ir ! . r ! 1 r .r .,;;.u 1 r..e r:i i a d i :rp a rL rt. rti t ,j l l !i rj i rj ;ti sal r. i j :t $i ri j . ;'.crtr.i iLr.rii. , rf.. il n{irasprei::..r .tri. iicnii tL r.,ijrti r.t , rjr.rel. .el. nui &s jrirtiL.. lirxji!r1r re sii r.d:1c1.'. . iufi:n._ ,r.i.k.Iftti..:. ni.iinni n' :te las. ji ':cl,r r..lerii .a!ir,l:tor t, :, :a:l|ors,,, irmt, e i.l'ir,i,,tri penrnj ri llltreg. ir I i)ui'. orci',,, in.(,srrroi. .!i,ire i.Nr.1 | it!p;t:Lrlri!tl stingh.tt:aln /\1tt4i id ,tk el : irt,itll.t :u|t.t . .:t,t .r4) Urit:t | i T.:in!tu 4r\ra!1i. ti" trr. limrrt :rhui! k)tu:ii ;it :;. iitt1.\.t;\,1i i, (jt,i ,, !. Iu t,p I.

..e.n.r,.1,ri ..r,,r,t.,,

ChandosdevineincaDabilse aderela ideilepe carele lnfine$e in ca4i: ?m lolxutlini: imi [o:t cop]eth, in niilocul lor, de sentinentulunei teribile cu statut Nream nie itlsu]raio fiinld carc ear li ziilortt tnt4 Srddinnflind fd.d achi; an tuat-ola Soand,indrePtindund din nousprecerulliber"' Deslinalarulsciso.ii lui ChandosesteFrancisBacon,fondalonrltradiliei empiristeengleze.qi deci srano$rl fitosofic al lui Locke. Hume 9j l\'hch' Gouhart Wunberg" a subliniat influenla lui Bacon asrllra lui Holrnannsthal. caretansparespreexempludin aceslenole ale jumaluiui indm dill 1894 1895: Culintele sint tnchisori ferccdte de n Tcr'E[UNdivin de adertu Idoldlria, adorulia unui g'6titl'o.v,simbol cinba f ib Frtr fiinla 'meneq'c'\' carc a fdcut nirucole, carea constituitrewlalid iadiantd n misteruluidivin at tumii: c.nceptele timbaiului sitlt dstlel de er6/i.^'& Indeob$tenu sint n@t sacrcdeciteJisiileid.titor, nici rui autentic 'bogdte decito nA inhurLatd si nici nai altentic putenice" decir o spada ingtopatd Tot ceen ce este, este - , fii'la €i semnificdli.l hu fa( tlectt und; tn cotlseci"l'd' Jiindut in intrcSime este si bol ". Exptesi^ "idola" esie probabil imFumutatd d€ i6 Bacon cde vorbesteln Nol'un OrSanan (publicat in 1620) desprediferireie Iorme de idala suscepribilede a intunecacunoa{tereaqi judecau o reneasc': idotd tribus, idola specus,idola [ari, idala lrcdrri- Hofmannsthalse faniliarizasecu Baconprin intermediulcursuilor filosofuluiFranzBrentano' adeseaprezentatdreprpari ele tradiljei ausrriecec,re duce la wittgenflein ii la Cercul de la Viena. inca din primul siu senesru u,lilersitar.din 1892 1893.Hofnamsthal umrasecursulsru de 'Filosofielraclica". $j se $tie cre Brenianolti siluacu plncereinspiralias b sennrulloi Bacon ca "criza iimbajuluipoe!ic"' adesea perspectiva, Din aceastA 'onsiderd' lema centrali a Scns.ir;t lnrdului Chandos,devine ln re: 'rate o @rna subordonateaceleia,mai generale,a crizei i4enri$1ii euiui Pus la indoiali de la perceplii-Originalilaiea o crilica de dp empiristcarereducesubiecrjvilatea lui Hofmannsthal(carc, plecurll Weinitger, cruta si depajeascil"concluziile permiterrtlu''ir(onsrurt--' lur Mach,stain surpnnzaloarea.onversiune,e_i inlrun Pranmrucde sd se in comple\ede sen/a(ii. desrompu\ -onsliruie ca acord cu eul simbol reconstru4;ea lunii in SAreluim firul ScTtsdrjilui Chandos Viata pe crre o duce duPt ace4s$ "crizn" de depenonalizarese desfiqoara.scrie el. inaJara spi/ttului Solit de tirdrli'. Cunoa$eclipe ale uneifericiri p€ clt de Doi,pe a1ftde intense: O stropitoarc,o |rupd pndsitt in ctmf, un ciine fntinsla saarc'un cimitit sdr'i' cdcios, un infirn, o cAsutd rAneasca,tudte alteu pot &wni rcceptacolul reveLalt,- nele Fkcdre Jinuc ac"!'c bl't"ae ! ltP a\enrnc'r ' Ni r(

65

care ochiul de rind Letrdteazdck o etidend indtfuenla,pot calpdtadintr. dntd pentru hine, int4 clittd ce nu v.l ih putercanea en . pratuc, ur caructer sublih fi atit dc emaliona inctt, pcntru aJ traduce, toate curirtele ini par prca s.irdc€ "'. Deziniegarea eului 9i a iurnii exterioale, lnai inlii resimli16ca o pierdereSi o catastofd, pentru ca pune in incurc ura notiunjle convenite,risipegede fapriluziile substan$alisle ale hnbajuluicareopunein eul Iumea, protunzime, chip artjficial de$, ln subieclul Si obiectui sinl {i 1 Miiic.: $ iap:

i

;,

Kassnet, Rilke,Hol"ahnsthnt

Regasimaici, intr o noui pers?ecriva, nrorismul care caracterizeaza gindtea lui Mach. Experienla Lordulri Chandos esle cea a necesarei conrersimi a subiectivita$ila o rl]ai buni captarea realidtii. Hofmannstal numesleaceasliconversixne"ni""ticismlAftDumezsr "!, subiectulalingind fericirea senzalieisdevlrate pdn care eul se afla la unison cu lunrea. suprimtud :Lnificiala segmentare$rbiecvobiectacrednari de limbaj Cele flai completecomemarii asuptaacesteiforme singularede 'rnistici estedcr" sinl indirectoferirede Rudolf Kassner,in prima sa cafe, publicatAir 1900,Die Mysik, die Kiinstlerundd.tsLeben.nberengli!,:heDichterandMaler iM 19 Jabhundert. Acco e. in capitolul dedical lui William Blake, Kassnetscrie: Cunoa$eren mitticuLui eie pukrca poetului. Dacd la origine tutul era arw)nie, poelii, acetti consolabri metafizn:i .. resLaweazdin diyerre nodltlitdli ' . aira 9i poezia, mai spune Kassner, dezvAluie maraa '.Jxitate ("All-Einheit ) a huurilor din lume, mai ales unitatea srbiectului Ai a obieclelor. a inGdorildfii Ei a realit4ii exterioare,dar ti unjlalea sufletului Si a corpului, a vieiii ti a mo4ii. EIe creeazi prin fo4a nnaginaliei o lume apropiau de cea a magiei,a credintelora.haice,a miraculosului saua visului-Kassnerafirmain 1930,refedndu-sela prima sa cane,cir "Nu yofie{te desprcHofnahnstlu, &t aluziilela el nu lipserc ". Hofmannsthal i-a scriscr-icitise cartea cap€ o carte, uneori chiar ca pe o sctisoarccarc ni-ar li firt ridresdtd1...1. Niciodatd, parc.rtind {ral BinduriLor lui Sclnpen}nuer, Nietzscheqi ale ahot autui, nu simtiseno ateneneafericirc. . aseneneailuninareo eului meu pind in stfifunduri "'. Dio aceastAperspectivA,Hofmnnslhal amalgameazlempirismullui Mach cu mostenireanietzscheana pentru a regAsicuenrul dominantal sensibilitatiigermanedin 1900:cel al krer. al Vielii':". Caci ce€a ce se manifesl, in acea{a expene4{ mi$icn a imanenlei

a vielii pe care ise dezlrluie lui Chandosestepur !i simplumareaunitate ca neinsemnale' mai cele care o recunoatie de acun lncolo in orice luctu, ln la de duce Chandos si n.ele n)ri mdri Crila pe care o lrdterseaza rn \iaF adevarala la livre.ca:rJe la lalsa.lmunitilea $iinlei cunoosrerea Ctndfie(areobie'tdrn ,.er,si,i|]lpi"ai''au,risj ti Lnamoniecu realilaLed o epifanie' Chandostucepe se semenecu Rodin al a*i". p*o" *"ri"l "f atit " fri Rilke: t/ d t !.il.rt s,n inbr.lliteze aceastd iald cu o dftSoste.cu ntmtc' ui d"rotatd. Ett i se denilluie ca wai inilidt' nenaiascur'zindu'I tn cele nenttiinckrlndu'sede el. I el o recukoatte tn lucrulite nici M Si nendrginit"lt ' * .na a"rd este vizibil cit ti in ceeace este ,-i: tr' """" srfi de beatitudinese produc insa c\t int mnf,$'t "Am atunci Asernenea tM! e\n .d lrupul nPu estelanu in inuc|ne dih niste'aractctc 'Oote 'u o"*n" o,rre scrier'handos Saucti ?!te 'u rutin!'i sd "ii,''*t -'*" cu Inncasacxivcag 'u 'rnd4ta :d -' i,'ittt^ ^i..i"""," -i-' ru nim Dar |nia asipe$etu noi \iN tn stat? s'd ,ncepema- -de'p,c xindt 'e 'tnd inalaru a'e!t't hazatduri'iudate pe t .t nini "pui du' ;ate nu yu d; ,'lfet dacahchuic sa te atttbut sptriului sau truputui' ,t) solrct a" Roald v-tl1tvt4c Peu td'i as'und .an'J4,cata ",^te,li,"g,"r,'dtmcnutdtdetc tirr(t wL?. rtt \uhahc,nilJ'ndilPrcnPla! de ala'cttte momenle extazuf mistic este prin excelenlA o stare instabili, ale care; cukninanre $ relaxiri seamina cu ritnul imPrevizibil al insPi$(iei Poetce' regtsrea Restaur aa pasageri a ldetuitalii subiecvobiect nu inlesneqte de idinlitalepeFonal; senrimenlulur conrinuititii -ex!li.a rum se ele(ruea4 rlstumareanegrriwlui lui Chddos i"..'pr"f Iigura rrusrlcului: individualis'nul resimLir de r?narur rn ;;,;,i' )' de '" ii.r'i'-"',r,"r Ja o- srarede c'id morala.de 'olirudine \"AlleinJpit luind valoare ln Pozitive se radicalizeazl $i se tansformi ;"-.til;;, Lqlatisarea individualilaliin drooniecu lunea cu Viata I AlfEt'r'?n ) 'inei nbi.inti' Cu.,i"inteh rui CeorgSir.lnnel"Ceamai'ProIuada' oncentrarc,in a lucru' ablotutd uniat?a lPtc rc tuaduc' nuhiptiritdt?aldnii Ae.cieDasind n. in dezd atom banal un cimpl, individuatie este o ,.i.,' i"ai'laut nu mai chiar cen' ln aribuit ce i s-a locul regnsindu_li rotalitate gregare,el redevine ln - lumii ai al VieliiBahr io,a"uirnu p*mpt ln u sesiza tendinlele conteflpotane' Hermann exterior {i Ain filgi "Urnnrin oiunde sint'za dintre in j"*utut "iu "or"-a o relinere) nici (brutald' 9r nai dezldn4itd fdfi cea eu,forla interiot, l;ne {i psihologiei exPeti' Concluziile hipersensibil," a^os ,afino^"rtut it li ^"i pArasiindividul m'entalesi ate pozirivismul;i p;iho'{izic' care sllr|esc prin a 67

l.i

pnnfte ruinefe acelui unletrbareslch, captuaun nou sens.ca deconstruirca rtuziilot identitare qi a cer.iiudinilor superficiateacredirindconsistentaeului. ca labulatalo unde* por inscrieno; percepliifondaroare in staresaiecreeze o lume in armonie cu subiectiviialea.Datoritn lecliei de urnilinF pe care i o da f6rA menajamemesubiectului, psifiotogia reduclionisii devine un fet de Scoatisobra$i pauped ce trebuie urmari peniru a cunoalrerevetaiiamistica. 4 Scepticism, lngicd{i nistitih; Mauthner,Wittqenstein, Mu:it Sub influenla lui Frirz Maurhner, cusrav Landauer constara in 1903 .ena$tereaconremporanaa misticismului il c'dtea sa Skepsisund Mrstik. Velsuchein Anschtui an Mauthnen Spruchkririk ",. Et rezuma Etndir;a iui Maudureropunmd \lera acelei -ra o . care une$e rut ., Lrr* orin mijlocired. ut jnreloldar acest!djn urr]r eruealain a trans?une tumearrajta in limbaj) Si sfera misticii, unde eut Si lumease contopescf6r, vreo medierc, lntr o stare de uniune fuzionalr- Mistica Fadiiional4 observa Landauer. vorbeade uniunea Iumesculuicu o rranscendeq,a,a eului cu Dumnez€u,in iimp ce mistica anilor 1900 cau€ doar uniunea lumii $i a yjeJli, fuziunea eu]ui cn eul plofu.ntt. Frilz Maurhner tnsu;i tg realma propria taiectorie prinr,'o lormulr ftapdlnt' CrLu.a timbaJutuia lost pri;ul [i uttinut nau c@int. Dttcd pririm in unhd, critica lintbojutui apdre ca uh scepticism unirersal di.ttrugd.tor,dar dacd priyin tnainte, iucl du_ne cu ittziite. ea derineaspirulieantu unitate,nisticisn"33-pli,n,.\rnitate,', Mau0mertnfelege umtatea cuvinrului Ei a realitllii pe carc o desemn€aztr,iits-un cuvint, urutateasubieci,/obiect. Or, parcursulfilosofic al lui Fria Maudmerneriu sa fie relevat aici, cAci amrnte$tede cel al lui Hofrnannsrhat.Descriind genealogia Fopriei sate gindiri, Mauthner declarA a fi fosr influenlal de ratamentul esretic al Iimbajului slnliespearian1nt&itat 1n Shakespeare-Srd;snde Otto LudwD, de eiemplul Iui Bismarck, care proctamac6 discursuile nu ctottuesc defel, dorr spadaSi singele,inii-un cuvlnt aqiunea, au valoare, tn fine mai ales $i $ de Nietzsche ti de Mach". Maudne. (t849,1923) urmaseculsurite lui Emsr Mach ln perioada ctnd fuseseprofesor la Universitateadjn praga, din 1869 pinn ln 1873.Aceast influenli, conjugatacetei a tui Nierzsch€ a lui Mact! i eee_sesirabili|i la Hofmannsihrt. In opinia Iui Maulhner, "Nu areh despreIw,E dectt inapini de ordinul lmbaiuln. nu ,un ninr desprctune, nid prh noi tnrine.;ici din sptr|'.te 68

linbd ome eastd celorlalti, decit.loar ce se poate spune in cutarc sau cutare sa care IP Naturu nt,.ttrpune de ur linhaj Polau t a Sl lunP tarud, adat ramPnt pd sfuc cevo des\e erin{Y sL'lesfre vorbefie Mautlmer cilal jumalul deja inlirn Hotrndnnslhallrl Iragmenruldin limbajul'' El drsrnge {reierndu-se la Plalonl despre lldu}o care consrituie

(di' la rlei ronnede viap: rumea-adjecdvau ."***,'n4 ietr), a4ozpesinorima ou expresia'lumn sensibile"' h' "ai"r,iitrn" prin iimiaj' 'accesibildln cel mai bun caz prin arti; lumea a credin!€ift1Jealt".;"'r."irh ;"ut..*e""tr'i n]'','ischrwelt), ce tai, ^l-\in!ei, "rf"L 'verbalt' (dte lumea misticii; a ,""" f""t*ii". a'it tp"fit' a mitologiei,dar si doctd tordeaun a cea $iin!ei' a" w"ttl care;sre, la un nivel superior, "it lu i uman ipnora ia d$ cauzaintnficienleilirnbaju i'ii-i".i

" l tu,ti"ri., t*l Dunnezeu- a I'ri Mautlmet recunoA{edoua aulorjtdlr' d€ Guslav Maestrul Ecknad (ale cAlui operemai importanteau fost publicare von Nettesheim Agrippa Laniauer tn rgOf, intr-o Senna:rl modemizata)", Si (1486-1535),autorulratatului De incertitudineer rdnitate scrennarume-I ;"rbi Dei' edit^t de tuia Mautl'"er rnsusi rn 1e13"' i' ;;;;;;; ;;;';; lui tn"i fin"- *"-" !i de influenla budi$nului{- Invoclnd autoribtea ita sau "a scePlicismului al ffr-" li U^"ft, Mauttr,rer atinge punclxl culmina$t pernanent nu nll metafizic: "Fdrd nici o indoialti reprczentareaunui eu cdtre care m am agnosticn Doate(t salwtd (bt nicht nehl zu retten) Mistica 'tndrepnt, oarecdre o confesiune tu Si care nu are tntr'adefir nimic de'a Iace '" fafi doarti poatelle Dumneze ' 1...1se tipse{te un in cele din urrra, mistica mautheriana se nuanteazi ptrn esretlsm; in c' Poare lirnhaj fara ti n.'i', to*. el, inlelegelumeafara concepreSi crrpe asemenea '|J| eiista filosofie iindirea adevarara. ceea 'r numim de cornprehensiunemuta "orelE aurorei si ale trezici -cind. iii.""r"r"*" prccun in noapleactard' nisterul Matii Uhildti ii, ii 'at"t "ind, "it"i "i. ce'descoperitorui t lace un paspe dtunut intrezdtit i'"i , aa,ia"tt "i "t",a. ochii, claritatea redaine obscu' cum deschide De *u u n"niat an "t"tiatp.Dcindatdce inccarca:atlueze in concept?'au in cuvtnt?pcnrru1r' n!'tt fat lau Denou ceilalli,cumvrefunsiweale sltnimn Mateo Unitatc sc untta.tP ortc i eul tac tncacl?lo p'imut 'uvi wia "oez'u*a'deca tNt'hts sptl\ pualc Mi li dislocdti disparc, indusy .ca a Pului Nirntcnu saBanl"' nchr lah stci '" * ajurasa inlelesernmai bine sernnificdlracn?ei' r-Ja lui vill"er Lordului Chandos.Sa ne aminhm ct scePticismulPrivitor la lntreaga $iinl6 r umant corlstituia punctul de Plecareal conversiunii sale: li scria maestrul 69

r fl i sauFrancis Baconpeflru a se scuzade intreruperealucre.ilor sale ,iijnfifice. Mai lDlelegern$i ca Lordul Chandosnu reprezituAtn fond decft o modatirare a Afiistului contorma primej filosofii a lui Nielzsche, un spirit care a atins contemplarea esteticA, acoto utde acel principiuln indiridua.ionk $i tulbudtoarca dislanlaredintre subieca!i lume esteaboLitA. ln Tractatus lo|ico-phitosophicu.t, Witrgenstein cireazn numete lui Maurhner,pentlu a se d€tinrn,. de et: ,.4.003I _ Otke Jitosofe este. (Totuti nu tn acceptiuneatui MdatneL) [...]. Daca Wjtteen, stein lqelege se evire sceptici$nul universal9i coturadicfiile tui Maulhne;, in s?ecial cea care const{ in a des€nna limirele limbajului pdn ftijtocirea limbajului lnsug-, ne putem inrreba daca tendinta misticA a ultimetor propozilii din Truc@tw t\\ decrrgc dirtr-o atjtudine analogAcelm ate lui C'handosHofmannsrhalti Matlttmer": .,6.52- Separe cd, chiar Arcd bare rhe\tiunle yiirttfrc. au prinir un raryua:. problenele cuc se rckra ta viata n.asod nu aut,t in.a m.t nt(ar au ?.'0.522- in oi.e uare de treriti existd inexprinabilul. Acesta ?trate,esteetenantut z,istic.| _ DesDreceeace nu purem eorbi trebuie sd pdstfin tdcerea(W,Jeonnan nicht sprechenkann. dariibernutl Mn s.h\ei|?nt. Propozilia 7, ultima fraz6 dn Tructatus, ar putea da na{rere unei neihtelegeri. Nu se cuvine oare s6 ddm exprcsiei "daiiber mut man schweigen m.ens eminame e acliv. a pa$.a racereanecon$inj puryi simplu ln a tace, ci in a desemnao arirlrdinede agteprare,de deschidere,de cAuare fArAcuvinre, probabil indisp€nsabilapentru ca ceva sAse ard,e. c|lln se spune in propozilia 6.522'! Cz Si ta Chandoq p.eocupareamisiica co raspunde la wirqensrrin unei gravecrizede idenriuie.pe careo rraversraza in ajunul_primului r.uboi mondial,in unxputrazboiutuiIi pina b incepurul anrrorfvzU'-{dru dFtacere,cu erceptiapublicariita.rd!\e a Trac@tus-t tt i. Scrisorile lui Wittgenstein catIe Berfand Russell din aceastAeDo;a au lonul scrisorii ficdve a lui Chndos car'e Fnncis Bacor Un disciool sr uciror ii explicAmaesEuluisaucA esreobligarde criza sa inrerioarasa amlne p€ntru vremuri mai prielnice scriercaunor lucrari acaderDice.li scrie lui Russell chiar ln ajunul izbucnirii rezboinlui: '.Astdzinuli pot scrie nimic care sd se rekrc la logicd. Poate crezi cd-ni ritipesc timpd Bindindu-nn ta r tne inswti; dar cun at putea fi oare togician dacd nu lint tncd o liintd unandl lrminte de orice tebuie sdJac ordine In nine insazi,,'. Winsensrein il cirete p€ Tolsroiti comemariitesateasupraEvan8heliilor. i",in ru misiicismul cre$rinisnului prinitiv, Ia sfhtul Augustin, "ur. Kierkegaard, Dosloievski.

'70

_iacere crcatoare" prin care se lneheie Ttuct1tut'1rl Noliunea de "t^ constitui un puncl de plecare pentru Rob€rt Musil, qarc a{eazaln 1906, la incepurul lui T.'jllel. un epigraf exttas din capitolul i'Die mystische MoEl" dta Scll/,tzder Affnen de Maurice Maeierlinck: Imediat ce expimdm ce'/a' dininun ln chip ciufut acel lucru. Credem4 nc li cuf@dat pin'd tn adincul abis tui €i cikd rcrenin la suprafaF, pknturu de apd care sctnteiart qSdldtd dz vntul de|etebt n.'atre pahdenu wr seatuina.u na'?a de und( prurinc t..-1."Musil i9i va revizuiulteriorjudecalaasupralui MaelerlinckSi I va trata cu severitatepe acesl rtIosol de salon'*. C^ci Musil se va saAdui arunci st se disra4eze de moda mistica din ce in ce mai rAsp?nditAin Pdmele doua decenii ale secolului al XX lea (Walter Rathenau' de exenPlu) Hemann Bahr vorbea deja despre 'b nanie misticd (Sucht nach dem MJsticsheh) specifici decadenlilor de la 'finele secolului""; lnaintea lui' Paul Bourgel constalain legitura cu Baudelane: "Crcdinla se M risiPi dar nisticishul rdmine in senzLlie't' lar He':,f,at'n chiar e'?ulzat de cdtre inteliSenld, 'a inrocare a misticii' la care recurge Broch se refereain 1930 la rlei'ild proiectuiui musilian se madlbst, filosofia contefiporan6'". Originalitatea lscep]il,ddt TdrteIl. Meditaliile elevului Tiirle$ asupraridicinii Patralea lui 1 prefi8ureMi alianla dintre ralionalilslea matematicaqi cunoa$ereamisrica la care lisa Ulrich in Mdnn olme EiSenschaften Musil depatelle opozilia propusade GustavLandauerintre "ratio" sriinlific qi 'unio- mistic. Dublr semnificale a titlului ales de Musil, Der Mann oh'e EiSensclwften, ilus&eazaexcelenl uluitoarea fuziune a ralionalulii Stiinlifioe $i a moralei mistic€. 'Firr lnsDfiri": noliunearezul6, pe de o parte, din refleclia astpra lui Emst Mach, care reducearealitatea, inclusiv eul' doar la ins$nile sale; plecind de la Mach. Musil face un pas rnginte, anunlind disolu$a tnsusirilo. realului. Acestaesle obieclul primelor capitole ale romanulu;:sa demons$eze ca abundenta descrierii nu reu{eSte ld d"n'dluie altce|a decit o luna .califcabild" diepl 1...1.Putemsituain ea un ansanbluak me, desemnahil ''onutJdfi tnsulii' 1...1.Delinenlaici un real literalmenteincaliJicchil"" Aceasd disolutie a lumii d a $rbiectului in ?nsuliri elibere^za "sensul posibil'rlui". "FAra insusiri": noliunea este imprutnubta di.ect di|t vocabllml Maeslruld Eckiart. Uniunea mi$ica cu Dumnezeupteiinde un travaliu de despuiere,de dezgolhe a subiectivitilii ti a d'vinidlii Sulletul lrebuio si' moaf, ln existe4a sa teresld pentru a rena$e ir co$act cu Dumnezeu-La

71

fel, toate imaginile Si toare adbutele pe caie unanitatea i le a conferil lui Drunnezeutrebuieiniaturatepentu a se des.hidecaleacareconducela Fiinla imposibil de numit, la un Dvft,neze:u"ohneEiSentcrdren ", suslineMaeslrul E€khan". ln concepta inisticului, insu$irile apa4in lumii operelor terestre' non'imediaiului. (Recunoailern anprenta trad4iei mis.ice care opunea paupertds fui proprietd!). Sr,de nistici "fari insuliri" este intruchiparea dcelvi Entwerden" despre care vorbe$e Ulrich la lnceputul celui de-al doilea volum al romanuluir', 9i care i pune traduc4.orului o problerna insolubila: aso,;d ', traduceel, !i adaugi o notai tk sensliteral "tncetarc a iaF, . dewnirii,, "dincolo-de-t La Hofmamsthal,Mauthnersj uherior la Musil, poate chial li la Wittgenslein,cdza identitilii subiectuluiprovocatl de neo-pozitivismul doninant al finelui de secol. a carui docrina e$e reznrI, taLde "unrcttbares 1cr". eul irecuperabil $i cu neputinla d€ s.rlvat al lui Emst Mach, caua o qi mai lntii a ljmbajului sistemaricA a subiectului, solulieintr o deconstruire snu, fiindu i astfel posibil sa tuiinpine iluDinarile unei "alte strri':. Figura de solicitare geniuluiva asumain czzullui Otto Weiningeio tunclieanaloga. psihologiei ale a-saltudle neoernpirismului salvare a eului ruinal de de $i Si expFrimenldle II 1 'Inpetutirul cateEaricdc Beniatitdte dupdlyeininEer in rnartie 1902, O11oWeininger cate, la lhceputunle s3le, resPectase auioritatea lui Emst Mach ca ii majoritaleastudenlilor de vlrsla s4 ii scr;e prietenului sduHemann Swoltodat Am incheiatcu teoria [tiinlei lui Mach d Avenariu:"". Primul capitol al pd4ii a doua din Geschlechtund Charaktel ahca scepticismul dogmaric"al lui Mach,atomismullui Weismam,Wundt psihologia Petzold! experime alA a lui Wiliam Srem| Ctnd are pretenlia $i de\)ine o platituAinel..l Pozitirisnul Ld sepoatelipsi dertL,sttre,psihokJ?ia se demdluie ca un autentic nihilism ". Apoi Wetninger consacrnmai multe capilole teoriei geniului, caracterizatln primul Iind prin dezvohareaexcep lui Weininger,geniulesteonnirerniniscenF, tionalAa memoriei:in coDceplia amintindu'ti propriul trecutul mai bine decft majoritateamurilorilor de rind {i capabil a'Si scrie in mod exhausiiv autobiografia. Schoten]tauer irlsu{i (capitolul 31 dllnDie welt als Wille und VoreellunS esle intilulal "Despre geniu") i; indrurnncoDsideraliile. '72

a,e,,ii"::f^;:::j:!i::i:"#"ii, ma ceie idei,e din,re una 'ocanre

*ini:,il#;,:ii,;f i.il;,",'":i:,#",:: :::;": li,":' 1;;;' !i,i', ;"'; ::j':;!;;,:i"{ii i],; "t,ii.iiJ fXif :,,:: ";,:"',, ;;;:;::",;,! :;1 r'iil:llf,:;;;j;'; i'o-'""*'* *''' "

,;#{fl[l **-*il,"ru F;,-."gi;.";,* *:+l*, :' rm*tlr:l'mx""ru:"*'""1i;il :**-=l;i.ll',

"''l'j'il,";.'"r.,.

l"icroco'mo' care a Beniurui neoromanric' dimensiunea

i"*f"lril:i lli1llli ',,ru;*lf ** *Yll'i,;.ll'i, "i.1.il"f

n:ii*:*l,1:'gJ'JH,'H',;1ii'":**r'#,TJ

x#',-i, il[{:i|p;::;; Iff,,;ii,i t;::,i:i "1,::;';i.tr:;1";!xi::::.1,.7:i':Ji,::,i::

:T*.'r#,a*ffi Hri#:;x ::i$l *+*"#*** *'J:'"T':l*T'^lHT:*lili.inliiT'"'.i,*iu:;;;'*'* :x-*m*:':';1";:"*'ffi ;r#; r*r:T#*1":i"Lf

x"P*r'?..;i.{* :i*lf*lfftr*'l;ll"rltx;:r't

###',,'*:ffi{l**t{!{ li;i{#-li 73

Friedrich Schlegelnota: Gehiul nu este in nici ttnlel I chestiuneatukrdfi' ci una de tibe ate, ca unVttIz, i birea $ crcdinla care 1)artrebui tnrr-o hun'i fecaruia |eniu,Jtud iNd sd zi sd (le|ind afic ti {tiiqe . Trebuiesdprctindem inperatitul cateSorical ledea in aceasta at pe Un kanian aeesta Ti mizam . Senialifilii Astfei, univetsalitalealegii morale esreine$ata individualului' iar geniul ilustrezza,?n conceplialui Weininger,principiul erunlai de Georg Simmel ca fiind o caiacterislicaa modemitalii-Doar legealndividului poate gestiona fiecarefeiie de via1A,cAci ea consdluienimjc nlai pulin decii toialjlatea transmutati ln datorie, cenfalita@a vielii lnselsi' scria Simmel taglnd .oncl:|zia"Morala le|ii ralionaleEi uni|ersalelace lot notuki legii indiNi' duate'". Ajnnspe cuthile individ alului, subiecol se dezvaluieasttel ca fiind invesrit de universal. Aceeali formula s'ar Puteaaplica misticii asacttrn o ve{te Robert Musil"- El noteazi lnr-o recenzie1^ c: tea Zur Meclnnik de'l Geirres de Waller Ralhenav "ExperienldJundlnentuLd a nisticii ia naltere de 1...1dini-a dxpiftfie analognIo4ei iuhirii dintr4 p tere an'ntun iti'')e a cancentrdre,dini'a odowrc, o re8/uparct\inlerio.Ir'd Jorlelir.int Ceea ce tebuie i?]}ins.nL este o JarG cdntarte ntct o tnerlte' ntcL t) nu nai si em nAi'intine ;i su\etintd,d o paruliziet .l voinP sedezteagil. carc se ttezetteitltrn) noi'in$ine sufleul stnten totu€i,penttu pritra d1td, ce nu inteamndcii promite ceea nu ninic' tlinic, nu toiegte dlene ea clipd principid sau etic este nihic: la nu-i pulin I'e*ea actirar fi nni rtnosegte trezia,6lintul. Acli|itatea eticd nu nai eristl, fimtne doar o sinpLn stdre in interiorul cdreid act l sau frirla inorcld nu'gi nai aJIn loc '"" lui MLsil 'iziLtnea Slareaoistica ii permileeului sa se elib€rezede legile tnoraleisociale' sirnple convenlii, consti'rgeri sierile qi sn se regaseascl.la u son cu legea etic{ acordrti crealivir4tii sale intime. 'Ptnd acum norala era staticd Caructer stabil,Iegestabilitd,ideaLuriin prezent'noftl.t estedinurnicii' acestenotalii ale lui Musil"' ne ajutasi sesizlmsensulprotundal celeilalle stari"- "Eul irecuPerabil"al condiliei modernea atar dupi sine' r'rinindu le, sustine Mach, codurile morale lraditionale Daca refuzim idedific'rile grabite cu curenlele de idei, cu mobilitarea rimprhrj ( OatlVnii nu-qi nui (Gfuppenteete) ulre gdsesc r priul stfLet$ adoptdcet dintii lullet de Stup deci' sa rtunine putitl"'J. nu ne mai li se ofefi {i care le disPlacecel nai "eul cu de ln suspensie lasate cautam ln eul proftmd rasl,unsulla ituebarile neDutinti de salYal".

2

'Ceataltd st e ' $ crcatiritatca no

ld in

cuvine sa i se substituie Clnd morala coledila devine prifuiti $i sterili' se sAIe caute farllnsusiri" oameni noii sirei maxime itdt"ia""fi",n. "1" influenta lui Nietzsche asupraa'estei utopii a rui " ";;J;; ;i;*s". cup'rins'nl ac€strecurs vuslt. iar sesizarnqi p€ricol l de incomprehensiune foarte con$tientPromisiuneade relmoire ,;;"".4;; "'u "u..'r"iu"l de cedtdldlrrsrare esrr cdicaturlau de sptnrtrl .'tntrri"-1"""r*"', careaqionearan Luropadezorienlau a l"r,,i se "^ponalise "t"i'a"** i nelinigte Gernania Joie{te k secte Pril)irite ;r*';;;.-::o-;'.;" oriim tnrlia Esrcaruzald?con"nia civilgalia **.ut i,,-| ';",;";;;'"," n^*. cste ImzsnQI tuctinut detdsarcaraleL I l *u',ati,nut indccrp rd ne'am pLerdutttu)ruta A|tt ai nc'an Pic'du! ii,, i,"ra narut ti demonul inPrcund it p"^,) .a*^o ;;";;; 'i', lar allii cd at trcb ta depatimclvilimlia pe,ntrua dlunge ,rt?l?tlualildlii. depan? la. ,\tua oscnencaccleia ve(htlu Sreciti asdnat oulturii Pozilia sa criza la ditect raspuns ft{""if nu propune un t"t"" :'e'talu stare ramiflece\ a dili(il de Nogune' de *" .J;ti.r. ,r-.. sora sa Agdrhaincal(' ,r-.l}t*. +.",t pe^ondl. chiar asocialrulnch ti Ia situeze marsinea sociel'lii) ti' tr."-"lrttt ut t"t* *"-ln, prelerind sa se grlbit sn Dar epoca.ontemporani lui Robert Musil s a l"iZ"tif. f.'f*a. cu lui Ulrich caricatrrizlnd o Prin asimilarea u,opiu i.fafrul"r bufonii' -u"iliane din roman (Precun lnsolitorii lui Zarathustra' rolurile de ra,nsuldoi ameninlaride tradde malmurele,riricir li demonii incamarea permanenlei doctn'ei s,re,: Hans sepr' dntisemrturpmgermani'' .;;;;;; punese ""*; .are reducem ile remedlemisli(iild locui comune Amieirn,.el 'r-inao"t, c' a subliniat S moralizator' micul burghez rigodst li unele prezenta stiri" "-f-a, utilizal ln descrierea"celeilalte *t"ifl'o"-"t'.i.-f i'ro*""ar" vocabularul altot scriitori' convertili la "cehlalt lt"a;t'i "u Asemeneaapropieri nu_l "* stati tstatur cferufo_fasoist austriac'statol nazist)6' dar ne obligt sa linem seamade an$igtritilile *"ff * * *.i* "auzi' ","misric" ls criza identitdtii lubiectului' r.Aspunsului

m De lo iad^idMlisn

ta rc\tawafto rcmunitdlil't

\a mlirzra mullr vreme In Un all teprezenlanl dl modem'rafii \rene?f, nu estelico-mistice:Hofmannsthaldvea sa cede/e i"*Sir'i ".""".planj ".."

in fdra necesirilji unei idenlificiri m s|aresi salveze pe lun8 temen eul .-eninr,r ae dullul sauCbandosReconcilieriiinditidualerindi\iduali'terLu Totalitarea, Hofmannsthal li va gasi foarte cunnd un echivalenl intr_o ''ceremoniea Totului", o ritualizarc a Polilicii, din carenimeni sa nu se simta excius,a.monizindimpulsiunileconflictualeivire la nivelulindivizilor-El va pnn incerca sa reslaurezeordo a. ]|Il|tti regim anterior ReYoluliei franceze' intemediul teatrului $i a operei civilizatoarelncredinlarede el Fesrivalului de la Salzbug, sftSind pri\a invoca "Eul izolat, ierecurgtnd dectt la sine tnsusi.at ctutatirului tita;ic tcarel ieseIa lumind pentru a patunde tn cea tui inaltd comunitate, rcunind in sine niile dc Jisuri ce tragncntedzd ul popor, pe care nici un liant de secate nuJ nai tncheagdi tr'o culturd ' si ^ a""p.. 'o renlutie conseflatuaft de o nenaia zitd intinderc in istoria 'o*i "cealalu in opinia lui weininger.geniulesleli mai erpusla critici def,ir nare lrineranul lui Welrringerinsuli. ir' Ger'/tlecfiI und ChatakteL dezvrluie orientareape carc culrul geniului riscA se o capetein acestiincepul de secol: ultimele capilole lnclinl Src un *agnerism antisemit $ inre noliunilede geniu $ de odnsermanr.dFclaral tzilarea sa consrantd :lni. turtui -"'ou aminrhd de ThomasCa'lvlecondu(eih celedrn a. ""u urma la afirmarea unui soi de Fnhrer'Pinzip Weininger rdmlne totull visceral anti-politic $i-i conrest, $fului stablui calitatea de "mare b6rbat'i acerteoitnain ornais iu s€ cuvine declt lnGmeietorilor de religii li' in epoca modema, de Weltanschauuns\n, sau marilor arti{ti (al c'ror model esle' desigrrr,Richa'd wagnetia l.tetzsctre, ideea de geniu permitea deP&irca situa(iei nihilismului contempofan: Prin individualismul siu anarhis! geniul substituia moralei a.t"nit. i"to;". un "alecizionism" creator de noi valorin Geniul avea tlasanmle aristocratului, dispietuind nivelatea democralic6 a maselor !i se contunda cu supraomullnsuflelit de elanul dionisiac al Vietii Un Richard jJl wasner. din oinozdz Geburr der Tru|ndi?. li Scbopenhauer- Unz''II,"iaB"n *r)""t'run*"r, incamau acesr ideal Dup' taa cri!ica din 'uenrhlicha Altzumnl.hlich?\, c'md geniul era derDascalde Iilosotul dezilu/iei,Nretz\chereluaideeaintr o tormarcinnoilAGetiul seprezenbde *u^ fn"oto mai mult ca un imperati',' dcclt ca o lmplinirc' intruchipa depi$rea, cont€starca,cAutarea;risul, dar$ui {i jocul; vointa de Putere' reeyaluareavalorilor. etemareinfoarcete. De acest ultin1 Nietzsche se leagl ndnijlocit cautarea rnusiliane a "celeilalte sttui". Dai lncepu$rl de secol ll Preferi mai ales pe primul

I Tff:'Yr:]''l$ };"xffi l"'#l;ffi"i'i[' $l"i', ffiI

t*#-Ut'***+#'3 il:ri.l:*;,1i..1:***r,:*,rr* ',$#qi.lff ;"H;l

care Langbehn' # mt *# llHliii'llfr ;;";"ur-ius

b:flfi+xsfi'ffi

cu .,a-u'Ibure'ioar fu"%'j;*f;it-ca,ura*' lfiif fnffffi literare analizalein ace$ captor' figudle

7',l

4 .\arcis

generalia lui And{ian cu Totusi rermenul de narcisism insemna Pentu i""o p""r- sociolosii Postmodemitilit :ontetTrorTe. !] 1,e.4--: ,t i ,'tli* unerculr'nl *.oi.i. in timP ce asrinievocadoarpsihopatologia i'i.."tl*. *:

ca sr in cercerarea .i,-"""i.*,,1-r u criz{ in narcisrsrn ii.:..i ftdicauzan i^""*r'url

i,i*i'"'^'ii

de senralilate' este rezurnala s?eranla uner

^Zi,

;:ffi;Ji""ilil;"

a

il

'r4l

a'e de individuoti ca rtsPuffiraprocesut '," reactie$i s,nes' p** triiruri Maurice

*ri'i

ii""ip"ti

lJ:x ;":il*rx#:: *"#']tn: [:*i*-l1*l'n*r I l - Narcis, ercul lie$i

ode e

Tillul cklii lui Chistopher Lascl! publicas nl 1979, a c acterll.?,at "sfit$ilul de secol", al nostu de asti dati, printr-una dinte formulele sale favorite; raim, ni se spunefu eseu,in "era narcisismului"'. Ide€as-a bucurat ln Franta de un renarcabil eco]utn L'ire du de. Essaislur I'indiriduqlii,ne conknpotuih de cilles Lipovetsky, teoreticianul "postrnoderrititii":'Wdrc'sismul se tuegte din dezerliuneo generalizdtd a wlorilor $ Jnnlitdlilor sociale,pro|ocatd de procesul persohaliznrii. Dezafectarca,n4 lor sisteng de sens este insolitd de hiperin|es.irea Eului: 1...1 totul concurd Ia ptumovlrea unui indtui&&lisn pur, altfel spus un "psi"-indh'idLutlkn, deharasat de lncadrbile de nasd ti tensionat sprc punerca ln rdloarc genzralizatz a subiectului''". Sociologul Richard Scffrett vedea deja o legatud tutIe "decrderea omului public" $i "ascensiuneaomului privat'; tol aqacum, dupa moanea lui August, de.linul vielii publice a detenninat o suFalicitarc a tanscendenPi religioase, iar in modemitatea noastre, dezintercsul faF de orice angajarc publica ifiensificA tendinla de repliere asuprasinelui'. La "sfr{itul secolului" precedgnt Kulturbitik Fnef\gunseacesteteme h aprecierilesdle despre mediile anisdce ti inletectuale.1n Enra ung (1892/1893), tadusa in franceza $$ rin|lr Dig'h'rescenc€ (1894), Mar| Nordau li acuza pe fondatorii modemftetii, Baudchnq Oscar Wilde $i Nieizsche,de "egomanie". g8o rvllrciss,.r: iarAepigraful abs de Leopold voo Andria.l pentu ruvefa Der Garten d ErI"nntnis, sintcza a estetisii moder' nilor Tinerei Viene. ?8

paradisanificiat Ese li ceeacel liitra sd devini r'.rt-."'*; contemptindm t-.i." r"-" piptt^ta de 'Narci€ii itnhecilit4ii ;". a poeruli)iculrivaindivi ".i'"J'. inasinea Ie qtindeve n^*,:'; :p,uu.'^i 'ii,r," ^ t'^ *titP v ti'aretot:ccanli' ; nn' ;;; :"-;J; il:lilj nelotositoarcpenttu indhrid' ,iii-i li" ii*it p*t," "ameni' ial societatea zi 'i p" sinc tt chnt inpir.Eind-u'l sttnuliniu t sa se octniteJatd thcen" 'Jc \at'ts de rlttput admirn uhde i k.t nwt dfr,'apede pdpaltiu lummoasa

2 Duhtodw.!rc a narc$ttmulut:Lru Andtea!'5atow tirtul unui eseuPsilanalirics''ris de Noryinmu\a!\ Doppebi ung es-re publicat tn 1e21 in revista ltutqo' ret'lttl ;;'"J';i t;;#; programuleselrc-\i moral-al *-nd.""."rr, cu terulul a do'razeride ani un e\eu publrcalcunno eDocd1q00.PoalepareaParadoxalsa vedeminlr pentu se'lribiliraled razboi mondjato marurie reprezemadva al"r-"i*rf Ilql4 lq16) Dir o le{rua drn Einnasungende' lerzrcnJa'i'r vie i' sffrrirul prna la ";.t'i;at. .i^nrrn, ., i"" AndreasSalom6nu ti-a dexninlrr' cu Nierzsche-Ei ili"it .^ i"fn a" ta"rr" p. care le'a aFof ndal tn dialogul Glnditea ln lui Frcud apoi.la $coala i.iri".* iezvoltlndule ""r*itr'a"-r" a'rrl tordeaunadrepr funddl t' ""-'t *-."r.rn.' 1", *Jf : ?" nierzscheana ln eseulsaudeq're Nietzs'hedin de Iiliatie ,",'"i,,i'r,"" nni crede cd .."i^, 'J floso|ia sa a viiturului' Nietzsche nu isqi nni ihlii td t "u trebne su aunnnitateae,re de'a garadatu: umul insli.i ',,i, i te pe lurri?ca''r a * a,spne deit de 1"r1ete etrcnrorc 'a'e n prezente ".;", lut'Iii pleJe'e se sd i se natura. Prin utnare u PuneProbletna ah lunea'de'atcl dinc&) tr.tnscendent'ci de a lace sd se iveascd' din chiar Zararhtts$a-Dich' in seandn a" pt"^itA* irr.u {i de o hosdlie Jdtd mo' ' indi\tid&tisndtu dl supren t ng, p" ,ori l-o^ p*"o consid.ru imnul '79

I

dern, Nietzschea gdsitaexen.ede a ine|alabild frumutele pentru a telebr't eliberu.ea?rt.rgiiturvitaleole indtvtduatlitli " ln aproapetoate texlele scrise de Lou AndreasSalon6 este preznta nostalgiamarii unit4i pierdute,carel legape individ de lume, !i carelrebuie rcg,sh, penau a testaura echilibrul pierdul al exisienFi Ea proiecleaza aceasli preocupare asupra glndidi lui Nietzsche, ale cinri concl zii le rczuma ln urmalorii tetmenil Omul se sinte indlgt din P nct de redere misticptun la a coincidr cu totalitatea aniwrsului :ti a rielii I . l Du ne,ea astJelintl-un concePtunic carc'i.fefi indivi' tumea$i <eul, se contopesc dului o rcguld d. cohlpo arhentla lel ca oricare sisten metalbi. ' mdtut sau ,'eli8irr"'. Autobiogtafia Iui Lou AndrcasSalom6i,'rcepeprin aceasll fraz6: "O clipd hai devrenzlo nn un tot indi|izibil, to.ttdfiiqa eta inseparabild de noi; {i idtd cd an fost proiectali ln na$ere cd am derenit o micd pdtticicd"T. L^ capAtulacesruiprocesde individualie'ajunti t3 deplina constiinta de noi-lnline, nu devenim doar mai Anpfinti' mai inbogi(ili' dd suf;rim $i o pierdere, afirml ea in eseulintitul Mein Dank 4n F;eud' d;n ^ in erosul 1931".Acestsentimentde pierderea Unilrliiiti aflao compensare cosmogonic"(Lou ll citeazacu aceasgocaziepe Klages)',in a ,' sar in mardmelelui GoedE qi intelepriunea orientali. Faptul ce lD cazul lui Lou AndrcasSalom6,psihanalizalnsisi conribuie Ia a fortifica, cu prelul unot reinterPretati,ace$ curent de gindire este de analizareusila ca pe natura a surptinde.in Mein Dank an Freud, e define$1e un act de iubire, o reintoarceresple sineJnsrsj care estein acela$ilimp Si o rcirtoarcerc la sentimentultuziunii cu totalitatea'', iar pulsiunile ca pe ni$e legaturi contopind "fiinta univenalt' Si fiinla eului''. AceastAviziune gasea ln doctdna monismului o confitmare Iilosofictr ii $tiinlificn Afitmarea unui continuum materie-psihism, a mei continuieli necesarelntle teona ele_ mentelor $i doclrina sufletului, alcatuiao sranie sideza dinre pozitivism $i Naturyhilosophie, invoclnd marca coeziune universati 'ln sprijinul senti' mentului de apanenenia Ia tolalitalea macrocosmici'" Hofnannsthal' de exemplu, scria, sub influenla lui Emst Haeckel 9i a I'ri Emst Mach a monismulu; ): Sintemumcuh'trcc\istdst (cond uceforulramurijvicneze nu exclu.Ti dz la nimic nu conrtltutm un veodatd, sintem cu tot ce a eristat De$ epistemologia psihanalizei datore^znmult anumitor p,niculadtili aledoctr;neimoniste'',Freudnu s-arcclanal niciodataexplicilde la aceasta Cind vorbeqte de "monism", o face in sens peioraaiv.Pentru a desemna

nici o simpatre ''.onfuzionisuli1"lui Carl Grsra! :u^g" F-reurlnu sinrlea irr Ardreas'Salom6 pc Lou monistli' incu'ajind-o ,'" pen"r sate ',f,.;r-".-"rr-8 ad.ni{arodJcl """r.', ;rrni, io,"l;i.sustttl psriranarrilc", ; :;;:;;J

" ;",",t ':::i: :,,,: i,;::i : : " "..""i.i, :i :: :.:i{{,t:-:"

;:!i:;';::::,::::!:,:"",:::;,:::,::,,::,

, " '. '"

t'ttn yte 'a r

r . '. l

t)4tl(kt ';,iii.,.,

'l 4 tr i i

d

':

ln schinb nni to( it4.t!al't' n'at':tnnd rtI' a'enliutt' s{tiali. !r)1tn'Lt't!ri Pierd' int'tut t; ,,Ylni:rrcti tt ta@ " ',,^,.i'.'

i ,,,..,

5' : , ' , ' ' "' ' , 1:"l ; ; : ; l"l ll": f l i l' ' , l lll'

l: : '; : r ."'",:-l l '' ,': i ",i ;',* ,'" " \ /,, si '/i ttr' "a"ntJ t r ' Lor r Ana- is sal''n' :;,.,, = nlne' de nlull' vreme la r'effid el, FreLid oi,i'g"l 'en 'u "nq"i"; .!.tv,nfaeti Iiir anii dc srudii ""';:r,;,"";; Lttilur'Fre\d si a exprin:' :-;nlEh'[tl'(Jiir'| ;;;;;' ;i" t)6 'i'!" nume$e-'rciLicd 3 ceeace rnra e.,tri",rcscerrriclsnul |?1i d! bal' iomlele 'l

t, ' .n

nl u'v:

:

i.,i."i" t"'r'"a

I1il;;;;;i,;;;;i;,

in apinla ot:eanic"'' un;en'linen'l

:f*:l:,*.t*"-rffit,i:TJ.lfi 'x,il11j1".::::il .; '';,i'::ffi iiri',:':;lill;':'ffll,:1ru:".'1":::,:llilx"i "' taareaoesrea' : ;;:; t, ; ",:".are o inluiar;'arr cusia! ru''s "'u ;;,,,, de cconomi? dovezi 'lr l"i"',]. 1"",r..a..,.,-s^lo-e. Freu'l riu rr Incul rceieia rola nistic't rtrune h necaft: t'i""li* o-d"-J.t. deli in 1e'iiele

i; :r*m$;Hi'" .l:L r"ru :#ini" :r::m, ";i:i:xf ;il;;;;;

i;

rn pa(*e Ior r'us'"'m" a snsaobiurilor

o "*;e*t"i" atea trolizo'ie I obscxrri4liin confruniarea'u qi ln acce "ornpone'i" .hesriuneiDcrilEelucidalr'in lnt nireadint'e.l-o{ Teorian3rciiismuluia consntur!un lun't "":ienlial din ir ie 1917: Ni,1ic lui sori\oarea din * limPezine r, nr.'i. r.tu'i *.*

;,,::,:,::,:"i,i:.i":;,i,tr|',',' ,y:"',T^;':;::i. .'',.,,',';,,,'",'"[",,,,:: i *i;,i,'t" -,|,r:rt

nu'En orevtal cdtt't! \i ri'o 1! 'I,:'I ttrhtt'!M 81

acestua asa nni alesde cind utilizez conceprutde lihido naft:isiac ln lipsa titcn( Pe pP at tert.a e dum4.awastrai'alt li Jtc'vP 'unstru't'|iti 'Ic " Junp.saunw Jel.abd P?Adl?r a lur Lou Andreas aauiaa'?.liP: rrra ideedtunddmenrala i.rcisismut sd orisinal bine aportul Salom6din eseulsiu din 1921,carerezumacel Inai psihanaliticnSe impune' -sau poa@"splendida-iinfidelrtale"?-la teoria doar la o aiirma ea, larirea concepliei desptenarcisism,care nu se reduce qi proptrd investire a libidoului in eu, de natud €go-centrica'ci desemneaza lncorPordlt' noastrd inrddncinare in starea ariSihard in carc ftntnem p'dnint' dzti de le?ate plantei detatindu-ne in acelari tinp de ea. astmenea l'ou l4elege ASa qre lumind'"' se tnd.epdrreazd (1e e1 in cft$terea sa "ldentifi I inrwtird rea Andrear-Salom6 a doua direqie" a narcisisrnului lihido.ului "" al cu TotLI ca lel pozitfi Jundamental frtut, ,"-tf*** pehtru ''wlaptatea de a mer|e dincolo de sine'de a nu conttitui un obstacot onginarc' sineti in calitatea sa de eu in procesulJernitui rcSdsiri a stdrii

ir.a sftaind?utut -. @lilalji inlrecate. i\ iIralid Iinde$ InslduF/e" eului,

rtOnunnreti."*iiifrJffitri'e*"t

"

in--aceeasip'oblenu"" dar o asemenqt tii--frGTaian paraleta culiii in a naroisismului nacrocosmicn apropierear oc,lta esenlialul:dimensiunea Andreas psiholic' Lou la eului conceoria tui Lou), clt !i ln dezintegtarea conslient Ii fi-fiindemamtftiiFeul s^ro;; descif'e^za;;tii:-.!-nlrr.n neti a distinctia aspnaia s?re diluareacontururilorindividualdlii, difie eu:luiqi a non eului 9i starile tuzionale-Tipurile umanepe careLou Andrea's forme Salom6 le denuneqle omul religios" $i "filosoful" ar reprczenta "'lotrul"' "Marele ctr stabilizate ale un i sentimeni originar de identificare relieios,narete liL)soJ I.. l {-att pdstrct imPulsiuni;: Ior cele iai in|ldcdrate dinsprelarla olisinafi a narcisisnutui' ' i Narcis' Aceasta penpectitf dmire spre o reinierpretare a mitului l pe eu' concentrai erotismul numai Percepemint'un mod prea unilateral pnve$e nu se Narcis legenda' afirml Lou An&eas-Salom6,qi uittut !4, ln pe sme lntr-o oglinda artificiala, ci ln cea a natudi: poaie ci nu s a zadt declt roralitatesl r-o ca parte integranra di aal .i"'-*t-tr"J '10'"azt r!4Dd .enr|l]lentul"*, narcisiac
.4_Jst:n?il"

-:ry_gl_le.vne 82

siarpnarca tu;11e 'st

Varia Rilke poemulNd'zd (lat?' al lui Rainer Lou cireaza conrinuare versun: 'n sein'he'e cu a\esre poem *'*"nara" ;;;-;"#;", "re ''Ceeace pnndeformaacoloy mi seamana prin semneplinede Iacrirnr' liuem'rnna "e inarta temele a Purut,asdel,intr-o st renascA:d-arramine de neatns' ln ea olicft de muli m_al srad i sll rmtresc unduiloare' aPa Dar, aPlecatPe$e de roze' indifer€nta, $i subcununa_mr srlrpnns' pot lndelung s4l contemplu'

''

Acolo, nu esteiubii Nu exi$4 dedesuht Pr'buSrte' decftPicr€ nesimlitoare' crl de lJisl.sinr seana prea bine dou nr si

ili"

*"1* I*'e;*" ,oea'in ochiisai: '

di-tt-44f ?.!P-g?qe l d+tr.-ery.***:o''" !I,loa.e. rya.eis.ul'$a:srr,ria-?l circuraritare p"rrecta a' i ;.'riffii

:11['ffi;; ""i["aliu "i#;*-*-ur;nra;tr-0.-:d*"D':y::::1:::l1;lili''#.,i''::i ".":1,

**;m il:,T,t;ffi-i"' :il::.'::::. Tillll; Iezenar HmX'l#i'if rrnrina'\iLarepare *andar'ursau li.r,'il;.*;*;;;;reb"da pentnl ferneia cu oglindi"' plmar 3 AmbiSuitAlile n')tiunii (k narcis8m conslain largirea-noliunii de Gsin.rliratea lui Lou Andreas-salome \i rean la Freud'cum arararean Lapranche :;"*abil) 'J"il;;;

",: fl.'l'"'ili'1'ir ":;!:i,!: lix;ir, "' #re #i*Tf*rl:i,r il"1""1"i0,"' "'-";' ; "t."1*tl,'l ;?*flf*."rr!-g|ol#i-', "i''ll JiX$L-l,l1i:i'L"il;r;*lu*'b'r"res.. ::,:ff ;"hfl ":Tflristnls 'aoobiectualasau nediierestiatt firi 't#,i1,-; ;" ftsr'"

:ilxl#lil:fi {i$t'*",**rq*it*#mi#tiH es'!e s'iadru !i'x;"; *ui aseme'ea H:l^T.::i:".ff#'i:fli;l#i,l^f

83

fc,ane problematici: unij autori eslimerzl ca de la bun incefut srgaml intreline relalii de obie.{. o iubire de obtuct prurara", duti formuiarea lui Balint, in a$a tel incit rrlnrnea unui necisinr prhar. inieles ca tdrr stadiu ,nobiedual al vielii exrrarterine.estecontenri de ei ca fiind n!ili.''. Prin ac.sl bilar4 ne plllem da seama cil .le adinc s , angajal Lotr pe un reren delicat. Texieie lri Freud rami! aluzive !i aparenr :onlrad;c1o.ij in dclinire.r narcisismului Drimar ca sladiu.tl efoluliei snbiectului'. lcoal:r lui Slrdor Ferenczi a aproi$dat leoria lnr-una din direciiile schilaie de Freud. .ea care consr^ in a orune narcisisnrul erolismuki obieciual. RadScinile naroisisnului s-ar locaiiza in 'rilfa prenJ1nll, iar amintirea G;-nntul r?cdn$riiaj- af trnC- sriii*de-ffiuffi e. lip-dl5-de corifl icte $ de excnalii ("paradis ?ierdut", virs.i de xur"). ar hrini o noslalgie comuni lulnror indivizilor". Dar perqediva rrmine mbigu4 daca lnem seamxde faplul c, ispiralia crtre o slare de tolall leerchrbihate consrituie o con$eri a gtudjrii lui Freud, legad de pulsiunea nloilii tloliunea - in urare misu|. speculatlva -de narcisism primar anobtuctual trinife deci la altematila fturdanrer1tala Fopusa de Andr6 Gteen ir Lebensnanifimut, Tt;desna* F r eude" k n s .l L i m bn ru k ma r e rtl i c i r In rtl i crea l eori pi nar.i sl snrul ur ln donreniul antiopologic. I^ Toten uhd Tahu (1912/1913).rext care precede cu p\\!n Zur EinlahrutLt tles N.ttil3nus \19t4). Freud expune un model de evolulie lbrmat din trei nari etapei prima fazA, carc se referA Ia umanitntea prjmitva $i, in istoria individuale. la copilul nic, esle cdrderizali de credinia in "alotPu|emic;a glndurjlor" $i ir "puterea magica a limbajului". Fre.d nuineste acest stadiu. asemanAtor cu slarea de visare. stadiul animismuiui, l,r c,Ie mita€a edxi n a atanf in i i,'r individ. - ceea ce nu I inrpieitica pe Frcud sal califice drept "egoisl" Esle un exemplu al alrlbigxir.ililor, deja svi,liniate, care insolesc constant leoria fr€udiand a narcisisnului primar" O contadiclie analoga apare de pilda lil1re pasajtl din rds lch uhd d^ Es (1923) care er]untl: "lr1 origine, libidtiul este in i trceine tLtncentnt ih tine lEsl, in timp ce eul este incd in lon@rc sou slab co,1twat. Sinele ltus Esl deturnedrd o pa e din acest libi.to sprc ituestiri erotice de obie.t, apoi eul a pliJicar cautd sd intre in potesia ocestui libida de obieti ;i sd se inpanA sinelui ca obiect de iabire. \la'.6r'mttl eultt! ew dc. \erLnJor, :a'ra. -si de la Atu;IJ "bifletor'"' ttet Pqrctuanallse (p\tbtical in 1940) carc evoci "eul, in.are s-a innuqazinat initial bltreaqa rczend disponibitu a libidoulai. Nunim dceasft starc

84

''::;,1:,:"'":;:,:';i:"': ,:::'.,::,:,i,::::,:,"i".::,!';,:."::[:,:,: ';.,..*:,:j

f

n .,"- u " :,b ,,i ,a,",' / r ,u h ttn ; d "' ' ;.:' ,,,i .- ,,

::iI":;I''::' ;l,lfiiill,,"'i,i,i'ii,:,:' x;lll,nj::::iill, ri::

::';:#":itf::;"$:.$:f:;:#: |x::l:*::t ;! :,:::::"^:'," :x*:f,'##"",i{!'4i$ffi$*r*,:f :l::#':ifi j":"#HillT;l'1'ff ll'iil;H';';;;; ;;;d'i ffi:rj.::]"t"

*, T,il" :ry$*:is,u# l;lll'i'ifi1ffi

.'*:'g+l'ffi #t[**i[l+i*;U*,i:if rn ohiecrur .":: :i::::it il.ilii "i:::;';;;"'; ' ' ' du:r ';Jilli;,Ji

une,,udec,i obie.1,,, de!i,\ '-i,.1,Jil ::*'ii;.'li"",iillil',1';-inferioar' din punct de veoere

", fri x*ii:l'l,*:":*f

a.

""i".".

""

,l

"p-"

nti Freud ca egoist' li

ne"nroro""r' ;; ai,"ot'e.ri'.sr ;i;Iffi:1;"'ffi Vrrstr :l:"":* risir-olll iqi,Doar i:.:lli utii rrcDirirdepali!' erotica ri

nodul'trLa{iic'

ffijii #io*t,; IH

""*dt'*"t-il;cte$e

prinsacrijl:iu] *,. rnriuo,,,,",.,imividuluiseobtrne Y::l:Ttll

*illlffiw.-":t o'f 3redecilerecte Pemicioas:' r"iifu

ii: o:-i:t'*

cel4!41.Pedurb,raFnul subiectuluicu realiratea -eare sarace$erelaliacu ''l irniinsese ore pe Freudsa inroducr noliun€a Rdl.-4@ffifi;zei'u de narcisismln Fopr;a reorie"? Analiza cazului Pre$edintelujSchreberarata cum ruptura legAtwitor de sociabilitate{i recluziuneanarcisiacadetetminauo pierdere a realitalii. Asupra utuior ac€stor puncte, L-ou AndreasSalom6 adopti m punct de vederediterif sugefnd dinpotriva ci narcisismulcreeazi conditiile cele mai favorabile PenFu relalia annonioasi $i creatoar€ a subieduluicu celilah ii cu realitalea "Erczia" l i Lou AndreasSalom€const!, Pe de o Parte,in a complera$i rcinterpreta opiniile fragmentare ale lui Freud asupanarcisismului Primar' peotru a-l pr€schimbaifir_o "a doua direclie" de sine $ftntoare qi, pe de alta pane, in a reevalua narcisismul care nu niai pnsfeaza atibutele unui siadiu inferior din plmct de vederc moral, fiind considerat ca o hsugire torbogtlitoare, pierduta de'a lungul dezvoltadi individuale $i coleclive' ca un element indispensabilechilibrului personalSiinfloririi cultumle. Din acea$n diferenta eseotiali dinte concePtiile hi Freud $ ale Iui L-ou rezulta alte diverg€nte cu nePudnll de trecut cu v€derea-, de exemPlu in ceea ce privetle teoria feminitilii. 4 - Feneia narcisiacd

inrr un pasaj d'r zw Einfiihuns desNanitnLl\' LE!g-.E"a-!3 ."i' timpul demoaii pubetnrc.Iomarca orgdndorsevak leninine t--l i tubiri de d:i;iituiri -'.Jlafc ac'dz@ t towt(ro-cl?stefe

lui Lou acea$a specificitale $rbiect d obiect, diotre sullet 5i corp in opinia a"fect Din contra, ea semnific' s perioritatea femeii ai"t-* r" patologic "r"'rl'it"i" a cixui condilie modem' accentueazi Pina la iiri'"'irr. "*"r" dezradacrnarea :i intelectualizl|ea -qaniera sa specific' mult iou endreas-Salomdexprima acesle idei in narcisismuluiii oferi a. J it r",fr"i p. Freud EiPsihanaliza" Teo'ia n'"ii direcde a ; ;;;""; odaramar rnuh Reelatuinda doua ::;;"' " tehnice' r,";, L* *n'f.aza Si o crrricaa ralionaliDltitriLnlifice{i r"&,:!y':^ ""i'"' 1" p"it'*ui;ur."uai*a

TYo:.'!d se rmPuneoe rists'- fr.ua atrrmi ca opo/iliaeu/noneu subie'r/obiecl capaciraP.de.a proPriei prin expetimenrarea i*r",i" iti.' urdi'iduale *Uoa'e cn ajutorutaqiunii musculare'riminlnd ar i"l;"" -n"putln"ioa"a "."o ln fa1a excitatiilor pulsionale Activitat€a i-i.irf "*nEl ;; acesl poateaparcaca un domeniuunder'mlne suverane'iar in@le;balaii-"ti-t*" spiritul de investigare"conirolul asuFadorinlei' li a """,i-i"i'it careesre$ rddicinaurii' a masochismului ilot.*attU*t' asirpra Yiziuni unei ^r.^" lriinliflce a*it" r" ff9ud condi$anecesafia lnainteaz'precum cerceutorul ""ii"-uti, sa diferenlialoare' pt.*a * f,r.l. i^"t " Prn cal2ctrrulei debordanr' iubireareprezrnu"ac€apuletr l.ru.f..ur ,;i'.

;""',..;;r,i."ut"

sa o lra8menleze sprnruroe rentbculara te careeiorlulleorelicse sttdduie un caz patticular aj obiectiviiatenu ar reprezentala urma mtrelor dec la bw tncepul afii, 'f""t;.r-f ' obiectivulti ohiectuluii ar fi de "gr"*i"i

bbiect con:rant, insoltd dc o supraestinnres;xuald. Aparc astfel' naj qle.stn

i+i "i;i" ""t,i',' "o* i"^". "."'trunlEa.a-1!fr;1; ""li "aii;,a'ri ,iipm"a ca,Z d" obrciti" iia,iaka aieie,ir ,i*,i,pa,tii-,inrii corrrrr.i

er. AceastAaulosuficienlanarcrsidcA lace ca lemeia sA devina

pemrutarual-preci'ntr ;ti'i;I. h4\asrl enigmadca

S @dati'pi,i.it..

--ias-Fsar€le,c'kBin'Mltri Do$lievski si umorisiul. ion?,luzia la acestpasaj ci nu este Fin util s6 @;i;ln ;a;;Ait prcconceputd de ndtwd sd injtseascdle cia"". O nimic dominat de"o idee femeie din zilelc noastre comenteaztrd€zmintirca ln felul urmdtor: 'Irt n@Ele a ce dr f narcisivdtl feneii suscePtibilsd o injoseatcn?In numelea ce. dacd nu cumra tn nwzle unei anunite etici care identificd narcisismul cu un elaisn "d" d.pdtit,? ". Narcisismulieml!-in-dgbitdeSreo cu rotul altA tuadacinrtii md adnci semnilicarie lal-,ou+ad+es-sab;mo;;;de o ocrotescde fismle plea abruptedintre ggft!lt!9-9eCi!u*-"are .1111:!.! 86

a'e$er p'rcepen exisla si ahe modalilili de cunoa$e'ea narurii inatdJa inlesnetlc inrerm;diul spinrului $iinlrrrc Narcisismul ;;": ;" ce-li a I'rmii imuiuve mlime \i rnu"i,' orfic al unei cunoqreri i"' i""*I aflamodelulin creataarristic' ..;;;;;;;'.. remeni * ** a.''1-"r-rm-13lrsiac" inra'1rl "in "i', re'onroflaff o fl o olerilld larr rndoiall .n*t-ttgr.sie. s{ dar inca{'abil netinir(eacivitizalei" -iui';nan" ii*r", r"=Atr**'*re il'..r". mod ln a reali'dtii, nici chia{ sa confibuie r" t-gtr a" ", ;Jf"" "*oa$tere

ir. .arersinanxi'za e!,r,i.ri Yii:.1..1,-.l::.:ll-:lli.ti ,D+r4+"r €' t li. i n' " l ,rt n a , m !t .,,,,t1 t..;r--.,, .i ,l er" rr..,tn.J...r:" r..,.l | r-t

r re.onurcabiti dc.,aruriz..e. dr)xnr$i 1';;;-i;;;lJnrei,rzr, de a rtev;ni /ni9 .{ ffltl. o conl':rsiune ta c.i:u.e ttrteudrrnne$e stjil lrii.ijiic_ p.jrLnr |.oil Andreas Salome, {lin conlr.n,A.iisrut :sls cet .are prcfituleaz, ..re,i r. r pulea il Snoraonlul. irr rGfrarl .t e; este te fet ie trotund fre.din tri rj iliinlel. Ea r, ine rsrfei ..eiJir.ioast ideild linirului Njeizsche !! at. iri Rilke

i. !i slarile suliere,lri,li;fi,i

geliiul

crexic. Si Dl nrrczeu: lt etementui .r.ai

tnrpl.tt

tr

t

.:t,.

"

r;tiihin

.uLrtj,.

s!

., t,.ta ..t .tr.,

:t-t rrut!]ut.urn ,e Dwnez.u.a ,( (:rednntt t hii t, iac.j hu nunti rc:!it!/ tl .ryjna iubea. <.iSi neturu - ra/.t\iar.t a dft ti Du,tne.e!: !.iiti tk,r: t. tutr.. Dntuii!t(dsld dt tt.tt/.nD,:,i tiiut.,j ti:r.;ttj\ji !:rttUtl!6 kli!,i.,tri L!l nu s ut .t;1u/ti.rd de.:n it t)ft:r.Ntt nki Duhr!..1 (or. nat j.rir.i.r: \..j alrina oterai. n:.it.Ntr; tun. .'. ]]oilrl .ri. .rilual ]:r a.elalj n;\el ixr a..esrzcu .rrrril 9! nrt crst,rcir, .st n*i 'iiralt grad i. t? r4t htt.. D.rni,lc, d!.:a ttur.t.- iDreair, ciiDAarut dir StunLlenburhdi Rilke (Foc.rul dit, 190:t). ,i,tptcttt.t ,,,, ,,ri," ,i, p,",.1* ortc. vns. l nupn nit., ru re' nat arcd n,ci uh sniii I ir.:are \.i i. la,ax,: iht inpit a, ay . ! 1 i d te ti &ttk ..u | i t.t. t .. (:e t( ,t!! ta.,t U odmne,.i !,j i . 1" ^" ; r r ' t r rJ ,rd l u l t trc n :,-,r, Brtu rd .i ri .4,," r1d:r t8o4. um;r.,.,r.. r er r L. lle i, u h ,u ,i .., t. t, .1uq,.-., d(3dri\re c.: mibititat(. de ,nr;ctue. Et sc tJtn !r'na. aerlir€itii ()ot!..t! it! pldsnuic e ne ).\it .tieti N|!(tuti, idtd .percie Llte Organ.lc :c*t, Lore(turi, priti carc rcllectedzii,.fe bercdzn li ia deciziL. rinr anttrtii.,., hrdirjdualisnul ti cutlul geniuiri se intitnesc slrf, semnur narcjsrsn)utuj. Aceasll ulofie trfirma pulilr, .1e a.re.i tjoa: .u ajlLo.u_t lurlFiol sutiecrivil.lii cosmogonice vclori susceptibirede a conferi sens ,ielii. in cruda socrer{ij de masa_ a desliinuirii turnii prin ,riijnia 5i rehnici, gi a dezridicintrii condi!jei modenre.s.

88

II Narcisisfttutdnnitiac at paelt.r

"Tinerei Viene

Putem afirma ca pent u majorilalea scriilorilor Tinerci Vi€ne, I{ofmannsrlal. Andrian sar Beer Hofmann, criza idendiqji subiectului incepe prin erperienla narcisismului n]orlii pentr-u a cnlr1a o ie$ire in arciisrlul vietii. Bsle adevarat ca aceasra solulie fi vr fi refuzda personajului povestirii lui Leopold von A\rlrr,atr,Der Garten der Erkenntnis f1895). din momefl ce isloria se termina cu ftaza: "Altlel nuti prinlulfaft a se li inparkilit din cunoa;tere ''- Printrl prezentalnca de la inc€pul unele simplolne caraclerislicepenru personal,taleanarcisiaca.La doisprezeceani. scne Ard.ian, Etwin en nui singar I nui introreftit ca ni.:iodatd tni ri,ziui trupuL ti luq.tul sd hdidu unuL in aLtul, in thiF misterios, o ria$ aDtu)apedtduhlaLd; lu.rurile lumii exteioare awau pentru el wloarca ft (1ttet) au in us; conslituiau rthele unui limbaj care, intimpldtLv. era a! sdu, rtrr nuruti v)iila v Ie conftrea un sens,un toc. o cutaarc"". La vi.sla aulorului sdu (Andrian a scris nuvela la no a$prezeceani), Finlul ilrwin devenise melancolic ti ipohondru, obsedat de o nuladie linpuriu ionrractau (flizia care ii va provoca noanea). iar viala sa sexuata era deslul de platonica: aras de tineri tprecum Andrian ln realitare), se casalore$e cu o fenreie despre care ni se spune ct: Etd frunoasd. cu ftunuselea husturik,r trccute, ih fata drcta ne intrebdm o clipd da& ne intdlieazd un tihdr vr?ran asidk: sau o inpdriiteasd tunand ihbdtrlnitd "' . Aceasrn iiinla hemafrodiri simboljza fanrasmagenului neutu care exprimi retuzul diferenlei sex ale. !i pe care And# creen o aieazl ln cent l' r 'n't a in t , 'r t r t t 'cn uhi al m l', 'nt lut ' U rl l l ri j l q f jt - m on L' ; t ul Lt'n,' ,?turl,tlt it-7',ti4r 't i', .Uaitut Pti!_!]!' lup-l t, \"uril, nu,Ih.nr1. priwr nd. iette Jie dtrc noatu Jie. .:dne imdtl.tlitate. cee4 ce este

Inlr'o zi in ca.e-Sinu $ dla soDrnul.prinlul Erwin, inca rreaz. pe jumA.areadorhrit.areo halucinalie:inrrezare$le un chip care-iface senmd;J) spatelellnei teresireiclnd aDrjndelumina in o3merl, Erwit nu mai vede o fereanra,oi o oglind{in cxrei sereflecl, chiful Si, trcnutind de dotinjd te Vnini de perck t s4lielu-ise rleddtd4mintindu-tienolia pe carc iupui. tiiu. itlercase ". Naraliunealui Leopoldvon Andriansfir$elteprin a da dreplale-anlicipindu l-anicolului hri O11oRank din l9l4 despredublu, I',trptLdrger.renrAdadlrlrt,l.a \rrinslegarade nar.isism"Prinlulr'srn 89

lntflne$e ?n cfteva rinduri un personaj sfrriu care i seamana$i care I i,rgroze$e: moaredupa a treia lntilnire de acestfel. Claudio, eroul &arnei Doeticea lui Hofmannst]t l Der Tor md der Tod (1893), esie Aiel un tip narcisi,.ct Ce ttiu eu despre,)ia!a oarnenilor?| Si9ur cA n-am cufundat in ea, I Dar cel nuh am iqeles4, I Nu am pah inril sd md contopesccu ea, | $ nici ptadd nu i-an Iast veadatd. I M-an linul deopdne, mut pe dinnunr,r "r5.spuneel in primul tablou. Mai lirziu. facind bilanlul viefii sale sentimenale. iSi arunci scrisorile de dmgosteexclamind: 'Pivel? s.'teri. picyeJ". dc Juanmk pline i de vt'rhearuroa\e ti de lahentalii, I crc2i cd atn sinqit rreodttn ceeace ele I Ceeece rAspuhswile melepdreau a spune?| Iatd, privetti taata riiala hea de iubirc, t ln carc doar eu ntud.f'ncean auzit "t. Claudiotraiestecu noslalgiasiidi paradisiace a narcisismuluiprimar: ''Copil Jiind std.teamnenitcat in sclipitile prindrerii | ;i credean cd plutesc in Tot, I O netdmuritd nostaLgieI Md str.lbdtea in yalwi tncdrcate de presentimehteI Apoi a wnit yremedcaldturiilor, scdLdatein belie I Unde intre.tSa lume scinteia uneori"". in cele din urmi insa doar rnoarrea ii procurn lui Claudio aceabelie dionisiaca,moMea carel intimpinn cu aoesre cuyinre Ridicdre! inrin|e Jricali instinctird! | Nu sint fnspdimhtdtu, nu sint uh schelet! | Trdglndu-se din Dio"Jsat , Venus, I Un narc zeu dl suJletului std inainte-1i"'3. Acelati personaj dionisiac venea, precum un duhlu. In prinlului Er$in" ( laudio se Jh,rndoneaTa euforiei 'nrimpinarea unei Nirwana complete, reculeger;i narcisiace exbeme. lx.'oafteat Din tu'nc .e moath-n 4a viap.I; tlato-tu a rua et ^ Conversiuneanarcisismului no4ii in narcisisrnulvielii se va nnpfini in .Scrirdd/€ziLordului Chandos.Existenla anterioar, a acestui discipol al lui Francis Baconera reconfortat, de sentimentulaparrenenleila o mare unhate cosmic[t "Ik intequl nalurii n1npercepeampe mine-insumi[...] prctutindeni e.am innmiu n'. Enciclopedianatudi Si a spirirului pe care Cbandos Foiecta sI o scrie, tebuia sApoafie titlul
90

autodis|Iugalor la un narcisism purtar de elanul vilal al individutui. Originalitalea lui Beer-Hofmam con$a ir a silua descoperireaidentit lii evreietli $i opliuneapenru ceeace s ar puteanumi un sioniyn esretic" chiar acolo unde Chandosaq€zamisticismul panl€isLCon+ersiunealui Paul, eroul dtnDel Tod Georgs,\a fr o conversiune mai solidd!i mai dumbiladecftcea a lui Chandos-Vom reveni asupraei ln capirolul consacrarlui Richard Beer Ho{mann. Toate figurile caracreristicepenrru criza identnalii ti pedru dephirea ei Fin misticl sau Fin narcisismul cosmogonicsinttecule ln revistA irtr-o scrisoaredin iunie 1895,adiesati de Hugo von Hofmamsthal prietenului stu Karg von Bebenburg.In micul orat de ganrizoanaunde,si sarisfaceserviciul militar, Hofnannsrhal raieqte cu deosebiteinrensiraresentimentutsolirudiniil ''Un rcnlimenlAespurti suloft de lolitudine..a ! .un k,at?aast?anr lnceau par@ in nici unfel din yialz, din viata adEfirutd, ci dintr-un te briu ciudatpe carc nu-lt,qeleg, care nd speric ti unde,daar Dumnezeu{tie de ce, nA simt rdtdcit'"'. Acea$a solirudine €oplesitoare il face pe iinArul Hoftnannsdal sa devinn indiferent la 'chestiuneasocialr". ln ciuda mizeriei salelor slovace p€ care I€ $abate: "Nu cunosc "poporub. 8i nai cred cA poporul nu existd,ci doar oanE ii zrisd, cel pqin Ia roi'i', iar conlroversa pe tema nationalildlilor ii pare dinrr-o dati vanA. De altminleri lumea in intregul ei li pare incomFehensibih: toate nofiunile absrracteli-a pierdut lnPlesul (ca $i pentru Chandosla lnceputul crizei sale)Acestei nelncrederi fata de formulele gtunorle se asociazanecesitatea de a gAsi adevaratavialA: Majoritdtca oarhznilornu' tdiesc 'tnr)i^ld, ci inn-a aryrenla, intr-un loi de al\ebrd, unde na existdninic {i unde totul es.e doar semnificalie- Af uea s, sint intensli4a taturor lucrurilor Qi,cufundar in finfd, sewul real gi profund'"'. Hofmaimsthal viseazi sa atingA acea$n dezvaluire a fiinlei, precum Chandos ln momenrele sale mistice, impregnlndu-se de prczlnla lucrurilor d€lor mai neinsemnale din lume, transfomind senzaliile cele mai obisnuire ln epifanii, spre exenrplu "ciad, tntr-a zi calduroasd, pAnunzi tn ficoarca holului, pe pardaseala incd ar?zdd'n'. Revela{ii asemrniroareale fiintei lumii au mai mula valoaredeclt toate ca4ih, chiar cele mai importante,chhr decft Ribli^. Ele at loc "cind te indrdgdtefti de ,ine-tn:t4i d tot fxtnd cu priyitea propriu-li refler, cazi in apd, precum Narcir; o,wci ai dlunecat pe panta cea bund, precufl copiii nici care yiseazd cd alunecd prin hlneca paltorului tatdlui lor in lumea vrdjitd, Iingd muntele d. cistal ti flntiw regelui hroagelor. dindrdgostit de 9l

the insuli, aliol de tiald, t. t p.dt( tt tl. D nE:?u, t n r/dt 'i. puli : texle din .po.a 1900 rra,luc cu rLia df;tale sel ut nusrij:; 9i rl ntrrcisi$nolui.a.ispunsu la crizr idenlirAliisubiectutui. Il Narcisg otnantntuL,Kiimt ti Makdft

'"," decurse din narcisisnul @i sfir$ituluide secol.Viziuneasa desprelulne 1inede acela$irnetis ca ti curentele decademe,sinrbolisreti neuromanrice, care inlelefleau sa reaclionc?e la xr4enia"ti Ia neglijenlatormaiaa erejraruralisre_ inrr un caz ca Si in celniall.mici eUte,carese considem[ca atare.se retuSiauimr,o lume a ap&enlelor fi-umoase.urde problemetedin ce in ce mai presanreate reahtilii lehnice, economice $i sociate nu mai rrebuiau infruntatelr. Relerindr'\ela poerulRichardDehnFtJosrIlermdnd ob.en;.a etemenrut decontiy $i viziunea monisia farmeazao unilate iDdisolubiti si renma cl@va din rnisiluile comune lui slefan Ceorge, Alf.ed Momber ii uito. po"1i in urmalorii tenneni: Darin in cele dn umij s.1ne cuJundan in etementut reEetat,ta cap, ul unei netanad)ze inwnate. Lrnut dinhe snnboturite esenliale cle acestei dmarleli n niste eee jiguru tui Narcis care, bt contemplintlu-[i propriul chip, derihe incdpahit sd prireasc1 re$ut qi e.tte ttunsjomltt de Alrodita In ftoare "t". Inainle de a fi fost degradarin manierism d. cetre maerlrii minori g imitatori, omanrnlul Jugendsrilutui era incircat de un sens profund: el exprifia legatua originari car€l unege pe om cu lumea. El tirgetle comururile irnaginii umare peDtrLra o cuftnda nrai u$or in releaua linjilor naturale, stfnge Si hcercuie$e lumea tnconjuriroare penfir a o polrivi pe ma.$ra omului c,re o locuie+e. Esleteren, Viala care circuti prin ornamenr conferind:r'i dinamism. in eseul s.u Gelrl ,lc. Urrpie, in capirolul ;.1itulat ''Die Erzeugungdes Omamenis",Emsr Hoch situeazds.iluriteegjFean $i golic ih conllast, ca paradigme ale unei ane minerale Ii germerrice. manifesdnd dominalia 1olali a narurii neorganiceasupravielii, -$i ale rnei arle a etervescenfeiorgari.e, exprjmind o ..caprarea vielii. Si un fel de ..a doualilosofie a narurii"'. Ornanentalismul epocii 1900apa-{inefi.;i nici o indoialaacesteia douacfegorii a ..goricului', in acceplialui Bloch.

92

Pi.1o.a hi Klirnl c.rnriituie !nu] dnr ceie mai hune exenple de trnsptn.re a a.esiur "orrienrenl .osnrogonic,. Fiimosul ponret al Adelei 8k,cl Barer eslc njr ad(vnr:1 dez!'il omanrenlatrochirl abia daca disl,igc conlurLrrieroc'1ieide cele al. lapiseriei, argimul tj aurul sini raspindilc cu rol atita.isipi c: pe o icoala-bizrnlinn; chipul femeii devine un etenenr ,tproape s€cuidar, lolj,- 'in decor- In peisajele din care in1agineaumaDae$e absenti. lomrcle nalr.Ie derin omamenrale,ir prelucrareaculorilor se inrudeste cu .ed d N; r r l. lor lur ( lJr Je M dner . r nu dr , , I n; jur ; r n. r r , ir r r enrsit r , i , obs"-rviim atent bogrilia oonvelor penrru a dislinge conlururile cerrlui. paminlrlui 9i vegetatieiLa KI;ml feminitabr corespundeunei s|ari fuzionale crre simbolizeaza omanrenlul. Comentind pioturile expusela r,/,nr.ln, de ta Viena din t908. crilicul de arti Ludwig Hevesi insisra asuFa: ,p,n tui ktimtian: acett etementproteiatm, pincipiu .rnadentd pth etetehld. O natc e oriSind) naleabila la neslir$it, ce paat. fi netezitd,increlint, tndulatd, tnno(htn. N.)ri scintetetl'ri carc capdtd bdte toru.Le, lut|er fuLguftnt ti lit th.j de JarW, plantd ag,il.itaate, legdtwi de nedesldLut, r.ljt tiroind g rtku intih!. il reden t pe Kliml cun id din natuft ac?astd materie n Ei{:d. codtti inpletitd, todmd bucfu, cd naterie prin4 a unei inu|indlii iNentie. Gtitint in a.:etk linple schile, M intr-a stenoydJie, retnenii nahah ai arjcdrei tnurgna! artisice, irtte dintr-o riafi cit se poate de lre,". pemru Lrdwj{ Hevesj, aare rezuma ,rci convinserea prorundn a tusend*n :ut|'i. omamentalismul nu are nimic de-a face cu anificiut. Controlat de geniu, on $enhrl se ive$te din viara'_ El face vjzjbil etanuj vilal_ Nu aie nilnic arb'tar: Hevesi insista asupra nuneroaselor s.hile pregrliroare dupti natwi care per1tlilcaplareaom:imentului din abundenlaformelor reaie. La celilall capal al mxrelui lant al Vielii, in universul Iui Ktimt domesle moaflea: bltrlna din."Trei viree ale vieii,, fragiliratea uneori vtaguira ir lrupuilor lirlelelor fele, infloriren Ireoaie !i deja recu$ a peisajelor. qrera lui Klimt, de exemplu in fres.ete destinale UniversitAlii din Viena,;s€ insufleliti de sentimemul acelei VeryAn|tichkeit. Ludwig Hevesi scrir in acelA$i:nicol: Pririli noul snu tublou initutltt Dannia mo4ii.. Cite nr? a ttetretut ,ara acca.tt.t in .tala de disecjie a pnJesorutui Zu.:kerkondl n.senhid lebil, rhttu a extige dit atit.t nutatte un asetnetlea joc tirid ,i increne,|i! tit culori qi linii. Cddar,rcte rtitizdteptutes( hlayntle de tint iii dlbe, pttate de un cuteit misrc )s,.th tinp ce {erpii de un alb&tru ihlunecat, sublbi ti eidstici, ch tapul.:tu,it ca r4!e re|ine ale ,iermibr, rc desctndcesr"''. 'Narcisis'rntl omaneniat,' $ne lindir de co$niaruri_ Ca.i

93

t

I I narcisa,ne arnintette mitologia geacr, esle $ fl@rea divinitallor chioniene, adica subteranc !i infemale, floare seducitoar€, tarcinanE, care poate provoca moartel Plularh explica de ce: narcisaare p narcolice. Unii -ropriet4r au sustinut chiar ci "narkissos" provine din 'narkd"". Viala ti moarteasini confundabileln omament.Uneori omamentullnffemsne$e viul intr-un lical ucigitor, alteori fl beacl inlr-un curent vital care-l depAt€$e-Oiamentului i se aplica perfe4tdistinclia dintre narcbismul vie$i $i narcisismulmo4ii. Ludwig Hevesipropuneao inreresangparaleli lntre HansMakart, marele decoratat Ringst4Se $i ana noua a Secesiunii.Sub pana sa,Makart devine ^l narcisiac, instalat ln alotputemicia propriei subiectivitlii: O un demiur8 calitat. esenliald a nbdernilnr de axdzi est. cd ei ttiu din nou .sd wdn Mtura intr'o naniefi ornamenbb. Ei spw astdzi oruvn4ntal", altdda.d le spmea "decoratit"' [...]. Hans Makart avea cwajul -nu, nu era cwaj -, spu inc(tpdlinarea- nu, nu era nici incapqinare, ci pur ti simplu o evidenld inconttientd &tre-i locuia fiinp -, dz a consideralunea tnteagd dintr-un punct de vederc unic. Din punctul sdu di wderc. Adicd de a wdea l&rlea intreael ca pc ceva decorutit,, undr contau d.w aryenlele, iar nu intrcapa lundamcnrele 1...1.EI insuti.m o Naturdin stat. fi reorpantz?ze 'tun

kco4uaoar{@E;;;nMl;T4ijno.;n

en

r aia-infi.l.

*-a,i,prii.

oripiMl iat-e-lusc-1io:Iz-ne--<*ipin6litale

iii',i"'s;

1...1. Vis l

r?inn6inrrea1aip?rdA-[rtfr;Gii-. ltlnsn'l

Ju8.nL$iL1jllJi, discipol al lui Makai, se idertificn cu Narcis-ul vis4tor descris de Andre Cide 9i cu artistul narcisiac analizar de Lou AndreasSalolni. Ornamentalismul,Irserdrt j.ului, a crmi inflexiune vienezn o reprezi a Klimt, este lnsufle$t de o ideologi€ anistice unde se articule^zn ambilia orficl si cosrDogonica(sa dglefmini -viq4-ql_19!beasci-?rin inlermeniul omamenrulul i!,lolindu€Lcrlriuqurite p. junLtale -arcunceh Natura). $i pe de"ald pane pe$peclivismuleminamentesubiectiv,legitimat de geniu (limbajul omamental iitemeiaz, un strl centrat pe "punctul de vederc" $uveran al creatorului). Din aceast{ persp€ctivi, omamentul constituie scmbul distinctiv al unei viziuni "nietzschcenC' asupra lurnii; evoclnd panjciparea misticA a Artisiului la totalilatca cosmici, Lou Andieas-Salom6 wecizat "Pe luntlal rcAdsim insd id.?a cd univ?rsul nu estealtceva dectl " ;;;iEmlaa*ituzF-cin--deluritr-del-ou nctiu,?aft at-Eo;n'=fr Aj]dreas-SAlomdin teoria sa desorenarcisisrnul aflistului ca "rcintuarc.r. crtl r? tenpora.d la fuzjlLea orisidni - Si ca-rEptfnF5fi6A-Ein;lit-d'a '+_#---j-

taponeazd.l tn nnd con$i?nt laiitiP_tnsu+t, ci ata cum s? raport.azd la londul conun,la acea copilbie esenliald a tururor indivizilor'"0.

94

PARTEAA DOUA

I MASCULINE CRIZAIDENT'ITATI

Ir I Scheber,Weininger' Hofmdnnsthal

i

I

tt

Difercnlele sexuale ti bisetulttttdtea

""liJ::' i ':;:,:fi ":l' I I fr 'l:,ffi ;l:"".11;fr ' ::::li:"i:,TI;1.: in 'omunroaret'( i ".f"!.''"ti;flii ";,''''mur cosmotsoni' auuneremenr siu intjiutar'Die Frihis in studiur "", #;fi;i;il i"ii-r-"

w. win;icot, ;';;;, ""numeqte ealai ' o juisare asemandoare ". ort;"*i"", 'rr8a'n!i

I

I ^ #"f;i'J; ::';:J'l;*: ffiii/,' lf-r,;i,j,xnx ",::;;':i,'i: *,'!!,:i,::i::::::,:'{:xi:;,TY:':':;i:i:':# exFrien(e rr' unei asemenea r"J r.;.', n.opiluh'i carespunde hsexuale "',.""i". ., l comparamcu roculi birii lem ";; "r-"*

;'*j:$.1#;ruf lfffifi.j!:"fril.*,fi *lk:"*::;;.:f aiuneemla concluziacA masculinulimttract'

*:l':lilL *.1'f,:,r*:;*'*if**'";tr':"f Aeea$r' 'i?ii'"i",.i'"iii"i,::' tn si puremvorbiti deun elanpuhional. ob'ec' dE ideez pu' t"'inin ctl 'slnur" +ust'eazi l"iilT"a;;"";..r; '"riaitir. rcspins tn ctllitate dz "':;;"

^ai"^ ",','",

a rtnui obiect cate nu a Iost incd subiecdr'\a Ple.ind de Ia aceas' experi'lltade ohi'cr

'".r^i,uro.rna.'p.';.nt,aesubiedobie{tivcondilea;'I#i;Tlu;':il;;l care intemeiazicon$rrnlauner rdendraliO 9',1

(sen nu se poate intetheia decit pe sentimentutde a I. Sentinentut de a fi csteant @ uut a-tr-uha-tu.r.nru cn ifta nu a nni. atkeva ded! "^Lrat i.lentiarea [...]. Aceastdprihd erperienld inau|uredad taak expetienlete de idrntificatecarc yor u.na'a. Pu.em deci completa concepfjatraditional4 reluald de Freud, duDi care masculin = acriv, feiDinin = pasjv, cu adauglea c6 feminin = a fi. Acea$a inradalinare intr-un a fi provoacainvidia barbarutuifa(a de femeie, penrru ca el consideri.poale pe nedrcpr,etemedulei feainin ca pe unut de ia sine irfeles. Wiruicott enunla urmatoareaconcluzie: Cind etinentut Jata Ia sugar Uatd"sau_b,iiat) ftu la pacient descopernsinut,inseamndcn a f.st reedsit acetself [...1.After beins- dDin|end bein| donetoo.But first, ie;ns tiupd aJi-.aface Eia acceptasd se.tctioneze astqra k1.Dar nai intii esteaJi):". Nelini$ea civilizatiei $iinlifice { rehnicese rraduceprin sentimentuiunel pierderi a fiinl€i $ c4urareaunei resrauraria comunn4ii originare dintre eu si lume, firuocosmos qi roralitare_Di$esiunea de mai suspennite s4 tnFlegem de ce criza identitalii se traduce in chjp natuJatprinrr o crize a elenen;lui mascuiing pdn nostatgiaetementuluifeminin.,pierdul,., ca evo;area unui paradispierdui. 2 - Nosral\ia femininului Fred critica aceasdlorma de reacliela condiliamodemala inceDurul eseului s.u imirulal Daj Unhetn|cn ih det Kuhut Cum sa explici s€ntimenol unei relalii tnrre subiect $i Iumea i,rconjudloare? Frond;rete exterioareale eului nu se abotesc-inlemitenr _decit in srareaamoroasi Si in unele maladii mentale".Poarefi vorba qi de indepafiaraaminrire a prim;i virste a viefii, ctud bebelu{ul nu Si disringeaeul rle obiecreteexterioare. de dorinlade a ryinstaurcun natcisLv nettm ar". TorusiFreudnu \ede .n acen seDrimenr ocearc o dimensiunees€nliataa retigiozirr!i,. -rru p\re t.a/? n"ptAcut\tn tu.te? .u darc nq,irabite . adaugael. Odai6 respins pun€iul de vedereal iui RomainRo and (care,tn aceastacontroversA, nu esre decft reprezentanrulunei sensibili{ili ndscutedin mjsticisrnut sfi4itutuj de secoU,se poare reveni la concepliaclasic{ a irebuinlei retigioaseca dependenlt ti solicilare de r'ob4ie patemd. Freud opune deci ;dau mai mulr I egeaTataluiunurrnodelfuzionatde rjp ftare.r'. Tralamenrl va avea dreF finaltare \onsotidareaFului. domeslicireaafecretorsfunile prin t,€dr ul cuvintelor deci rocmaiconrr-driulw|ei deconsrruiria fiontieretoreului, care I ar pune poale odatn mai mult in conract cu non eul_ Freud contesri valoarea 98

culturau a sdrbllorilor "primilive" celebfnd $nrile dionisiace ?ntr-o undepsihdalita iii Fezerv, damniraleaFaptulexplkr crvjti/dlie 'nodemr. disranla pe care a pasEato totdeaunafali de nictzscheanismsi scriilorii reDrezentativiai modemititii litemre. in tlO: apar doui c14i destinateunei celebrita! erceplionale, ambele legale de tema crizei identittlii masculine:Denkwtardigkeiteneines Nenenbanken A lui Daniel Paul sclreber gi Geschlechtund Ctu akter fui OLlo Weininger Prirnul esle aulonrl unei relatiri autobiograficea ceeace^ Freud va considera drcpt un caz tipic de paranoia. Identitatea sa rnasculini se prnbu$e;te, voci vorbesc ln interiorul siu, devrne femeie !i se auto' lncredinte^znln scult timp de valoareaFofeticA a experienleisale: devenind o nouA -Eva . pregalesleremnoireaunanilalii. in ce I prive{te. Ono Weininger constat contuzia cu neputinli de solutionar dinEe masculin $ feminin in sinul urnanitalii contemporane.Aceastabisexualizarea culturii ii inspiri maximul dezgustc?ndl{i da seana ca, ln realitate, elementul feminm cittigd ter€n, iar elem€ntul masculin s€ aJ| i'I plini decadenfr. Otto Weininger pome{te atunci o lupti neobositalmpoiriva a tot ceeac€ considera a fi feminin in cultura !i in sine insugi. Se sinucidetase luni dupa publicarea ca4ii sale, la douAze.i Si trei de ani,ln octombrie 1903.Aceste doua destine individuale condenseazAin mod spectaculosceea ce lntelegem aici prin ''c.iza identitatii masculine". II l - Fenininrca Prc;edintelui Schrcber Daniel Paul Schreberunnaseiffe 1884 1885 un prim tlatamenq condus de psihiarul Flectuig.la Leipzi8.p€nru. ipohondrie. ln I89J. are c'rci4. I de ani ti recenta sa numire in impofantul posl de he$edinte de Carneri la Curaeade Apel din Dresda ftcununeazd o adevirati ieut e prof€sionala. "Sarcinile prcfesionalr care-mi rereneou erau enonLet...1 iA ala fel ihcit k capdtul cttona sdptdnini s4ferean deja de sur,newj intelcctual"'. Schet'et viseaze ci maladia sa nervoasi va reveni St" "tntr-o dithineafi, pe ciad tu4 afan tncd in pat I...1 am sinqit o senzaliecarc fti-a prctocat un efectjoarte ciudat ctnd h-am Stndit Ia eo pu.lin Mi tiniu, cu spiri.ul conplet tredz. ba idcea cn tubuie sd fi fost foarte plncd sd fii o feneie pe cale de a ndi o acupldre"tn. Cnevz zlle mai t}ziu, se duce la Leipzig pentru a se lngriji ln clinica psihiatdcn a ProfesoruluiFlechsig. 99

Tot acum incep ti ulunoarele sale experiente. Mai intli Schrcber descoperafmbajul nervilot: In alaru hnbajului umn oh4nun, erbtd ti un sai de limbaj al net'rilir, d. cdrc in nod nomL oanznii sddtafi nu rint congtienl 1...1.Curintele acestuiad.ihwmn sint rccitate tn ftcere (precun ik oralia mzntald, la care ctedincio{ii sint iNirali de la lndqinwa drAronului), adicd onul tEi incitd nemii sd producn yibralii corespunzdtoarewrbelot"' . Schrcber estimeazi mai 1n6i ca nervii sdi sint manevriti de profesorul Flechsig. cste a det mat acfiunealui Dunnez€u capabil si puna ln -singurul acjjune,lmpotdva voinPi individului, r zele divine caredeclanieazafimbajul Dar Sch.eber s€ resemneaz, cwlnd la "kndinta, intcrisd tn o inea uniw.tului, de enas.ulare (Ehtnnnnun{ a Jiinlzi ulwne supusepe te.men lung Ia actinu acelor tuZe"". Caci planul de diriguire a universului prevede, in c.rul unor calastrofe care ar distruge umaniraaea,posibilitarea renr{terii speciei umane. Unicul individ supraviefuitor, "evreul rascitor", lrebuie sa fie emasculatSi rra,rsformath femeie, pent a puiea aducecopii pe lume. Schreberse Stiedestinata fi a.el din urma b{rbat, dupe ce decaderea culturala$i moralava fi decimatOccidenlul.Mai alesuna dinre viziunile sale dezvnluie grava crizn a poporuliri german,ln speciala protestlntismului, care ar pu|ea deveni prima victiml a sfir$itului lumii daci un erou lup$ror nu i-ar lua aplrarea. Schreberse mai aratapreocupattot acum qi de asc€nsiunea calolicismuhi.a iudaismuluisi a slavilor'r. in acela$inoment, afld citu-"u est" lo"itr a" t"pri ti ciumt Pomene$e "LeFa onentalis", "l€pra indict', "Lepra hebraict', 'Lepra aegyptica",Si de ciuma alba-sri. ciuma bruna, ciuna atbi Ai ciuma neagra.in tot acesttimp, feminizarea iui Schreberprogreseazd,dar vestigiile vechiului stu eu rAmfu vn '
100

rezistase ptocesului de feminizrie. Dar luna ooiemb'rie 1895 constiluie c) cotitura in viata lui Scfrebe{ ln acedstdperio.tdd semnelefeminizdrii de Pe truful ncu,l?\cki'?tu a t.1? tnhit? ln, nu Mt putcan sa'ntiar'rtJ scopul inanent sprc care daceautodte acestea ln noptile imediatprccetlente dacd nu at fi crezutcd trebuie rd nd opun cu toatd hinla nca, asc ltivl de o nesdire a hindriei lirile, pdrlile mele fexuale nnsculirc s'ar fi rctractat cu ader'atrat;aft de aprupe era tnplinnea niracolului". Volupta@asufleteasca pe care o experimen@^zaPresedinteteschreber a devenir ati. de put€mjcd. lncft el sirnlo in brate. tnlini, apoi in picioare, slni, fese Siin celelalb pa4i ate coryului, senzalia trupuloi feminin. De acu incolo dereni pentru mlne netndoietniccn udine/i lunii reclama inperios ettascularcamet1,cu saufafi yoia mea,{ cd, in cansecinld,nu putean enMi Jac ninit ttltcew decit sd md rcconciliez cu id"ea netdnotozei nele in fenEie. CD6etinla et@sculdrii nele nu putedfi decita fecundarepentrucrearcauneinoi ulmnitdli [. ]- Din ace.tctipdam inscnscultulJbni ixaliipe stindal.lulneu"'' Umeaza apoi mai nulte capilole unde Schreber poveslegtederalial percep(iile sonorecare i ajung la urechi, limbajul singltar carei se adreseazi. apoi conc€pliilesatecosll1ogonic€ Ei teologice,At fnte stlDselerelalii care s au stabilit lntre ordinea lumii, Durmezeu $ el insusi. Temindu-se ca aceste descrieri sa nu fie puse la lndoiali, iti inviu judecarorii sI conslaterealitatea nelamorfozei salein femeie. Ultimele pagini ale memodilor lui Schrebersl autojustilicalive. Nu a pierdur ninic, €xplica el, din scrupuloasamoralila€ carel c.facteriza pina la boala sa. 'Voluplaiea sufletului" li este dati spre salvareaspeciei umane ti nu penru proPria-i Plrcere. Este aidoma acelo! pe flamuri cuviniele"voia Donnului". Ce se va crucialicare$i lnscrisesera inlimpla cu el pe viiior? Daci Schreberar fi murit, misiunea care-i revenea lui Dumnezeu deveneafoarte deiicatr- i:n orice caz, plnA la improbabila i disparitie, Schreb€rse simte destinat unor sile glorioase. Nu se i,'rdoie$e ca tribunalele ii vor reda libertaiea ti ca uma,"itateava onora mafiitiul sau' asemuindul cu lisus Cristos. ln 1900, lribunalul din Dresda ll declarasepe SchreberiresPonsabili; pronunlasepunereasa sub tubla. lnre oclombrie 1900 ti iunie 1901Schteber redacteazacea mai mare parte din "Memodi", inilial destha@sa convinga j stifia asuprasinet'lii sale mentale. fu 1902, oqine ci{tig de cauzA:tutela esre ddicali, Schreber ptueselte azilul qi poate reveni priflre ai sit Publicaiea "Memoriilor" nu face nici o senz4ie, iar farilia obtine ca ne\tudulesa fie rerasede pe piara.in noiembrie1407.Schreber exemplarele

101

esle din nou intemat lnlr-o clinic, psihiarrica,ln l,eipzig- Moare ii aprilie 1911. In acelati an, Sigmund Freud publica imponantul sau eseu despre Sckeberr6,iar Jung ii consacrAde asemeoeacfteva studiirr. De atunci incolo, cazul Schrebereste consideratca unul clasic ln analele psihanalizei qi ale psihratriei. A servil drept referinla constantelui JacquesLaca4 de la teza sa djn 1932.D. la psychoseparanol:aquedans se! rupportscr'ec la penonnaift, plnA la Seminarul despre psihoze din 1955-1956. Printre cele clteva inrerpretiri independentede psihanalizA,o putdn cita pe cea a lui Elias Canetli di'] Masseund Macht" . Psiioza lui Schreberparodiazefttr-o manierAtulbudtoare figxrile literare ale depeNonalizArii$i ale rccoostruirii mistice ti narcisiaceale eutui profund, studiate plna atunci de Hofmannsthal,Rilke sau Lou Andrcas'Salomd.Cmd vo$etre despre"limbajul nerviloi' care se face auzit 10 el de la lnceputul bolii sale, SchrebetfoloseStejargonul cel mai rtuplndit printre contemporanii s6i: este foarte bine informat asuga stadiului cercetarii psihologice !i psihiaaic€, irr "Memoriile" sale atesta de exemplu o lectur, atenta a lui Kraepelin. Nll e de mirare deci ca viziunile lui schreber drnintesc de de.laraliile lui Hertrani Batu des?re nervozitatea arti{tilor modemi. Cit despresumbrelepronoslicud ale lui schreber priviE la decadgreaspe€iei umane qi apropiatul sfttit al lumii, ele afidntesc discursul literar despre "Decadenlt'- ca qi delirul hi Schrcber,acestdiscursare drept caracleristictr aansfomarea unei crie personalelnF o fdtff*rtri* generalizintL Sind.omul depersonalizarii, al dislocirii "eului", implica situarea lui Schrcberin seria marlidlor l\i "uftetabareslch". Dar [j din contra, cazul lui S€hleber permite diferenlierca mai subtilA a unei dimensiuni esentiale a deconstruirii "eului", de exemplu la personajelelui Hofinannsthal-Identitatea 'eului restdns" pierdut este cel olai adeseao identitat€ legati de elementul masculin,ln timp ce "celelalte stiri" la carc eul aspiri (misticism, genialitare, .ompletitudine narcisiaca)rcrctiveaza ebmentul feminin. Pentru a desemna aceastaidentitate superficiali $ fragilA inlAtuat{ de psihoza sa, Schrcber folose$e o expresie gesii\rt 'fliichtig hinqenachtu MAnner". Ace{i oameni "bacl6s i Ia six-quatre-deux",cum suntr taducerea francezn a lui Lacan, slnt infirmierii, pazrdcii, doctorii care populeazA noul rnivers psihiatdc al lui Sctueber ;i care-i ins?iri cel mai marc disprel- Dar d€constuirea identitelii "masculine" . eului este lnsolfte de o vehementi rczisteng inconstientl aceastadevine la un ltroment dat atft de puiemicr" lnclt est€luata decizia provizorie de a fi lasat "de panea masculilor"; Freud

vorb€$iein legAturac acestepisod despre protesrviril" ft| sensulpropus de Alfted Adler' 2

Basmulcelei de'a 672-a nopti ' al lui Hofnannsthat

Din acea$a perspeclivi, putem recitt MArchen der 672. Nacht (1895) al lui Hugo von HofmairNthal ca pe o povestire a crizei identitS{ii seruale a unui personaj masculin carc se simre, cu o groazi crescindA,invadat de fen nitate. In interpretarealndeob$readmis4 a lui Richard Aiew)r4, acest"Basm" reprezinu o noua parabola pe tema oonvenirii estetutui, egoist Si prizonier al paradisului snu anificial, la viala autentica:personajul..fiutui de negustof' se inrudestecu Cl^\dto dtn Der Tt und d.r T.Jd.smulsdin vis€te sale de lo4a imperioasi a vielii care-l pedepseEtesub tufaiqarea mo4ij. O variantl a acesteischemede interprerareconstain a tnlelege ..Basrnul',ca p€ o istorisire a "crizei de maturirare" a arislului sau a poet lui care rrebuie sa moara inaintea -pre-exisrenFi" sale eslerice (expresia ti aparline tui Hofmannslhal), sa ti piade genialiiarea infandll inlemeia$ pe iniimirdea mi$jce cu lurnea,dacavrea sA atingeexistentarduftA$i sa doblndeasca o idenritateaslabila''. Dar acesrelecturi nu sinr suficientepenrru a explica de ce "cAliloria inilialica" a fiului de regustor capi{A foma unui cosmarango}sar, a unei adevarate coboriri in infem", dupaexFesia luj Marcel Brion". Prolagonistul povesririi esre un exemplu perfecr de personatitat. narcisiaca:"Un linir fiu de negLsror,foarre fnrmos, $i care nu aveanici ratA! n'ci mana, se simli, pulin dupe ce lmplini douazeciti cinci de ani, dezgusrir de frecventarealumii ti a socier{ii"?r. Prefern rovarisiei prieienitor sri o existenfa solitara !i nu suporta prezenla nici unei femei tn preajma sa. Se consacrnlngijirii propri'rlui rup ti a frumoasetorsale rniini, iar imaginea sa ln oglinda li ftzetle cea nrai marc lncitudre. Decoratia inreriorutui in ctre raie$e nu ale a invidia cu nimic pe cel al lui des Esseintes;covoaft, vaze, tampi, lemnarie $i bibelouri creeazAin juul lui un decor ale carui omamenre lntruchipeazr, rezu fndule, formele hmii: "Re.unoirea in combinareaoma. mentelor o imagine vrijilA a minunAliilor lntI4esure ale lumii'.". in cn4il€ q; versurile poelilor gise{te adevaratavial.{ iar estelismut seu cuhEingaztrcu. viziunea 'frumoa.s€i sale mo4i"; "Spunea: (Pa$ii re poartn ?rsprelocul unde. lrebuie sA no.i>, d se vedea, frumos precum un rege rfieli! Ia vinebale-, inaintind subaibori ciudali, spreun destinextraordinar!i n€cunoscut,'.r.

r03

5 ta Ji

Esleinconiu' de paru se.wilori:o bstrina' a cllei fiica defiIrclil ii lusese vreo optsprezece doicA. {i care o inlocuie$repe rnamadisPatuta;o rinira de cu fn'cte !i plalourile la masl a(tuce z'lnic ca ii ani, de;precrre n; s€ spune $ line fiul neruslorului are de femllrralir seduclirle Eb ir,cameara Dariseni. ' \ Iuni m;rt'' uPe' al ni'lPrt' fenlininii aPare.a lnhdiul o.n*. o..r,*l la inlilnit un serviror birbal, ,?aicqi nririre "'. Mai esteir anturajulsauti un fo4i o chip evidenl Petsiei,careexercitaln o receptiertatade ambasadorul sior: Mantlesi pentru stdpinul sduw rar de neg ri.r"i *ro* io-""r.t* nvel ataqnent, anticiPindu-id.rinlele $i 8hi'indu'i intuitit' 'nbiciunitelt Mi rddifi k' i'tcLinate siua la ndul nnlni|esfi dcesta riuniLe,int-ath in(:h o Primatuiburaresravadin existenFliului de neguslore$e provoca6de in casi adaPoslea'sca sn o ietiF pe lare se invoise ca balrlna Suvernan$ ani, i se pare inchisa ti de e."rtra rinatr, in vll$a de abia cincisprezE inlr'un eiande furie $i de disperare's-a d noatle nelnleles.De c€ aceasla. i se pareca fereastrr.rinindu-selCtudvine la cApadiolei. iiului de negusro'r estenelilll{i'rot: Deo(latded desLhiseochii' Prit'indu t clt acesichip de copil 'ti rdutaciL's t1tl)i' strtngihJ buate 'u furie { \tdptnindu ti ae, it,rci"L "n a suJerinla,se tutuarse cu lala la Percte' crlcintlu'se astlel Pe pdrlea 'dnxd ie' ea-{i wrz o nuanld Pierdu trwutii. in acertsi clipd chiputtirid cdpaLn t uiottinta si aazuca noartd 'tnpbzilia a tetioira '" N" vom r4efeg" cu adevaratsensulacesiei"furii" de copil decil la celei,lc a,louatr4i a pole'lirii:dupace ' plrnil o :rrisodede rnceDrrul seant!penrm {imreti el o lune \ rolenri\i t:i fiul dc netsusro' arneninltue. 'Ia prima iata de ceeace, cind era c.pit it inlwia rctdeautut iuhirc anxioasd 'pe cdft o nnnifesta tdtll sdu Penttu ttt ce T|onisise pe"tr hasAliile 'tnptdntdite subhottelenaSa,inutuildu' Pentru ti inseniihili' 'L'piiifrumosi furie o impinsese tip de Aceli$i oipct"le p,eocupa,il,,rti neliniqtiivlle'"' j neglijal de simle care se se airnce pe fereasiii: gelozia copilul oe l"rila tatalui)carei preferape 'copiii insensibili"'oueclele iatal (saude subsritutul li ln mastrzinul1atilui slu Flul de caleiiilor acun late la fiul negustorului incercase aceea$itune la adresapropriului tatd; fetila era dublul "egustor infxrtil. Violenlacareiai sesupusese ea,$i pe ca'e el n o inielesese' eului snu l;i insuii, identificindu-s€cu ?npoEiw enercita et o violenleipe ca'e corcspundea de reinloarcere la starea de propria dorintA imag;ea tadlui $i retuhndu-$i copitarie,dar 9i la sferamatemi,femininA-"'

104

i4elegern la inceputul ceiei de a doua pd4i din "Ba$n" ca acele ooleclii de bibelouri decorative!i de op€re de ani acumulatede estel l$ daioreaza valoareaafectivl unei identificerj cu tat{I. Dar, de la o rreme, fiul de negustor se lndoia de acest simbol al forrnei de viate pareme: Con{tientiza' concomited cu Jiunu.tetea lor, goliciunea acelor luffwi; Stndul tw4ii nu'l pdfisea niciodatd pentru multd ',Yeme"' . ldenlificarea cu taidl se traduceain visiri megalornanepe tema marelui rege"i fiul de negustorse vedeamurind ca un rege riticil la vinetoareti citea cu delicii isloria glorioasea rizboaielor unui 'rege foane mare din timpu.ri recute"" Curlnd, aoest"marc rcge" va fi explisil desemnaica imagine a iar4lui: ln clipa ln care lsi inlelege furia de copil lmpof iva dalui carepuria mai multa afecliunebogdtiiiot decft copiilor sri, isi di seanu ca rnarelerege al tinpwib trecuteur rt mwit dacd i s-ar Ji luzt grile pe care Ie cucerise ". Desi liul de neguslors€ identificAcu ligura patemi a "mareluirege', etl sau ramlne extrem de fragil. PrezenF servitorilor ii lillbura solitudineai acesria se tn\)i eau in julu-i ca ni$e ctini $i, de{i nuli se adtesadeloc,ii sinfea nereu prcacupal sdJ seneascd bine. De aceea incepu $ !. gindeascd din cind in cind la ei"'". Aceas$ nelinilre a fiului de n€gustorse' transfoma intr-o adevaratl fobie in timpul verii urnatome, cind se instaleaza 'insolit de s€rvitoti lntr-o casa de Frn; se ctede s?ional de ei !i nu se mai glnde$e declr la ei: ii simlea tfiind ndi fiu, ttgi intens decit el insusi Penrrupropria-i penodnd sinlea uneori o uIoard induia€ares/.luo oarecare nira,e dat ci it ik\r.inu u mtrtc\oala an|lasa'. ln mai mulie rlnduri (ln lnsemnarile sale la Gertltlecht und Clnrukter de OBo Weininger, lnF o scrisoare catre Stefan Gruss'"), Hofmann$haf propuseseo paralela intre acea$Afragilitate inlerioara a fiului de negristot Si lm citat al lui Keats, care scria in 1818: Cthd nn allu in aceea€iincdPerecu ahe persoane, iri dacd nu sint cufuhdal [n meditalid asupra crcqliilor spiritului nzu, atunci propriul neu eu nu se mai sinte aldturi de el i":u.Ji $i idenrnaka liecdrei persoaneprezente incePesd exercite o pres.une asuPra mea intr-a{a o ntsufi lnctt in scurtaimpnn simt anihitat"3' Peftru Ke,:E ttt'. prin cl, pentru Hofmannstlal, fragilitatea eului caracterizeazagEniul poelic, deschiscalre lume qi cltre celilalt, deveninrisensibilitateln starepura Paralela cu Otlo Weininger ne permite sa ptecizlrn adevamtanaturd a nelini$tii carel macini pe fiul de negustor.La cltevapagini drpa analiza genialnalii ti citarea lui Keats, Weininger proclama il Geschlecht und

105

I

:

)

,

I I )

)

I I )

I I I I

esle din nor iJiemalintr o clinica psihiatici, in Leipzig.Moa.e in aprilie l9ll In acclatirn, Signund Freudpublicl importantulsiu eseu despre schrcber',irjung ii consacra cftevastudii''.De alunciincolo, de asemenea cazul Schreber esle considerar ca unul clasicin analelepsihanalizeiSi ale psihjatriei. A servil drept ref€rinla constantalui JacquesLacaq de la teza sa diJJ1932.De Lupsychoseparantiaque dans set rupporrsawc la personnaliti, pina la Semharul despre psihoze din 1955-1956.Printre cele cileva interyretari independenrede psihanalizi, o putem cita pe cea a lui Elias Carcrn din Malseund Machl'". Psihozalui Schreberparodiazalntr-o manieretulbwatoare figurile literare ale depersonalizarii$i ale reconsFuiriimistice qi narcisiaceale eului protund, studiateplne amci de Hofmannsthal,Rilk€ sau Lou Andreas-Salomd-Clnd vorbqle despE"limbajul nerviloi' care se face auzit in el de Ia incepulul bolii sale, Sclneberfolos€Stejargonul cel mai raspindit prinire contemporanii sai: este foatte bine informat asupra stadiului cercetarii psihotogice Si psihiatice, iar "Menoriile" sale atesta de exemplu o lectura aiens a lui Kraepelin. Nr e de mirare deci cn viziunile lui Schreber dmintesc de declarafiile hi Hernann Balr despre ne.vozitai€a afittilor modemi. Cit despresumbrelepronosticuri ale lui Schrebercu privire la decAdbreaspeciei umane li apropiatulsnrtit al lumii, ele amintesc discursul literar despre "Decadenlr" - ca {i delirul lui SchrBber,ac€stdiscu$ are drept caracterisdca lransformareauneicrize pe'sonale1n,do K ubw kritil generalizan$Sindromul dep€rsonatzarii, al dislocirij "eului", implica situarca lui Schreberin seriamanirilot fui "uvettbarcs lch". Dar !i din contra, cazul lui Schreber p€rmriediferenlierea mai subtilA a unei dimensiuni es€ntiale a deconstrujdi "eului", de exenplu la personajelelui HofrDanisthal.Identiratea "eului rcsEins' piedut esrecel mai adescao identitats legata de elementul masculin,ln tinp ce "celelahe sttui" Ia careeul aspira(misticism, genialitate, completitudinenarcisiacA)reacliveazi elementul feminin. Penhr a desemna aceasri ide'ttihte supernciali ii fragiln lnlaturati de psihoza sa, Schreber folosette o epresie sugesdva: .'nctulg hintenwchteManner". Ace{i oa$eni "bacl6sI Ia sir ouatredeux". cum sunaFaducereafrancez6a lui Lacan, slnt infinnierii, paznicii. do.lorii cnre pofulc zl ooul unive's psihiatric al lui Schrcberti caroi )flirl cd nrai nrarc disprel. I)u dsconstruirca idenliialii nrrs.nli,R" r .nlui cstc lDsolitadc o v.h.nl{)rll .ezistenlAinconslienli:aceaslr'dcvi,rch u'r or('rtcDl,hl rtil rl. trtl.rni(1, lncft esteluat{deciziaprovizori(d( r li lisrl df t)r'l trrrs(llilrtr i li.ul t02

vorbesieir legalura cu acesrepisod despre proresrviril" ln sensulpropus de AlIte,l Adlet -. 2

Basnul celei de-a672-a nopli al lui HoftMnnsthal

Din aceastaper$pecriva,punemrccii MArchen der 672. Nacht (1895) al lui Hugo von Hofmannsthalca pe o povestire a crizei identitilii sexuale a unui personaj ma$ulin care se simte, cu o groaze crescindn, invadar de feminitate. ln inlerpretarealndeob$readmisAa lui Richard Al€wln',, acesl"Basm" reprezinta o noua parabolApe tema convenirii estetului, egoisr g prizonieral paradisuluisiu anificial. la viala autentici:personajul'fiului de negusror' se inrudeEiecu Clafiio din Der Tn und dsr ?o4 smutsdin visele sale de fo4a imperioasaa vielii carel pedeps€$esub tnfaliFrea mo4ii. O varianre a acesteischemede inrerprerarccon$Ain a tnlelege 'Basrnut' ca pe o islorisire a "crizei de maruritate" a artisrului sau a poeoluj care trebuie st moar: lnaidea pre-exisrenlei" sale estetice (expresia ti apa4ine lDi Hofnlanrsdnl), s5-li piirdi genialiralea infaftila inkmeiad pe intimharea nristica cu lumea, daci vrea sl alinga existenla aduki !i sa doblndeascao identitatea slabild''.Dar aceslelecturinu sinrsuficienae penrrua explicade ce "cahtoria inilialica" a fiului de negustorcaptte forma unui co$marangolsarr a unei adevarat coboriri in infem", dupaexpresialui Marcet Brion" Protagonislul povestidi esre un exemplu perfect de personalirate. narcisiaca: "Un linir fiu de negustor,loane frumos,Qicarenu aveanici 1arrt nici mama, se simti, pulin dupa ce lmplini douazeciqi cinci de ani, dezgusral de frecventarea lumij Si a sociedlii"?r-PrefernbvirA$iei prierenilorsii o. existenlnsolitara$i nu suportaprezenlanici unei femei in preajmr sa Se consacr, tugrijirii prcp.jului aup ti a frunoaselor sale miini, iar imaginea sa in oglioda li tezeqle cea mai mare lncin&ire. Decoralia inreriorului in ctre irAiestenu are a invidia cu nimjc pe cel at lui desEsseinres; lAmpi, lemnArieqi bibelouri creeazAin jurul lui un decor ale carui omamenle tutruchipeaze,rezumlndule, formele lumii: "Recunoileain combinareaornamentelor o imagine vrijiti a hinunrliilor lntrelesureale lumii'.". in cn4ik 9i versurile poelilor gasetle adevtuataviatd, iar estetismui seu cukEinEazt cu. viziunca frumoaseisalenorti"; "Spunea: (Pagi re poarri insprelocut Dnde. lrebuie sa nori'. Qi se vedea, frumos precum un rege rfiAlil la vinabaF, inaintind sub arbori ciudali, sp& un destinexrraordinar!i n€cunoscul,'.r_

i03

E

i f ,t

li fusese E*e inconiurai de paltu serailori o b6lrina, ' ':it'i fiict defuncd vreo oplsprezece de fnara o pe dispatuta; doicl, ;i care o inlodDielte mama platouile cu fructeqi a:ri.rlesprecareni se spuneci ii aducezilnic la masi fiul negustoruluise line care Daliserii- E, incaneazi seducliitefe iniratii de al uneilumi ninu' departe:acestrrup femininii aPatecr "limbdjulnieerk)s intihn l: ,o'r" rl ir.l,^" '". lroi ..re in annrajul sauti Dnbarbrt' un servjtor Persiei.careexercis ln chip evidento fo4i o recepticdarade ambasadorul ii"r'j de nes'rslor: Manilestapenttu!tupikul sduun '41 iu-.Jri i", "'"p'" Y av't atdsament,atnrciPihdu'iturinlele si thilihdu'i intuit^' \Ldbk:iuniLe vddit'i tot nai o inclinarc rnu ]a findnl ,i,),U. nu olt i,nit *"sta MniJcstd proloca1ade o Primalulburaresravadin existenlafiului de negustoreste in casio adapostgascA Ielili pe care se invoise ca batina guvcmanLisa pare lnchisr $; de ,q""*ia rina.a. ln Yirsta de abia cincisprezeani, i se pe a aruncar s nelnleles-De ce aceasla,lnuun elande furie iii de disperare' pare ca se feieastrr.raninduse?Cindvine la cipitiiul ei' tiului de negu$or' (u acesichit de copil esle nelint'ltirott Deotlatdn deschiseachii Privindu't huzetecu Jurie '5i'sfipinittdu'i *-*, it"r*t'si raaacios ipoi, srringind attJetw Nrtea r'nni't a tu;-,se r:uJata ta perete cutcinrlu-se "al"ri,;,.,e wEuie ea'{ pierdu hu4nld k **rqi aipa, chiputti'id cdpdft o 'i,iai'i. t:uno$inla;i cdzuia nodrtd in poziliLanteti'a'd ""' copil d€cit la N' uo* inpr"g. cu adev6rai sensul acestei fwii' de de inceoul l celei de a doua pa4i a povestirii; dupa ce a ptimit o scnso;re pentru l$i de seama violedn furie el o li arnenintare.fiul de neg stor simte i ahYk)as'n pnna data de 'ceeace, dnd era copil, il inlurid tokle'tutu iubirca a|mbke' tot Pentru hoSaliile pe .are o tuniksta tatdt stu pentru 'e tt'piii,uru)Qi sdu Pentru ti insensibili' nngazinuLui inefinddite ruh batteLe o impinsese de furie nle"'" Acela$itil oiiecteLepreot:uparitorsi neLiniqrii de se cde 'imte negli:at copilulur geloTrb f",itu*.. aJunrcpe lere{sua: "" -coprri insen'ibili "bie'lele talaluil(areiprefetaPe latal(saude suh.tnulul tatdlui stu Fiul de ln hagazinul negustotului ta fiul li cclecliitor acum"tate fetila era dublul tala; propriului la adresa turie in."r.a". ace€aqi ^.go"ro, inta il Violenlacdreiai sesupusese pe e' n-o inlelesese' ea' li eului slu 'd'c identificindu-secu insui' lui lrnponva Yiolenleipe careel o exercira cotespundea la 'rareade rtato' 5i retulindu 5i propriadonn{ade rernrodcere ^,gin* cotilarre.dar:i tasferamalema'feminini-

104

lntelegem la lnceputu, ceiei de-a doua Pi4i din "Basm" ca acele coleclii de bibeloDri decorative $ de opere de afid acumulalede estet lSi daioreaza valoarca afe€tiv, unei identificarj cu tatal. Dar, de la o.vreme' fiul de negusbr se indoia de acesl simbol al forinei de viala piteme: Con$ientiza, concomitentcu frumusepalor, goliciuneaacelor lucrwi; Eindulmorii nu'| pdrdseanicindatd pentru multd |rene ". Idefitficarea cu ratal se traduceain visAri megalomanepe tema marelui rege": fiul de neguslorse vedeamurhd ca un rege rlt,cit la vlnitoare Si citea cu d€licii isloria glorioasaa rizboaielor unui 'rege foafe mare din timpuri tecute"". Curind. acest"mare rege" va fi exDlicil desemnatca imagine a 6talui: ln clipa ln care l9i ntfeieg€ luria de copil impotdva tatalui carepuna mai multn afecliune bognliilor decfl copiilor sai, isi di seamacd nurele re|e al timpulilor ttecute ar fi murit dacd i s-ar fi luat ldrite pe mre le cucerise"" De{i fiul de neguslor s€ iden.ificd cu figura latema a marelui rege"' eul siu ramlne extrem de fragil. Prezenla servitorilor ii tulbura solitudin€'a: acesria se invineau in jwu-i ca ni{e ctini Si,de{i nu li se a&esa deloc' ii siaea nereu prcacupali sd'l setueascd bine. De accea tncepu sa le ltndeasod din cind h cind ld ei '". Aceastl neliniqte a fiului de negustorce' aansformalntr-o adevarati fobie in timpul verii unnrtoare' cind se inslaleaza lnsotit de s€rviiori intr'o casa de Frn; se crede spionat de ei $i nu se mai gindeqte declt la ei: ii sin4ea tftikd nai riu, rnai intens dectu el insus; Pentru pfoPria-i persoandsinvea Meori o usoafi tnduo$are sau o oarecare nir.tre . dar ei li inspirau a misrerioasaangoasd'n'in mai multe rinduri (in insernnarilesale la G€scrlecli und Chardkter de Otlo Weininger, inlr-o scrisoare crtre Slefan Gruss)' Hofman6ftal propuseseo parateh lntre acea$elragilitate interioara a fiului de negDstorli un citat al lui Keats,carescriai|r 1818: 'Ctttdnnalluinaceeali incdperccv ahe pers,'ane.;t da,a nu lint ,uJund^t i, nPd alia atuprd 'r?qliitd spirituluiher,.ttulci pt.'priul neu eu nu se nai simtealAturide el insuli ti identitatea Iiecbei penoahe prezehte incepe sd eterc'te o Preslune a'upra Ker4l6ti. nea intr-afa o hnsurd i:ncitln scurttimP mn simt anihilat " Pe geniul poelic' prin el, penlru Hofmannsthal, fragilitaba eului caracterizeazn purA. deschiscatre lume Sicalre celrlah, devenindsensibilitatein $are Paralela cu Otlo Weininger ne permiie s, PrecizAmadevitata naurrA a nelinigii care-l macini pe fiul de negustor.La clleva pagini dupr analiza genialilAlii ti cirarea lui Keats, Weininger proclana ir' Gescllecht und

105

Charakter:"Feneiaabsol td nu are ex"'" Feminilateasi genialilatease dezvaluie ciudal de aprotiale. in continure, Weininger va trebui dealtfel sa reqmoasc, cA matemital€a reprezinti o forma inferioar, a geniului" Prin fragilitatea eutui sau,crcarorulgenial sedezveluieca fiind profurd ieminizat' Fiul de negustoreste sfitiat, ln prima patte a povestirii, i,ltre identificarea cu inaginiie pareme (in f3'lasmele sale de "mate rege" !i iubirea penrnr obiecrele frumoase) $ dislocarea, adicA feminizarea eului ln prezenla de f}cindlieli de ir insp|rau; arnesrec sh'.De dceea.eniroarele senrrorilor persan. un da|amenl de manifesta seu repuisie,in timp ce, fa16de servitorul in oglnrdd.Ndrcis descoperiun ctup de femeie. O datA,a zarit in oglinda inclinatt o tinirl {atai ea raversa o camera adiacen$, uSor inalFli: in oglinda,loiusi,e.rristueaspreel din sinuladlncimilor[-.-l Ceeace ea p'r€a a puna cu atita eiorl Ei solemnitate,era [...] frumuseleapropriuiui ei cap cu greaoa podoaba de aur intunectl ti viu, lnlAgurati in form{ de melc' de fiecare parte a frunlii sale ljmpezi, precun o regine pomind la lupid"'Chilul femeij razboinice pe care Narcis o znre$e in oglindi reprezinti o aneninlare. o agtesi'rne. De acum incolo ptolestul viril" se an ridica impolriva chenarii femininului. lncapabil sA suporte prezenF lizici a frumoasei sale servnoare. fiul de negustor pnrlse$e casa fl cau1. s1-qr calrnezetulburareacrufnd indelung o floare a carei forma qi parinm' sax o mirodenie a ctuei aroml evanesce a sI fie astfel itcft si_i procurepentru o clipa cnzalia de posesirmecalml a famtecului delicios pe carel raspindea servitozrea lui, lulbufndu I $ lipsindu I de liniste "'. Floffea sau planta aromaticdinEuchipeazafeli$i, prin care incearc4 sa masch€zenelinbtirorul rrup feminin". Un evenimentaccelereazipolestirea: fiul de Degustorpnmelte o scrisoate ciuda6: 'scrisoareanu puna nici o sernnaturi.In termeniobscuri. acuzape seFitorul sau de a fi comis in locuinla unui sdpin anterior, ambasadorul Aulorulnecunoscul lrra d nulripenruseniro' |ersdn.o crimaJhominabila. o ura violeda, iar scrisoareafacea risipa de amenin1tui"". Naratorul nu ne spune nirnic in plus nici desPrecrima repro$arasei'r'itorului' nici desFe ameninlari !i nici despre aulorul sctisorii. Sa fie orre vorba de un mesai adresatfiului de neguslor de proPriu-i inconstient?Crirna servilorului se fi constat ea oare in a fi provocat dorinle homosexdale$Apinului? Scrisoarea in oticP ca7. jl de homosexudft!ate: sugeraodrensct'l lemini/arij. acuTaria scoatedin min|j pe fiul de rcgrrslor-

106

ln.erprelii "BasnNlui" 3u sPeculd adeseaasupra semnficaliei acestei scnsori de ameninlari!. Indicalii dinte cele mai preloase slnt oferire de EugeneWeber, care anintetle ca fnarul Hofmannsthalscria povestjrea in chiar anul procesuluilui Oscar Wilde'". in 1895, OscarWilde, intors dintr o calAtoriefacutn h toverdqiaptietenului siu, Lordul Alfted Douglas' gasisela clubul pe carc-l ftecvenra o carte poqtah injurioasa scrisn de tadl acelui prieten.Wilde facuseimprudenlade a intentattalui un Prcces,dat Procedura avea st ia o intorsAturAFoa$A $i sa_i aduci, o condaiDare de doi ani de inchisoarepentru atentatla bunele mora\l|ri. hoc;ul lui OscarWilde avea loc in pdmsvara anului 1895,iar ziarele, la Viena ca $i aiure4 li rezervasera largi spalii.Prirneledndud din 'Brsm'dateazadin aprilie 1895.Amanuntul de ftra lndoiah adevaratul snu s€ns unei scrisori pe care Itugo von Hotmannsthalo adreseazatarilui snu la 9 augrst 18951 'ln acealtd istorie nu
to7

t

fanta$icul ia naqtere tocmai din ezitare, din incerlitudinea cititorului: evenimentelecare nu pot fi explicate p.in legile lumii famiLiareiin oare de nebunie. de yis, de suDranaturall'oln cazut ratacirii fiului de neerstor, fantasiicul ilusx€aze perfect analizapropus6de Freudln eseul siu din 1919 desprc Das lJnhzinlichc. Una dintre fo.mele "nelinittitoarei straneitn$" apare, dupa Freud, odaia cu tema repetiliei legate de o compul$uoe a subiectului care cauta se repeteexperienlelep€nibile gi angoasantecdtora nu le-, pulut face fala de pdma da$". intt-adevff, lrl "Basmul" lui Hofmannsthal,fiul de neglsior pomeite fu cautareaacestuielement femmin pe care I futtmpinaseangoasatln pdma pane a povestirii. Povestirii con$ruile ln sl1l|ulcelot O mie $ uM de topl i se potrivea o naraliune guvemat, de legile visului $i al; inconqtientului.In eseul sAudin 1906 despreO nie $ wa d? ,rprj, Hofmannsthalsclj.^: 'In tinercFa ihi,nilor, h sltnudinea safietului, ne afan in mijlocul unui oraf Ioarte nare Y nisterior, an ninldtor ti atrdgdtor,prccum &rgdadul sauBasru. Seducliile $ ameningrile se anEstecau tn od straaiu; ininile nottste sinleau o stranietate neliniftitoare {i o nostalgie;ne temeamde solitudtneainterioara, ne teneam sd nu ne fitdcim ti totu.ti cumjul dorinlei ne imboldea fi ne inpingea pe tun|ul *urn lahirintic '" . O nie $ una de nopli il lndealnj,l pe cititor sa FeacAacea 'Porta Otienti! desqe carc vorbea Hofmannslhal ln IegAhrn cu Viena, orasul psilanaliz€i frcudiene: "Po.ta Orientis care lard cale liberd nisteriorutui Orient interiot, donnia incongtientului"'". ln ciutarea elementului natem ti feminin, fiul de negu$or inttA lhtr-o dugheanade btutier, atlar de un bedl montat pe o btotA veche; vtea sA cumpere bijuteria penrru bitina sa s€rvitoara 'Era coryins cd o vdzuse purttnd a bijutetie aselnndtuarc,pe wemea ctn(l eru innfi'i3. kt pirna vmianta a "Basmului", bro$a era destinat, rinerei s€rvitoare"- in dugheana bijutierului, Narcis l$i ztues.epent a doua oatA dublul feminin ln oglindn: "Cu spirnul Eolit, prh)irile ti rdtdceaupesteunnrul bdtrtnului {i se oprira pe o micd oBIinM de ntnn, din aryint, cu lu:tul pe junntu e {tcrs. Atunci, ivindu-se din stfifundwile Mei a|linzi interioare, ihttSinea .inerei Jete tnaintd spre el, incadratd de doul capetelntwecate de zete d.inbronz; si,rqi tinp de a clipd cd famecul prownea nni ales din umilinlt ti grulia copildreascd cu care whgrii ti Bttul ti purtau capul, un caP de ttndrd .e8trd'"'. idflnirea cu elementul feminin din propria-i con$in4ie bisexuala, peffu lnnia oari resimlitA ca o ameninlare Ii o agtesiunc, este acum omamentati de fannecul copilrriei-

108

La ieihea din dugheand,fiul de negustorse hotiraQtesa teaci pnn curea din spaie $ se cufunda ln|r-ru| domeniu mistenos simbolitnd o iniliere erotic, -unde se lnvecinau ln mod straniu voluptatea$ moaiea. preveslrte de florile "infemale": Fiul de nelustor se indrept4 cu repeziciune nergind in lungul peretelui, sPre sera cea nnl apropiatd' pdtlunse innuntu 11 descopei acotn a nu\ine de narcise $i de anemone din sqecii rare ti hinutlate " . F.eEasim,jci tema serei ca simbol al depravarii sexuale' a cnr^ei frecve4a in liieratwa "de sfft$il de secol" a remarcat-oRoger Bauer'- In Pornetul lui Do an Gruy de OscarWilde (1891),Dorian Gray z'rea in spateleferestrelorunei serechipul arneninl4toral f.atelui fostei sale r]iclime. Sibyl Vane. Fiul de negustor ate o intflnire analogA: 'Meryea incet de'a lungul perclilor din sticld ai celei dea daua serc' cind, deodatd, tresa iny,ozrr IJn,hip onznet. tl prhea liPtt d?Iercatt,d l l. Coptlul'arcJ ti e ctncr"rre Ia,a a schip ,,"n geJls,nan'ain ^ud uinitur .u adote!ftntade "" lui locuia in cara care zeceani Ca ti prima datn, fetita incameaza inocenfa femininului agtesati de inhibi{ii care-l face pe fiul de negustorprizonier al identitqii sale masculine' De cum Dttrunde in Datadisulfemininului, fiul de negustol ndevine cal'ul copilei ci reprezentapropria-i feminitate refirlaB. O ia la goana cuPrins de angoasa.copieqit de sintimentul culpabihalii. incearcAsa selntoarca lnapoi, sa regnseasct lumea ocrotiti a estetului Si a "lx,ryelni reg€'t Dorea cu inJldcdrureun pat. Cu a nostulgiepucriln, se SindeaIa Jrumosuls'nupat atit .le lr.tt ti se mai Etndea si la Paturile Pe care narele rcqe din titltPuril' trecute Ie tndtase pentru ei-tnsu{i gi peniu tovotd{ii sdi in cinstea cdsdtorlet lat cuJiicelereqilor inlinti. "" Aceastaviziune dtu urma. a unei masculinil-4i riurnfltoare, s€ dovede$t€ insel.roare:in fug. sa nebure"scainalara paradisuluifeminin fiul de negusrorre simr€inrpinsinspreo viriliLarebtutal eletnent L -tntre tthlp aiin:esein lata und cases(un(lcwde'l. nu rnldali Nu's d'ndulcom *t. lr'sDatele unci tere:tP.u sral stdteaunni nuII Juldali ct 'i"a" chipuri Sdtbi ti ochi t/iE i, c\re'i stigafi ce\ja [..]. Dar nu tnetese ce ,orau'-. strigatut soldalilor cra f6ra indoiala insulta catan€i adulmecind ba{batul feminizat Brutele masculine adunateln cutea unde ajwge fiul de negxstorsearDinaucu ni$e ocna$ijalnici, ingrijind nilte cri' descriii ca fiind url1i, putemici $i infrico$ ori, aidofia callor camivori ai hoardei barbare care. fn oovestnealui Katu^intifilard Ein akes Blalr, "Un vech; pergamenf . se strlnge rn fa1apalatului bArtlnului lmpnrat tJnul di re cai 'tcerca 3d nu.tte ; dinlii ;di t'ai wdrul otnuJuicarc, tnqenunchi^t'ii cu$P coPita ''

r09

Cum sa nu oe arnintim, in acestconiexl de ftica de cai a micuiui Hans' in c^zul cnruia Freud analiza, in 1909, fobia unui copil de ciflci ani"? Pentru micul Hans. calul reDrezinri ob;ectul urui interess?ecial llr faza ln care se dinlre ma\culinli dilerenleiandromice de descopenrea aIIa. Dr€oLuDmdu-se f..-i". ftiiu de muscarutacalulLrisernnifr' In ca-tullui HancanFo'sdde ' castrare,legata de fobia faia de feminin in aceiasit€xt' F eud aborda'lnr-o notn, cazul lui Otto Weininger" in fata cailor ameningtoi adunali ln cunea acesruicvanir de soldafi' fi01 ac negustor slmte angoasaaneantizirii eului snu'masculin 'in acea clipa' calul-ihloa^e .aDul r\e el )i'l li\a tu dahile ruLtuP talanrc si ln rclo o'""ru' np ingr'-;|tr' liul de inlri, ro olotind "saun 1 1 ".hi nel .eor refizu fullefitor un chip onen;sc demuk it'lt I l ;tiu cd era chipul strinbat al unui om sdfutcgi wit pe cate-l ziiise o ringnd {i unrcd datd in naSazinutui taldlui sdu.$tiu ti cd acel on se stimba defricd' Penfu d oawnii il ameninlau' dci tL,?an ni\a o nq?da Mtc dc out "i nu wio sd spund da unde o ovea.'^ Angoasacaslririi este indisociabila de figura ateiui: fiul de negustorhi aniffelre o sceni mde, f,ra hdoiali, tat snu ordonases, fie aruncai afari din magrzin un ho! suslrins in flagrant delicl de necinste.ScenAln careunilirea vinoYatuluinu ire egal decit ln atqtputemrcra arneninlitoare a latnluiFiul de negustorface o mi$caregreqiu Si broEadin beril se roslogoleqre sub copita caiului. Odaia cu cumprrifea bijuteriei lncepusepenttu fiul de negustorcr tareamamei, a fenininului, cufud tutrem a de 'protestul viril" al-propriului incon$ied- Acest simbol al dorintei sale de feminitate l1 parl.gte; precum tnvinsul l$i aruncainsernnelela picioarele invingatomlui, sperlni, poate,lnaurarea.Dar nu selndmpli a!a: Seaplecd, calul il lovi din ioate puierite cu copita tn coaste {i eLcdzupe xpate '* Nu a fost crulat d€ cast are. Moare lamentabil, genfnd "ca un copila$ u de d rere' ci de in tinp ce dinlii ti cldnldneau''' disperare, 'in cazU noni de negustor, distrugerea eului resolns narcisiac nu reDrezintdritualul de iniliere care ar conduce Ia reintoarcereafemininului reiulat ti la satisfacliaunei lmpliniri bisexuale.Abia transgresiuneaLordului Chandos.care consti intt o deschiderea eului spre feminin (sub ibrma unor suri fuzionale misrice), pare a asigua salvareaacehti 'unrettbareslch" D'ar prin intermediul $ Chandos declarl ca "nu 4r p ea explica nai bine Lumeatn cdre ne tratersa arm'kt' cuvintelor ralionale in ce constaaceastd tni de\ienise cum nici suspendatd, tntregul ei ti pe nine, cu plttilea ei

110

ppt.?rIfitla in' t Hr n n sulrc to dau nJra'ii e)a tt drula^mi{drilur rel="nofollow">t2,lero re tnkrne alc nr'uanPl," melP oualc r"tgc'Ii(i tinBetutneu detn Schreber lu; lngaduita Seelenwaltust' conrnarahilr volLrptalii suflelulu, 'feminind" ?' drt, ce s a acomodalcu nouasaidentitate 3 Schrebetsi KuLtwkritik ''Memoriile" lui Schrebe. acordau lm larg spaliu delirului privjior ia qi la evrei Capnolul 7 din "Memorii"' unde sinr slrins orotestantismt german "acetaqi-coneor criza poporului serman' crc$erea fo4ei i;;;i;- h" "" a iudaismrluil; a slavilor'in fin€ izbtrcnireaepidemiilotde deosebitl ""'.il"irrn"iu. leori si de ciumi. lmbraci din acea$AperspeclivNo imPonanli constirnle Claruktet und Ger'l'lecfu lucrare a ci{ui Ci"ur iu; Otto weiringer, proeJ viril" imPotrjva ameninlnni de feminizare coplelind criza idendrafi "'-i*-ia"uil .i in *.n"tut cullura, conflrmi sdnsa coneniunedinte protestafiismului "ut ai* de feminin Iii unele obsesii: declinul *""i"ri"i conoaalde mas;rlin in opoziiiecu caloticismul"feminin"' in "tr";" dinlrc elemenrr evreiesc (sau slaY) $i feminizatea generalizald'iegarura -"..r" Examinind fin'e rema epidemiei farale' sinbza a tululor aceslor nolive sexuale avedurile senimentale aicisitudinile {i nremonile5i scrierileinrime. von Emst (Emst Jijnger' Reich feilea celui de-al ate unor pion;eri ai a ajuns la salomon. Le$ow Vorbeck.Rossbach.erc), Klaus Theweleil un eD slab' ce se virili ascunde eroi a aceslor concluziacn inuta ma4iala un*titir, de mareeabo\evica" sau de "cloaca iudeocapitali$e"' "i.. teminiliiliiperve'e ' cu lmaginea conslrrldsinrilale returndlomutd lui Winnicon' Am Dureadefiniin'enliilelui Schrebet al pa'!?ntului Jes'rp?r'd lt.nut ctewt'Lutlcd'nin dunr .aie arr,ari ri sa in Iemerercaresennificl melmonozi Prin , , ,u,n sell-r/ t.i*^,' " sine insuq; a elemenruld feminin refulal de constitulia sa eliberarea in dr€pt corolarl biscxuala),Schreberumere$teidentificdreacu mama' avlnd celei a aoelor prefetabili autnrice, ."nust"..u *"; idenril4i masculine Insuii schreber .i..||''ne cde Fle{edrntele M.jnet. )ir'.i,i, na**"n" aceasta Schrebet lur ln delirul -.rr"dia un specirnen sr' ,"'..it,|., p]., r" preocuparese transformalnir-o liziune megalomaniacA:si dai na$erc uord s' l'oncurezipe Dumnezeu renascurild ia'', un"i Fter Inrr-ountanrrare " rl Delinr$e$eproPriaI hJeher S' ,"-.,""ii" *"1 noi lumi De dlrm'nrPrile sinCur' saq desmrc? \a fr :ilir d'(a rn""n.].. .. \a inrimplacrt DumneTett fArASchteber? 1lt

ln acestmomen! narcisismol psihotic al lui Schrcberatinge paroxismul a inceputului de secol Or, literatura impregnatl de filosofia post_nietzscheanA infa!$eaza fanta$ne comparabile: la Rilke, de exemPlu, care nota in l9g9 "Afiistul nu w rdmtne la nesJiryitdf partea Mrhalilor' Atunci ctnd artistul, nai aget, mai proiund, va cunoatte basdlia ti lo4a prcc.eatoare ctndra trdi ceeace constituieasLzi unris pentruel,atwci bdfuatulw pieri Ei se w stingepulin cite pulih. ArtistuLesteetenilatea care pdtrundc tn lirul zilelor'n.in tema fuzfunii eului ani$ului cu lutnea!carese regase{teconslant subpara fnirului Rilke. putem frri lndoiali recunotrltedorinta de rcstaurare a idenrifictuii primare a primei copillrii, asociati elemenfirlujleminin. La capet l unui studiu inspitat in maremisura d€ reflecla asupracazului Schreber. Robed J- Sloller conchidecNsentinedul de a fi mascul precum lui ti dewoltarea ulterioafi, rnasculinitatea,sint mai pulin solid lnradacinatela ba{bali decft s€nlimentul fomelitl$i Si al lerninlalii la femei. Daca ata stau ludurile, inseamnacn barbalii lntrelin, inca de Ia inc€putul vielii lor, o reialie foArte intima, de natuil fuzionala, cu ntama. Cltdr ]a bnielelul cel mi apdrtenenlei ld sexulmasculinascundeo leqdtud nei narocas,sentimentul primiti,d tu identitatea nwrneLIa Jetitd,leqdturacu pncina nuiace dc.it sd-i intensifice sentimentulJenelitdlii [...]. Ataclia pe cdre o rcPtezinLdo noun uniune cu Jemclit1tea tnternd ti tn|nze{te gi ii caPtireazdpe bdtuali; este cintecul sirenei. Cazul Schreberne-odemonstreazn.'"' Aceas$ aractie-respingereconstituie o sursAde inspitalie penrru o mare pane drn lilemtura, arta $i fxlraltr'ril de la sft$itul Silnceputul secolului.Ea este stins determinatade o crize a modemizArii, interprctata $i irait1 ca o alirmarc prca exclusivislAa valorilor legale de elementulmasculin. Incerclnd sA lrmweascl ce lntelege pdn Krlr,4 Freud propu'],e,i Das UnhelaSenin der Kultur- o formula simDla. definind ca civilizatoare (kuhurel[\ ltarr' activitilile qi lalorile carel ajuti pe om sndevinastrPlitul limiriului Si sn se Freud aW^zA deci prolejeze impotriva violenlei fo4elor naturii' Pulin mai civilizalieivalorilor ralionalita@aStiinlifica $i tehnica ln fnmlea a oivilizaliei: fundamentale depane, insistd asupra celeilalte caracleristici aceastainstituie o ordine de drcpi, la conslituireacireia toli (cel pulin cei care slnt apli penau viata sociali) au coniribuit prin sactificiile lot pulsionale, exceplii)de Yiolenlabnrtala". capabihsr'i prorejeze(s b rezervaaceleia$i Codificat4 in termeni de drep1,moralitateaesredeci asimilati din capul locului cu un contol asupB narurii i erioarc. AcestedetiniFi ale lui Freud sint clasice Si nu aspirA la originalitale. Ele au insd meritul de scoate in t12

elnlen$ ixptLl ca lalolile civilizaliei sr leaga.irt 'onoeplia lui Freud' J' elcrrerirll nrasar'inirelate de *nlinre fali de obrrct) Or' iocrnaiun astlel enericali kulturkritisch' dc puncltt(:redereesteconleslalde nlodemilatea .,

III 1

\\'enirit.t

Atidkd

K.li.l

oe*:trie.:rr tLnd Chdrftlet d. O11o i^'eininger coicenlreaza !i duce h lextelersaleto1 fi inrerp'etalt ir{orilrn iradilia occidental, a miso8itiei, iat .' . r.pr" .' ,' , 'icr J, \ ili. 7du'r cjr r isi\ e ) i dul! r 't nt c. Lnle: ner arf 'e pr incipir r l l. Lt u'a . r r _ , 1u6'n' 6annyr "f ia pe t ar e i_an pre' " rcr' + n '. r r r ; n. . sc\thle.:ht tlhd a:hd/dk.?/ nu :e Preocupninsa oare in egal' ;.".r..^i "". r)lisu.i de t nrba! Si dc feneie ? D. nngolseie nrascrlinirlui. dat a; de ''infe'orilarea' tennrinultt? Diatrilele aniileministe ale hji WeiningPl irldeaz, o cnza a mdscriinuhri, in chilr l)aredc ;hrslrati de siDucidereasa (;?s te. h, rid (hardktel .eprezinli un ltrigil de dispe'a'e ri o nartLrisire ;r sl.bi.riunii Wenringer nu u.iite ferncia (fernlniraieaj de'il penttu ca se rem: ,je ea * sarr penlru .i i l]oari, o nostalgie ttulrt'i- El lrimbileazr legile palrialtrl lui I'enlr! ci i se pa,e cfi asiil-l ia inslrlatca un notl malrrlrha1 i;uirl' or. Cetbrerz, iastul ti sllemnnatel lnasculin lui penlru a ft:ui:a r'a! birlj C..a,len(a vi.ililrlji srodenre- SL agalr in cele dit 'rnna de ideaiul Ges'}'4:ht un'l (lnrail'l {leni,ritri. rr ltare si I s.onli d'n ilnprsitl d tusi' in cele drn orm' .ar:: se doledei1. rcinrcgrindu-l in a' i(nl;a !ie1ii, ideal . i rn.l our\, r iar ur ir . Augusl Slrirdberg il considera fe Cl.lo Woininger ca FJe nn ger{l .onl'.i."'. int o *ti".'^'e ddresati ir. !901 iui Artur (rk, Gerbet prielerrul inriln nl lui Weinhge., g?isini acelte cuvinre: Cir'e'ri rielit ii 'Iewnis" inr('i)rkiril. "'' We;ninger ar fi .efDzal co llrtoni!:.rl moraiei rdealisle'despre q,ii'l lomn c;tt'itortu din dr4Ltrrc' une ci ;nealul sdu anu.s c . s. ."tentenruitruyesc fnnl atceya! *i rr,ltttR .) pasiunr 4 luJletului Ddr un A(castit subniMt le un 'I1asi-t'alism' dsen.n.e itleat c e trfftdrl tlecottufi l4 senlibil l1 t' SLuttu arture 11 lace rc burghe. faat? r1i de'r "" weininser 2i tbet.j;n! p" buze uh .","; parnrgrcrJie El ,,;" sii deja difiotrltilr avea care de 1.. Kanl n1o$eniie motalci ipcri;iile inlesreze in erica sa sexualjtateaconjugali. lolerala doar ca o teminiscenla :i Dnn;ii animJle la virsta raliunii Practice- Weininget gindeire pinl la capnt adica pini Ia absurd.rendinix ".tngelic," .I etjcii kamiene Cautateasa nie;ca esle o ciutate aPufiltl".

3

in acest sens, Otro Wejnin!'pr li searnturnlui Antonin Aiaud, "rebunu!" care sc tr inspre femei, cind intilnea vreuna pe culoarele nzilului Rodez. faclndu-i oslenlaliv cruce. in ce,e doui opere (maj ales daca ne::indim lr Uber die letzten Dinge Desprc t.tpLrile e/rtne de Yr'eininger)intihiior aceeaii fascinalie pentru astrologie. xlchjl11ie.oclrilis:rnrrceeersi ciuiare a Unil4ii lucrdnlor, care ar duce la rm androginisn orignrar, la o srare care. sorie Anaud ln flllosabdle, reutlette b.irhatul ti Jeneia p.lii ottilt. UNUL ti DOI, ri nnrcheazn sfnsitul cantratticliiior""'-. ceniul wcnrjngerian esle 16la ''b1rbatul-TatA,nici barbat, nici &rc \\seazaArhud. leneie Eiperienla loralj|alii pe care o Irce Ge,riul-njcrocosmosal lui WeininSer se reducela o experienF a v;dului, a no4ii in vialii. la cee, ce lttuud numea 'dpetitul Lle a nu fi - Soliturul o fizbundt Rdul irindu-se ha knebrele Feneii, prin In4a pe t:are t.cmdi e rtin,r'entat-r.Forla &k i a fost n.cefura pentru a se desprrnde i-a d4t o lbrtd i erli. I Era L l.4d de noa I De\tinul Nnstru al tuturor (ste un Deltin de Moafte. Un ciclu ai LMii ".s a i cheiat"". Penrro Arr.drd. ca qi penru Weininger. a refuza femeia, lnsealnni x refuza exislenla.ln eu, a cd,d ilqr.zik)r carc arcd {i care i1ap ri e din nine, d dih ,enehrcle .arc sali{luiest ln nine. gi h curiui nk rd nni fimin. deLit: nase obs.:end a celui carc .ini.ste inte sKlha [i ]ical..'" A spiritunlizacan'e^, a reconslruiMascuhrtrl, :i negainrudirea .n latel $i rnrm4 a treca trupul pina ra:nine curatr trup prlf" tr p fnri s"^ sru orgr,re: 'lr"no-ra ai , Iniliere .nperia{^ w f lrudul a.estet Mlrli Si dt k)t te jine d( sexMlitat? w.fi ars in acea d lnitierc sutletioaft, iat vnpaiaprcichimbafi ih Itlili?re. Pentru d rcin.ttauta oriuhde Sltprenatia dhs.Iutii a Batuantlui. '' Misoginia metafrzica" a hi Weininge. ne poalc duce cu gindul la Frnnz Kalka, tu a,reerti rllisuri ca la Anlonin Arlaud -o panlell lnlenreiata. {ie asG daG, p€ biagrafie: ,srimci Franz lkfka i fost infldenlat de Geschle.l* und Charakkr". Oroate de sexlalitate se exprini ln jumalul sau ,lir iSlj: at:tul

. a p a ? o f.,a

! !^ ,i' t.

dc

\

tt.^.t

.cl

tat

+t.ht

arcetisn p!tibil, tui ,ist:eticdech un rcLibatar, ,etleihtti p(t$n nin( unicu posiliilitate de a supa d .iisantil Du ea7 t' O scrisoa.ecalre Milena din lS20 sralrile$leo p.traleh de arela$ ip qeinirg€rim inre sexualilete t' )ljd^it^le. Ttupul meu, adescd cdln ani ir *,lL! din naL zg|dul find l/1 insupatabil de acea dorikld . unei tu:i hni.ii ar un lel .t"Me, cerd rc.tping.itur.jenant, murd4r. d.!r pt'.ttlbil chiat in Luctul crt ai bu" dLh ceea Le-niJu.lal aelo, eru pulin din dtra, an anuie nirns nepldcLu,pulh suU,pulin xrtl Aceast.itlukiun( a,)ea .ev din errcul rdtaicitur tirit in m.)d

nu printPo lumc abswd ahsut(|, u1tt1tt,LWl i4 nl')tt ahsutd 'le

ii :'.'J:,'i! ;;lrti'"'l*:h:Tf !i :li*;;::*:tl" 'lil ':]J::i;ll:::*f

l-*.:*:lrtki,j$mk{#*

s' rcl i de a inc^marenral;ile!si-amen{'1'nre

unde an,lsdlin"l"i o ncrafizi., '*:1":ixi::i:^fi:':;;1.'i1l;Tlx1.i'.

r,,ideniilic'i,:'''l n'.i*u,i"',.',,r,' :i::i.iilii;'l1;r:l1y:l:,."l'"1; u' umiispre ri. ince,e

;:,:;'.*fi#::$ff:;1il1':'"::'::';,""" .:,.':i

;;-i: ;;; .*"* ,"

":,::.Tl;ii",,.,,,iii.ll'ii,$

:l,i:Il:*;;i..*ii*'" l; iilitfilir1'r[*:rui1*i3 ,;;.,'.i",nilll;";";l'fi l:l ;:il;*';,::,'l,;:.'l"ill"T' ut r r r i qinn'! r u p I r ': lJ ,,. i .,' " .. r , , 1''r , 'r . "i ,," , ' " " ,," . le'r n nJ 'ui'n lr 'r nic J'r ' .l orL a, arurr n r 'm a r r I I Fiigt nt r ll'

"^"';i'.,*ii

\ or nr erlum i; r r o''eai'1 1r r 1 'r " lr "dr so 'r 'r u!

xLaldtLi'ndea i'ntu!ihili 2 Hrn.:sertnLttaLc anris'tMlitatc: tliscxualilal' Primn pkrte In Get:hlet:htuntj Or:rtrlre' lrtul incef de 1a

:'ill:':"ll:il':'l':I'';"':i:"': ;.r]l;l.t;i::ll':;;:11;

,y,t**tnurru ;k;'"::jr:;i**ir, ;:,:',

t',i,1..iu':l:*,f::{*i.;i'*':;:;1 ;t:r"tr:]il,!:'JH ::;

j; ':,:;i.:: ::il":::"i i:",:;"{r k, il :x i :iii;::*:i :i: i:: ";d'|ibair(es'ie j!;li,:[il"l"*,"'1,:,.,"nenea

"ei"'

Y::;::r;;;!i,i,::l!,'::"',:;'

ll joaci' la a snblirilr rolul nalo' pe care bisexnalitalea

"'i?'i'.;ru,"

.,", oi,,a"irii' .t*'1"':::,-':;1:::;"li5;:iJ';"t',"-.',,ti::; . "esr " di'idcnl" cu pn\ r e Feren./i ' O r . -"'r''",'1 Fetrcitetint tetut ii""it"

o"

'"i**

o*'ipn!"

tn t"garo'a"' tenit\Lao^ 115

li4

/1]"ti^' O

.#,{.ii!l;!f,;Ti;";i;tilI"fi :::.,11:,i:l ;f :; J ir,;."

a..tetar w.t ciJfi!:,)itlt. i, iin,t ce f?l,j.ii i:.t pulin *,.,

."**,..r.ai,,,"

.,

jfu:ffi l]:::,Ti,:ffi j:,*,,";";;fu:i};[* :riii *: ::ifr iezd1.ijin s;npjtri,rensiricnre i: ;",;; i,j'''.lii"iiliX" lll"'-:iH: l: h r " . u. r 1it ar . ,n, fl :rn d ,-. O n tu :c " rrl " n o s rh ur-ne,/.. rni J.ututur\r .,

,i ilfi'':::illtllll:'lil;l:T:,;,:: I i::l"i:,: ^-^,*."", ,,,;," " ," ..,_:

Dei! ia ilaDdehire lnflnearr c rra eseminiloui f;{i d' sexlrll!4l'x ''' ''nrmralli ci|r'e ",cdn'rindl::ttrr' t:[ . 1lrnni lati cu un tci dti!uti;al soginii rliaie nlstdgiei tturi nundus nuii'htis zi asr'rrlenexu:r':i rioiente 61ri lvlrllenl:lcit relerindx ie la piclorul '\rbr:,1 Cun a ara,lat .oriiaiei Bexrdsle! t, 1a,Stet Georgc' . iro rosexurlilateanu e$e decn unul diiir{e Ilumelc pe care le pLrrenralcge })ent,l1la den:rmi revoha impolriv! 'lalero: ',rarurale' .rte sexullnalii lji ieninizarea arle; !i r ineraturii caracteristi'e renLrr nrodemil eu epc'tii 1900 ti r nrcepulrrluide secol Vom reg'si uiiericr o bndinu rir;eh arralc'gi lr arllJs.i al lui Joy'e.' d&l vom con:ridera' *anrt-'rcu Kiberd, personajtl lui Slcom drepl rln ir,ll)Futa cu )ecls aiiJrogrri $ drq,r "ir'::rrilare' spernilelor utopice ale \ui Jovce": IdentitakI I i ?\;. tngilti li P'1)rizr e. id.:uti h a':ehli timP din taI li din ninii: 'ti tz /.rid,Bi,. "'' Kibsrd inle.P.eteazl Ji8un ulopic' a androginului clr Ie 1-. re,rolti! a in:elecluriuhi irlandez imtotriva colonialisnuiui brilalli' jd€ntiiilii nasculine raduce o revolili Re.fiqg::rea f:rlselor certitudini ale imporriva lrre' or,lini sc,:ialed ct iLlu?lercsilnlire ca sxltcante ti represi!'-

,r"#'* siliT+ri-llr:].;xi1}ir,.',:,1}, :rj

i: ';T'".';;:^:,"', ;::;^.,i,,:,:,t,":;i:, J :,,,::;::,;;:' ,ii,:,:':;::: :";::,::i*:' ;:.,:::"::' .i:L;:':;l:liff ,I:llr::":lyi: -;iiil:i#:1,;,1ft j lil. :l;",ptil:l r.ili ".jj,r.{''!;:11.

u m dF s L' n, J i rn r' .t i h o to 3 ..r r" r,." , c ,,n or" nr" r" " ii :. ;,.;" :: c- &ea.sri srateoriginff, ierj!rrd, J"rnrorit rn ", ",

ffi"J:H;': ff:iit';,J# liiliii'r"::;':ii'; +,',;;'*'j,!"' ';*;::'rl:1, "x:r: ,ij',,nt,iijl #ilT"J"'ilHT:,j1, drcnLrrdrea,p:,F.,unii c0,",.'',",,,,*.,"

-'iJ.;::.Jij;."":"'

-'"

-t

trljtj;T,ffi;"',.ffiti",*,.'":.:j

anarizrnd, cuareuDente s.',;;";;";;";iij,l'i

lr HofmJnnsrhat"l sao Ia Kafka',. Dar un ase

"lX,,il"llT],"il":ifr::

3 Ct ttdt' M ahie. lt SiNtnund it r.ud'tntiltlnea d. it I e!'le L, 26 eugu:i ii)10, ta Leyde, S;8rlrun{lFreuCI a intllrlit le Gus'tarMnt i.' leg'tuta cu manu' a Si ! putut s'lila o .naiiz, a Mutterhlnduttg' comprzlrorului". Irreu
61i.4^r;ini:i#*1iTil,-*i$:*T}#tr

l,ii|9h." -^*li"tu.

careni separesrrinsr.g,ra..in"as;';a""u .nir.. It6

1:7

putih izbn.i.)re, a obiectului pe .drc l-a\ ales pentru a erita itu:lstnl, lt aniltelte tle abiedu! dt Nritat '"'. forlorn acesreiperspeciiec, vlala amoroasi a lu Gustav l\4rrler s xr tj d*umar Ce la 'obieciLil ;ra{or!i. solia !a Aiiia. pcntru a se .iJrenla cilre ' r c ic l- J r ' : |Jl r, rl F .f(,l re rfl r.x ;,e t; a ' F ;JFrr' rl ui .i ' , rr.qu' o. l , ' u. pentru Ainu uir poem a o?irui ultiml' srtoft conline o Mahl.r;omFure se dc dragoste"Dlxtoni.i", inaginea nrddoneiiml.ula1e subsLi|xin,to 'leclda{i. ceiei a siliei, in tirnp.e rnranlul cnmatre o fe'ic;e leruf;ct !i inanrriall: 'Te inbes.l d.ierr, /, lcrtiict;i a:ciel (:. J.rict d\ dorni, .ia!.p.tt!!tl! lum( ;i.lt: ris, o, lube$e mA! a!.(rirr 4 anlt|lut neit: ta:t.lr lint ffr'n 7fl'1i lwne . fijutr' ir prrl!

I

"

Re(ujxraliern in !.esl ,F€m tonul Lied lhti .ompus .iui,, Li lexl dr Riic ler t h air s u s il 9 { l l i .:! b t, d < tI,.L td h l ul i d?,| tel .)nnu.ti i l ,4,1tA i " t,-l |!! sVtkle ia /,n.1. in rcoit:la.,'r<jinede idei. {isre jde;.sa dr re,La'.i|" no{ifi.a.ea t cufi de lvllhler rn poemul lu; Frieddcn Riicken; ,.rr.,r iiD u,nt- $r ln{illei. cu eesre *dr. vssri i.:t! i':h ir nn unC alnvat li*mci; h n.incn Lieirci in nelhut Lie,:l (Trtiittc in mtne lr i,i pr.t)ti1N! i:et: ih iubtr.ti. r'rat !; in cintu! ,r!t) , Nf:rhlty s!rie: L:h icbalieri r),i.inehl (u ; s ? ;' t:,ai esca,g ri nR rui tu,:!) . Liinn1t ! ( Nh, n i e s c d rc i t i n | * a l ''Sindania a opla". .or4nrsi in ti pul verji l!i05 ti .jedj*l; ljJiei, !e 'in.he;c ;'J rlr "Inn: nal.re.cr,€r,,suhri . Reuoind diuli lrxie de ndurll ap red foJfre dijirrila, '-V:ni. Creaior Sp;ifirs" de Hr?biius l,4ainr! iRairir MauO, ilnD din s!.ohrl al lX tea veniter SfintriDi Duh de Rxsxlii, j; s.:.ra 'elebrinii fllitl, diii /ia./rl, Gustav [l,,hler t]cclarrL sinre?:adirrre o C$ilar'' cre.slin:l $i er.rsrl srcaior din viziunra lui Corth!. 'Drr E\.,i!-tu eihlicltt i Zieni uns hitnn (Etcrttutleni"in | :te ineitgt lrte inn\ini . Adorno nu npr.,.ia deto. "a cpra'. repriljllrdu i dc..,rlrivul Crandios"'". Din perspecli'a r)oasr.a. almosrlra sr 'p.trsitJiar'i' r.line tn precid€.ii arerlia. Acert .it dedicar (dupa drid ceiei de a palra pa4i) gloriei erosul'ri nr se dezvalqie ca unrl , conpozilorului. . dintre cele mai desc;rndr din intreaga oF.a Nierzsshealisnul linirului \4ahler (c,|re se glndise in 1895 si dea celei de a "Trcia Sinrfonii" sxb-tidui Dts lrt)hliclt Wissenschdlt) lrcea loc risticisnmiui celui mai dialan ln celebrareaiutlirii lji a lemeii.

118

care' Alma Mahie'-Wedela ltetruilsl semullumea'acu o vialr:conjueal' pe urmirea afir I iml'ust"-lntr s.rie .ain Mcin t'"hen. x consiiluito asoezr: sa productia de tunclic romtoritor. a .arui exislcnFeraimpi4ii:i exclusi!in cdfibrte mea arrisiicegroaza,lea pierdeimlrul desrinalluorului Ciulattl abstncliun? tui n?hlina? in tnl'pulPrimil'r ani , ucurtoi ttonL",, "r""'td rni.ita Pe dinnuntu lubean sPiritullui Mahler' .tin iatd nrca conlli?nld mittt:"""' declataAlma' adauglndpqln penrar n-rrul sau raninea in unlnrtl 4 :e nr;i derafle: E th celiha@ ;i'i et lricn de jemei Teana st1de '"' de ihi.si etu n.md\1utifi Sietlugeatle ialn aditd lbmeie Laa,Pn '

l \e n t'\cl

t

Ba ta i l l '

romanelor s-a nabil;t cn romrncierul Darid Herbett Lawrence' airtotul tui Otio operele ciitse Lorat' IndJ Ctntterlef's Wonetl in hv sl prin inrermediul numai chiar fie ci Lawren'e qtie rnai $ Weininger"'. se 9i unele cwenle Friedei_Weekley(nasculavon Richthofen). avuseseconucte cr Schwabing'"'' din cercunle cu in special ate Leb<nsDh;t;rophiesermee, coren1Aa metafizict o dezvohA Lawrence l. H tui Rooranele ti .*t".it" cilera din sexualitil;i $i a cuplului mascuh/rennrin'", unde regasim i"tlzei modeme" a identitililor sexuale Pnlem stabili o .r. ,"n..r"r.."iot" viziunea paralel: inr; weininger ii t,rwrerce Cei doi autori sensibili In reg'seasc' sn-ii se slrlduiesc asc Eniloste inlttiiii de ln li iiutui. po"."". inocenfr. in .xtalel inon slareade gralie sa tevin:i rn lume Lawrence .lescrje, cu iol ali1a cruzime ca ii Weininger' iiifltntatea acyunea distrugalorre djrtre birhai li ferneie qi. cu propriile i 'u\inte' p'"1' a ldauga: El ffri'r' .1.'ashtot!,e d acti')kntii le(tal( nodrne tle'it Li nu cunosc !e\!l nrykge <1"ce ctLticii md bldmed.d .:ihd exntt ' tu s;itgutt':l,vrru1 ttese*alitalc: suualiktea alhd netMas[r' pctsltnrtd ti itdt( uzuald est(lLtcmat {:ottlurtul a ce(a le rrcdu trtcitu e i.:edtlA,itu ilisoginie o sgaleazap" cca .r r?rtrl,r' "'. Cist'n la l,awrerce pagini I 'ilor wrnen in Lore' ln'a'neaza a lui wentrflger. Pcisonrjol |lerrlionei lit\ r.sDinsltoarea feminirah modemli 'P€htt tiala |it1'litit' a sPirilulut' 'a' de'dstdtut Nu tcn ei rdkitLri't itLsdun tink in a^ t,ic-,'p",r "txa rntetloard fial" in tr?ded Nk [,ruu Jdk( in praPriilc-i Mir{sdiii itd& spirit?ntLit' lune!1 P(ntr ea reaLitute Nu cre.lea kt p"nuu eo onil;"tu. Si "u care diarot un' $ aJccttlr. ih uhimd instanla
119

i

,iE .!I 'F Barbalii prevesliiori ai un:i nri lase v ilc din rorranel€ hx La\lren.e jrc cxperien!3 anrifeminislnrilur. BfkiD, ir vln|.n Dt 4't. se reue de ,3'i (ulnasd .iitt,uct;rlat. krnt,in1 . Lat\dea!.n lac refierui luFri lrarut4ind 'e inpre( xlii la adresa.,'ybelxi, Bley.nala:ltrx! De.r'. p11-.rottrc:reaC.,.injei {grcsilr a Lrneii. S. irdoieatr de irbner h€tcroscxu.rlalpe care o sinr boiizerzl scear pugilrlrlui dinlre Birkir r; i;errld). H.scxurlirarea cuilrrii ii ureslecul caracJerisljcilorse:-uale.onsdt|ie un fiagel nrodern. lsrr, ., t\:;/}.iii t1nritlt biitht4i,l(r?tlc rini llnirk, sd.lk x/tl.l '. ex.:anl,i pr".niJnl donieni;ior l,ady ri Chaaeiiey' Iar Irj.kh oere resinurarer diie.enlelor': '' f f t t ut t . r ir ld . t.r4 t:i ti v l l D n ti !t!" u l i tl ti cehl l ol tl i i ,!!..t1l l trz c,u.h .jtlrtcl(b! .it,:!. t\.'i kirrar L \n Ji nuruti ,t7rb . ]("t.n huno! .k:"t(r:: ti rtit Jj p?'1rct l.jiatizdli Aha,tinebitd iua)rpntt.(. .,1!:tr. "1" ctilkit,! ikiiir t jtui tlbui. t4 dwe.e , lt. Sd tLtr.ilte dlrt sitjtitx ttut. litate d pthrizdtii, lie.at e sn fi( itpcat de .\'laktLt Br.brlii cafe reu$escla D H. Lawreoce sa detit{,as.:! rtl,oiul serelor i,enrD r.r.,cede h erdjsnrti ccsnrogoDiclrec trinr o.fiz, .vas! u.rg,toxr.. I r ' d o r r f ll .r" !rn I l ..i \' ( . r p j . : r.u l J . b ' 1 .r. - i i _ e r- ,,i .r' Jrcur flg dii .'Te ctl Hemr;ona Pazdcul a lic,rl lata uror redulrhile inc.roiri !i initial rctrza al ansuile re cart i Ie facc Corsixrc. Chriterley ,4.7/rid l f.tf! t:'d m.ft : ac.s1 lillu ai iri Lawn.ic€ rezortA jdcea ,, riala esle o inili.re, care tr--huic !a lrearii prinlr. idihire.u ratlea. inriDl. dj a fi Ir un niv.rl snperior. i)osibiil P(:nfr Lawrence. ft t;pcn1ru Weininter. ri.atul co exlcnsir vielii tlnuie esle pierderea Unilnlii arltinffe $i sntiercr $rhiecvobie.l:ratr mrsc! lin./iemnri.- Crln sA regArc:stitunea l.t,:,'r.ii;a1a de dir,ainiea pdcareior ])e .are tsiblie le denuneite cu un iiirgrlr cu\:rl: ir.unoa$le? lnleleNUner" hi Weininger.onstd i. a r'ii h s.,'r geoirhrli; i i, t{.i1i1, lrh.lt y lui @l dev:nit unui;i nu.ktti iu.,rr'''). itu .ea a lr;;- vrcn{e irt r re.trnoage c.t^ ii clt, nmit t.u e.tteni(i i)t dt h!.i 4b\olu! i, alalelin.it iwlirtlu,llLv"ll nn:u rererint.i h rcdlitat. .) .luzt. '' Aimra.er superfrcialatjfic L:minin.r. .j! spune Weidnget a individulrd ii a nicilo. srle loinle egocenbice frJloa.:i dezbinar.a didre subiecl ti lume. infnnid€r dinlre rexe. 'lar tt Experienl:-iimili, apropi?tN ile moane, |re card o curr.]xil. eroui lawrencian. rninlcie muh de ei..periei4ainlerior.. in conleptia lri Balxille: ''Suptrnilnt an?voie, litualia lintuindu ne de o indiridiaLitat( inli,lt1ldt.we, de intlirilul perisahil (drc sitnem. Cancrnitent tt dorinlt1 Mg,a.\dtil t

120

un,eicutinuttdli prtnare care ne duratei acesteiperisabilitdti awn obsesia tr"i ['tne. ta tolt bdfta\i leapadc fiinlo t...t Ar1astdtu'mllie cotun&i' 'el? ';;';,,':",;;i: e'od$nur corpurilor' 't' ceorges Earei.lledisinee erolisrnul

'TIT;I'H

Jireb cau'|a, ondweininser :;1'"'H 1',1*u"*" prinari.

'Elanut ne pdrdsesteta i'1eea cd ind^)iduatitatea :**.' d4td scie ";;i;i ,-" sdtdttuie$e in nii se poate putueriza dini4 ;:';;;;h* :orich rle mtuunk ar fi fii4ete' nu ne "Plm toc, r',..rr* i"Jii" " Weininger rraverseaza reDrezentufnr,n efort dktrugerca Jiinlei di' eJe ciftnnr

fi minu'iepoate

u r'rs*u'ia c'i"r "a'"i ti in rrasmen'ere drn 'i;:; -l*i"a uhimet 'ii",i'"iilsoi. s''pu'it? ;':;"','i^'i,,i" i",ni,^,,t:;

'o".p"Llesimholuri a,,u,r. e*p1ii i"*l'

{ ::T.i:] 'il"t' und Clnrul'er ll agezacu naivrlate i"""t'tii u *"".i *, p. cie Ceshtecht tnu etktd eu kuexhtd sufiet Eul inteliSibil.nueste, ,"i"..*ftt, ir irnpas r ""ro"f o*^ g',zavn zguduirecale I ar fi putut scoatedin )i""ii',.,ti"";" Ia weininger pe unJ ( hatoktcl I a condusin ' ele din urma it b","iit, inrteruptl' o inr{'erFhrus filosorica?Mai degraba .*rnu.ia.t".J."-. etorisrnulene rn v'zlrnea ru' eneis cu harbat'rlui a indinrede a fi uniune divinul in considemtiile sale l-^*t."". mrt" * 'r"*l' cu fluxul vital cu concluzii asemanfioate i""pt" g""itfti, W"i"iteer pfea a se indrepta spre vrut s} faca disrincf} n,i *ui"a-i ll sefericire au consla{ln a nu fi ".o-" erotisn. rormi superioad de aProbarea ;;'";;;,;i;. '"rir"'aj" j* ",* o reruza,si O ,".1 indjvidualiratieliberalede iluriite individualiri t.t de ' dar dilic;la smulgeredin ex;'tenla dominata 'td tl "".*"t ullime' risce se ".""r** i" r'"Citt" *rebrale (care, prin consecintelesale a resasi armonia cu sensul imanelt al lielii' a' i'"i'i" **-r""*",1 "*.'ae'"1' de a lransformadialo$ o*"tirri *irn a"rtinufui .asculin Aceastucu dscul Eios masculin/femininlntr-o infruntare dintre Thanalosai IV AI patrulea sex EiSroan delenzi seruald a lillpltilol in canea sa Ddr Setfulleben unseret kit (viatn un capitol intituia:l: insera sexologul terlinez Iwar Blocb ,;r;:ilO. con$dera 'Renunlatt la Jerhli; , penrnr a sl dia un f'nomen pe car€-l contemporme s€xuale vielii distincl de homoiextralibte Acest nou curenl al Ia *r, Prefigurat de schopenhauergi'qi afla referinlele t i"** "".""p1'"

v.1

$

I

t

t,ti

Sirindberg $ la WeiDinget. 'Dqnanii Jeneii con ituie dltdzi un loi de
,, hla \ i M

P. n\ at uar c

Un pasajdin iumalullui Anhul Schnitzlermenlionain 1892o reflecliea rharului Hugo von Honnannsthat manurisindu-$i oroarea de femei' qi ''uneoliuhgrn.tatc.)reticdde a nu simli niciodatdrrc.t tlotit4dpenttufenui. An sinlit acert sentimantla zece,unsprezece ani, erciraliilenzutle,etc. , Sj adauga,cu referire Ia Schni.zleri de alminteri, cd4ile dunrcavastd ini i spid rednn de lenzi'". Pulem inteereraromanulAnd.e.rral lui Hofmrnntllul, irceputln 1907,rclualde mai ulreorj $ prelucratplnain 1927, ln cele din urma ne1erminat'",ca pe isroria unei educalii sentimenaale treclnd ?nrevislnangoasele ai esecurileunui rinrr in plina crizAa identitafiisexuale in fala lulburatoarelor chipuri ale feminildii- Conceflia romanului. ala cum se prezinti in p}4ile incheiare ti in schilele tragmentarcadunale de edilia crilica, fimite la un roman de ucenicie""- Pentrua perfe€lionaeducalia iln&uiui lor fiu, pldnlii lui Andreasvon Ferschengelder l,au trimis la Venetia, cu rur peculiu deslinal sn acoperechelruielile de c4litorie $i sa i permitl o $edereagreabila-Dar Venelia lr Hoffnanosrh^l ca ti in Moarted Ll venetia de T\on s Marlr, se dovede e a fi un loc de perdilie, un labirint unde tiiArul An&eas se rAuce$le,in ,Sa fel incii "romanul uceniciei" povene$b in reaiitale prabutrea unei personalitAfifragile ti mereu ameninl,re de lenomer,e dedisociere"'. l*fiopdroloCrce Acest penonaj seamanadin numeroasepuncte de vedere cu fiul de nerpstor din M.;/'rlrer der 672 Nachtt mai multe nole ale lui Hofmannsthal conluretrza explicil aceasrd apropiere"'.in fiagmentuldin 1912inlitular"Die Dame n t dem Hiindchen", Hofmannslhal precizeaz|t Motivalia acelrei cdldlorii: o conyolescenltiditrcild ti lentd.lupd o crizd spirituald, urtE de nt*donia, de pierdere a sin\utai vlotitor, confuzi, id"ilrr"''". Recunoarlem clteva din principalele simprome ale crizei spirituale a Lordului Chandos Andras estedivizal ln do.0a.juqldtdli diyertente"''3, de unde insrabilirarea caracteruluisar. Acen lip de schizoidie provine din clilajul dimre s.nzualitale$i "ideal""' careahemeaza in cazullui Andreas,dominalclnd de

inpulsiunileviolenteale dorinfei,clnd de dezgu$ulcanij li asphaliilecele mai elerate.Hofnanns$al rezumaidnera l Petsonajului.sauln u|maiorul fel: ''Mtti intti sa devii apt pehtrl' &a?oste,1poi sa iNeli cd spiritul qi trupul fonneazdo untate. tAndreasl a sulerit constantde dudlisn ci d unul' ctnd celdlak ti pdrea lipsit de orice wknre ln prezent inva$ sd'l simtd pe urul as.un\in spaklc ""lu!lat!. uhulpuaiadu'tp? .elanh " Va duce el la bun sfir$il ace$ program de lnsinab$re interioad' de reconciliere a celor doua @ndinte disociate, de consolidarc annonioast a cancterului? Ne-amFrlea imagina !i un luPp) erl alwmanului: dupa ce-!i ya fi depisit inhibifiile gi-$i va fi rezolvat conflictul interior' Andreas ar reveni ln Ausnia li' de data aceasta'ar 5:tisi cucereasctrsi $dpastrezeiubirea Romanei, prima sa lni nire din Carinlhia, pierdud prin acumularea nelndemtunritor9i a greteli-lor"'. Dar putem $ sn ne gindim ca neterminarea romanului se exptice prin indecizia fundame aln a destinului lui Andreas E adevaratcn Hofmannslhala contural unel€ perspeclivede reconcilierefmalaTotu$ fiagmentele care permia si se intrevade o posibill continu're a povestirii par dominate de descurajareti pesi'll\iji\lt "Rezulbtul lejurului wneiatt: simte c groazd cd nu |a putea revni la e:.is1entusa limltatd lle 1a Viena, cn s-a detprins de acea iald- Ddr noutt sa $arc nai nult tl nchrt$.{e d?citit,atir[ace."' Clivaj l subiectivftadi lui An&eas se traduce ln Povest're prm omniprezenia temei dedublarii Personaliiilii Valetul Cotdill' Pe care Andreas face imprudenla de a_l angaja cu oca"ia tederii la Villach' se dezvaluie cn dublul sru satanic Nalaliunea Provocaroare9i vulgT e a rventurilor erotice ale contelui Lodron, fostul sau ${pln' ii Fovoacn lui Andrcaso mare emotie,un soi de vis reaz lnl€sar cu violenle sexMle "- Pulin mai tirziu, Golthilf tanspune ln rcalitate scenele sadice din cosmarul lui Andreas,urmarind-oqi violendnd-o pe Romana9i rasplndindteroarcaln toau casa'". O arninti'e penjbila il urmare$e le And-reas:i)i Jminre$recum la doisprezeceanj, rupsese $alele micului snu ca(el, cedlnd unui impuls de cruzime'3'. Una din f,tadelegile lui Gotlhilf a constat tocrnai ln a otavi ciinele hotelierului'". El este tutr-adevrr dublul diabolic al lui Andreas' personificarca aplecirilor sale sadice, a sexualit4ii sale agesive $i disrugatoare, lnclinat€ mai cuind sPreviol declt spre dragoste Andreascei iubitor de ideal, lndragostit de Romana,nr simte decl repulsie !i anxiera@ pentru sexuali1ale.Observi perPlex curioasamanevraa Romanei cu caprele

r23 t22

sale'r', Si, clnd se aventuteMa,la clderea nopfii' ln cameraRoman€i' incure unea ; se tansfoma in deruta Dublui chip il lui Andteas' cind virgin' candid Si inhiba., clnd geniu rau, ln starede cele mai leribile rnalversalium' corespundeunei irnagini duble a femeii. ciird obiecl pul al iubirii inaclesibile ia sexualitare.cind ohiect lubric, ulor de cucerir,!i demnde disprel $i sadisn (M4' La Venelia, Andreasface cuno$tinfi cu Maria-Mariquita: 'Doanna ria, ,.ocru tMatqwn) wt l l dtvtziuniale uh?iaY acel?ia rc^oane decitun rPnti,"i,-,i 7,",a tc.tptock\tP'" Mrio nu inspir'barhalilor la ideeaactului dezgust decft ea nu simte *nt religios,nu iubire 1Novali9"; seduclie' senzualitaie' numai esle propriu zis-'" Din conra, Mariquita '*oii"*r Conceplia demonului """ ale 'diferitele chiPqri i""u-"-a "u Maria Mariquila ii tuseseinspitag lui Hofma'rnslhal de studiul personajului Monon Prince, The Dirsociltion ol PersonalitJ"'' o"i$ur.otui "-".i"an ;ualisdrut spiritului $i al trupului, provoclnd disocierca caraclerului lui Andreastu timpul episodului de la Villach este de a_!tadata transpusasuPra cele douatipuri: unui pr.onal iemurincarereune$eLntto ace€'li Persoana " seducAloded timadona Persorijul maltezului Sacramozollrnine enigmatic' linind cont df starca de ne€rminare a romanului Acest dmirator al Mariei joaci rolul unui maeslru pe nngi Andreas- S b autoritateasa' An&eas se angajeazA?ntr-o ad€vnrati iniliere, din cate trebuie sa iasa tegeneraf" $i rotuqi' Sacrarnozo esteDroftnd s{i$a!. El triie$e, scrie Hofmannsthal' "ptdbu€irea cotnPtetd't t rel="nofollow">ariatutui tle oitruzeci de dni "" qi sufernde " nept!ti4n"'" ' trr'PAn1{,J{ec\l finarulsru discipoloroateade serualirate:Malt?ruliimA uisl 'a nu a atins hiciodafi o Jeneie. Anrheas ii intoa'le mbrturisirea Mahezul il felicitd""'' Un alr persondjal romanuluirl descnepe Sa.ramozoca pe un atnantridicol $i ghinionin. in relalia care se creeazi fute Andteas,li Sacramozo,aracla homo_ sexualdare ou s+:rtranli o mare importa4n. Inci de la Pdma sceni a romanului. chiar la sosirea sa Ia Venetia, Andreasi$ radase aPlecareahomo_ sexualainconqtientl lnt nindul ln zori pe jucntorul mascal$i dndu'qi s€arna cA anestb&ba1 nu purta declt o cr'rna$asub Palton (l'i pierdusehainele la joc), Andteas "ist iescnzie inl'oluntar pattomi d2 od'Idtorie"'"' Mzi tu\lre ;o1e ale lui Hofmamsthal sugereazic, relalia dinrre maestru$i disciPol este nuantarAde homosexualitate:Maltezul esle succesiv comparat ou St€fan ceoree. cu Winckelmann ii cu barcnul de Chfflus''"'

t24

*)"t"*':j','-";:;':.)'ffIilDII";:;:i"17: l aleg' pent Si non?ntul pe rut(

##:x:#" ;#;' *r;,1'xnr"*T' *li#;i'^i*;;*: '$"J.1'L:';i"illJ:Jif""i;'l ;:11#'ii;1ff ::l:il1,:'j#:"ffi ::Hrilnji'lii#iili:Hii,kdi[",# *r*:rlm:ffi darsrarca

Uo"o

"u"

rcmanu,ui ::"1'iI"3x'Y:i'i"'"ffiT,'T:':T::;:,'" la supozilii'" -' atunci criza decit i.""-"",-,

." ne indrePtaF$e

ilT: il"'x;:"ll*l'tr':;Tf *::lllm:r:*:;r"x"*i-i:.11fi ttti'* ".-,tftt

iaa ifi:l,ll: :T:!1ruxua, ;#:::; ;:;:":1,'; r cureie

[,]if;,"";T:l.#;ffitlt;fl f;t#*tr#,iit d."1uut arc d4, ii:;ifr' x:,: :,;,""*,:: ;i"; ::,;,'i::",: i,,,,' r.aa.eaautriardt et nc

;,:s'i., :.:#;! ;::"rfl":: :il:/:i,::;:::"':"::x'' x ; ir:w;:;; i"r*"r'

it'""'

dc ani. ir PDtt"Sin t808'tb'e '\d|(drca

von uliima generafiea. descendenllor lui Andreas p-"p""ti'r, ii" *""J Desihul vieneze este cea a rinerilor poei ai nodemnAli fo."h"ns.fi". -#;'iJu"i din preaJmasa au ur rui ,qna'"o, qi dereglarearelaliilor dinte sexe

;*Em;:'*::'"xil11Tft':"fj;1::"'ffini'" ::*11i;:T;"tr'i:l l#':Jl":ft l:i":itil"vfi ffi frl#.#''fl masculin $r feminin.

t25

6 Femininul aclionindin (post)modemitate

I Bi:etualitat.ti petiodt int?: in.ohtucnul estcI,tLr;. in Fima patte din Ger.rrlechtund Charackter,Ofto weininger araG ca, in mod paradoxal,diierenta dinte sexe,opozilia dintte masculin * feminin' nu coresprmdenici lmui element empiric. Cine n a padiciPal s€ inbeabd €l' la discutiile adeseaadmate despre "birbali $i femei' sau despre "eliberarea femeii"? ln ac€steconversalii ii dezbateri,"barbatii" $i "femeile" snll siiuali ln opozilie cu o monotonie exasperanta"Precun bilek albe ti bilele roqii" DesigurcA nici un acord nu esteposibil, ca totdeaunaclnd lucnr; diferite stut des€mna@de un acela$icuvlft, cAd Imbajul li concepielenu se potivesc. "Ne puten indoi L,nhaturu ar fi stabilit aceastd separdliedintre nascttlin {i feninin ti cd o fiintd |ie ar putea Ji dertnifi atit de smwr". con\in'ua Weininger, crci "nici chiat SraMtica nu este.tttt de strictd Conpantia cu bilele albe !i roqii este fara indoiali un ecou al scepticismului Iingvistic al tui Emst Mach care, t\ Ana\se det EnAfindungen, d^dea urmitorul exemplu cu privne b imPerfe4iunea cuvintelor: "Pnnintul ti o bih dE bilia stntenindaui: sferice, doat dacd nu vren sd vedemtot ceeace le .leosebettedeforna skricd, ti llacn considerdn inutild o mai nare precizie'". "Brrbat" qi "femeie", 'lnasculin" $i "feminin", sint conskuck cuhulale,noliuru impro\izare'a,e ne ajurasa ne orienran. dar cme cel mai d€sne dezorie.teazr. Subiectulni se dezviluie lntr_un nelncetat deralaj fala de trupul sausexual Acesle consideraiii nu-l turpiedic, pe Otto Weininger s, afirme la inceputul celei de-a doua pa4i dn Geschleclt!und Charakter ci, pentru a cunoatle realftat€aopoziliei dintre sexein lntreSrrl ei, treb ie sa admitem ca I

t26

barbarul ;i terneia nu pol fi conceputi decit din punci de vederc tipologic. ''Eristenta Mui hetmhaditisn rcd este dc necontestdtIa plante { aninale 1...1. D.tr desprcfiinfa unnnn se poate alima cateqorlt cd, din punct dc !e.le?? psihologic,ertc b un nment dat, in chip neae&r,f'e bdrbat,fe femeie ". Wetnin9et \amedita de acumincolo asupraunor "tipuri tdeale" (pe care le dennme$te'H" ti "F"). Va vorbi despr€masculin Si desFe femnu!+ nu desprebirbali $i fernei. Ceea ce nu I va pune la adapostde revenirea masr\a, celo' mai Invial. ejecrede sen'cu privirela inferiorilaleafemeii . A$a ca judecAtile peremplorii despreevrei din capirohl 8 din Geschlechtwd Cltamktet nn ne vor mira cu adevatar. "Eyreul": prccum "femeia" !i ''barbarul". o noliune cu nepuri4n de definit in inod sarisfecfior, t]I| lenneF asupracAruiatoatalumeaeslede acord,mai alesln al vorbi de rau. In conceplialui Weininger,incontliemulesle istoric. Teoda sa despre bisexualitate se intemejazipe o leorie a penodic 4ii. Nu numai hdividul' lrece prin perioade de masculjnilate tj de feminitate (recunoalremuna din, ideile in Iegitura cu care Wilhelm Fliess s a consideral "plagial" de ci, ti ln aceasta const originalita.ea lui Weiningor, Weinineerqi Swoboda), gonochorism unrrnitale taverseazi epoci de maj mare sau mai mic intreaga (seprffe oompleti a sexelor ln indivizi). trirrd epoci de gonochorisn na; pttln ptupuntdt..;rd \c nat Mt nult t(n nns-uln? fl barbatif"nn'Ai ". Referindu'se la lacob BurcklErd., Weinirger consider, Rena{leea ca ulra h celebrasa Di€ (alr!. drnrreepcile de gonochoti'mmai pulin aLcenluat. drr Renaisrancein ltalien, clrci innucnF asupralui Nietzsche ti asupra ^ intregului sfir;it de secolesle binecunoscuG,BurckhardtreaminleacA, pentru a inlelege socielaleadin perioadaRena$terii,este esenlial sa ldm ca femcia era considerataegau cu brrbatul. Itrlienii din Renasterenu vorbeau deloc Jespreemanciparea femeii.penrruca aceasra erade lr sineinteleasa. Fen.ia de ranglnalt trebuia.precurnbirbai l. sAtind1 spreo pnsonalitate disiincta Si complela din toate puncrelede vedere. 'Cel nui m&reelogiu care li sa putul aduce italiencelL'r rcnarcabile din d(easil epocd const.t in a spune cd ele awdu w spirit $ un sqlet vbil. Nu ttehuiedecit sd lunm in considzftre atiudine.t innu btul vitih d naiotit4ii eroinelor epicc, nai ales a celor ali lui Bojarda [i Ariosto, pentu a ne da seaw cd esk wfta .le un ideal biDe deJinit. Ternenul rifir8o", pe care epaca noastfi iI considefi ea pc wcomplinentlodrte echivac,ercpe atuncicit sepaatede nzSulitor"'.

tz'l

I il culturii: dupi Weininger' -in tu exista astfel perioade de bisexualizarea epc | d fi Xx: in a'Fs1e ' *""nn-i,iuuXut"n'dinnoun'rcolrle)CXri sexualeinlermedrare .^i .*ita riPuri de androguri forrnaljLrnr din "r** rnsapropnul mcepurde "erol la un nilel inferior *L--tnn., .'*.-, lizuse Burckldrdr: cutr,rmrcet"r al Renatkni dta cum o ;:;;'.;J.'. riduti mascurine cu rrinciparere ' ,.rn.ile erduimpodobire il;;;.;;;.. se lrdnsmil lemmine cdra'ledslicile tn efoca conua. \e oare ca, din 'a "olri,r : e s a iry a a'tuatn(nt?! rcrc sttueazd s" , c 'iune' i"' , i'ot "*. ,",i" t".^'" ihahc tu vtduri i'tbte ;! peput rta! [ ] ;;;':;,,; 'i'i,ili,' cit t'| o tbnL"\uat atu in uhimii ani au r"t ti a",it".utui cd EBtuL ',ii' " d""tt prnr-o f"miniz"7rc Seneftld Nu esrc intimpldtor -){i, drta prcin modetcte "rol;irot" cautd incepa tu secot 4i a *^ia "i """^i tufaet4itot' . Uneori Mi;rl an&osinulut esLepunaror de fanusme conubdiclorii (arha'cul zrus a ralus'ului roLalaposcsiune rui subiectu "^;;;;-j.;'.,0'remicie Arreorisernnrnca ;;;; .capabir 'uprirnarea n'cr ",;i'";,n"-ie, al alexandnnrsmD'ur' gralios radolescenrul de aonnla5i negatiarexului ie sexe' dinge r""'-"1"1 Bisexualizareapoaie abnua diferenleie ili"i, rnitak de schimburi 'ii"i Doaleinsufleli comunicare-taniele de consens'le se ruPadjn ca'rzaunei sa e"t'itio"rt economu " i."ri. i".".irrJ'1,'sr "a c4ci' atunci,vulnerabilitalea lui Eros fa1' de l11*'Of"**ffzfi posibila $i' devine "r"" "t pulsionala se intensificl, discordia ;;i"t'il';;;"" o conunL&rea crceze narc sd eninb sausd ioarte 'rr*.., c,rrna, "ceea cepdrea in lh'l d?qe4 *utitd o ccleilahese'tu1ttht!'? ahcrcazo An^-ir** cu ertcie QIe' ;,,',,', d le andmlin ctc?rnq 'o'xd' lala ;; "';";,;;; lrun&s?Le dilercnle el carackrize^zd Pentru Otlo Weinintserbrse\ualizareacare dupt El denu{a rnorah eslelici 9i *it". 1900, rep;ezinti o decadenia *f*" a fo4ei restaurare o la glnde$e dar n.. se ;nJi,,1r ..;E-Porani' ;;; lmaginala oroarea proroac' ii ir"Oi,a*n. .acr once sexualitale .^.t,f". rarsnara' c'rui a asexuat Fefigurareo inrezare$e'n sa \iseazala un erou a nu fi dovede$e f-asma genutuineuru!' cxe se rui Wa*.. af opri.i demsrsul-nosmr decit o-fantasmr a mo4ii lat' prir ce e$e interesantPenfu dinlre figurile ufla clanrare exleptionalr Ono WeLninser'Et 'ontureazdcu o tesimlir;de Fl'a o cre$etein foaa a lemini i'.i-""i"iil'. ^.a"-rtl!ii. a nasculinului' Duluis; deconstruire

)

J eli utoti u] pdt r iarhaI lti1"L, rlath'e n, Wtry nct N E |tlt :ht

(ept).z t naloriiol]. era hisnrarukioDncare egaiea 'sffrlilul se.olului !i narca apgeul cxfansninii econorr'i\c. a imperialismulti ouropea! ti a ptogesului triinliiic )i rehnic. se definea sponlar ln lcmeni d€ liriiirale eroicli. Ileinrirh lon ]r'ri'rl'hke, in Leuts(tu Gesthichte im 19' ./drrh"rd:.ft. descrie iir Ltrmllorii le.nnenilintuul slar aflaf in pragui car;erei ttt|izionomia i jwenild iwturd sllc europener 'Seindka culatld'iMr!tutd inLn &, llirl tlddit'i,.:u pti'lit.x ri|uroasn {i i drl.realn infi liPsitn dc jiunus?te, de srulic t-ide nohlele| inptitifi d furtn;iiot l l Se indtld p' pnnintlrile tenane .u pi.ntarcle tdrchirdte, pte m cobsuL de la Rhode CttlftiL hine nlilte pe reptei. anennlate .11eRhinulai li ale Memelullli " de clte incamar geniului i; ai marelui bdrbal il carui model sup'em este ie piclutl, lncrederer xnlic in Mhileciurd !i BismJick, slihr! nronunerl vointa d' prosres, cejebra.eavirnrli,or rlizboinjce. Palriotisn \i Kuhu*amp|: de cftre furerc se tiezlanluic in loale doneniile Ponrelul lacu1lui Treilschke puteo Se Iiklsoful Dillh.y rezuma fiziollol'ta iDlelecrualar G ndelzen: t''1 st1 care spune .ii ettl \in+elui ti d armelor aire se prcSdtea in tinerelea li gen nu ane ttar ji ti i liptLt, pr ..ind ajultlete la ri-lta hnrbdliei prin raEht":tkLe inim JiinleL ptutu sasi hn ftpre.e tdnt mai i Pundnt. Etuim .l snLntlui.ttn vle. O stuturi iahn.larg h hmeri. c memhrcl( puternice 1 ..1" Aserrenea ilegotii sau ligxri monunenaale slnt caracle.'stice pentru spirilLrluiRcic/r ului german-Ar fi imposibil sa le aplicam ca atare Monmhiei auslro-ungare.Una din constanlele mitu,uj habsbxtgic constA lD inslstenla Kbnig Ottokars asupra ccmrporrentelorfemioine ale xustricildiii' . in &an Gtit'k und Ende (1823), Franz Grillprzer descrie Auslfia in utmltorirterimeni: inrt c<tpilulltatio {i barbatui GennLnia, te aJLi,u, eleh cu.braiii rr{;i ". Aceasli parlicul.}ritate a mitului habsburgic esle expnmata cu rea mai mffe vigoarc de cAtteHofnannstlul in eseul consa.ral lmptuaaese;Maria Tereza. care deaine sub pana lui intelrreieloarea ide itnlii aus|rie.e: '^Otdinea lucrurilort cdrc s'a ii1ltautdt odari cu ed €i c$e .lureatd ih cdtinuAre .:ap'nfi pehtru noi o importanld emin ntd [..] Da(d .rtstehla naasltdarc o sndtu*e sPeciaLd,pe cate Sermanii o lint dtunci cind in dit l nu tu intr a noaltft, ei i te ddtorca2d,Pritl niiLoace atit de conple:e incit p.)nd i$oliLuLui esteneputincioala1it 4le ttescrie ''. ill mai multe texte, Hofmannsthal opune virilitatet' naliunilor vecine fenrinitalij Au$riei. De exenrl,lu eseui din 1915 lvir 1sterreichar nnIl se incheie prin evocarea a doi Deutschland ( Noi. auslriecii, Si Gemarit'), (;]inde.z.t

129

{ { ,*

,r $

iii il:

ril

it

d

l;*

I .: ,{

,J 'i lr :1

vienezi p.in adopilnle, prnllul Ellget de Savoiat Beelhoven,careinctmeaz' ''cee,tie l,ust;a a prinit de la Eurapa ;i a putut fdfi reticenld' s'n{i insuseatcti:da I4 Velt , un tip d. clarit1te a sriritului 4 forlei de acliune' a unei liti4i Idra fisurd:de ta Nard,Pntunzimeasulletutuisernan $i unut $i celntalt depdys( ceea ce at putea e,t etttdge din prcPriile'i ptufuhzini' atit de boeater.t4i"L3. Sau in micul rablourecapituladval caracierelo' nalionale serman$ n stia., pe care I schileazai' 1911 snbnn]'ll PrcuJ3eund ("Prusacul {i a1tsLti^cn1"): tPtusacul:l tn aParcntd irit oi"."i,i* in IAustiacul:l aparenldninor (unntn diS)"' Colosul masculin al G nderzeit g-ermaneavea Picioare de argili ln spateleacesteioslentalii a fo4e' ririle, in adlncurile acestuidiscus aclivisl $i belisos, fermenfii sceplicisttului !i ai renun!,rii lncepuserase acloneze t' putem descilra l, cei trci rnaeqrri ai luj O1ro Weininger: Johann Jakob Bachofen,Richard Wagner$i Friedtich Nierzsche. Coffadicliile ti no*algiile ne; culturi doninatede valorilemasculine a tui Ba.hoter!DasM tlerrccht in si ezai$orici Sianlropologica izbucnesc Eine Untenuchunt bet die G|naikrktutie der .lheh Wdt Mch ihrct relitiajsenund techtlichenNatw (prirna editie in 186l)' Aceastl va{n anliccdescriedificila instalarea anchet asupracivilizaliilor mediteraneene patriarharului,pe care Bacho{enil consideraca inPlinire a valotilor sPiritnale ;unate de crestinisrn.Dist uBereaCarragineili a cultelor sale matriarhale 'r {i salvatuma,iitatea,iar Augusl t; juri$ii rornani ,r fi imPlinii opeta inceputa de Scipio !i Cato. inl'-un cuvinl, filogenezaculturii occidenule reproduce'in a Iui Weininger: psihosexuale t"i Bachofen.sche'naonlogenezei "o"""p1iu mai intli de bisexualA, dominau arheologica rddicina dintr o ivitn virsta masculin. printr un aringe. umanilalea feminine. Fotesl caracteristici masc'rline caracterisriciie de dominad barbaliei, Contdbutja lui Bachofen la tona modemilalii nu poate fi subestimatAceastn tues.a a isloriei antice descrie progesul umanira$i spre culrura aDolinicaa Dafiarhatului-Dar viziuneaciclica a lui Brchofenconducela perspedive nesigure-Scepbul lui Apollo ar Putealesnesn recadAln miinile iui Dionysos,zeul femini P,rvesul senzualifilil', scrieBachofentntr un de EmsrBl^c\' '.' rapuNl! 'ttut'd" dLtoLulict etrdenliar Dasai ' tcanizutiit't 'pot'ii t'"uate' se inTunc dtvtsn4 it t ett tuttt i'cadcaei e Pkht(P 'keea ,t ce etalit'1lii 4 lihertdlii cd 4.:eea infornc a nu\inii Si denocrdltei, {i promoreazd\rialanaturalA,Mi dlesceleirrtuMte ut societatecirild ti care a ndtutii konne '' Pen!rn apa4ine de paftea trupeascd Ei Mteial|

"pairicianul Bachofen".oum il numesteEmsr Bloch' relntoarcereala valoriie democraticeale matriarhatului.eprezinH o decadenfa ' Parerile acestui patrician crestin se doredes' la urma urmeror ambivalente-Culr1obs;rva Bmsr Bloch. Ahkt a latt priandrit tattiarhatul ca "poezie in ktorie, Ei ratd cd gloria lai Apoll') prinil' a rnluci; dteptul nnan se distingeprin.puritatea superioarii" PrinciPiuluisdu patern' .a rctide a tJ dtd; t. .l 1titu lui BathoJcne:t" .ftstin$nrt erreahsLtuttzar dur niir"a ttt d? to'Pa pauLarhatutui' L^ i"'r",i", *,"*n"*nt jurisprudenlei' J&! 'rzt'rale sb vede recunoscutde caprtul acesteievo8ii a ca;e raliunea masculina ca findament originar al &eptului' ca o orone I}laledall inaneda. Ot acesrdrept naturalinteline protundetelalii cu dreptul mariarbal. Bachofeninsuri conchidealntr o conferi4n din 1841' la Ba'sel: "Sd rcnunlim Ia di nizdrea raltunii unane ti Id idolarizarea eliSiilor pe care onui nsusi { le-a creat Sd arc ltdm, Pentru a alla pacea'.de prcviziuneaoferird lli Enea de cdtu nracolul antic: Anliquame'qutrte La Neoromantismullui Ludwig Klages!a invoca autotilatealui Bachofenal anlagonism in se uanslorma KlaBes.opoT4iddrnrremd'culin \i feminin inielectuali' generalii de doun sp;riturui iraui rnodeml 9i al sufletul i Penlru ar cea a tui i'{ietzsc}le, aPoi cea a lui Klages li Bloch, lecfia lui Bachofen este nodemilatea XIX' consta in ace€a cA, ln acest sftli1 de secol \iziune Ll caralrerzr'lade revenirealenrrninulurin culrutl ReglsimJLedst6 ' O h 1888 feneie invdldtd aleeoria modemitAlii a criticului Eugen wolff. ttc tint ti h'cna umnatu dai pura. tnsulelin p,c.un lrunul tinPului 'u lur B'choren con'eplia pari unaui,i. inaintin.! ru iPtttdzn?ald" ln -(Weininger fundatnentele submineazi va dezvortaaceeaii tema)' feminirnea pe ordinii iorale qi ale cr.dinlei ln pro$esul $iinfei: adice inseli valorile caft seintemeia G inderzeit. I se Cu inima la marriarha| cu mintea la patiarhat formula ar lutea sa de alit scaldat s a aDhcerot aril de hine lui Richard Wagner'Sieghied !rne ne \itiltale incil indelunglll ideologiaiulonlara.incaroLrdun modelde o istorie ereu sa"neptecdrnln tala evidenleir tefalogia RtnS_uluireprezinta dezamorsate care constati falimentul mascuiiritalii insuficient iem;isa' rsiepfried,,sauincremerukin propriilei straugemefwolan) Totul incepe odar-rcu furrul aufllui FijcelorRhinuluiii cu oidarr' princiPiuluiiubirii in numelevalodlor masculine:posesiune,P tere, fo4a Si gtorie Erda' lnleleapia divinitate a protunzimilor, consultau ln acl 1al teilea al lui S'e&fie4 anung 131

130

.fop'rscu1'.!lbirbrl;lor: A.tele batitdliltn imi .ufL"dn r::at;.tent.iu ir ln;,i inrjj knehte "'. \iegfri.tJ n .s1t (iecil1lr.perronrJrrc.)i Si iresporsal,it. airreg, led.tn reFz;ndo Ia.il ceie uln.ii ii la ln.etnt dii o{lios,simpalicin ! .e l i iiegirled: lolusi foafi: irine r lipseJle fJebierrl Mine, car"'inpteser€ ''Ptu$telint,am ilet es?nliciul:atft trcb lt s
r32

, . . . ' * r " , . . ' u. . 5u, . Jlr 'u; . in ," .p r.r- .,rl I' d ' , ,j '. r ". ac ', ' ' ". c. ,ra; n lr. re{rc, l\ir12sche e:ptLlr:.iol3o4r inlclleierii onei n.i cpczilii :! .irr!rdlrjiicr ie\d!kr. urei f.cuflde polariii:li dc nitnra si leianse?eleniiihlea librtlnral-i dir1l. adevrralii" bdrbafi ti rdevrtalele" fbnti. O 2semene:t slgi.g.riic a prlesnc; $i ,r gheceui i ar corlslirui uDa dnr I)c spectlvele tele flrtri ltcziluz;onane ale nietzscheanismulrLi. 3ri inleiegen md degraba .:i Nierzsrhc dislinge. pentnr d tuter tlnifi.a inai bine. lrragnrenrxl 33<)di.n tiiihiicht Wit!..nrlLali qe indi.a o cale ln ,..)tt rens Pt)dte ih a!.a!td corild ldmk.:ul t:el Dni intcnsdl rieli: ea este atoDerit.: cu ln fil lesut dh dM, fiLul JiunEatelor pl'sibilit'i!, .,ce i r./t!oil m ..r prcmiitu. re[icetut,pu
IT '| tloden ndta

riene.d: pentrua poLehol.tie a seftlar

afi$a o masculi{itate agresiln, dar la cei trei mari A)tt]lla Griindereit ;jrlerFrqj ai condiiiei modeme, care domini sfirqitul de seool. Bacholen, Wagner $i Nierzsche, llc.are,t lbninin lui ameninla supr€maia rnasculiniBpoca 1900 esle trafti de contemporani ca tribusire a cenitudinilor l; a vrloi.lor sale tradilioral "ririle", care cedeazalocul unor "s b ansdnbluri incetle", roludlo. sexuale redistribuiie. ui!.le. se pde, temhilaiea ciarign lcrel|. Ci: pul vienez se pe,eazi deosebiide biqe la un nudiu de polemologic sexuala: putem sa i reoonstituinr liniile cenl]ale, ofensirele ti conka

133

li

-,.il'':'lJl,:'";'.'';';''':: ::::"i,'"",';'i:'"l,;""lilii,"1. "flils:ll ;;'f

te mtnsiie insidios ca minliiet.we, minatutndrda tutritor idr'dSostite' cdre jint' Lorit [ ] Foa e titudr' a ritne vechesi palida ;i ni tpune renin:eu

i,",* a" i",ia*,i ai ani Ei enezpindn vitut unqhiitor'un hetuvim' nzi delicate "iii l"'r""nlti Lao*", a", Pulininbtizitti notstec'curiasaturi k'at fr iututPicta[ ]ochi a'* w)tiau sauFragonard tisarc' spennld "itri"ir".* in I;nd'd d( r.or; i*, Jata 'are ,or,,ri.

mt.ll"*'l'*iltr;:ili:[:".1'1?,lx*-,"m* j,"iil#i:i,.',.nai,'1rp....'".

}j'i'#T::Trt;:$t{'i'"t

'"*t, ti' ;"tr"'rq, " '? amctteni' 'L ' . hc,tdctcst P'Dril' ''hlt' P

::ntrFm;l:*li';";::,':,,n:::";";::,::itr:;i';':!i

' r'hctdric

'unaade tuten nu i dbrla' aoin

scriilurii 2 - treminizarea

ri{i##Wr!,#5i'{#'i,f,*il:; i:if:|.;,n;X,:;':"T*.:;',,ii::,T,;i;:,2;:;':x:';Hi"ii;i:'::^ *

Tl";"#':';:;!oi{,J:,';'flf;:1

can ;:"*'" debineanniri}ire

in legaturt cu in In ftwlution du tangageP'6tique' Jnll^Ktisteva lansa' it{elegeaPrin la"* *"i r"ni;"iraii u U"rir'.e, 'o*,'odemitaie; ""Ait*ii'in dezintereseaza care se scriironlui a rezurna-hedonisrnul -.*-riit.^ti", """"u" abandonindu-sejuisatii solului sonor' non-sensurui i" (.1864) z l\i M^lla1ltr'61 Muza n rnonio"". Citim itt Slnphonie litt,ruire muLtd vreme conoara mea de a Neputiqei cqre'ni interzici rurclemd 'tii"i,o \upti'iu' ta a tulacc atrcw dnab ni,^,,i1- \i nd 'd"cir , 't "tan ft | do\odn htitat' L\ dc \d,a,k!. | . t 4i ddt. i4 tn carc clenente ln arcle scrise nea de iubne, acejrccile;a rinddi din |h!a descopen Vei neuntului a iuhire tu nu-ni inspiri ura Ja!,nde crellie i stetila dz'it Icm'k dar iu,
*+;iiu*i="[;::^r:::^::i:::'.;r]ilii:rl'l'''l

'{#"'::;1f i!ffi #-r!),##;#l!ii!'ffi ':,;;;:;' ;;;;;;,'.,,*"' rffir!{^sffi

-*,., ##jit:itt1#ii";,ril1Tiii1l;rr,',,,*"n."dispepsiile .rd#?i:[$l$f i*:t-T*F*::Tm5:ry r".tl,it"#,##;rr;*;A "*:i'J:',i;'iiit:Tiij":Tffi 'Wf i"#::"#;i::#iii#iYi*r"Y.-trixi;w *[##*:*

Lods' poveste$ern urmetoriitermenitrtdnirca sa cu

i'i"!; xni*nx*l*i,!;:#!;::;';::,:.:f",,#i'!'^i;i 134

135

d) at le: e l e *L e n t u l r d i a b i ! t : d t r o r l it,.\itlt t,,trt,t lt r r t nt t nt t t t : r 1' ) ' J l' t tlat ait. revnlttut4 , 1,. t)' ,t', tti \tt t t lh111v t t t Lm wt lt n( f lt 1t u: n " 6 '', 'h i d t nt" ldidc dP "-"tt ,t , , , ; ", ", ' , , t t lt ' ta '. , ,r' , , " ,'. ' t r r "u"' euc r r I 'r o n r r " u : i r I 'r ''r 'r i ' I ur ' Dux

skPun'mui Pttc sr+u|: ,,,n,,,t" ,,, .',,i'ta tl.ltrili. i:i dePdsetLe 'a rdtl rett( ea Prtn tesn( 6i uriabil feticrii; rl,,1lutrt tttltnrt ttrt,,^

Aceasl ad$| urc ar f{l i a l ! !, u) r , t il t l. t t h r t(ru | \n u ,tri s to ' rd ti ' a fitinlosului aristo(r'tlic) ti ai ,'.,,,,, ., ,', r"t.sir!)ui liril" icAnlate '"",*rl' opoz4l e fafe L. I r l, r , ( r L : uirrrti i (s .rri l u tx c a p ro n i s i u ne de' ;errci re)' :tr,,rr', r. ,1trO4lratrdehire !rsr\i. pe cea dinlre s flel li itup'3 ctrllrtltri ltrj iu,,,.ii" n*nl;," ., .e nr!;lelei coexi$€n1a la Baxdelsjre' il bansfomu |,e n,u,i,t, +i a urii lrlii de femEie lispiralia Poeticn ^ut,"h,n ofc;i ti se L"*i"'', noseriar'-rei.ragirrile lunrii si de cuviDte' el 'ie ,n'i;" tl sufietutui c' sc 4ni ;..':;';", i', o -ineldhiLii.tNi. i l slntd Prtstitutie se i.|!ltc n{ n'tcututul iti;nttqiiL., poezieli cdritata n(prefizutului ':arc lenlalilrii de re inSere T acc;roi ''. Mrsoginia bartdelairianaiBseamnl o eton tu a pune trc.stei l,t1lri fenirine a idenlitaln subieciului crealor' 'np tn rr' a"rivri D;p' formuia lui Michel Bulor' ritilnutea ir""'"i""* ".' eract tdtu.itoare 1".'it n Ii rritd 'uterftn sdu nui *;"".i i; r, "tir nn t' t" ^ f" ' ar' ' 1 I:Jt " , , u c t i. v 1, ? h d t. f,/ /' .fru h J . . tvca ,o it r t' l

L

t' t

tPn ttn !4ti am"n

nti 4t1 11'

ni :ttttd

rri l rr.u re ' ru rte ri !u " re d l d' i ' - " \etrtl ri l cu' l el " i rran i. " . , " ' , ' . ' , ' , p n r "l tn r l ,.4 e d ' ' rv i n l ' ' o t ' o fl l i ti c te5" i rr ndr' r' rra . 0lt " . - " f disciplinr' ide'thl limbriului. ele'ne;r iuzional ieninin)i nlxnca' eligenF rinttuiui Frugo vorl cias;cisnLrlui: inte acesli doi poli se lnscriu textele |emin;z -ea scfriturii reprezin$ pericohrl pemrarcnt 'l llol,rrrn{hal. l:rsi scris de cilre lro(lenrilil1ii t)oetile: ea ar !rcr st spunl cri s'riitorul se sripin' ]a adApos{de cLrrr[ro', cr A;smrsul funclione,zi in locul eului lara jmanent al linbajului inafarzrrefulirii", ci geniui * ..-*r. *i"-. " '""" poezia "Tirrerei Vlene ': inlocuie$e gen;ul arrisrului Aceasu tenlalie exish in ea se nanifestd cel mai Pdernic nr --t'cuullui Felix DormanD pub[ca N.l'ltot;.a, ]rima sa culegere de poezii' Felix i8qr. .ln,t cu trrlul n,t""..". .* rlouizec; Oe rni in lE92 apare a doua culegere reediiaie de mai ,telrdrk)netr. Cele doui ca4j ar1avuLtn n're succes'au fo( io$ conl'i:cata li nulre orj, dxr au prorocat !i scMdal : N€ror;'z a lui Domann' Po€ziile i$oralitale de junila pe moriv vienez, imerzisd de silr1 torurii Hofmannsthal' lui aie cele compralia care nu trai suporra 'u

l3t)

cilaieca-r'nexenpru lo'deauna :'-*-l::r'"i::si"dT##'tr$,i"-:l ele s'ltlluieso roatu

"*:'* Lli':iTft'Ti ;]'*'m:t;,",'lll.^'L',';l'llll;'"',1'Ti,i';lf snrsit l secoltrluj-in

;: :;:::'!" #:1\ffi lil,iiii?,n *:.1"1i.,i,:l hL:,ltti-*"'x:l :?,ilry{t:i:i!ii ;,i,,iiJii.i!i!i i,i:i, ;:r;:'J ! :,t:::;':: i:;:' :j:r:,'::i::: : :l"^;' :"':;"t;:"'f ::;;;::":",i'r:', "' ::::::;;,': schnirzrer) "':,{iTl";i,i,i""".f,,ji:'^i ii:y; viene(Hormain$har' toli;*il"ii rtjmann: iuiFettx .-'ri"-,",i.'J."'*-q. r.iadresa l::ryT

iill;;;;t-ir,*rei^a-r..s"i' J"ll,:fl :f i:3"'#,*.1'" :,S,Jj,ff

i#:;:,'t?Hif.irr'y;:r;:. ;*,*l;*;;iruil;;xf *':: ia acordal *"il]',i""i:#]i*"il1,il'i{';l n".",care r.,ixalr i.-., *r-i".*" ]*l";?lii1T'llii""-ii"Jil';;tse., 11fl:l':::: ". ':i",i-'"t,", inhahtich Poesrcn sind\t)rmett anntt'tt' die neisten. iiii;,'ilii"i'",.

in cc at,"e p.en;tesalestntirite la niwtJomat'tur

fi "'"l"l'.f,'Tg: :j::x,jj:* ;.:;*'::;",jlj"j':r#:l'j'Tl..'{fi

iffix f.Ti:"Tl*T s'f:Ti1":;l,ll' i:*;fr,,f,l;"t"#;:'.::::'""i

qn*'*:l:*.U.'?:n:'um::l'i*111iffi d'd:!:iq. iji ;;;;il;:

;i"i

rui Karr Kraus'de"triire"' de un din perspectiva

$ il':l'"'#:11"'::H;J;i:Ti';::;".' :il:::,,::1,;":lI:lt $ ;: :;ffi,:T;:, ill,$lixil'illl"l'ii':';* :1.;11; ::r:.1,i:*'l':iJT:

"'"#;'il:1il'T'J"11rpsa

dinscriituri'a acerui mascurin erernenturui

o I'psn: at ea vae Mt,w^oLa, miint | .1. E\.csut .r? h"xoltc €\P tn 'cat dte de a \c ttmLn I t rtutu disp?ruld Au e\te ntmt. altr"ra dz' it rel'u"hla

t31

$

,i

ii

)

I

incapabil sd acc.adl. la forml''', asifel sun, judeca$le pe care t 'itcdtor, Hofmannstlal Ie emite desFe scriitura lui Amiel. Totu$i aPreciazdlntrega modemitate a ac€stui Jumal intim, consacrat descrietii amenmlile a "maladiei eului" unui individualist, ca prototiP al nervosului suferind de depersonalizare,a irnei "un et,bares lch" ln stilul lui Mach, geniul modem prin exceledfr, dupa HermannBafu. Ot esteitferesant sa notam ca la Amiel conqtiinla autocritice de a fi un "Rafael liPsit de mlini", ni "fluid inform", se exprime spontan prin fantasnele feminiz&ii scriiturii: 'Nu 1ai ltiu sd i hrdlitez cu vigoare & nare ansahlhlu,Iorla de conhinare, de concentrare, de continuitate, tntr-un cuvint, da producete !'a evaPotut Diseminez risipesc,hlatilizez p lina actiritate ti putere ce'ni ftai rAnih [ . 1. Mania de a psihDlogizaasupru noa insahi ma coweftit,Idrd a tud rcqenerc, tn conttiinld contemplativd,al fel spus,m'a ena.rcubt'"" S^t lnct: '[. ] InterefuI meu dotninant,dacd nu cu,nvaexclusiv, I-a conrthuit 1ji4!aintintn, conttiinla emoliilor {i afecliunilor al cdror teatu I'a constituit st4leull meu. A sinli propria-mi viatd a fort nai ales nanieru nea de a o trdi Am trait deci leminin nui cwtnd decit nar&lin'"". Totuli Amiel nu accedela voluFalea sufletului carel copleFa p€ Pre$edinteleScheber ''Ctrd scriu; sint in situalia Mei natteri inarminabih, a unui tawliu puerperalacare se conftariazd pe sine iksuli cu obstinalie, ti nu pdstreaza decit suferihta nasteriilbd a-Eiacorda .liberarca fiMk"" . Pr*em reciti faimoasaS.rtroa.e a t ordului Chandosln lumina fantasmeifeminkirii sc.iiturii ln modemilale Stareapreafericfta a lui Chandosinainte de "criza" sa, fuziune nareisiacAcu eleheotul matem al Natudi, se cxptimA Fin urmitoarea ttn,'Einet Cind, ln coliba me.tda vinabr, tnghileamlapt.le cduq, spunos, mub (k o creaturd hitsdd din ugerul unei wci eu ochi tqndii gi carc cddza lntr'o gdleatd de Iehn, Iucrul hu eru penttu nine prin nimic difetit dz ceeace sepetreceacind atezdt pe o bancd incatt att ltnSd Ier.a$ru atelierului nEu, ni addpam dintHln in-folio, lu8ind hrand spumoa:dti delicioatd d lpititului'" Aceastasc€nade 'laclifiere" "fun4ioneaza ca o scenade autosuficienti $ autoerotisrnoral car€-l lnchrde pe Chandosqi provoacacriza ca anorexi€:"" Cum sa arad cem mostenirea"Patern6" a culturii livreqti in limba materna hranitoarc?t €ctura tu lactifiere? Putin nai departe,in timPul "crizei" sale, Chandossimte cuvintele limbajului abstracl patem, descomPunindui se ln guli precum ciupercile putrede-Limba nouAp€ care o intrevede la slirtitul Scrisoii I'.efrq\$euA o noui scriilura po€tic6 pe modelul fernininului narcisiac.Dar ac€asti limbt nu ar mai fi cca a sociabilitalii t a comunicarii:

138

ea ar constain 'hietoglife", firi lDdoialacu neputinF de lradus Prin suvintele si sintara l)zual,. Contrastulcare subzisti la s{hlitul lextullri intre frumoasa ;ero.icl a scriitorului Hofrnatnsthal ei limba "fcminizate' la carc asPiti Chdndosrideaza eiecul s.iiloruluj in con&unlateaau tansgtesiunea nodema. Hofrnann$hal tunPingedeconstu4ia limbajului'plni la marginea ircparabilului. La margineaptapasti€i,cuprins de fricA -de ace'ealifrio' pe carei-o inspira fiului de neSwor ProPriafeminizarc-, da lnapoi d revine pe D:mtutul solid al limbajului clasic. Fantasmafeminiz{rii scriitoruluis' $i a artistului se reEascgtela tm maic nunar de reprezentanf ai orodemitatii cPocii 1900. Ne afiintim de ?d'io Krii.er (lg1l) al lui Thomas MarIi,i "ln Jond csre artistul bdrbat? Sd i se DuAd"femeii aceastdtnnebare! Cred cd noi, artil,ii, inlpdrtAtift toli int-un 'Iel st'arta centorilor pontiJicali <pr.Sdtili rel="nofollow">'81. Lou Andrcas-Salom6nota ln eseul sAu din 1899 dEsW.Der Mensch als Weib . "Nu cate in'inlpldtor cd descote n atft d.edesla arti$i calitdli fertnine , tau cd Ii se Lrucd in obraz reproqul de efeninare "'". 3 - Matiarhaaul ettetic al lui Gustar Kli,tll ftofelia lui Barhhofen,car€ anunlacA sceptrul lui APollo ar pureasa cada ln rniinile lui Dionysos, ca haosrl senzual $i barbaria primitivA ar Purea invinge din nou, minnind achiziliile culturale ale civilizatiei masculine a pati;hatului, - aceasti profctic pitea a s€ lmPlini ln pictura lui Custav ni-t. in t89+, rninist"tul austdacal lnvrl5llfmiui li comandr lui Klimt un numar de hesce dcsrinatesl tnpodobeascAplsfoanelc noii universit{ti ln 1900. Ktimt Frpune o ptitnn schili: 'Filosofia'. Majorihrea profesorilor ln lml. 'Medicma" suscila reaclii si tDaj lienezi lu{ vehemente.in""*a^ti-tl. 1905,Klimr decidc sa renunteilt mod oficial la comanda rninisleriala ti returne3zlonomriile Ministerul definise astfel tema dc rtatzri 'Yictoria lwninii asupra intunericului'o' . fues.Ele lui Klimt sugdeari cu rotul alrceva-Pozitivismul $i lncrederea in proFes sifi dczmin$re cu cruzime. .Filosofia nu lumineazi umanitatea,medicina nu o elibercaza de durcri; doir atta ti contemplarea esleticAar mai Puteaoferi un scr|slumii. In "Filosofia", o prcoteas6ln exiaz, lncununata cu ramuri lntmzitc dc vit4 dirijcazf dansul visttor {i lasciv al cur.ntului vi4ii- F esca "Medicina" nualurilor feminine abaDalonlndu_sc Dou umanitatea fufA$gezi din PAsivA,dusa sPre moetlc. Teribila zeili cEtanc din Palable minoene, flutura r ligurilor ruda Hygieia, irdep,iratA 139

corduce umanitatea' caduceulca pe llr| tresnet leqtudlnafari procesiuniicare un sol de i.-.i" in"at"inutf. cu b^zin{l expus farn pudoare' consrituie " altemativaD€ntxuscheletelelnllnlnite in dansul{acaDar .;; rror'so"roruni\ersitilj'dln .,r ct"r''are. ;;;;r'r,", 'raro"ro'"' rolul $rtnlerotIn r lui Kldrr. deodne ia rrescele VienasimleaLr 'lc dloriliLa le rrad'r'eauo lihp *^iciul proeresul,ri,dupa .on(enuh iL?lei Bildua? ('ph'dsrl narura sr In"pabrlr uirl*. o..;,iitta. ..pr"u 1' '""t'"'' cacea umanrrarei jnFriruil' mrdnilorl qt pqn fitosofilor r"rin intileociunea mariarhdla' Iemrnit"re o< o in"mare ii*ri'.."'nr.. "otpuremiLe '"'"a, '-Er;"J""; nr"i t,-r,.,n lq08 in 'dlonulrdr ierd re'enrr ta Kutt"hau' Itei-mari leme Xlimi'ex.o,rnesaisprez.celicturi relani"are "' lurul r ptezinra r."i.ri pisajui renmr a ildsua rrmanit"reaKlimr 'Cele iaF)' "-*i",.1, (un cuDlu imb{alilal' doar feoteia poale fi v1zut5'din ''Sa{utul" {simbolul tiana' Jf iJr,': to remeie:'"lPil adulrr' L'arnn'' ' "J""t. a."irn"'n. (u rrPi a^f'ri'i '{rreri ninrlenarddeuereider' i.*rll*i,. sPeidrAdele rc ao'mne\reneze por,upon'"re ';rr J'n in nne '"#i,il:'b""1*.u-. u"roen''eL'' rasemouve {r,nb'ro,rgr, fi;il;;ilil;;.' 'Lqacesle pina flori trlcliferi' si .^t"ii' riri"'i .ln"i paa"ri' sidini, arbori feminira e'r' rt donrrrrr'r:al"r'"3a cp'ra ' lui Klimr '."* ".i""i.. .drcsa'ler'linil)tii 'rr"l onsolahdre\i o3'oradvai.ot.;,'rtt" "*.-^gr"disttlrgircare crnd ';;;i;iamenjnutoareri sei*iun'r .t,rez' ort."'itLr' d dnerolde'orarive .I ;;";."
140

mai intli cercurile"Tinerei Viene"'in speciatgflpul lui Arthur Irecventea"a o l"fr"i rr".. s".ir" s^ Die (tertulDleLircmtw (1896)-Frovo^ca lpy1 Fdcll' Dit revista lr.r"."]U, * *"p*ri'"l mediuinteleclual$i ariistic in presitind vienez' ii"J"i l" rsss. K-' K.a'rsintrepdndecriticaestetismului dl doi l P a\ al Jl m odem iLilii atn {?td 'a'e crctc azt prccuh ''A.c!t: ,amct,t ira'o8't 't I di cutori h pt'o'" ,"^"ia' ierca hizo" c'nbinatii ,,,pi,ii" "t,po te stcretd l l Nflozrctea ,Jnu :orber s, td n tut .t? ahe aws?rui sd votnd \uFek[ti ',rruesre drepr lugon \a'tt \ttutez( sfilil' lt au n"r

' impo'ivacurtuluinuanFia vaporosului' ),ti)-"L,"-tr"",,i," . t*'r,r/or conluz'riceo" rn , \olulei, Ka!l Kraus"fima oroarebfaUid' lor L€ e inced "Tidin int'D epocdde tranzilie de lgtcfir.r , declarnca: a" *f"*"*" "f.A"." t'"r" un iot' ti 'Ne1u&nJtii sint intenlediaii nn4ii' i'-i"" tntena"r' wlsarizatorii, internedia i cunoaSerii' iar furmele intennediare' homosexuaiialele votuptatii""- p* 'forme iniermediare" se subl4elegea moravunrc: molctesc cunoa$ere idlsa lirarea. Decadenla, mercanlilismul' luclr]' acelaqi unul !i bate '"- ser€dlrc la pt"".- i"fto"s""g; muzicli, Karl l"raus nu are i'lcredere i'| ''tranz4ie""' fie separaUde viaF blDrelindeo I'our.jezare 3 lrlnlterelof Ada uehujesa spune:AdoUbos ti marcelebre ."riai-, ,*, 6;n,r."166''n'ere 'ale'ele altceva de-cttsd nimic nu 6m prin cu\)inte ldcut .n", a t" pr"irir, . noapte' ", dc lti oala ti cd dodr o in|e wnd ardtdn difere;F cdrc exbtn ele se celelalk' toare (llltutii Ctt despre asenenea'aifer"Aie,e iau lac care cet nuaPte dc nu und tt rcpa i,?a-n nre c?t ,ot? utilzea:n " ulilizeazdrah de nuaPle wna sinlloas' Si Adoli Loo. pleda-Inceprndcu I'nele anilor t890 pentruo sa lunga din Revenise t€derein diJcr;e uIreaJlo, u.*-ut t; J-rhjr€'rura ftnpietze s{ trebuie nu fturnosului itatele'Unite, cu convingereaca ambilia natural Md asumadubluluimperdtrvrl.oniorrului lmctjcfl al malenalulu prefcra sA Sec€siunii pe lrepicdele ..i"a a.." .r 5, .nu,.t. Irupul rea$a l'oos Thonel vechilesca'rneBledemererdin 'asa Iolosea-sca 'ffi'I_ullx ca:eprerindea i ditigti pe anirari' arhhetli urbani'$i' anisrulu secesionisl, Sa faci din vialao olletr de ana lotrlir Dar' de ce sl nu ordonicontrolonlor Loosedin tramvai sa clnre Wagner,?n loc sa mlnuiajlcnfluierul' sugereazi dupa penrru ca serve$e' viena Culrularreri sc paredeo,ehirde Periculosla dc a culturii a profindn Ddrerealui, la i arllrlca vllul peste incapacilat€a structuraun mod de vialA asemeneaculturii anglo-saxone' l4l

',l l

(i ,.. ( rl

a La Kad Kraus, dar 9i la AdoH Loos, luPta lmPotriva omamentului Si lrleratura i' Presa' amesleculuide 8enu.i {arla 9i utili{atea praclicl Anrcolul rur dlifeminismulur' forma erc.) capara ftDcfionalul, omameniul$i cd tot ce toos despreiDan;nmodc' (1902) estetevelator' DuPi ce a afirmat a-!i aima de esre mai'nob h ferneie se teduce la o singud as?na$e:cea asemenea ca locut altturi de un ba6at mare qi putcmic, Loos conslata Ddf ,.oirati. nu poa|f,r"utizadecitdacafcmeiaoblineiubireabarbarului t?de 4 se ". il,"ii ,*u esretipsiu tu larmec pen'ruhdftat l 't dr aeea 'consninsd sd soliiire senzuolinrcatuftatului Prin vqninl'' sd-t erctte ePocii [ "]' s.nzuali atea n\ltldivd, cor. decurSenumai 9i nwai din spifuul Fenzia a. Ve$ntntutfenaii se distineetn exterior pin orn Ente {i culori puna {i el n ir* Jota a" o)olulia restinentarn ln iecut' btubatul ,i^ rw.rura v?smintebopattmpo.tobiteMagnitrca.voluli( pe carea 'uno\cuta' **t a avur Jiricirulrczutratde a drpdti onam'n'ul Cu i-r t",s"t"ru"i cu ctt niveiul unei cutwi cstenai coborit' cu 1ttt omamentulse twni|e$n Charakte\ in 1903 KT lKraus a\ea doute{i C"'a ir*" c"*t urnt "nd de aru' tnlle si noui de ani Otlo Weininger se sinucises€la douAzecili trel :["1i 1;"i* de la DreFac'terst leasao alianF poltuma' ql 'eaacrJrul ftius ii ua ramine nedezmitlir lidel Andte inisrnul i;i .";; i se par€solidarcu lufl'a sa lnPof ila minciunilor$i.a falsei ;t"it*;; und { hatakt.el cutturi-.v;eneze.Kraus aduceinsa concluziilst dinj'Gelchlectu arqwrentetor subscriu al "C.t admiator fenEilot o corcctie Pandoxala: n. Karl Ktaus aproba toalc asP€'teled€scrierii caraclerului nisopintei rn moo fcrn;in de catr! Otlo Wcininger:principiul feminin sr opune masculin princiPiului compromis, ir€ductibil, si fari v.sun posibil -Kraus Kad Oar acoto unrte Wiiningcr vcdea rm antagonism fatal' cxei al ce naturald' femeia adori cebLazl o oolaritare crealoarc.Kraus pe care gtoaza Charukter' lnd DorFerinFo;tot I gAsim lh C?ff, .citr djsp'tluie$e' oroa'e msa El ate in Predile4ic k;i K;;. binei4eles dat ti pe " "on""-*$" er.r.?IitciPara' odllnl lenzia tu&na' Doncsesrc fArn "la tcoata lemeuor dobldite mic'tllrehczarubdre foane de calificarilcle al?s nai Iatd intimitat'! din bun;societate( Sd l. culcicu 'I tl^'-dar' snlbateca' senzualL la ferncia viseMa * ufoti"ln foi xrtf Kiaus) El "i pe admira.am' care o wedekind' -*" iridrAlostitA si insolenti' precumLulu a lui

lr#i-

sptrilsi.an' m{ {1 | n i."itil * p"l'ntc seniu$ sex.lntre mod raorcar'

femcie. ald;l spus, }|r.

ann ti viaF A s€paramai infi

142

n

penlru a unj apoi, la lln nivel profund.A restaurao virililate intada Geniul) $ o feminitate purA (sexul), a distruge o societatede batbali efeminali sau de femei barbatoasepentrua reconslruisocietateaadevaratA. Daca custav Klimt urma panta estetizantAa nielzscheanisrnului,Kad Kraus regAs€{teun Nietzsche al batbariei pozitive, itl punctului de vedere orizntal aswra leneii", a rc\efi:dii Ia o seneloasApolaritate a scxelor. ''Prostia Ieneii este ceea ce nu p conformeazdpropriei feninitdti", Vner'l cili 1n Menschticles A zunenschliche!. Karl Kraus luplt tnpotdva nervozidtii modemq cfie .rce zA foflrele sexualeintermediarc !i re.lamA lntoarcerea la cultura dominatd de geniul masculin !i f€cundafi de vials feml/iind. 'Cultwa ereacd a epocii clasice esteo cultwd a bdrbalilor', sciz Nietzs.he, 'fenrile nu awau altd datorie dectt adutd pe lu,t1"Jrullbasc 'i nupuri puternice, in corc spiritlll tatdlui sd retrdia:cd pe c posibil ldrd inrreruperc. $i prin aceasta sd opuni o rezistenld surelcifirii nemoase crescindea unei civilizalii superiat dezvoltate.In ace fel chilizalia Sreacd se nenline intr-o tinerele atit dz dulabild:-cdci prin nanele Brecodicc,Eeniul Greciei a .erenit totdeaunacite naturd ' . Contine4a sauhaosul-iau altemarivape care W€initger a propus-o in Geschlechtund Chatukter. Sau rAzboiul sexelor,ln care femcia s€ ingrije$e sa distrugi asphaliile etice ti culturale ale bdrbatului, reinnoind la infinir paoalul de promiscuitale. Sau eroismul geniului, al carui exemplu fi da. Parsifal, respingind avansudle lui Kundry. Bftsr Conbrich a obs€rvat eu ironie ci atacurile lui Adolf I-oos lmporriva SFresiuniirega€eautonul purilan al lui Cicero liudlnd virtulile elocinlei atice, sobre{i disciplinate, lmpolriva . noulu! baroc al oratorilor la modA. Cicero vo$ea de frumuseteanarulale a Iemeii.crft nu afEnetoiede lddun Side bijureri;I. 5 - Mode ii ascetici: Schtinbery{iWittgensteih CealaltAfamilie de crcatori vienezi ai modemit4ii cultiv4 un i&al ascetic. in emancipareadisonantei" la Schitnberg,in delimitarea trcerii crrc, drpa: Trdcntus -!l lui Wiltgcnstein, protejeaza €stetica 9i etica imporiva prcvaricaliunilor propozilionalitrlii, rcg,sun macerarcaelita.A a scnsibilititii Dacd putem vorbi de ln lugenhtil fiilzic^\, tecognoscibil in prima fazt a. operei lui Schdnb€rg,etapele succesiveale rcfomci sale asuFa conpo"ilioi capata lorma unei afirmAri a elcmentului logic $ rational iElpotiva-. senzualildlii $i a misticii''. La fel, chinczedilot Sec$iunii, Adolf Loo6 lr opunejaponisnril, acel LcJJ i,r norc al urlei modemitrli despuiat€.

143

qr E

I' SchijnbergdispreFia lasiralen'luj RichdrdSlrauss'caredaduseinrPoi' ingrozit, ln fala perspectivelorce sc deschideauin tdbnrc (1945J$ lilektra (1908),at caror cromadsmint€graloores?urderunei feminizariextremea atmosfercimuzicale(celor doui e.oine a)e lui Sltaussle reline partitura malilor isterice): pe disonanlelecrude pe care le conjurase'SrraussrePartiza clteva acordud rlerfecte $i salva o aparenli de lonal;'.nlepe care Schbnbe.go sa considera"ipocrita",lrellicind "enanciirareadisonanlei",adici acceptlnC ".2'e iluziile iubini care den!r1,1 PrcclunWeininger', sacrificeconsonantarl. taLtnascapticatulmai curindllecit la c'ltt1rt 8e'car. inLbfilt&az'n se'?ei,te nini;ut fi"Si inaeineazd cii eiibereaznlu ea de negarlltdle"" PrecumKstl Kraus, cate lua in zeflemer gaunoasarelotioi r unel norale pUI decorative' masclnd"criminalitatet comportamentului$urghezilorfaF de prosliluate'" in 1938, l+eodor W. Adoflo recurgeala rindul sau !a tonDule de moralizaresexualapenrrua opune rerresiaauzului"ir muzicade masa!i Obserlaca as..za.in nunrolecareiao anum.exigenla exigenleleavangardei. esletici fusesemuttd vtene reprirnut;in1.o nanjerli .eactionara.devenise acummarcadistindivi a anei lnai are: Dtsitur cd hu print4 Parcim.nie arhaizantd a nijloatelor, car? erahd LiljstlriLeti sdrdcia ci Wtn stncta la &nsumuLimedAt'ca excluziue a oricdrci umpierenlektulinate' aPeLiNI imteledal tuniJest unui llement { cun in a d scnzuat nu $ Ji purtllt.rul hellatir Attd inrctistrcazA ope.?i nu in nntiw izolate, ci ih anMnbluL pDzitir'1 anLiciparea pe alLlzi <:are aceast'dposibilitate de Iericire Ei doar qqrcahild afaciw' a erln Ork e paryialdafericirii o corupe;i o ingradeite li suh todt. speciile ni se devenitiluzotie i nincitlodsa:ceea te Prezint'i pldcerii nu mai prawacd d.ecitgrea1a". tln pasajdin Nielzscheexprin]ao opinie apropiatlde cea a lui Adorno: Disdndnaa [i caaso"anlain muzicd: (ticlia sint aderdrul.fio{ei Ph.(rca arnonia do'|I 1...1Durerca, cant aparenla"" - Asceza a devenit caract risticA penlro o anune modemitate' Probabil ca ln acest sens trebuie sa lnplegem de ce Schitnbergil cita pe Weininger printe referinPle morale,in prefalala Hatfunielehre Ascezalingvj$ica Predjcatade Ludwig lvitlgensl€in in Tructatur seamana Acestadin urma refuzi blocuile de cu refoma muzicab a lui Sch6nberg. material muzical prefabrjcar,$i se sirrduie sa scrie noid su nola. rec rgind Ia unitali rcduserintervaluri izolale, molive scwe. La lel. Willgenstein ii scrie lui Ludwig von Ficker: 'Lu(unlor desprc<:arcnuld Luht PeturcLzdastdzi in gol, lein dat in cqftea mea w atut |erm' rcspedit u le tdcete'1 '" o tendint{ asceticl semanilesla Siin gindirea !i biogrefia tinarului tr'i genstein 1,1,1

(drumul care &rce la PhilosophischeBenerkuneen rrece prinrf,o retaxafe progesiva): ad$iralia fafa de batrfnul Tolsroi, penirenleleasumareca angajd la o mlnrslire Si ca invagtor de 1ari, refirzul bogigei familiale, obsesia prcarului (unii biografi ai lui Wittgensteini-au scosln evidenF homosexualitatea, cauzaa unor gave angoase)'o. Modemii fie se abandonerza,precuJ! cusiav Klimr, visului ameninlat de cogmarud,erosului cosmogonic aduciior al unei noi lumi, ln care vaiorile marculine slni delronate,fie seincorde^zr, precumKad Kr3us.in ala fel tn{rn criza culturii $i a crealiei anisrice sA poata fi staptuid de geniul viril Schitnbergridici o barieri in calea feminidrii muzicii, a senzualitalii cale utureaznaudifia, cu prelul unei "regresiuni" insa, cuiudlndul pe compozirot in impasurile ronalititii; el revine ln cele din urme la rablsle cu legi ale ratllni,In Moise $ Aarcn Asalrul pos$nodemialii se va concenrratmpotriya pretinsei lipse de crldud, inpolriva aridiidtii ti a dificultAtii acesleimuzici. Nu incepe el deja la Alban Bery,in Lulu,ln Konze zw Eihneru p an einen E,8el, und€ femirizarea clqtiga din nou teren?

m 1 - Trawliul fenininului in cilrilizatie in yiziuneatui Freud "Travaliul femininului" care lnsole$e criza modemi a cuhurii se manifestA$i in sfera socio-pofincA,.In Unbelngen in der Kultn, terJ|eizeste mentio-nala in clipa in caredevjne€\identca Erosnu poarefacecasabuna.u Klrlrl4". ln fond,gindirealui FreudselntilnetrFasupraacesuipurcr cu ceaa lui Bachofen:la origine, spuneFreud,femeile au pus bazetecivitizatiei, aprrind valorile iubirii $i ale senzualitrlii, dar cufid €te serransfo|mi inr. rm obstacolin caleaprogresuluiculturii, clnd acesradin urmddeplge$resimpleld inleresede familieii ate sexualitalii. BArbafil prin aptitudinealor superiodr penru sublirnare. poarre mai depane ficlia progresutui. ASaintlr "feneia este trimisd in planul al doilea de cdtrc e:igenlele ci|ilizaliei gi in,rd in conlict cu acearta", scie Frcnt1. Femeia joaca un rol corectiv, estimeazeel fu confruntdea cu. arneninlfuile tolalitare carc apasa asupra individului: ln rna.ile rnullimi artificiale, Biserica Si Aftraia, nu este loc pentru fem€ie ca obiect sexua]. Relalia arnoroesi dintre ba,rbat gi feineie rirtrlne exterioard acesror organizalii. Clnd tendirtlele s€xuale direcle domini cotrDortamenrul individual, ele lmpiedici oricc foftnare a un€i mutifli. Biserica carotica-era

t45

.'

I

i

I

I

I

t

indrepl4ita se le impund preolilor celibdtul. luhirea pentru femeie rupe legatulile speti|ice .asei, diriziunii th naliuni {i si.xemuluisocial al claselor din interio.ul nubimii. indeplinind tn acestJel rcalizdri culturdle inpo* /drr? , conctuoerreuo Femeiaca obstacolin caleaprogresuluiculturii, -femeia ca un corecliv al civilizaliei: acesteapar a fi cele doudmari roluri pe care Freud Ie atribuie feminirelii ln K/r/rar. Ar lrebui sa menliontun$i femeia ca simflom al crizei und lch-Analyse (1921). organizdrii sociaie!'. in esetl Massenpsycholosieo torie a lege0rii sociale.El reia ideeasa fimdanentalA, Freudelaboreaza dupi care ucidereararelui a intemeiat legdurile primitive carc uneschoarda: doliul tnDirarsit al acestei crime colectilo a creat senlimentul unei apartenenlecomlnre, 'turre barbati". Tatal resuscitatprin acest lravaliu al doliuhi este atezal in centrul mullimii: eul. care este la ongine propriul sau ideal narci".iac,isi lransfereideaiul eului asupraimaginii ia$lui- Astfel eurile individualese idedifica cu un idealal euluicolectiv.Ferneianu s a implical direct ln uciderearatlui; ea nu panicipd la acestmod de idealizaremascDlin, care-l leag, pe btubat de bnrbat (ln ala fel lncit legAtumsociall este cronic homosexuah,c m rrepoale obsewaln douAdin mullimile cele mai bine organizate:armata Si biserica). Freud sugereazachiar ce homoselualul este deo'ebirue predjspu.la a .e contundacL mu\imel . Freudi{i ilusrFaza 1@riali schemaurmatoare"": -

---___:

*- - ;*( Obiectul (Idealul

(Obiectul)

(Eul)

exterior)

eului) Putem merge pufin mai depart€ ln direcfia schiF.a de Freud, $i sA ne lntrebrm dacn o crizl de idealizare" afectind "obiect l exrrior" (imaginea iatalui, qeful, FiihreH)l) n\t se aaduce lnlr-o repliere a eului asuprr "obiectului" sau, adic, asupra femeii (manei). Moartea unuj rege, o revolufie, o criza de autoritate (care poale lncepe sub forma unui exces de rutoriute) ar avea drepr puncl comun provocareaunei dislocrri a nultirnii (sudal.lplin identificareacu id€alul eului/imaginea talilui) ti a unui reflux al indivizilor ctue feminin- Pulempropunedou, ipoleze(lntr o speculalieliber, t46

pomind de la Freud): uneori excesulde autoritar€at figurii ratituj provoac, tentativa de a i se substituiun obiect feminin, fisuri a mamei ar fi cazul luj Schreber, dar ;i, voln vedea, cazul lui Oilo cross. 'Legea manei" (matriarhatul) preia atunci, mai mult sa mai pulin ilu?oriu, lrafeta '.legii tatalui". Alteori pierderea de autoritale a fig rii rar4lui lmpinge ed calre obiectul seu (feminin), dar provoacl un "protesr lnit", o dorin!, de a "satva talAl'". de a I apAra,precum Parsifal zbufnd in ajuroml bitrinului Amfortas, tunpoaiva ameninltuilor care apasi asupra sa Si care.se prezinti cel mai adeseasub chipul femininului. Acesl al doilea caz ar Ii cel at luj Otro Weininger. 2 - Adler, Groddeck,Sinnel, Benjamin Alfr€d Adler a pus in lumini mai ales legrtura dinrre ..sentimentul de inferioritate" 9i 'protestul viril": in culruia noastra ai clrei ".?nce." tl constituie supr€malia abuzivd a principiului mascutin, sorie et in 1910'?, voinla de putere a individului -bArbar sau femeie*?t determinasa dorcascA sa fie bdrbar Adler consideri aceastaaspiralieimpifi4iia de arnbelesexesub fo':trr ufiui hzmatoditism psihic""'. Nevroza apare detndati ce succesul acestuiprotest viril este cornpromjl de condiliile reale ale exisrenlei Si daca subieciul Du descopernln sine accenruareat*sAlurilor "feminine" (supunere. pasivilare,etc.). Umind caleadeschisade Alfred Adle., Wilheln Stekel va consacmtrmsi studii diterselor rulburari ce rezuha din acesr con,rti,r interio, din; masculinir_ate Si feminiaa@:homosexualitarea,Irigidilatea feminini, nepurinla masculini!'- Vointa de puterc, pe care Adler o infelege tn sensulsAu;el mai larg, direct inspirat din Nietzsche, nu grse$le o expresiemai spontana,un ''Modusdicend.i',de.lt"jareonulsexu&lit4ii.sa:uat"ficliuniisexuate"'o, pemifhdu-i subiectului sa povesreascaoui lnsug 5i celorlati) propria-i istorie, dar $i pe cea a inregii lumi tnconjurrroare,tn remeni de viole4a, de lnfruntare $i de pariu sexualc:md recitift istoria crizelor culturale euopsne de ta incep'dtulsecolului, ala curn poate ea fi descifrati ln numeroaseleopere rcTrltzte din Kuh rkritik, putem sAiegdsim, ca un kirmrril obsesiv,rematnfruntnrii dinbe masoulin si feminin.Deconslruirea valorilortradilionalmas{utine9i punereasub semnul inhebarii a foriFlor autoritare de inregrare socialt inspirA fie discusuri utopice desFe instaufirca rmei feminitali reiivieroare, fie disdrsuri pesimisteSireaclionaredespp necesitateade a restaurarraditionalapolarirale dinae masculin si f€minin.

t47

-

Fernininul doblndege la Ceorg Croddeck o semnificalie cu adevarat rnesianici. Ultimile douAcapitole ale c,'rlii Eh Itaucnproblen, pu.blic r|ln 19C3, se inliruleaza "Femeia" !i "Orptlrl", "Viibrul ii aparline leneii. Crckrul bdrbatului estepfifuit. Doar fenEia ested.estulde barbard pen ru a tansforttut c Luru viemldhoasdt...1. Sd i se dea posibilitatea dc a deveni conttienti de ea"insdti. Dewnirea unnnit4ii d.pihde de ea. Bdfiatul tlispar., dar feneia este eterni. "'. Croddeck pledeazl in favoarea unui adevarArmariarhat O profunzimesacrd sothnol azd tn Jencie. Dar cine w $i sa o trezeascd!De cind existd luhva, feneia 4Iott invqatd rd seneascd, tind w tnr.tle ea sd domneasct? t...1 Trebuie ca Jemeia sd fe lds.ltd sd creascA,eliberad de orice nbdel nasculin $i de orice Sind nasculin! Cu.ente nctfrst@d" not td"t vurltrt. s? vot iq rctisii nui. noi zet.not tuni 1...1.o .nhntae,cf,ulutput?rnrcatew .lete2?$?-'. Dar apailia unei cultud femirizate va lnsernnati mai mult relntoarcerea Imanititi ceft lumea copiliriei, conceput, ca paladis pierdut al bisexualir4ii, al atotpulemiciei eului ln simbioze cu llmrca exterioara, al jocului creator. Recunoailem o mare tem6 a sensibilitrlii, spe.ifrca penEu ac.al?ber,thilo\.phie poe-nietzs(hes.ni de la incep lul secolul$i."lrn., nna'e Ja.a eldevine!@arr', DlaispuneGrodde-{k in Ein Frau.h-ptohlcn". Fiinla copil (aproape confindlndu se, la Groddeck, cu fiinfa-feminina) se opune fiinlei-masculine Si fiinlei-aduft€, Fecum viala dupd naord se oPune civilizatiei rnodeme.Otto Cross,vom vedea,formule^zl idei foarte apropiate celor alor lui Groddeck. Ceorg Sinmel dA, ln 1911, ultimului ca?itol &n ese.'J.Philosophische K,r?rrr, ritlul de WeiblischeKuhur, "Cultura feminini". Se i rcaba asuPra semnificaliei !i a anplorii femini$nului contemporan. DupA el, aceasli migcares ar indrepta pe o cale gresiti daci ar prelind€ egalirata barbatului$ a fenreii ln societatea modeme. Ar trEbui, din contra, sd aspirc la o nprofundarea diferenlelor esentiale, la lnflorirea aptitudinilor specifice ale fEmeii, piie atunci sufocate,repdmate,d€valorizatede suFedalia masculina din cultura. Daci am da femeilor posibilita&a de a merge plna la capelul paoprieivocalii, ele at produce complementrul, corectivul $i relnnorreacare ar oferi un nou suflu culturii occidentaleaflatein crizA. ''nacd no@ tibcnatcp,etinsadeI.neie tu roAducela o obieelivarea Jii4ei f.ninine a* rnea celci a Jiinlei rusculine ie care a produt-o ptnd acun cultura, ti u la o repetilie a conlinururilor tusculirc de cdttc femei [...]. arunci s4t d.escopericu adcfirut un nou cohtinental culttoii"*. D8 ce

148

lnlelege Georg Sinmel prin 'fiin1a feminina"? ln fond. nunic altceva declt arrifeministul Otto Weininger. Ca.acteristicilefeminine enumeratei, Gdr.,L lecht und Clnrakter doat pentru a fi vestejite sft1laproap€toate convenit€ de c&re Georg Simmelin panaceual maladiei modeme.Cognarul lui Weininger devire la Simmel vis utopic. Cei doi teoreticieni pomesc de la o aceea.!! presupoziliei aceeadupi carenimic ln culturi nu poate fi consideratca fiind asexual,ca fiind independentde o reflectie asupradiferenteisexuale. Exlragem ulrnatorul pasaj, datat 1913, din corEspondentalui Walter Pl€njmn 'Cit desqe mine, la drept voftind, evit aici orice Ii baj concret Si rorbesc tnai curind da t@:culin ti d.efeni in: ti ctt dc anEstecatestnt ele in frinta unand! Europa estefdcutd,din indil)izi (co'/Ao tndfiecate un iuscutin qi un feminin), nu din bbbltli gi fethei. Cine gtieptnn undese intinde natura profunda a Jeneii? Ce ;tin desprel.noie? Tot attt de p4in ca Ci drspre tinerete. Stnremincd tipsiti de expetieqa unei cultwi a |eneii""'. A.east^ constalarea tinArului Benjarnin, care implic, o critici a inculturii europene modeme.dezvaluiepreocupArianalogec€lot ale lui Simmel, dar mai subtile, cici 1in conl de decalajul constart intodus de bisexualital€intre subiectul sexuat$i idendtateasa pfofunda. Doua decenii dupe ac€siedeclarrlii de tinerele, lucrareasa despresecolul al Xx-lea parizian va ariu cum, lll formulareaCtuistinei Buci-Clucksmam: "Plecind de la noi luni inasinarc care apat odlttd cu Baudelairc (pros' tituatu, Jenteia lterib, lesbi.tna, androqinul ca aleqorii ale nodemitqii), cu ori\ini tn curentele utopice ale secolului al XIX-lea Irancez (saint-stno' nismul,Jenini"ffiul lui Clairc De ar, istoria sectelor), ti cu o posreri ate in LlJJn a lui Bcre sau tn fen8ile-flori pubere ale Juqendstil-ului, Benjanin rcconstruie{k un tnteg evrntai 4l inaginafllJui feninin specifc moder' nit&ii-". Randel;'re este deosebit de in!.iesant pentru B€njarnin afr prin acuitateaanalizelor socio-economice,cft $ pri! imaginarul sau.De exemplu, noul statut al fcmeilor ln marile ora$e,unde difercnla dintre sexeeste din ce in ce mai putin perceptibila in munca ti viala cotidiana, unde "aura' feminitAfii se degadeazaln imagine publicitara de masasauin prostituti€, nu pare disociabil de exp€rienlaliricA a poetului "feminizar', identificlndD-secu eroineleprotestuiuilrnpotriva timpurilor modema Benjamin consideri ci Baudelaire formuleazl mai clar, mai congient decft in oricarc cdticn a modemit4ii, ideeactr modemizareaatnge dupd sine restumarcaidentrtalilor sexuale,cu cons€rinte majore pentru culturar $i la

t49

.1 rd majonra@a sfirirerormascurine arenreta acqsrproces. 9jl:"1"":. cer mai virutenr..prore$utturt.. impori!a remjnizr,ij 1::.Tg'i"' currunrsut jnsolLede idendncarea fu c era ri8rri feminme de predite,e. Fascinalja unor eroine-darnnaF {prosutuata sau lesbianatsi a tururor srruaFrtor caresubmjnea/6 roturitesexuate ronvenire".rraduce revolacontra 'ralorral'ei aspiralja ra revoruna ri \exu^t^ i;i;";;;;i;;;;; .bursheze 6e0Jam'n. ctscemem

p"ipcut de a dcduce dint-L hem"keutic,j a ?ompoftanentutut \oual cvotutn un ihuc|i rucieati, dc a e,!rure din ?rptomka rJet"t cet.t nai intiw a.rpenentet |dite a te",;e o constiruitti t:Ioncc ascme,ea preo.updre o inritn?ye pe cea a tui .a ,:u!::.utui .o r.out:aun an fr'stone de ta sexua|lne. "Baud"tairc" at tuL Benjanih i.a sea dz altminteri &ept exenplu "x2 - De ld Marcle Mzboi k Jascijn: ydbu4itea,r

rcactn \rmtitdlii

mondiatd reprelenlar. duparormulase\oroptuiMasnus ,,,_ryi1 -(ea"mat nare rrlrsc ?td.'yb' catuv,bla s?\u,1ldcare a torrr vre,tdata wianr

. rnsrrruiiteUaddionahs-auprahurrrrpautFedemvorbete :,,:,i:.:'!," -socrelared trr.rereoespre jArt tali.'"1.i,r !ajorilesecolului al X.Ix lea au pfltrr o tragrci dezminliie,n marelemaceldin lat4 lCtg. Anii de haosau emancipatfemeia, silir, sa munceascatn uzine, spitale, s€rvicii publice, in timp ce. sotii ramineau pe fiont. AcesF subminar si mascul'nrlaka.Nevrozete kaumaliceale soldarjjorrnergeau prn6la accesed; prurodnemrre8i erau .uprinse de criz; de racrirDi :1T._.i!."1, Freud^rnsLst, si vomrsmenle. asuprarefuzutuiprorundat roturilor rnascutine La nrodrcerer'acasi. soldarii demobilizali aveau *.' '..-p-l1tr1: r, seDnrDentur regtsesLo tume pe dos. ln Kapu2in?ryaJr,:os.pl noO povestettc dec€pJiile locoaenenrului Trotra: acesta \i tegasegte so1ia, Elisabed. deveniraindependenld. traind pri, propriite-imtlioare si ouln orspusa. sa rernsraureze aurmiLarea pariarhala.rr cercut conjugat.iroira rrcearcas, residbUeascd siruaFade\enindtaratunuiLopit.Dar pi;rde loruSi. cifi Elisabe$ parastte (ammut jamiliat pennud Eaj Lu o ardna tesbiara c.updtut scurr {i cu punarjbajelefli.ln lall. RobenMusit inriruteaza un Inlc-rextmatr!os.dirijat_itnpotriv, psihanatizei. -OedrpameninFi.,n.Ce mai sinuruimakm. . intreab.Musit.intl o c;!itizatie T1..:r_i:rln. unoe temeias a ma$ut-rni..ar radicatg undeferninjratea -"ytsii nu mai repr€zinla; *!qi, barbar?va raceoarerocoedip lui oresre.se l-:l T_'"1.*:.* rentfu rnlre..aDa Musrt.va indeptinicrima asuprama.rneiprntru a.t rlbuna pe rarat

150

Fascismeievor oleri masculilor o ocdzie de a-ai lua revan$aasupraunei feminitali al crrei chip imprumutasemodemitatea.Futurismui d6dusetonul acestei 'revolutii conservatoare".Manifestul lui Marinetti proclarla in 1909: ''Noi vren ld Blorificdn firhoiltl -sin|uft i|iend posibild tn lun -, pahintkmul, gestul distruqdtor al at hi€tilor, ftunoasele ld.ei care ucid ti disprclul Jald de femeie .'"" Pritind insprc literat ra italiand de astdzi, an putea crctle cn bli mascalii aL murit , .cie Giovanni Papini ln 1912, {i cd doar Jenelebr ]e este dat sd sctie. Sa nu fi qind\i 1afiLtte sau la dife..nk anatumi.ce:rint einingerian! E ittd sexespiauale \i nu nu.nai s.xe fizice. Cind vohesc de Mscul, nn gtnderc la farld, ehergie,dutitat., hindrie; cind spualeneld, nd gintl.etcla nurliciune,tan&ele, vluptate a$oard,ton hin.r, eorbdriespirit@ld ti muzicalitatesincopata'-. 1n lacriw lesnLcit'.1sd, persoana Valenlinei de Sainl-Poinl (pseudodimul AnteiJeanne'ValentineMarianne Desglansde CessiatVercel, slrlnepoata lui Lamartine), futurisrul glse*e ferneia'alibi.Ea publicasein l9l0 un eseuintrxlar Unefemnv et le desir, in c$e Schopenhauer,Nietzsche si Wagner serveaudrepl refe nle. Manikste de ta fenme lururiste (1912) proclami ca este absurds, divizezi. umanitateain femei $i ba$ai. Ea nu estecompusadecit din feminitare 9i din masculinilate. Perhadele Jec nde, nde din tercnul culturii in fietuerc lhnesc cei Mi nuUi erai fi tehii, sint perioade bogate in tnsculinitate {i in vnihate [...1.Cele&re reneagdinstinctuleroic [i ca.e, rdsucitespreftecht, se dilu.eazdin rise de pace, au fust epoci dominate de Jetkinitate. Trdin siirtitul uneia din acele perioade. Ceea ce le lip.'e{te cel nai ult Ienvilor, ca $i bd$alilot, esrevirilitatea [...].In perioada defeni itate in care tdin, nuMi o e$perare contrafi este salutantr.:bruta trebuie sd derinn uh

N (Posrru)demiture qi trantsexualitate,de ]a Schlegella Musil ln ealizele recenle ale "postnodemnalii" noasue, leme precr}rlr feminizarea culturii, crira identiiilii nasculine qi a instaudrii unui androginismgeneralizarrevin in for!4. EIe sint exploatate,spre exemplu, irl cartea lui cilles Lipovelsky, L erc du |ide. Essai! sur l'indi|idualisntg contenporuin. Am ar|rar deja,referind -ne Ia narcisism,cum criza anitor 1970 ti | 980, ln vizjunea lui Lipovetslt, (ale cnrui opinii sint reprezenradvepcnixu un anume tip de discurs sociologic conlemporan),reproduceclteva temc deja foane prezenleIa sftrsitul secolului vienez: Privatinrea lbgitd, eroziunea t5l

identitdlilor sociale, denlectarea ideolo|icd Ii pt)lititd. rlestabilizarea ccceteratda personatitdlitor, rcyotqia indiyiduatistd 1...1.Mafite ue ntu(ler, ne au lost deafec,tate; optirnisnut tehnologic {i StiiAlilic s-a istari t...l de acun l"ointe idul ne conduce"'-. C\xn sa nu auzim ecout \ti -uaritiar* /cft ' qi al |rnui 'Wert-Vakuum",fotm\rl"le lui Mach ale lui Brochrezumlnd ,i criza culfifala vienezaa anilor 1900? Cu o ironie care s€ potrivelre mai bine vremuritor noasrredecft predica . . haluLinard.a lui weinmger.Lipovebkyregas.rlein mot paraaor,at cne,a drn obsesiiledeta preze r'tn G"s.hlech!und CharaLtet:aceeagiconstarare o unui haos etic provocat d€ senzualira&ardumfatoare- "ln'jurul inflagiei erctice .te a azi g a ponosrafiei, un soi de denunlarc*ori"a n*,iiti"a femlniskle, mruti$ii. estelii t...1. Dat dacd nu ace a at Ji esentiatut,dacd pornosrufia insdsi nu ar f dectuo Jieura a seductiei2ce Ja;e ea ;kceya dEcit sd incalce ordihea a aicd"a Leqii $i aIntedictici, abolind oftJineacoercitird a Centurii ti a rcfuldrii? "'"'. Srrqitd ae secolnunea..ngura seauc!ie;;,,;e r. Bachofenlncoace,"fem€ie", iar dornniakosului, ..mari;hat,,. culrurii esre insodta de prabu{irca valorilor kad4ionate: ,^E fo-.": 'Opozilia dintre sens ti non-rensnu nwi este slitie,.,aruiii-ti pierde rud.ati@?a.tn tala yi,utiutiL sau o zdddniciet i"aei. . asi-a,,t", pubh.ihliL ln eru spc.tacuto\utui.artuumutc du,c, adevarutsr 1otni. Jrumosul ti urttul, realut ei ituzia se estompeazL,anta*onisnele deyin ne.aleqortc?,in.epen sa inrcte?en. \d nu v \upprc mcnlzkkdt ,t antim,enralizicieAii, cd d? acun inainte esteposthit tftin lanj s.op i !a;A rerr. . wFrnngerpropusese o Ianomenologi€ detaliaraa acesleimodatiGli a exrstenleiumanelt| analizaripul ideat feminin; alogic, a_moral,insensibi la exigentele Anei, perfecr non-sens,absurdiraleconsremanta:astfel este infAtigatafemeia, adici elementul feminin din consrilulia bisexualaa fiinlei rJm?ne,in Geschlechtund Charakte.. ln legatura cu disp,rilia frontierelor dintre masculin ,. ,i feminin, Lipovetsry sublhiazi ca feminismur destabilizeaza opoz4tiie aare 9i ame$ecareperelesrabile. Una dintre cele mai vecfu diviziuni anrropologice, precum Si conflictele care erau legate de ea, dispare.Nu mai esrevorba de r.izboiul dinre sexe, ci de sffnirul lumii sexului !i a opoziljitor sate codificate. 'C, ctt feninishlt.t interogheaznhai nnt rtihta jeni;inului, cu atit acestt k diluzazA Ei se pierde in incefiitudine; c.u ct; fenleia drtemind dispar4iaunot lawr al? statututuisautad\it,nat. cu a! t;ritilat?a inrdtr iri pierdc id.ninca "'". Cta*tor retativomogeneate serutui li se suhsuruie rdentitilidin ce io ce mai alearorii.

inrr o iune uode 'didie.tica unului Ei tt Cetuilalt lface tocj asennnd i ilfule .tete ', inii-/idualismul cautd calea unui Eu, contpler Si -ndrogin aurosuticietlt. ca$e mai cuiind solirudinea tiecfi. cofftdngerea sau insarisfac{ial Se in$aureazl un nou l;p de rctalii 1^tE sexei Modelul as.tuinntii, dimpreund e replierca pe sine, par a fi ditolwt chestiunea putetii. De vene ce bunnezeunu nai ,:onstituie pentruO':cidento mirt, e nlposibii sd .r)nstatdn ,ts&ndentul uhur se, .lsupm celuilab, caci anindoun ai

-J

r . , 1 ,tt.

"

,'n 'r ,d u tu t.

p D i ttn u l L t,

r '.n tu l u ,

,u h u 'a l "tn .

er.

" .

Aparenl, nu nrri subzisla declt un singur lip de pur€re,care se exercid de la individ la individ, Prociea{i:!r{rnlne singura'puiere"pe crre femeiao nrai pan!e^zr:i1sen$praprill.Dar bio-tehnologi!S;manipuhtilegenericedeschid' odzontwi irnprevizibile tt'luror visuriio. (sau co{marurilor) procreatiei Ce€r ce la i.rceruluise.oiuluise n ner lenlinizare,iar wemurilenoastre preleri si denumea:cA bisexualizarea cutlurii, se afia insqis ca o uropie prngtarnul pnmei ronanrire. in Lzcrra."rie Lr1 'lr;erdtoarc'leta Scl'rl.Eei.opoz4ia sexelor apare ca 'nodemiLlli obst3colulnajor ln cal€3 un€i noi uillanjrili, depiAir€a sa fiind con$iderau c" o condilie eser4inlS. 'Condilia marciiiad, con.tumnttd :a dieiziuke Ai la akalin, treb ie nd v un?asencu ieminii.tted,sitwtd tu partea naturii ti a ntocenlei.A.easrd leco ciliere arctl]ureard rehichegafta unci societdli in €rizd "'. ln contextul criticii sale generxtizaL a progr].nului €marciplrii !i a romaniismului, Nieizsche insisfa asupraambiralenleiideahlui "modern"de bisexualizare a cultudi:lnletesc! o nivelarea caracleiisricilor seiuale,ej sennilicaaboiireaoricareicreatilir4i olnane.ti, ln umu umrl.r, a oricire; vietij lnleiesca pactintre Dionysosti Afiadna. ca bise)iualilaledinam'ca,el conlinea promisnr,i. unei roinp Preocrpd si recree,jepr;Il ane unitaEa pierdut6 a comuniadlii nalionale modeme,Richz.rdWagner r€curgefrecvenrla metaforeseruate:poezia, inspirafanlrsculinl t mnzicase asarnbleaza precumsot{l Sisolia;poporulSi melodi::se imtreuneazaRevoluliape carc Wagncro va instauraun no "conNnism ', inleles ca o comuniunelnbe yd,t !i Narrr. 'nvocaNoua opcra de Cestlnltkultsrt)..,t,creuzeral lnilal aftelor $i iirurghie potirici, va ^t?t"at^}\ avea o ftlnclie retigioasa". Poerul, barbar cr€a|m de minrri, va lrehri sI fecundeze nuzica'femeie. In fal&$ele saie narcisiace de alottutemilie, Wagner.nlutcianql-poe1punftor al principiilorfeninin $i rsasculin,geniu compler.se consideriandrogJri''.ln tetralogiaiin1 d.etNih€Iungen,v\itrea

t52 153

onginare a arlelor in bora celor rei fiic€ ate RhiDutui esle inrerupta de .",.1, siesfriFdincameaza poeiul.crcarorulviril. si .e unesreLrr ll*ljl bruntutde.muzicz.Da' principiutmas.utinpredomme: femeiaes,ede5tinau sacrificiului si monii leuerbach,Si Fajdlujsau despreEs"nld.rettini\nutuiltg4l) au Ju(ar proDab'trotut unui catalizaror.Feuerba(hofera exemplut unei cdtan a rora[raF-r:-inrerprelarea sa despreChrisr*li"-r,"" rra,t,,, Te'ifi"n: lemeie- Si infa(jFrea iudaisrnutuica .reti8ie a ;Soismutui.. JUmaLare t.ru impresionatpe Wagnet carc a gAsitla Feuerbach noliunea Je -cornunisrn". ti In rimp ,e. m trimeh eseuriale tui Wagner.masfutinutpoeziei dominj anorogrnur uner dupa l8S4 {i dupl teclura tul .Lierantkunrtu(tk, schoprnnauer. etenentut oruricat teminin dobinde$; progresir o supenorirarF melafi/rca Dar in ulrimiisaiani.obsesia d*ua.n1.i. p,'og,r_.r. 0e regenera'esexuati Si .,rasiaja. se colnbmd cu o y un anl'semitj\mdrnce in ce mai pronuntare. parsiiatrfuzd -;*gi"i. ;r, _e,*i.;: Lt Incamedziun androginangeli. asexuaL."niu^eadl unei )i uma. trototip ^unory njlal' nor. car^e a-depltjr di\ tzjunitein se^ Si rasa.Fanusmetinarcryace ate wagner. rn rorsttar. n\ mai cunosrnici o rnisura:geniut androgina 'ur ihvinstimpul Siseidentifici cu Dumnez€u. mirut nndrosinutuinu pee de{lr pun,rorut ituziiroryi al _!1,.i*:' uar tar, regresrunri. indoiataca t.ebu;e sa distingemma; ctar ngurrte ddroginului 9i hermafiodirului_ Flanz von Baader giiea mutt Ia aci.asta

1 j.T".girut

incameaza juxrapunerea sr cumurur l,ureritor mascutme tr leDun'ne.bisexuatira0ez in .cl: rnas(utulac(edela atolputemrcie yi_.T

anexlndu,$i roare catjtalte pe carc le invidiazd Ia f"_intta,", tirrr".r.. feqrnditate, tarniliarirate cu narura. S ar cuvenj .a a""i .J"r,ii,l ''Wagnrr hermalrodjtuI decrr ,ndroginul. "p*"r" C6,r In cazul iiu mascutinuj oon|lna,rin unruneacu femininutsemniticaposesiune supunere:rema reconcilierii conrrariilor nu raduce declr o nostulg;" * ,r ua*mr totafirura, ncapab;16a se impeca cu gtndut diferenlei. Androginia, din conrra. nu esre concepda ca o coexisGnlda conlrariilor, ci ca depAsirca lor. Androginismcrearorsaugen neurruucigaror:ie Oeo pdne. otrirnismul . fui Michel Maffesoii ne anvng.,in L,onhre de Dionysos. C_"iniA, a ,;" s", tolog'e tle I otErc. tcta^ia,ca n",ratet

,"'",,, * .yy,^",1a a". ",g.,*"",;;':;,:":"::,;"i,i:";:',"l,lilJ!]i;

audrua.vt riebuiesd vedeminu_oas€menea persprctivdo repliereasupra slerei privare sau semnul unei de.adenle? .Dupd ptuerea mea, nu asastau

154

luctutile', raspttde Michel Maffesoli, 'Dacd orgianisnul e.\te neqaftl lstoriei absnack, atunci este ti afi,ar14rcacolectird a istoriei tunik zi de 2i "". La capatul opus, psihanalistul Frangois Roust&'rgatrage arenla, prin inlemediul unei refle4ii a$rpra aventudlor lui C^sznova: Unll dintrc cawele nebukiei rezidn tn inposibilitotea de a detenftinaserul, pentru cd ea reprczintd nepu.tinp de a suqine diJercnleledintre sexe.Pehtru cd, odatd cu ea diipare unul dintre reperele oJerre de cultur'i pennu a-i distinge pe ''Zeul ce va si vint' este el oare Dionysos, c;l care deconstuie{te individualia, atraglnd fa.r6 deosebirebA{balii $ femeile fi orgie, abolind diJercnlele dintre sexe, eliberlnd umanilatea de diviziunile sale penrru a deschide calea uno. diferentieri noi qi creatoare"'? Sau lsivosiris, cuplul incestuoscdruiaMusil li consacr6lm poemln 1923: "PeIrunzele astrelor bdiatul dom.a - Luna de aryint linittit gi edlbemqul rolii soalelui i Lcantenpla rotindu-se. Dinspre devrt s!4Lr rint ro.lu , $i nici o ptnzd sprc nnluri. Or, soru adornitului , inceritor, Dezlipi sexul,tl ntncd, $i-i oleri in schimbbltnda-i innhd, Iaina ei tulie, i-o.tti n. Atuici rana in yis se vind.cd, $i ea ntncd sexultndrngit [ ...] """ ii Der Mann ohneEigenscra/rsr4iflflrirea diffie Ulrich Si sora sa Aga&e reproducemit!'ll lui Isis !i, Ositis. "Ubich spusese:1...1""'. ln iubirea sa fa$ de "gemenii siamezi', Ulrich gAs€Etecu intermitenle acc€s la "cealalta $are" misticA, unde etica individualistA atinge iinplinirea, fiff o scnzatiede juisare $i de alotputemiciesolipsiM mult mai perfecti decft ceape careo poate oferi it'birea Celuilalt.

155

Iubitea hemufrodig reprezint{ crlnea hipetuonei eutui g . !'rdivj. dualismului. alte.itatoa interiorizari. eul ca sur,redaneuat tora;ititji divirc. Agathe este fragmentul lipsa care permire eriuj lui Ulr;ch sir .ilnoa-s.i implinirca f; compleritirdinea-"Fdlia din e! det,ineliribitu. O anrLtd,sd i llni fi tl ?opleSegte. Agalhe este dutkmul sdu "n. noreeTi Musil in .turtidt. Si. pulin mai deprne: 'Tftbuie apbahi ck hotirire iubirea tlipie f).ate ;i s\rd. Andetr Juirichl o tinte ca pe ur. sentinznt jodrte p.otind, Ietat de tefuz l tunii. Componentauiisrd a Mtuhi tale Jui.)neqzd,aici cu iuhirea. Estea1a din ru.ele pasibil.itdli de unitate care-i stntdat( "'' Dat aceasg"aha stare"sedezviluiela fel de aFropidnde moaflecn si de \iAl^. - fund.barc haruritc h, atk r.frp-. td tM. ;, 1" . ,","i -.,Crcaliei, ctnd Dumneteut lume6 erau ind ingun,:fArd ",,, btirbd!;!", obsery^ Ufrich,nu f&i o arune neiiniSte, caci simre o bizad amlagie"'tl.lre liaia pe care o duce de la lntilnirea sa or Agathe ii arta nalurii nro6ie, roale acesfeapefndu-i se deodala a line de comedie: "Dar farme€ut ciutbt al naturiLMane nu esk.ar? ti el conedi(!?Un soi da t,ectuJitieek.dfi?")'_ Descrierile celeilalt sltui an{irogire in Der Mann .nne E4ensctvlft? ." scaldl in acee.a$iclariiat tunllle ca qi poelnui "i$is g Osiris"; tlrtnea pare inclenrenitr, J'ielrificat1. 'Prin trdra i t.arsna, linbtiul ti tdcerea n&sia ietii {i a morlii -tesmlstecau t...1. Inimite ca inct.menit.. ca'aturii. .to4!e din piept,p'lrccu a re asac:at fizd h hcutujt i conroi.
i:oilrunicareaarmonioasadinre seie, .i_i rimite p,'',indivizi citre Propriul ior autisrn, cdtre ihlzoria lor autosrdcientt, care nu .sie delit o incfusoare ln acea{nn.garea diicrc4ei djntr. sexe,separec1 senl masculines{ematele perilan!:.i)slrareaiuj OsirJsii permilelui isis s1-qiincopo.ezeDrascrtlijlni nfncind sexul lratelui. Ablaliunea sexului insiaurcazai erFnjabilturea ccrynrltar preoum S; oilanda reci;;rocl a ini iiot, pare a spune !3emul Ronunul tuJaijlezi insa tni.nile pln:areln1l-rut B n corvoi" tunetar"-

15i

Legeamamei/ Legeatat4lui.in jurul lui OttoGross

I - Marc esteDiana efesienilol foo-y1."q rext din 1912, lltrifrrtat Grc! ist die Diana der Ephzsert, ^. Sigmund Freudlormuteazaobservaliilepe carei Ie a inspild lecruralucrarii de arheofogiea lui L Saflirur. Villes no cs d 4ri? Mia?u,c. Fteud ese captivat de istoria cultului lui Artemis din Efesi cam tn secolul aMll-lea lnainte d€ Iisus Christos,emigl.nlii ionieni au cucerit ceratea,i au descoperit cultul asialic al divinirAtii Oupis, pe carc au identifical-o cu zeifa lor Anemis_ Templul lui Anemis. disFus)i re{onstruirin mai mulre nnd;ri. in sDecidl dupi rncendiulprovolarde ErosDaros. a tosrunul dinrrecrtern.; oooutu* Ioruri de pelerinal dir Amichitr!e. un fet de Lourdes aj Asi;, mici. in anul54 al erei noasrre,apostolulpavel, evreu converfi la cre$inism, a venrt s, predice la Efes. Noua dogmi faceao inlens6 concurentAcultului lui Alrlmis ti ameninlatntreagaindu$ie ntrisrice.povesre$eFreud.ln&nali. anrzarij au organizarun corregiude prorel condusde Demerios, sub sloganul"Mare es1€DianaejesiFn;toi. Bisericainteneiarade pdvetta Efes nu i-a dmas mirlttr vrcme fidela g s a aliat cu Ion, venii ta Efestntovaragl de Maria, mama lui Christ. Nu dupe muhn vreme, a fosr construir4o baz i;i in .*stT care Freudo numeg.e ,,@ d\initak at.nd a .rcyF ::|.j.ry |titor"'. Vechiulpelerinajputuagfet si reinceapacu un succesIa fet de mare ca p-evreme lui Oupisij a lui ArrerDis. pinata aparitiaIslanxului. Islonr pelerinajuluidin Efes qi-a aflar epjlogutin viziuniteretigioas€i . ./rnnarsfianna bmnerich fl774.182r. carej, j a jlujir de s€crelarClernens Brcntano,din 1819ptne tu 1824.Kalharina ErDmerichs,a dovedit tn stare sa

153

descrie casa Mariei din E{es, iar arheotogii i au confinnat viziunile. De atunci lncoace,lasa Fecjoareidin Efes a redevenitun.loc de Delerinajfoane frecrenidr.A:a se lace Ja relrg'a dupJ ,trntut pavet a iosi in."patita sa inlocuiascl culrul matriarhal al lui Oupis,Aiemis-Mqria_ Snfful Pavel se lovise de Demetrios, om t tui Demeter. aDirabrul \alo'ilor,emminuiui. PuremLrrerprela dcesr lexrat tui Freudca o parabola a disidenlelor ctora psihanalizaaveasAle facAfati' "Freud intuill cd tn chiar sinul n4cdrii dnalitice, cei asenenea tui Denetrior'tor intemeia o factime '. o.to Grcss,rurbulentut discipol al Iui Freua, i:a numaratprintri aca Demetrios.Destinul$i teoriilesalemeritAalenlianoastratr acestconrextele conslituie o andrezi perfecta cu viata $i ideite lui Ono Weininger. pe cft dc antifeminisl {i de ascetfuses€Weininget pe atft de -feminist', Si de partizan al "imoralismului sexual" era Cross. Toruli, cele doua opere g cele doni penonaje inpart4esc intuilia findamenralAdupa careaiza culturii rnodeme csle intii de toate o crize a valodlor ma$uline, a$ezindumanitateaeuropearli rn idla alrmati\ei masculiryreminin. weininsermai crcdeainca ioro posibila renaqterea legii tatalui. Din conba, crcss doretie din.isputcri. hstau.rarealegii mamei. 2 Otto Gross, inoralistulsexwl' in prirnele sale lucrari, Ono cross (ntucurin 1877)se consacraDsihiariel de inspirat,enedrofiziolos(l. dar dhordddeja meite proht€meat; eric;i ti ale vielii sociale.subinfluenlararit i sru, criminatistulHars cross.Drofesor Ia Lrnilestildled din Cra?'.( anea,onsacrdte in lo0l temer.Die ceFbral€ Sekunddrtunklion"ll ftcuse cunoscu.p€ Ofto cross in mediite psihologiei Si ale psihanalizei.Emest Jonesdareazai]| 1904prima tnritnire dinire Sigmund Freudti Orto Cross'. FAri a inloarce spalelepsihiariei organicisrc(Wemicke ii serveadrepi referinli), Ouo cross inlegmsein lucrnrib sale, de ciliva ani deja, concel4iile freudiene, realiztnd o sintezt foart€ speciata Si p4in onodoxl lnlre psiiiatda clasicaqi psihanalizi. In 1907publid un rratar jJfintt^t Das Freudscheldeopenitiitstu)tEht und s"ineR"dcuturyin Mnisch-dcprcssteen t*e,?n Krcepelnl, in cue ranine fidel perspeclivei monismului psiho-fiziologic Si cade un corcspondcnr oiganic pentrr roateproceseleanalizated€ Freud(simbolizare.rcfutare. .rc.), Dolrrina \'!ali\r, a lui Hans Drieschri servestetui Ono Crossdrepl lian, pentru a i aduna laolalta pe Wemick, Freud 9i Kraepetin', prezenfnd afecteleca pe ni$e reacl de adaprareate organismului $i ate psihismqtui la 159

gg

rlin corrun lgjdrte ''rt'ru! noile situalii aiile Dup, ei, fiecdre exciiafie icsis

('le iat intr-o tilua1;ede nrPiurr a octrilibrul.i ii^i : "f'-'l't'ia'i"r, ar ,'"," .""r,. .i.'""i n €^od'r se d^o'r'rr "rn'r'r 'ur 'p:'r:t'a l r:b!i -dF

(r J s l ' z rr;d e mhrrundra' odr' rP { i l *' r r , i" " t l] ' . . .tn p ..r} i l , desohise- [trg;mlsmul dezrottare stftrctural; ti tunctionala sinr din nou "'rrn opliuni dalorit' lnti aj'umirc mai bine El rc1ilzi ; **;" "el "-" de reaclie oonlenabil' a' se ""r,iiUr"r" rnecanis.nede inhib,tie' Pini c. !i gise$e un Inod sdril areazi ;,. * ;" ;rhirib"u. Aceasti revenire la srabiiiralr ;;;;;;; {}ito Lir'rss de fli'ere rn".o,,l.nt de adzple.e' lns'i,ita d' o senz't1ie .u pnncLptu d(ett "n e tesenna -Cea dai bnd erpre\ie Pe"trx $e.izenza: " o c:" ' r\ry ' t, ni, . , , \r i - (rrP ' i" , u" u " - o tt,n ' t , :!r "t l -' ' te sd { i P l { Irc:i ;' ,,.r' 0"" " l ' r' reac'Pil' lir'i oprcli$i' lrenrn t,"tui" rn .r.ip necesarsa fie trail pini la Aict Gross s'j io"'r$E du"bil automalism -oir*. unui nou pina fonnarea la : Jvolua v;3i'" indjlidului la ansambluicond;liilor sde {le L"rl.lirn"-, lriiesn's' "a"pt"ii nu coletrriv:aiii i" consri;seriie sociale Exisenlele i. **i.r individu'ria" &io iilo:ir con3lrri a necams"'eror de ilt*" 'egtare ""ti,'* Cupl Er' sursa !n'ipnl' a ounctui de ve,lere treurtiat ;n! un punc! e'€lrtal: buna sait Irrai !ro^itt! irrrrurarilor psihice n,r o reprezi l sexraliiatta !i nrai xdaDlarea irdividuiui la socreiate' "al cluz(tln aceqei contoverse o rcia' 'ArPettul esenlun ii"*rrt psihi' ln. ftrte'lnt'j ;nt",p,"n,"o iekdi( a a"iit"-'i,t. 'onni:.at d' t J r u tl rtd ;.;. ,, ; ' ttu a t ^, , 1" u, ", d ' i ' J? a ri tJtt ,a t . a' :,.,' ' "'" ^ "*. nnrN kntt Etidogia seruh Jutg G C. cAt. de ,t.rl xl,tlucit 'st( !! ltj!'tqenitdjal i,.leeentlentdde aspetteleJuutt/twntaLedle teorieiJteu;;ede r" \' rP J rL t n a tu ro ' c :' tt' | h d dtt r' u::t' cr' D ,r' e . , " " , ,' ' ;r;, rn ' d d!el (' re d" i" o rn ., . i n * a l i )ri l { j u n g i c n i U .' " Gr" * ' r ' ir . - , s^h!r1'ri€' lui Freudin exFiienPle n"."a"*i, r',; r*.a. eu"rd;d meloda I ' nt r . a et , .c i fre fro n e a p a l !l s ;.o n s td ' r t I ' l i di l drebreol ' Ll nrne!da1' e .6 n n " q 6 1 s, u,r' ri ode ese ' r.' rr a u ' . i, o i .-t., ..^ ," 1 i ^ ".,"" D r" ' o' r' i :r" l C ' n' :' . , " " " t 1. a" * ." ^ U fo a rl e rp e i r' i t ti l o zfl r hni al ' vr' rr' e rudr" rr \i e . i. J ' . , , r ; r " i ,,, rre u J s ,r c o n ' i n n a rn roartt l :' c rt\l et i r' ' ' ' t\' tt' a , , " " . f t if . , s r,-J ,.r4 !! ?tr' tac u ' :" . E ..1 l " tL ' n l l r:): ' ' nu , , nnr c r c b. ,c .rri -t rn' o C ' " I Jrd 1:j J ' l rdP l l n (i h .' J n ' l " t r' ! ' -,-"',rt, ,' t ' rr' dr" r)' i ni i rnterrl i i ui ' i i ' ;i "; ' " " ' " t ;';:;;;r,. ' ni c' " ' " -* p re tc n s r" n .a

160

rs:.' ilt xrr!ihli' { i)roblerDi socjal'- L;l |rnhienr:i s.xrrli t(r.id,.l* 'id i: ei,!d3rs'rzr, lnLferu,l \,:.l.:n1ri !ij!ur!r li roiite.ililLidj(1iiie dnr ctht'il 'lrr"::'':is :rii credeftt nt lii--3r . rril! r,'octi'i at:izJ in.ii!iiiirii 'lare 'a aJei;fila i*,air)not;.. I rrdi\ inii'f lt!!r.ie Ji' ! r:ri!'rr' ' nirraniriloj I {It' (lross rsl. C. !-,uri1r, lircr..!r vi":rr:r i'J,r;L.tf':ji' iI) lrotilitt deciati'1'rl iitlss tlri a spur c'i ri i-r l: s.i,li.rl'.ie l!)l-17.Jur! ii ,rjri. ]]'1 tljirr: accsl.] i' irrt'rt'rrii'rj asllti 1.rijl:rfttl iii!l!i Je ;.rt,ri .i;r, l.ariitl "i !fursic!'r;i} t,: i'rr:.'i tn ;r'idriiii; 1:,.ndi .Tjlrrritini 3''ri)ra l,ed;'ultl iii r; i i rai ! l ::l ' r "LiI r i, , Lr : oosliLuii, , , ilr l.il. ddr il lr r :s'r r i: Ji r i a'lnt 8t u: ir '' jtr :ilare;i ,iiili)oirrl rrtl rrl:.1 r:i s;r.ftolli, lt.rt]r i.nn'it:; 'e|lliiri r'ja'i3 f'fin l'ritral l, iii"irli.,,'irl .' ri(r|!il' !.':r,a:.tr,;l r!\:5i.rii .,irrxrat 'l ri ,,!r,.1r.i :: it ; i lJr . t r s.h( . O r . t r . ir r r r if f i. liiJl! ! J s'r : ni! li e: 'i': ioi'nt ' iir'.'l lrlra ,, i r.lisi,.nsairiix . r 1r.ri.'. '-iltur'ri. .l ar ,1:' s': i(irelll fatu:rt'r - i{1. 'r . , : ! r ! r ; : r r r , i; }n"nt r iinle pe hr ne -' ;r.i i r,ru;,,rrr iiur t , ir l. r r iiie par c'a i t r ' r ' se t r e; r lji': xle, r 4i iun, r il. ' lr r , , , . ii . , u, 'u. r , ', u" nn! i r, . . {r!r ser it ! ai. 1r r : ide ! ! iJen: - t r Li{r f r r nL{u1: oni .l e rcr.l t i, ! ie 'lr 't nuir r nf.rj irnro{l'i dir glsi. fi tiux| tn D;fi d li :it'r:iirral:,. njr; ciri riu r.:1. rctr'tnlf Acette i:rlarri' de lr,r1o. n! ur, rtl,,-; ,nrli!. ora. f|'Lill|iror lJir o ( l'o! s r , r l iau ilm lie'iical f ' l ,r:,i i or.. l u i. ir ; i: ; t ; pr soulr t r iil I n; ircu,r r.',, irri-ri,irrt' i,e r.fsli!.1it; nrrlr l! C'rSrcsirl l\ i'silnnalizl de lr l :.1/br!.!. h 3r i( r iini iur ii ait r ilif ; r r 1't . ; oDgdr nj'1 din nor r lr it ' lil: ' ir2lt)rolr:r;,; !rl.r. i',1r a !ri.orc lih!alit lui Linesl i.r)e!j. rn fd'riiat;' i90ljl '{ r,:i e l.irl)iit it|r ie itl,rrrr' .r til'r:rJ$! sa ;' !"':1 lt carc 5e , -ti t.rl:! r.r )u{ele .i|1) 'rir!iHrro tlnl l'rljn:ta|e Atilu'lili'rr .irjiir..ii:,i s!.,iira (!r] (, {;.os'{ isle ir.trllitr;i|il u]];t Ete.(jl::ij eiLfun'' i:l rop..zinlx i-\lrerrr F ". t!i,(..|fe itrieol inlrea!-r ir 1g{)tr.{}lriJ Gro,(s !e inual.-r:i ia;'ir'lr,.hcll 5e irnegre;rzi raprd ril .,erun.il. iirlel.( Lu!,c. irlislice li iroli{irc din 3.hw.,hi!8. ttndE |lec'i 'irejr' ret)Ezcnrxnrulati.;d ,l psiiranaliztj. alon.reptiiJc\,le 3ll.!'ta "i'nor'rlis xlol rrnlic pr!v.,dr, bi cir4eles adezirri.a drtuziasti | 1r,r"r?iiilot de bo'xyi i:t r!.nloriile s.tle.!t;ch Miihsam 1l clo,rll.t.i sxtrnpl le Olr!' Grcss !t pe r'fl w inp,,'raki .ilnrr di:tt;pt)lii lti Siltltktlt Freud '. ir.'ionia din Sch!{l:rnrr iri rve, l,r'!l tii '1. ritegiAiufr: srltrl 4r.otra. in Alpii tcainezi unde se Lie astr':i .tr r/unri ir inlilneau LlJii reltezealanlii 'je'ma!t;a (]r'$ 1$i petr€'e "rllernari!4"''. Otlo multe ori Ue celc nrai sutr.uirirr

t6r

La l,tnn.fhen. are o le;ind. r lllte Jrrtt r.i Ri.hlhoGn. I yietena, sotidi sale Frieda Schhtier, p(::rlrtr' ?uiri,j[r, Fise. d-::j^:,im]i 1d:! cot,ii, aiixce fe tume ln j90? ur 'niirL.ar,. i,, rtrlre rt..,,rDe ir r.--irsj jirt|r ftr iiul le!ili hi Ono. ae; d,]i lorii rii:,tr r:r ijetiir !11, r{}r nur1,)n.jela:si 'l f r enur r r t P e re f AF ro :N i n a .r.N .' D :rl o:1;i l .l j { c C .oss rr. rt r;rl 1i l ir

r

.,.

.i i

:i.JJ

\1,.1t.,,

Coc ur r r ir ei. ( u p ri a r : r;,l e !i i l ri l e s ? h .! :.rro tf r.oi tI,i r,hi .i ei r,;,A .el sri por ganr e: p i | e . ! fu n e r. i n trti J i .i ; a rl" n;i :rl tl uti r rrexl l .i i ,.tj . i r !r,e psihanll;si-ulOllo Grossrgea!1f' xrleljrnir.lir(1ri,? ilrrefloafri r.!,,; .j.. l. .ji alle z!4!urir ir l!:i16, ritlieir Iur a;n,sscn. j.;j;,: de nlde,ioasa jiiur ile( x anlxhislci i-ofte alhdi.in.r k As.{,oa. 1.)!,,.|ross .:{o han.iir tr irr t.i furnizat ilF8nrile lala i 1u frovo.!1 :; lii I in.,r:,riri o rl r.!re.t!a 'r1ra.n.r alrisr de la lrcepu-Lujlrtni.rilor :,,rir.{rio lrross :t ser!ft corli rii.nr de exer{tu n.gali! ri de referinl! |]enrru:nnjrj dilrft .onlemp.r|l.,jj rii. ;a.. r{j !r iii.xrau decl! a idee deslrl de r/a!i derp,e psinanaliza.i}e!rn! unji. et oleren o sclipjroafti.on{'mrare r trei\rJrllLii Je i orrtirare.e ap:is:i:r.jnpfa desco!,rririio! ire,dienr. Pu nr ;irii. .t pr.i)u!ei; o inrerprej)re qrgi:s1ir:ra ''lnesairluj" Dsihanalizei, inlesniu.j asocl.rc! s: ur .rhe tit,uri .le tleUanthauwtN. cn .utleleconcel)!ii h nrcdi \:jesprelur. ni.piJrranismrl. rilaiisflul, ,iife.ileic curenre fiilnnr't penrr! retbnna rnoralr,it.. ij lDnrqr ,.1rffi ea rerolutionafii. itinlre rei care au va?ut il excrs.ie li O11o cirs:r .oflrnrar.l bnidieljk,r lor cu frilire l! psihrD.tiz;i. ti rluldn c;k |,e sociot1r3uttfrrx WebeJ". C'{col (le la Heidclbe'g ruzise rNlr. desprc {)]to G.oss prin inlermediul surorilor von Richlolen. F,ls'j J,rlia il incurljase |a Cross jra-i p.ot)una lui Max Wcher ur:rli(ol l)enfnl.evirta sa de sociologie. Reaclia r Iosl loafle vehemenli. iar crolica biogafic.r a Mjrinnei web.r leljreazi ep'sodul Ea poresle$te cl1_ t. t907, de pasli, tinuse t, [i,n!]rcsul Proleslanlilor Sociali de la Slrrsbouflr o conleljn!. despre pt$id de rt" Irixcipi ale e cii seruale''. Aceastailrenenlie ile o lltare eteratie a ideilof. coDente4zaMarianne Weber. ii lusese jnsF;rali de stecracolul unui dnir Si genial discipol al lui Si$rund F.eud, '.r.e interyeta te.tiiLe bnesnutui in prot'nan nanierd $i trdtea canchzii r.tdjcate, pft,ctdmind u comunisn sexnl, aldturi de .afe a;a-zila <nou.1.ticd, pAtea l.re podte d. an.dinn . Ma,\ Weber, expiica Marianne,era .oDsrematde ravagiile acenui ..Dr_X.' asupraanumiior persoltne.Deiii aprofundaseleoriite luj Freud le recuno$ea $i

t62

pe c;|l€le .)di.jeauunii apoltoli rrtorlartr, n s r mulfumilcr: illtnrprerarea psil:rn,rhzei. ai r,e laror er.ese consijtuiaudrjr:i el,o aneninjarepenaru valonlecelc Inai inxlre ale virlii. Max Weberretiza deci drticol l lui Gross cu urmitoereieargunrenleil&,.iild lui S. tr&.| au er'ol@tnuh irt dtiDlii dn! ,. dupdap;'lt: tneudt:rfttLu1,hk 6u /.u:it hlcd sd ajuhtd.ta o lormulare liMli I..1 l.iti hltiti ihtLoicl/t,sindift.t 1uiFteud ck pririre luoseri( te akt dle teligiei ri ale noravwilL,r,poalefi fcnonEnealr tst.,iei <urii, "ei Ac t narc taqo.anld, dLiot tid.:n din puiiul d!"vderc al ilbtn:uhi pe ..tft, ix .:tlitutii, ?a i]Jtecu situ@rin inrd depd e de uttiNet.\alitatea utu?arnlui lor fottrte de i pLes fi itl bucufl/JrL descoperitor,Frcud ti dit1thh .rni '(d a . Ii ainls ''. Ar lrebui, continudMs !]/eher, .a afli.a!iile p:,ihinalize;la $iinlele umanesa facnobieclultulorrerificari mai ,tffoiundate.pe un n rnir mxi ln|re de cazui. I)enru ca dis(ipoiii lrd Reud st Du .adi in alrra|orism.sau in spe.ul4ia tseudosdn4ificrr. S,f .:uveni, rpuue in incheiere. Max Weber reierindu'se la Otlo CIa-Ss,sa fie pasrate Iiftilele care separa rivaliul .:iintific de un militantisrn dintre cele lnai suspede.Mai mulle fomr le deosebilCevehenenrelrAdeaze reacliaafectivA a unui onl tcandatizir de concepliile lri Otto Grass.Mai rirziu, ln scrierile sale de sociologiarehgiilor, Mtu{ Weber va incerca sa descriein teoriile saie _!ocul'! f'rovocalde aleastaintildre '. ln prnnivara anului 1908,Ol1ocros.srm1eazAun tratamentla clinica B rghblzli,subsupravegherea lui Crrl GustrvJung-Eslelngrijil pento abuz de droglri- Din 1inere1e, Iua opin"cocainati morfina.Fusesedejalngrijit la Burghdlzliin 1902.P'f,alelcu lratarne u' de dezjntoxicare. Carl GustavJurg irtreprinde Fsihnaliza lui Ono Gross. Tratamentul se desfasodn inr, o mmieri insoliLi:Jung .ond(e iflr ur1riftr infemal,pelrecemai mulreore pe zi in conpania lui Gross,poartd cu pacie ul lui conversaliisavanteasupra probleneior de psiharalizi. in cele din nna" tulalizase oprege bn,sc. punindu I pe Jung in mare in urcaturi: Otto Cross, .arr tusese admis la Burghiilzlila 11 mai, eyadeazri escaladind zidul palcuiuila 1? iunie. Jung. ale carui talenrede psihanalistsint seriospuse sub senmulinteba.ii de aceasli afacere.ii !a turta o adinca ranchirlla lui Otto Cross !i va da unul dhtre cele mai r€ribLle verdicte psitualrice pronuqa@ vreodat{ la adresa acestuia:'Denefl tia praecox""Evndltrea"din Burghitlzlindcheaznrn pun.l de rupluratn biografialui Ono Grosn-Viala sa basculeaza definitiv hspre rcvolt $i lnarginaLiza.e ''Demenijj1 l,raecox"iGrossnu va naj reu$ sa scapede acesldjrgnostic$i !a

!?{ l

{i de acum iraink conside.arbol,r.rv.rhiar un rcbun care anrenirl! ordner fublici. Toluli tru lo tncel3 niciod:U sti si: colsidnre psihJndist i; sa ;rperc. impotriva derracturib" sii I anunita idce desirrij tsth ralDri p\1.r.rmbolesc:r ai"rere co Eiisat'erijl.anA djn loamla a]1uhj t90t ii ofe'i octria {1ea.$i tac; publici.con.etlia ilarr(. stc.niii destrc irsihan:ttizitj psiljai rti$i 1,, l0 odombrie i908 .evistn bcflj.ez:i Di. Zukxr.tt , t; Maiiflitian Il.rfden publiri un 1()i de scrisode rJes.hlslr ll lrti Cras: idirrllan t-i-tcng?\ra1t(l'irknla !,rf;rreaszr.i/. Gross loveslerfe) cuni I irtjetur si n lrixe,r-epe Elisaberh l..i.rg. 6 dnijr in coqijj,r cu n1l1Jiul el fdr irJ. $i .urn s a

..

i'j , a jI iF a li: , ' r1 ! : : J ' : ' i'

r' J

- 'l.lflqr l l ntlli'n,'rr"'|{i ri rl nc jr r.* .r.. u D r' ..t, rrc u r,..j rrr.v ,.r.du i rr;..erel dL,c.r, ,arJ C ros, .eer ce nir I ainpiedi.al Deacesl" din llrmi si o a,rimcasci.tmdesdD pen.n; ' . . ur , lr | . l o a r' .i ...,.:n rte ,l i n u n ,J t,ari i l i r r)r i nr-n.ea,..ri r.k rrr... ',, . l. nr . l J r \ i , i, .r.i . d ;,. I i i h ,.p ,.n .D rn tp .trI,, nputri \ ...r,rr7,.tu. " d.. ?,roj :r1l e.. " ' ' r is ' 1. p! r D ' i d ' u r' ., F o p n ,.ti r,. u trt ,...r -r" ,,,{dn" .. , ,ri d .,.d ,./rm-, r n iir . r e in L .te f€.tp rtr p s d ,j n a L r? i c \rr' ., I r| rro n u re ." .,,,,,.;" , 1l- : Ja. ' 3. -.i l l j . - Lrlab ri, cAror sursii esontratilo consrituj. inreBonismuj dirtue " +i.z\rtrar.,r ;nd;!iduau !i p'e.litnije elrerio:re cafir.leristice coJritiriei. Ceer ce cros:l rurlre;re sugesliile (lli'aliej-' (lem,en c! seni aselllinlllor ceiuj Ltc.,sugesric h,pnori.:") declan!?nz,1co.ftcnel3 inlerioare ornlre Drolfni $ str[in,. ..dd.r Iiiti?t unlt das f,retnCe . .dcdarta formqii ernrBtege d.j L,t sijmef care r " ., t ,n \. !..? .,,,tn .:y1., i , d(s,i Lr -n.J a.,rr,, - . ,f10: t' .,1 ce r' r :rc -,n n u { a ' a ..) .:nt f . r"f1. ir dnd' h i n .,.u t,.i IaIdfi l .r.u,,rr,. " ,1,i ,.. cro+ , du-. Ja an larea eiecretor educatiri. l! rt:xalrarea mecan,smetor de auro reglare individualr !i Ia ci)nsol;dareavalor;lor indiv urte. E! 1,rec;zeazn ci, drr. acesrpund .le redere. noli nea de .sinirare-, esre.et i!, Qi poalr: vaiir de la un individ Ia alrllt. Lr. iceeagi pqioa{ta- a}rio cross ne.e dr.t}r rtll Jalniiiar nt gftIurilor

aurhisledin Mnn'her !i Ascora Enanue!liunvirz . p"r,r;." i"pl*.i.

9oiiliei gemraneSi eiveiiene,in ..lre Oro Grcssesle menijonrl .a fiind rjtsl]8clatde propagdndaara*isri !i nrd1nitita,i$a. precurnEj de trafic {i de consumde diogur'i.Din 1907.o cunoalLepr :imsra_pr.ron1A $i dnarhisti miinchenez,SophieBcrz. h vara l91Cse in;areazxcu ea la Ascona.Srarea psitrotica a Sophie; Benz nu tucereMd s,t |'e agraveze. Se sinocjdein marde I9ll. Si de dala aceasla,ca in ca:ul srnuciderii Ai Lorr,eiChaflemer,Gross esresDspectarde incirare la sinucjdere. t64

g-":r-''--i-

1-

'il terasin spilai;zat i,enl'u defresie $i loxicdmtrnie inlr'o clini.a slirtilrl Iui narLie l!i11. est urhsle{nl h chica Sreinltci. ?,iihixrrr.a. l,a llr!; V;eD?{n.ri]e ci,idiri .rle a.esiui saoatoriuar {ost.i:iau!.xrn1.irr lt{il ri si r ixirjuile dc superbabiicli,)i conslrujle de Olto Wagner. $ul dirte.ele f.c!$!se nr(nnrmen1e:!lc .,Irf.nrrii-l.nr; \,ieniiz). for1. udtarreN.l,'Iii, :redi.r1. 21., lui O11oO.oirs \'!n1plitn. iie r.t1il iui. care rnsislri t),j Jilngi di r..l i i J. ti ,e. sekr chiici. i f r r i sao. a' i) . 'ncli. iezede 'jeie nr ai bun. :r)ndj{ii. l,! slirtiruj lrnii iru e 1911. (}i11'Cross Dl;ica.irn nou h Zurj.h Arr Nil.rlla sl knrdeze nlpreuni r:r pri.tertrl lir lirilir Mnhs.tm . ' .\.idemi. rnirhisli' h Ascona. in au!:dri!-esi. qlrrlit de polili3 canlonnidl .' :,' ;.I' f_, 1. l, r ' i: , ' . . ' r . . nua u- r cr r r lr , . , .Ft , '. r ', nn"r r r ilor . {ift! o.irltf,rie !911. i;ross le afli ,tn iori ;a Vicna. ln trimnvrra ui-rnaLrlii .ltiiiorljrite h fk)*rir,. ir 191:l::i irNialc;u;1ia B,rrii, '

1).:i!tr.:.ttii s)ti lat.d !:nninluitli'

ih rirnrul n.Fsl.i poriordr rgiin'.e, OrLc Grosr i) blic! r .arre inpofiantr. |lhi., t x pdt;st:h?:Mir.l.n,?i:ifirlt n- un volurn rie ll2 d. t!$oi a|;Dr ia 190!, U edrrorul ltrarsDiilier i.rr3 publicitse \i G!!!:hle.:ht antl "/i.-rx.'rlr l-tdrutt?.]- Rccurcelie$ diiul singuiar rl jiirjirii lul aross: loare elapei,' r.rniir;i rxle nleiirule s1rl Lre.r{-a auon}r irrn exu.plie:n revista f1 5rar.ril,ne ct prelui unui generos linc.lrisn hihialrii W..rd.he fi Affr:! rillr mer ' cirdi c) riiEle aurorirali Ceea ce n -i i tiedi.r si ra{nie. hrci dr prmi psgirt psilraralizei freudiene. .onsjdenle ir drscopdrite ln alt! r).rde, Gross ia .irepr relennti lnldirea lui Ni.tzrcln:. ViziLilr. j'trrrleiijortrloi tsiho jonatj. ii instjrd Dmraroarer sinlez.: lii,carui fatir ri lietii tsinice ii co.espur.je un proces iri!td!:io. l,leer iii'etioare .oatinui s. l:iece:r ,i reglirii elhjlibrelor in evoiuli:! sx nonnaln, indjvidui Je r.iapl.aza ii rezohri lionflictele dinrir en $i non'er, rft:onslituind l:i fie.re sladiu un nor t!.hilibru. in evolDli, tsihoparologica. !ii.iriciunile Iiziologice $i psihologide ti lips.:rc pe iDdrvid de capaciiateade a de!6!i crizele. ConilicLeieprolc,ac, iratologij ale ci.or principale liprd sinl rllali"al€ de ciire O11oGross, cee:r .e I dereimini s4 reeiamineze nolnenclnruraafu{junilor ps;hoDa&logice. Pe cii slnt de greu de citit dezvoltarile erudire ii tehnjce. intru.ii preiq'ui o anume faniliarizarc cu teoriile unor psihialri demulr uitali. -- cu a1ft rnai caplivant esreuliimul capitol al ca4ii, unde lonul lui Ouo cross devine mai pe-rsonal$ iulde formul.aza toate iudecilile de valoare ca.e constituiau

r65

t ubli. as e i1q 0 5 n . !n .i r.l i r!' l ru l a r,!X.,etti ti : I bep.t.,i hr' . t:. i e c i' L' ln: z e] ere c a p i l U l e d z rfu :G .o s s l i l a l senej i l 1i !te1edec0| l i ai l j 1]:l ]

oI er , P os ibi1 i ra tc a d e a s e re | ' o d u c e .p ro l oci fJFj n!cea$l unrj l .' i j rn| ' : degenerescenFx ' ir npo{ ila a c e'xsei s 1 e i p o z i 1 j i ,G ro s s fu 1 i | il v0capeN i e!zsche9i sbl i l i azi

..t,!tt .i ,. int lai) ii. . . . ,

I

:liri, i;r.!: l)rior.ir. (lr l; fa.inli banii de.flrri surrivlc|,lliri;, daf ti p..i1,.ii:r

ca. dirrorrirl, pr o. . $llna1u a l d j s e l e c 1 j e ' c i c ]i a Ire d e l i n e $e$j coreci eaz:i .ri l .| i ' }e' ]el :]| .J.di nl 9l 3l ri I1j i ]i l ,.]5. s,rrclje, evirind ca abarcritede Ia normt sa fte cenzLrrateo,!)ege. pi,nrr ci rrc!.irt .x fiul s,iu. de la norm! esrelocmai spaliul unde se poate inscrie geniul. adica rr.s Liross.teveniseJei rnri .eiebru per1al;1ri.rnlin.rto! ^tralerea opus!l degeneraruiui:geniui nrcame;izi um ans pr b' c fm e s u p e ri o a l ' e i ' e d i te ' $ i 1 o l u $i f' nti ei rdi ' l !.egeni usi i l si i l .]l i cLi ' r| .t91rei Ze.i d.rl degener s c e n 1 i Pa re a tfd e i n c e n l Ac e a s t1tul bnra1oareasemha' ei i ofe.a" .!l r..l l .tL}| r lui Otto cross ocazia de a er.tama: .Detenetlii AsuJ'rauui sjngur puncr esteinsa de acord cr .,d Narht)iiitdlii speciei urans. v aI oar eac ul tu ra h a ti p x ri l o rc a re Ia r.i Ie g e nerate,' -A cesteamani fesi i .el l z,!une1' | ci l l !l l l i n1i ]l i ce... . 'in f 0r r nadeada p ta re i a c o n d i 1 i i .fh a i c e d e v i a1asoci al i ' i ncontpa1i bi l ecu\,j l te| | nrt]I nrodemi_ Aparenta lor inadaptar nu rebuie sn ne inc am eA z ap mtv i j | o ru l c u h u ri i ' E i s ft,s p u nec.ossi nul thnafrpaacn4i i i i ' a]:j r| i .ol l dnoeA i evi sLal l .,l ' _mareria sale. D.imt" a evolnliilor virloa.re. Kttrjr,.ttt!tuk. G r os s jaa i c i p o z i 1 i e i n m a re a d e z b a 1 e redi nj w ul decaden1ei care.i :i .tfn]ndI,i e| dC :re]7tn1P | ' | l . pi] k}, |: I . d|. sA

r' Monarhj?j

P ' eof uplF in| e Ie t| U J l | .| n -(p t]l d .U N | c tz s . h| ..,.' ,' ni ' .," r]i Lerora" H ' ' ' ' ' | a* l ,1* l ,' ' ' 1' l ' /' ' 6' .' i l ,,orl ' ,J| 1| .'^lu|}bu 'cetadenlilor" Esk SFnixl un degenerai superior? Conslituie nah'n, uNd Ps\)cn.undb'r4.lDhlicrl mai lDlii in rev;sla ./'clr;' t tui l{ars degenerescenla femlenlul civilizatiilor cetor mai rafhaie, chiar o (;rors. in 1q06. fireud scoar" rn er r,tenp ,meresut t.rh,atia: ' pcn$u a modemitilii? Aceas* disculie esie jrdiciare {i propune celebrx paralela dintre reiateur ti judecAroml in acesl incepul anct,.let. lrezenlia 'areleri$ica de secol' in majoritatea iucrtuilor apa4;Dindde Kuiturkritik de nillrcljc. etoctnd ptin de respe.t Foaia lui Hans crosst'. Ac;$a din unna lne gindirn spre | ex e mp h l l a es eulluiM ax N o rd a u i n l i tE | a t[n | a fu n * .D e g el ere!cen1i ' ,);i ]rsei | r1e' esafoar{edeapl oaper1epsi hol o gie{jpsihanaliz{. considedu1e f at " 1eledc ps i h i a ti e .c u M o re l s i L o mb ro s o ,i nfi c1i U ni | eIi teIare(romanel el 1nnl earxj l 1epentruan.h elacnm inald- l, a( z'seap'opi1sedecolegu| Thomas Mann atrord€azi aproape loate aoesi subiecu. in canea sa r:lin sAu Rjchard lon Kraff1 Ebing. a.&ni P-rcht)p.tthiar€.ulaltx ctp.indea ur! , 1ul ..penalisr... Olio Cross se declarl de panea lui Nierzsche, care slria ii ' capnol 1109, M ehs c hlic he s ' Al l z M e n J c h l ;c h e r| ' ,i n n o b i IareoP ri ni l egeners| :en| d:I' ' .]D e.i | 1l l l aj ori tareacazuri l or incar e1'om I ulaojudat adeval ih. li|iz ii. : eina i i n d e Pe n d e ,4 i ,c e i m a i p u | i , si 8uri | i nar.1Lh]entecei i ni serenaJcapri ntr-onedezni n1ir isever i1a1e'scr iinddeexem p1ulegaf iacu 166 j'

L.=.- .--.. r r

16?

figanii: I.., Ttii; t:utu.s.Itunii &k|mti & ei iint I dmestecd? rd,)tdtt. r Llatitak, drlpdrie, !! rit.irtte ti i"dLietollii. Nu iu hi.i., umhdi .ie initlit:cLfi riiLt ti 11!41i|!::n cu .rk aai nuliii ri.lcnl { rfi.tit 'trdsdturil. k, c!L( moi lrardrie !;nl \erriliate6, i,tu1eh14.rcan oedinli. ,, kndin l+\n l. ru4o.re, t ier. Jdfi awEili. tti6 i|.ir11 i' trtsid.rL . dnvrt ul ttest.t pdttk ulllrin:4;,puten inlet.te kli hine a .le j i\e dr Mai dlet lattlka l.r hif,lre uh elcneht cs.nli.l 1...j "". iiyl (:uor se poai., irf.!:!pLtlle, tlalls crosi illejege !a conrtral, prrnhli:i. hamose{ aijtal.a. })er\eiJiu;liki" sei:urle !i pornc,lraila.chilr arunci cnrd $ I)r.zirtt srb Juslif;.:a.e lji.rariii lrebtrie inlerzise romrnelc cate raslrlndr:sc inieclia }]cri.:rl(j rirc. dtrp.rtarfl.ea sa, {jc la de3enerescerlarirrl 'norali. muliiplirl 3r..t1iii: d. la nomal;tare. Barhali; rinr eiemina!. tirncile virilizde. in ti lagnb rzii..rlolulion[ij. dra.hillii, ai cniar holii sinl nr lirrunea sa uitle d3lc.eraii iir 1905, in r:oNctuzir trxinlutdr pe .3rc Or!! Gross ll v; ak!,r jr.arlea ia din i909. Hans cross p.c,punedeport{rea deserentil.]r irr cojonii. in Airica de SuC!es1do er.rnpld. sao ir insutei. din

II I

R?rolutid nktt/&thdtaiui

irr 1913.Orio Grossse illsrlleaza la Berlilr. Se asoriaz;illrrpului lui F|ar,z irlenilert.dre tubli.i,in revislalili.)a un! dinrre cele maj inporlarlle rJ!tr!. rle iritqclrii exprfsionisie. li nce}:1i re!ist. Orio cr.ossiti prlbtic1.ln .;Jdlic l9ll. lnrnifeslul i$fi|^I Zur Ur4r,rih.lunt der luL oellen Kr;tt tLun s,i d.pt1[Ln (nm lrdtntii). Elprezinl;i cele reiplgin; ale, ilesluhi ca pc o replirt dafi anarho socialistului (irlsrirv Larda,er, care aucase psitanatitrr. I'rin clarilalea mesajuhi siu rclili., acesl anicol marchcazao ..oti1rr|i ii gindiiea lui Cro.s PsirokrSh nrt.,t.stient.lui esrc lit6.te re"tuttti . declari el din cap l locul\t;. Nici kna dtnte rcr.l tiile jnnat. itj ilt!tu nu rt rculii !4 stabiledsfi libertatea i iriduaiit4lii Ete du dr, nocnit ,i s dt1 \tins in d.tu1la rrubnnd &.t ihtra h rind r! d. t1 !? onJoma ktei .e v &nlnieru indeoh:te t:afiitld honzlitatefl '". A|lazi, coniinu, Otto Gross, ne d.|m in fine seama ci ridicina oric.re! aulor;rAfi.se gasege in familie, .:i mcongruenta dlrtre serualitale $i aurorirare,a$a cum exint ea ir famitia condusade parriarhatulmereuin vigoare,aservealeindividuatirilile.

168

declardCross,punereastrb Perioadelor de criza culruBii ii se asoci.rzn, semnulinr'ebrrii a ctualoriei$i a legdturilorianiliale: se votbeqlealun'r1 derprcdecndeuF.d:r se rece cu vcdereapacatulo{iginarcareconsu'in a reducefeneia la sciaviein numeleprocrealiei.$i colchkJe."RevolulioMrul de. t,i.i, carc Bruttepsihol.tiei:Siincoh$tienttui caisidefi rclaliile dintr. .teie din perspTljva unui riitor liher SiJeriut, lup tmpotrila Niolului ik Jnrna sa &.t "ni atiginard, inpotriea tatalui ti tnpotriw Patriarhatului sub Rerolr:liacate w izhucniesteo revaluti(.t natiallntuLui. Nu contedan *. Aclst manifest al lui Olto ft Iornn ti ptu1 cc mijt.arc se va indeplini Gross este premoniroriu: el anunli prograrnul $fngii freudieDe din anii Fenichelqi, nlai tlrziu, at 1920': al lui Erich Frornm,wilhelm Reich!i O11o lui Herbert Mffcuse. Pe dc alLaparte. referinla la antagonismulmatriarhat/ palriarhal il aleaze !e Olro Crossln descendeniarerolulionart a lui Johann lrtob Bachofen,dupa Augnsl Beb.l (Die Frcu und der Sozialisnus, l8'79J;i FriedrichBngel'r(.DieUttpriih|. der Fanilie, desPriwteiSentunsund.Ies influenlalui Bachofen.Mai drziu Emsl Bloch, Sta.a.r.1884) Max Horkheime.,Ench Fronlm.WilhelmReichilvor smasiala rindul lor pe Rachofen'', faia ins, a-l evocape Otto Gross. C'iteva sepranrinimri 6rziu, in mai 1913. Ono Gross ia apitarea psihanalizeiir aceea.Iirevistl tie Atuidn, impclriva scriilcrului Ludwig Rubher care scrisese.a spirilele creatoriloravea! .evoie 'ide o nooa miroloSieSj nu de psilulogie" $i cA psihanatizanu pulea servi decit la a rlra!..r caracrerele slabe(deexemplupe arti$riiimpresionigi$ pe femei),Ei N l^ a ,it ru sp -llelepu@ni.:e . Olto Grossii raspundelui Rubiner cu ocaziaCongresului4e relrind o expresiea lul Freud.carc ii spusese, psihanalirrde 1.rSatzbure: .J/nf3r ntedit:iI rL'rit sd tuninen ru:dic; : Cro,.s refuza con.e'r1ieqi cmltiDxir '{r;m asfizi cd .('kl G in|ini nai itqork$t . Ailislu] fus.se pn)a at'n.i f?sihauti.eil fu:t pntundi in s1rrc sa secre,tele in.on+ierilirlui:de aclllrrincola in einllD.rli rebni :;) hcn ul) ocol prin ptlnraiizri Crossii.heie cu aceslectvhre: ''Lutdit R bn{ enite . fatN]ne ct? d. apr?cierc,,tt\nti chulat?d.n i, ..nt st lemckt:i sp} itui libe! (reden,d /;nn ddefitqtaircl\nulit r,t li ta pt:nr! ut. j.n1!itl, Uherta\:cS; tpiritul rLr i;lstmtw unk! $ d\.ka ll.titn, rrai flrlle alLeardi,ie sr1 !. l-n slilirrl riului 19,1, ^pt!it1l);. aie Gr.ss. h DL. ELtuu! nq &t \llr ttihcit tij riar inrp.Jrlanr. iu; Or. .idt lntliNkl ftntiLk eic rne.lirinli tstti)tu itxliri.tula,i , el se alcaz) d.n

T

nou s b a toritatea lui Nietsche, iar Freudesleprezentat&ept conlinualorul direct al acestuia.Gross reia ideea conform ctueia confliclul dintre eu Si societate s€ traduce pdn conflicrele i €rioare ale eirlui. Sexualitatea constituie terenul privilegiat al acestor abuzuri ale societeli asupra individului, iar femeia prima vicri'':,l. Annefiun8en zu einer neuzn Ethik teir"va rcmtri .lesp" o noua c cdt tmpNlllprcvocdrea ti mai depaae.in Dumelebisexualitilii originare a indivizilor, Grosspreconiz€azanu numai o totalA toleranli fali de homosexuali, dar chiar Si necesitateaextinderii tendinlelor homosexuale-Declartnd cAseloriaca viol $i aservirea femeii, el chea,n| la "distrugerca nbnogamiei $ a Jamzi sale celei nni morbide, poligamia"", pentru a permhe intemeiereaunor noi relafii inte sexe ti a scoateindivizii din solitudinealor subiectivi. La 9 noiembrie, Otto cross este arcstat la domiciliul b€rlinez al pdetenului sau Franz Jung de c6tre politia prusacAqi exputzatln Austria. Hans Gross, care se liuda pft1natunci c4 $i'ar fi utilizat relaliile sus-puse pentu a-ti Foteja fiul de politiile Buropei,snrgiseprin "a'$i pierde rabdarea" li pdn a cere ac€a$aiftervenlie poliliei din Berlin. La frontieraprusaca,Oto Cross este preluat de polilia aushiacA ti intemat, ln conformitare cu instnrcliunile lui Hans Gross,ln azilul psihiadc privat din Tulln-{HansGross obiire o expeniza psihialricl semnau de doi med;ci, carel declari pe Otto Grcss nebun Si nesponsabil, re€ornandftd punercrea sa sub tureh. La 9 ianuaie 1914,tribunalul din Graz confirma aceast,sugeslie$-l desernneazi ca tulore pe HansCrossInce din luna decemtnie 1913lncepuseo cafipanie de presAi,'r favoarea lui Oito Gross!i contralui HansCross.RevistaDie,4lrirn, condusi de Franz Pfernfen, la Berlin, $i revista Rewlrtrn, la Miinchen, publicased numere speciale de omagiu Si suslined". Puteaufi citite conFibufiile lui Ludwig Rubiner, Blaise Cen&ars, Erich Miihsam, JohannesR. Be€her,Jakob van Hoddis, Ren6 Schickele, Els€ Lasker-Schiiler$i ale unora dintre cei mai cunosculi reFezentanfi ai miscArii expresioniste-Cufnd, esre fndrl mdii presesArelatezeacestfapt divers senzalional.Chiar SiMercur. de France Si L'intransiqeant e\oca Dire4ia azilului din Tulln sftSe$e prin a se teme cd prierenii lui ^f^cerear'. Otto Cross vor lncerca s6-i organizezeevadarea$i "pacientul" este transf€rd la 25 ianuarie 1914 la din Troppau, ln Silezia. Otto Gross reus€{ie lotu$ sa trim a o ^zilul sorisoare deschisi lui Maximitian Harden, redactorul revisiei t€rlnr.ez.e Die zuk nli, care-i publicasedeja in 1908artico\tl inril'jul^tEhernEe ,ah (Violentd pdrinteascd).

lncepe pnntr'o ptopriul De dala aceastaOatoCross le exPunecitrtodlor l'zde so$asa Friedacross ti de a dificulutilor imiLrnpurare ;;J;.'....

ili;;; ;;. ; ."* H-''c'o's". st'aar';u'r'i "'pT,ll"l.liiTl'ii \r la punercasa suo de acuzafecate au dus la aresldtea

principalelecapete tutela. la Ascona' orava Reqmoa5{ece ln 1906 i_a fimizat lui latte Chatemer' ca pe un caractrizraz' pe care o SophieiBenz ucisasl Evocl li sinuc;derea fi de a a' purea aduce .-"il"in-r, ii a*r*, ca singurl repro)carei s-ar care I reprol psfiatric nu o fi inremar la timp pe SoPhieBenz ints-tul azil cA arnenintt ordinea Public'' onoreazA,s€rie el. $i Pentfl ca rot e$e acuat etistentd [ ] Dacd tudm in socintd inea o d. "N" *,iiucu1 iil*i 't* M odinii existente' consiae,arefaptul ca no n/ltitatea constd in 4 te conlo semn de tulburare ca un interpret'atd putea mza at f t^"ii'i'c* innds' virtualitdlilor "r*ritutt'ror ,nniU. Oo, a""U trU* drePt nomd inllorirea cd.otatnea ?xperienfi din c t? al" fiinlet unuw ti dacd tltm ntuiuv ti a individuluiti a r""*tr*u n* i^potbild ac?asainplinirc suPtemn '.rntu ordinea e:'isanfi \'a fi con' unanitalii, atunii cel .arc se nutumegte cu din TroPpau &o 6ro"" ra-rne prni la 8 iulie 1914 pri?onieml azilului preia tratamentul sauB$" ;Doi ri-is la B;d Isc , unde Wilhelm Stekel Gross lui Go !i publicat ln 1920' ot r" fn ..^*i"f stu lnchinat i"""laln sulereade o gava Gmss ci va critica aiagnosricuttU C. G. Jung, considerlnd vreodataun ldflnit nu a newozf conrilicatf prir toxicomanie; va aIifia ctr ,- ,rfi", *ceptional sa se fi irosit lntr-adf'' .- ft ^r, "i 2 - Istorii defamilie ; fat ilia Grots ti familia Schreber Ene momentul sA ne aminrim ca Denkwi)rdill?ikn einesNen'nkranlen de$nala sa I de Daniel Paul Schrber fusesericonccputEca o aPologie psihiauic azilul ii $ sar sile con'inJ pe iuaeraror;sa punacaParintmatii chiar Schreber sale slosa memoriile i"t' un ,a.p.nai'i' Ia *4"^ lri.it"L" tnftu rctinun poat' alrcnatd f l, ,, ,t^aitti t peisoanaconsitumfi * t*" De cind s€ acomo' ei etpticite: t,'ponva,oinlei Iliii,*"' iitai,i, femeie pentu a a-u"r mis;tioasu ordi"" a lutrii care-l destina sr devina admirat in "uo-"nitt"", rrebuia siu Schreber estima ci "martiriul" .ntr, tecunoasca sA decft justitia nu Putea aceeaqim*ura cu cel al sfintilor ti ci bun simt. siu deplinul

t1l

In,\iziunjlelur rhro cro{j anunrrnd -revot i mtr,ndtrdr.rtui rt r-ga}im s: r"eb:r ulrlnla .,rrere..nt \ur.it:t uh?,J,r n,,.,.a K,,.ftrl T ]n tt'ct ttLdt desprc.-.,n-i,,",,,,-, i) o (ir,,5Jin.i.ri Jjutr, hof;lic, InL,'rroare pe careonruto dsrorer..d h,s-xutrtirltir )i 1i in,rra. rrrrorii,r ie, liber.ourshomosexualiralii lor t.jeme,sr re_gaseasca I sa curiive feminjnul tainuir.ln ei tlrsiqi.Am pxreaspLneci ieo;ite lui O11"Gr"* *p;;; ; nodul \afionaf' nesajulconlinutin nebun;apreledinletuiSchr.ber. Puncrulcomun, deslinetorh,i DanjelpautSchreber!ial lui Oflo Crcss fira nici o lndoialaprezerlasurvroarea {aurui, iubjl 1,.::illl* ti rn *:1"1.,l-q remur.mudetde idenrit,cde (,n|, a revotrerpersonarriare" ti rararurrur s,tueher.DanietcoirtiebModD , tg08.t8htl. 5e idrnriii.d.u a.€la$ilip aurorilarca g oeaa tui HansCross,raril lxj Otlo. tdealulordioij $i al progreslui soctatse tnvecineazah cei doi rali cu o inclinalie pentru melodeleccle mai dur represire.Onopedisr pe,ti,uu.,pc.rati"r ri in grmnasu.a.orccri\r. D. c V S.hrebt'rera rurorutunortucr;n puputd,e p:ecttm ArzilidE Zitnltzrqlnnastik (Gimndstic!1na(licatA i,, care,al 4 Kallipaedk od{ Erztehunszut Sctujntuit zur naturBe,teue w(r tkichru.ilti;e F;ndetu"c "tnMh.t,,: "u thrttnr,Kdtt.potat, .ak p.L.d,can:oLJtua,,. ?c ht lih"ab. l

rorputui).Merodald D.G.M_Schreber se ifleneia in intregimepe lotosirca .iq€ndricJ a con*nrderii a pedepserAc.esori;je :r onopenicej("enare te trantere manuatetorsdle. a \aror f.,tosrn;lLr pronunea tarinlitor )i educatorilor,semAnaucu $e insrrunenrede ronura. *11!.. peJep.etc corporah(,r{ rrebuiau .dn).nrsnJre cofiitor _..,?ll:lo oupa In'careInL cJr i linutei.orc.re.pr:.cnirer relnm".ea m rrrrr,arii lr infantile connituia una dintre obsesiilesale g isi inscriaprecepreie rn* o lupli nemiioaseimporiva ..tnimderiiBroravurilor,, a .,decadenfei lun i Ei contemporane"''. Majorilareadelaljjlorciudaleale vjziunjtorpsihod;eale lui Schreberfiul izvoresc djn bizareriile disciptmare ale latdlui. Iar Frerd _ lui schreberr"rat jet de reteren(ro" un onasill ta . a f, tui :ll: ' :".1" anatizp..z,d. n imerpreLnrea pe cdre o da det,rutu, tui )(nreDerlrut. runqronrrea .ompterutuitarem, a relalierdnh,vdtenre ru rarrL!er?!e(are!onqiruieo dlnrensiun( eqnuatla .onrnlexutur lur Oe.trp, . d iosrg ei rrezarsubimpenui,nu, var",la-,"i", ., l,t 3"^G*s ":1-l rru unrc rschreberllul ant.ese Insaul] irdL mai mdre.crre se .inucisese). tusese crescd cd.unpnnt . dup!manuriarui ElseJrUe.,.ropii 9l:-9'o:: rasraFledurarcd un.supradorJr". mereuin cvd. falJ de protnh.ivusa.

ptotq:ll 1oraflisde cercetare al ulalui sAuin pimele salelucrnriunivetsir,lre, de aceslain cariera (ourind intre Pra) de la UniYersilaleadin Graz, urmrtil poiifenqle de el b trimele sale legtuur: arnoroase,Otto Grossnu purea lrai decil penru -ti impotrila - latAld Mo!flea lui HansGtoss,la 9 decen' brie 1915.a conslituilpe8truel o lolituti ir urmacareianu aveasa se mal tef|.cl. "TafiL nnarc . Trehuie td rma.e n notui cutd tle dezint.ricare pet! 1ruabuz d? .acaihii. D. ac ,/L incaLoninc nu L li Poateinchide,ame' ninq |ti dn seana.da pie ut Lucrulde .dre se ,1sil,t.Isi paiiseite lucrd' rile, rcnun& slt nni faca fa$ necetifililor nurterialeate eristenlei,nu poat( Ildi mdependentOri( inhihilie parc d fi .Iispdtttt din eonP.flamental siiu, nr( catriita un Mmcter cateSaricinfantil. Parc menit unui slir{iI dpropiaL lui; ih/.li. rnficette pin llie'ta,Idld n bdn,ldfi ad,iPost,ld Saltlttitn:ihi, eid intilnirilo dia cafenel? , poleslelsleFnnz Jun8". Taul lui DanieiPaul Sch'ebermuiisein noiembrie186i. Ia cincizeci!i turi).5i tot la cinlizeci Sitei de llei de ani (fiul aveape rtunci nouasprezece ani, ln noiemt'rie 1895. dupl Deziwr.d;ekeiten eines Nenenbanken. fiul (spitalizatde do; ani) lqi dr sexrnaca feninizarea sa se Schreber lrrecipitati se resenneatt' la a Si ac.eptadeslinul.La Schteber,ca $i la O'lo Gross, moaflea ktilui provoaca o destruotunre a lersonalitaii Si o rcgresiecatreun sradiupsihicpritriti! trc-oedipiande identilicarecrn1rm?. 3 Pnrddiltl si infenuLMtri.ihatului. Grosssi Beer-Hofmnn Lainceputulprimulxi rizboi mondial,OtroGrossseinroleazAvol$1ir $r lucreazain r,ai inultespilaie:rind pe rnid ln Oalilia,la Viena,in Slavonia,$i in Ronenia,in Banat.Acolo, la Tinj$oara,va fi din nou spilrlizal Pentru toxicomanieln slirtiiul anului 1916. Ripine $aselu,'i in tralame,nlla Timboarlt,irainle de a fi transferatin mai 1917la clinica Steinhof,hnga Viena, pe care o pll6$ e curind dupa ce fusesede.laral inapt de a fi trin1is mrlt pe fronl. LocuiesteIa mamasa h Miinchen,apoi la Viena.Calatoreste 1920 O11o {i se opresl€la Praea,la Budapesta ii Ir Berlin.La 11 februarie Primeile Grossestegasit. slabil de foame qi de frig, pe un rotuar din Berlin. ingrijh la sanaroriul dt' Pankowpenlrupnerimonie 9i toxicomdnie.Moarela 13 februarie i920- Este inhumal. din greFaln" susfineEnanuel HLrwitz'. la cimitirul eYreiescdin Berlin. Acetti uliimi ani deosebitde negri. marcali de rizboi, rffaciri, mizede, solirudine ti drog (farN a mai tine seamdde Eacasnrilejudjciare legate de jn rutelafronunlara u1iaruarielql4r .nr toruli an' de I'oauqie conslanl;.

173

F

l9l4 apare studiul Uber Destuktionsstnbolik 1n knialblat Jitr p{)choanalrse utld PEchotherapie sub oonducerealui Wilhelm Srekel. Din l9l5 pllln tu 1918,face parie, ftnfneunacu FranzJung,din comirerulde redactieal rc\isrei benin.ezeDie Ireie Srr.aJJe,care se situeazAla jumArateadnmului dintre expresionism qi dadaism. in 1917 g 1918, Ono crcss esre adesea prEzentla Praga:li lntiln€{te aici pe Max 8rc4 ftanz Kafka $i F anz Werfel. ln ultima perioadi a vielii sale,colaboreazala Berlin la rt.rislele Das Forun, Die Erd., RAkz.tuFg \i Sor./pr.in l92Om f''le: la putin limp dupAmoaflea sa, aparevolumatul intitular Drei AufsAbeiiber den innercn Konfikt, oped care Fezinta ftft-o formn des6vtu{ftati s€duceroareideile ultimei faze din ghdirca lui Otto Gross. tuncohl Uber Desiuktionssymbolik ; lotemeiaza pe observagile tui Otlo Gross la Troppau, in azitul unde tuses€ in.emat ln 1914, cft Si pe romad]ulK.t,nerudenal l\ti Fraju Jung,u.rdeo femeie exclamA: 'Le urdscpe fenEL At vea sd liu bdrbat gi honosenutld". cross relevi in toate cazudte prezentatetema refisului relaliei seruale, considerardca un viol al femeii. Acest refuz este, sprme el, de natud etic6. El este ftNolit de oryanizarea pulsiunii sexuale li conformitate cu modalitareaunui a violda fi violat. Inspiribdu-se ln comeftariile sale 1€oreticeln special din Alfred Adler, Wilhelrn Stekel ti Sabina Spielrein, Cross a!€az6 ln cenrrul analizei conflictul interior dintre sadism ti nazochistrr, proloca! esrimeaz.iel, de prejudecata sociala a sup€rioritAlii elementului masculin, legat de pozilia femeii ln societaE $i familie. Or, acea$aordine familiala patriarhalAa fost instauiati cu prelul unei victorii Fin violenrareamatsiarhatului.Este, afinni Gross, conofuzia celor mai recen@lucriri de antropoioiie. "Matiathatul ii asiquft fenleii independela econonicd €i,prin untarc, sexurb g waend tn rupo cu bdrbatul, inoedinltndu-i, tn calitatea ei de t@nd, o responsabilitate dircctd fald de sociektk: nisibnea de .t pre?dti viborul. Mitoloqia ttturof popoarclor pdsteazd amintirea unei perioade prcistorice de natri.rhat liber tn idee.t unei ytrste dz ow rezultind din conbinatia dintre jutilie Siparadk oriei,wr [...]. Sperunlaintr-un yiitor nti bun ol wtu nidlii se orienteazdspre o rcintaarcere Ia libertatea matriahatului'41Otto Gross dezvoha acelea$iidei iir afticolul sAu Die konmunistische Grundidee in der Parudbssynbolik. ptrblicartn rcvisra Sowl€r, la Viena, h iulie 1919- El comparAcopilAria individului, bogatl tn vinualft.Agspontane, reprimale saucanalizateprin educafie,cu copildria umanirAlii, pieduta odate cu aparilia civilizaliei, care a sacrificar libertareaspiritului pennu afimurea

t'74

puterii: puterea asupra natuii {i asupra oalnenilor, cultura materiau $i instltutlite autoritare dezvolilndu'se ln detrimentul ftifloririi p€rsonalititii' Umanitatea pasre^za aminttrea nostalglca a vlstei de aui arhaice, a paradisului Genez€i, ca$cteiz tL in Primul rind dt.relaliile libere dintE fiinle, Siln specialdintre barbal $i femeie. CAsAroria$i dependenfafemeii au provocat decederea.Instauraleapatxiarhatuluiesle pacatul originar. Acestz din urme nu desemneazas€xualitaleaca atare,ci mai degaba o Perveisiunea simtului profund al sexualitaii, de acumlncolo prins{li capcanabinelui ti al raului. Din povestirea biblici a Paadisului pierdut rezuld ci' renu4i|d la matriarhat, umanitalea a prcliuit lmpotriva voinlei divine $i a ptovocat o Revolutia comunista va trebui si restaueze ordinea matriarhala Cici matriarhatul, afirma Otto Gross,impiedica degradarearelaliilor dintre sexeftt obligalii de ordin moral saujuridic sauln constrlngeride naturaeconomicASila adaposde corup{i3pe careo aduce sociald.Matriarhatulpunese{ualiLalea purili.d El spflrul de dominalie. l,r:.solutlelde nri.c ontad ti d" r'irc "" Concomitentar fi suprirnal$r y prosn4ie de aurcrinte, dc "asaute rezolvati sociale fundamentul autoritrtii Problema ecodomice: ctci $i grija a veghea la subsist€nla de colectiviralii mntriarhatul lncredinpazl presupunesuprimatea a femeii eliberare mamei si a copilului. Adevarata matem€ responsabiliiali tarniliei paltiarhale {i sociatizarea in uhimelerindun ate dnicoluluisau. Orro Grossremarca.intr o nord" faptul ca glnditorul Genezei ar fi avur in vedereprobabil conflictul din$e monoteismul ailtoritm $ teocEtic al prof4iloi qi cultul lui Ashne' cale a hofttt destirul lsraelului antic ;i sfeta sa de inflvf-nli- "Cultul I i Astdrte trebuie sl| li concentral in acea epocd td ce se pdsnase in *nEne de libertate { de dennitate a Ienzii. Orgia ca act cukarul cantinu4 stl 4pere judecata pozitivd a societdii natriarhale asupru sexualitqii, i&r fen'eia preo.easd inca a vechiul spirit al suprennliei leninine Pentru a di$rage cuttuJlui Asta/te, prcJetismula instdurat nanopol l reliSios &l bdrbatuhi in cultul evreiesc,prin intenhediul cdruia injosireafetteii a pdtruns tn viziunea enreiascn, cre$ind $i musutnandasupra lunii . in acest sens.xclusiv' cel'al prinii terori albe dezldnluite tnpotir.t libe dtii leneii' s'a ruIiat ulterior iutuisnut helenisntulai'"'. Tonul violent antiiudaic qi anticregtin al ac€stui pasaj, ca qi referinla inplicitn h Bachofen.€vocA noul "piginism" al lui Ludwig Klages si Alfred Schuler.Iudai$nul reFeztnt,s€ ln istoria culturii 'r viciorie a rdSostld $i a Parriarhablui asuprasuflelr"r'l :!i nsupra erosulni 175

cosmogomc.susllneauei. Ono Gross idflnise pe Ludwig Klages in Schwabingg ror acolo auzisevorbindu se de ideite dd,zuoltate in XoiAcA" Rrrde de prietenii $i discipolii lui Srefanceorge,'.. Polestirealui Richard Beer,Hofinann, I)er Tod Ceorys (Mod ea i i Gcd,.g.), publicma iir i900, cuprinde una din cete ntai remarcabite reFezent'trilite.are ale culrll,uimajriarhatal lui Asrane,bea SyLa. pall. troul povestirii. eslcchiJrritute{erutuide ta sj.qirutserututu,. rgo(rnrn,}l natci"iac-.

1,.;a/a de a r,oi tace

d th

r ,,,e<1 ,rald

aleJsr:r

formnlaexlraladin eseultui ceorg Lutics "ltmra despreMoarteatui ieorU,in Die Seeleund die Fomen''. scoa.ein evjdentiunul din firereconiiucaioare ate .e\r'l,ri. Un t lrhar ne..arisfa, ut Je t,Jl; paut. (hinurr Je ptic,r\ut. n rers.u'ra .

de/ onent dr ed. : x ler r ! t r t r

lr

nehurdred

.dm I mar(hp-/a

ex'stenF, pnme*e vizita nearleplad a prierenuluj sru Georg, pe care nu I rev'lzuse de un an. Oeorg esle opusul luj paul: un temperament inlreprjnzaror $i anlbilios, o natuii viguoas, (lexrul insi$n de maj nulte o asup;a slalurjj alletice $ a chipului bronza0; rorul ii reu$eSre,iar viala sa Fofesionale de medrc se ltnunl, sriluciloare. pentu paut, Georg incameaz,raaevrrala viala r i. r n a. . c as e d ri . d u p ; o In u F d o dJ u p a -a m i Jzdperre(utarmp.reu-l ai ..r dr r an, a de r er i .o i L t tJ .a re e s te e \p u .: c e r de J ti rdra ,i aqi i A e , ri ,." r de n' a re l cc u re n l\i ti t r!re I p o trn j cu i mFtuozi l Jrepe C eurB . ' I eopf ie r n ic eea$ rn ..' p l p . i n ri m p .e p " ,rl rs re m a.i nar df g;ndurij ,(prc. Geo,. noare subii in carlera vecirri. El, adcyirrli fo4a a na.urii, invjiital in ptinn; capnol. va I redus in rt lreitea ta $area ite cadavru,al carui ranspon iaut it v,t inro!&AEi. .u lrenu:. spre oralut mde nrma sa fie ingr;pal. Dup, anedntzareamodelului careparea inposibil de umrar at1efolme de !ja1i r.. rcele s: incolleascn in p!ul. in utrinrut capilot. ya cuDoage iluninarer I r " nir , : r r on :o i ,4 . ..e n u n re n n rl u n ,, \ e ! rFtJ..ute.nr.r, purem,!r ., nr" i \o r" rrn a rl u i F \' !i F . o q \ fl :i unpr i :r.r. i JrrJl ,.,ta t,, u.r: rl J i r uF ls lr . .r.l r -. As rtc l rn . V .a" i.i ,- t ri G,.t.,j f.r c:t.re,1, rrpr . ..l,enrc !a vtalr. .era$terealui P3ri. La ir(cpulul povestiri;, paul e,a un fet .te f.?1e rl acctcr...uri.lr netulrnli de salvai', un @r
elenlenlul fenrin r in doun din incxmlrile 1orlipice penru stilul 1900i lemeia {rrgila cu fizicnomir trerafaelita ti feneia arnenintatoJJecu trtslturile lur Astarte. in trim l siu vis, Pxul se vede logodil cu o'linet, ce se ivise de pe de mislerioasa $i Lm cinp cu narcisei ea moare de o cpuizare il'iel a lui Maelerlinck sau irevocabili pre].ulrrcea care o ctrprinsesePe M€lisande pe Bdr6nicea lui Barras. Laincsprnrl celuide-al doiiea vis. Pa zarefe un ternPlu la Hietapolis in siria, pe r|n virf altDp! incoqtrral de un zid dulr(u' constmit din blod]'i cicjopeene. in Slinrul licaq ironeaza zeila a ca.ei infnlisare amint€lte 'l€ Jrrdith si de srloneea lui Gtsraye Morean. sau de -Aslarte Svriact a h'i Dante dabriel Rossetti": i,oniurdk1 (te strltuit trite .te zei. narca zeild oa t.|cttrc erdu inhi ali lei, iwetmintuna cu piete preli'M\e at.tutd irnltn.d cird ti puttut . tot.a't:i in JtJmil de J'. nrcdla luminhLdu-i tinpLa Noaptea geau, n st stt sclLpiile biitlt?rribr dlktsLre ca apa ti dt culoarea Jor:ului ai ze4ci deschi{i phftd ne.unoscubndin coroani v lumnn temPlul Ochii rbedu in.chii c?lui ik snt,. sa se alr.)ie de @ ri tl umnrcar Ptilindu-l llx (ird tare,$ saLa,.niantu salr ii indrapnt ". ln templui bogar decotat in aur (gralie oirrndelor adusede linerele lele !i de b:iietii cnre se p.ostituu in numele zfilei, in tndudle sacre de lingA maluri). pele.inii se inghesuritl pen1ru a siiviili cnllul erotjc at slirbatorii p miverij" ("Ver r,rl ul Sec. sr uniidin Vr enr 'r .f t r o! r r . t P \ ecr F t r ner i. er du er nuc; d ' e!ri r.r ciror nlis;une cons1,in a celebradesfriul. Pe lreeria de h po4ile tenlpului se inalta un Lrlus ntonumenlal din Sretie rosie Tot acolo erau ini4ate rD8uri' )enlru depunefea de cfrande. odau c cAdetea noplii' mullimea inuida preeria s^crl, tiperele se pomeau ii se rasplndeaupatfumurile. OrEia incel-'e. in preaplinul plicerilor, cliva indivizi pie': slrivili sub picioarele mullimii' ftnpinti spre prapa$liede reiluxul nareei unane. Orgia provoaci o dinal}lic,' a mullimii ln care individualilarea se n\€^cl Mul|nrca tti.t ti simlea nai timpadedecit itldiri.ii. ReculeNercaaLlincd$ inlldcdrutd a zilei.) sadaseti t) dnlie indirizi nu putea Prcsi4i sdlAiria in unilk:as.: ..ea ce nici "ul v zqiile utuor [...l.V.iau sd sintai, sai-[itinnn in sfu$it riafa "'. Orgia esle o vJrianta a princ;piului dtonisiac al lui Nielzsche din Cedr der'tntsidie: ea aboleste acel ptincipium inLtir'iduationis lemeia pe ulre personajul din vis, amestecalln mulfjme","o iinb.ali;ase, moare in bralcle sale. epuizati de placerea prea inteDsa: 'i" tlnp ce toLdurile rihrintl .le noi' flit:erc se rasucea tPre el Si heau cu atiditare curentul arzator dl rielii el n Si dd.lea seatu cti suh satruturile sale bu.ele intrelleschis( inqheldu

1',]7

incel$i cd ochii in.-c.tti.- nu depldtele ircremeneau prirod rcru\"'". Ca in primul vis, unde{emeiafragili murisepentnra i pulcarfltr.snileviala Itri Paul,trupulcareofererfhcere personajuluj din vis esle'inghilrde moaneullima 'lransgresiure". ln termer j lui GeorgesBataille.a orgieisacre. Peturudescrie.iledheologicedin acestvis, lrcute cu un lult de amlinunlr $i cu o impasitililarecareamintescde Saldlo,/,nde Flauben".Rich.rd ileer Hofmannutilizasecu precldereDe Deo \\ria.a de Lucian sr lucrarealui Jacobhrcknardt desptellie Zet Cakstanlinsd?s Or(,&r''. Unnrrise ti teodile lui Bachoiendesp.e matriarhal reprezerriirdviala in inreriorul saDctuarului ca pe un laradis rnde oaneDijrraiauin annoriecr nr1ur4tara a ca{a s: o slaplneasc, prin lehnici. Dar zeilaAsLartecapatain poveslireasa rasriturileunei "Mame falice (ln sensulproprir al culintului, frlusui dnr gresierosiefiind inalFt pe preeriasacraa templuluj),orajmuli infricolrroare decil binetacltoare. iar orgia se lranslomra inr,o sinistri invrinA$enl, de lruprli ln cjre moaneaseceri fara sd nrmre.e. Utopia nutriarhatului rimine, 'rn cazul lui Oro cross, o formuli imprecisaqi insuficientgindita.Evo.areaclltului lui A{ane tare iub panasa prer naiv idilica. Textul lui Richad tseerHofmanndespreaceea$i1ema mergeSimai departe.El araEclar ambjvalenla sohrlieimalnarhalE. aleasica rezoiv,rea crizeide identtalenrascul;ni.i]Iolramul de feninizarea culluJii, aplrat in deplinAluciditatedc Orlo GrossEi. intr-m deli. paroxislic,de Pre$edinteleSchreber.badeazl noslalgia inloarcerii Ia sinul nralem. frscinatia euforiei fuzionale l.t contactulcu elemenLulfeminin. iuisarea ame$ecain cu pasivilarea eroticl mascnlinide lip irans-sexuaj. Dar lextul luj Beer-Hofmarn cu clar;tarect p.omisiunitede Sifobiile lui Sctueberdovedesc terjcireextatici ti de eiiberareimerioarrnu inling ang$sa sinrliu in fala mr.nei talice,teroareaprodusade pierde.eaidenriraliipe careea ar putea,o pfovoca''In clipa ih carc este Liplit de sin, ..pilul presimteceeace ar paiea inscnnaabsenlapenisuluirdu 1...1,tuv comtonanEntalsdu la adultd 'tustd seintemeiazd pe acestdubluJundanent diti necutularhaic:euJoria lu,iondld as.ciatd auietdlii itltolerahile tAitu ti na si cealaltd int-a htatd dependenld fald de.feneie "'. Otto Grossnu a vazutdecft un chip - cel zirnbitor- al mrtiarhatului.El nu a vrul sn vade9i cel|lair chip a Magnej Mater, devoraior, falic ti caslrator.Ar fi rebuir sa se plece ln fala evidentei ci 'legeaMamei". atfi de des invocali in utopiilerevolulieisexualede Ia in.epntul secolului,nu estecu nimic mai pulin severadecit leseaTatilui. acuzaude loalerelele178

ItI 1 Fran. l, erfel ti Mat Btud imP.EiNa lui Otl'' Gr's!' Oito Gr!s' a arcat islo'ia lileraluii rcesluj secof in aceeali nrisuf'' ai pore chiar mai mull decft istori. psih^nrlizei. I'rezenl ln fiecare eupt a ;lograttei si:,le ir cercuile s.riiloilar reprezenrativi ai modemiElii li !',.:;gardei Clrc G.ocs a Ins?.lasryta turirror o adlrca ;npresi: Autorii cei nui apropraiirle el, l,eonhitrd F ank t1882 1961) li &anz Jurg (1888 1l6iJ' i au rezen ai rln loc lroeminenl ii! romdl.le li nemcriile lor' D H Lawren'e i'nchenezi' Grosr J a it cvo.i r. J.u1in Twiiisht r/l l:a11"'. in timpuJ Jiilor c nos.u: ri t. ioha:tnc; R iie(iLer, Katl Otten, Vr'aller lNaseDclever'osce \iaria arii. iJ) al. caro. opere recunor$Em urfiol' aceslor int niri Aparilld hr OiLr Crosr h Pfaga, in lqlT a la.d scnzalie!n 'erc l lui Frant Wcrfel' h{rr }|od Si FDr,7 Kafka. cum c atiilir n meroasedocumeale-La Eer':r nt fin.- h l91ir, recriile lui OIto {jrosr au infiuetlal gr|ul dadaistrior' curi: o doledele lr .rp{,cial mr;furia Iui Raool }tarrsma r' Soana no'o|oasii a carie{ei lilcrare a lui O1b Gross 5 jarul obieclul llnri studiu !rccis'"' Vom pe ctrre insisla astlFraiffiinirii cu Wed;l. ,Jrod Si Kalka pentru ci nnaginea bnre xiil mai aie5ri autoii i au constnrir o lui {r11oGrossfe iie sn inPlegcm mm;arhd $lzr, penn:nenti in cllre rriia in Ftic: a teoriiiot saie des?re 'il Si .a ?ele es,ecrlhtsix. Ffulr1 Werfel iniilile?zil llt, puncr de vederc nmhiYalert asuPra lni Or|o Cross. unde.onriarnnxrea elLe nLai pDlemictr iolnfi lecft fascitxlia ln rar-tllttl Butl'.ra odlr di. Frii,rniSkcit' \l;n 1929' tB{t:b r'1 sdn pPtd"d )' ulrde trl] fi.Em|]lrl descri. contuzi: irrrelecluald!i social' senerari -Cel"llnoj rizhoi nrr,lirl. egare pe,sol'2j!l G.hha.! nrconitra.Lde le$ei 5i de lra84i ltaldie tuvte "; tat' J(j'met( d' .Jistr'ln v tunk f''m"t' 'lc'],fa: ';re s( incnciazi pt nienrc a't
t79

oferise unel rinere depresive ti sinucig.r.se otxvn. i-o.uie!s1eintr un npartament muldarqi neinsdiir.donnindasxprarnui haremde femela ciror viaF erolicdo diriguie$e,orgdrizindo.gii la o tin*, vaduvi de razbc,i.$i ea subinflue4a sa. Ocupalia preferafi r I i Gebhaf esredizertalia despreerolism. F:rce in "Acea$aavea,CupapArerea specialelogii'l honlosexualitajii: iui, un mare.ol de jucat in viala spiri.dah a umanitalii.Ea inilF pulsiuniledeasunrr ,nimalitalii-Doar ea pulealnlesnicelordouasexe ti aprecierer -cunoa$ierea mutualn.BarbAtulcare resinlea in el insusi, printr un senrimenlde homofilie,raliuneade a 'ru fi iubir cn bArbal rAmineafrusl ti violenl. l-,Ifura homoser ald .t caracterului sAuil putea aida sn l4elergn $i si respectecu landreF iubireafemeii"*. Acestefrum€Neclrvinlenu-l Lnpicdicl insa pe G€bhansn neglijezein chip vjnovatcopilul al cnrui 1ali era ti cnruianici nncrx nu-i dlduseur nurne. Punclul de vedere al lui Max Brod asupralui Ofto Grcss. exprimat in ronunul Ddr gtoJSeWagnis('Marea sfidr.e') din 1918,este inca ii mai negati\,- in timpul unui rnzboi deraealor, ctila dezertori Si refugiali a in@nreiato colonie utop;cl, Lib€ria, condusAde un anumeDr. AskonasAoesl personaj, casatoril dar inconjurat de amanie. predica gliberarea hterjoarAa indivizilor. "Nu M ihcrcderein nici a Jdpt.1a amuluiinp.//..a Lui insu;i. Sd k ituutgi pe tine insqi- de atutuL,dltcii asemen.aictorie nu ar Ji tn acelaii timp i a tnlringere pe cdte ti-o rekni. Des@mpunetea iubirii, o unanitate cas rltil {i &darb ard,prAhusiat lwnii in abstra.lii, - idki unde duc |ictoriile asupra Lui tine ins4i! In dcestjoc iubired ti bundtate1 si t &!:irtcdte!'*. Dr. AskonasFovoacanelncrederea erouluidin ronrdri ''Cihee$e acestDr. Askonas?Uk nintuitar,cdrele sdctifictipropriului ris? Sauun trdddtor, un ctininal &rc-ti defulcd,ns nhrcle instintte subpulpana mesianismului? ''.Isloria se lemini prost.Cufnd se doveietl€ ca Liberia esle un laga.r de recluziune, uDde domneqteo autoritate lnspiinidntoare. Locuitorii Liberiei se revolti imporiva lui Askoflas. iar lagrrul esle in cele din lmna distus de rtzboiul din jur. Consratlnd falime ul utopiei sale, Askonas exclamt Nu ar tlebui !.i ,e Sindin ]e saharca ubunnAlii d.cn dupaic? ne tunfi achitat dr sarcina cdrc conshdin a iace bc purit\ii in nai)

Kalka.inlrc G,u" tt Wcta!ry?l

In scrisoarea cdre Milena, scrisela Meranola 25 iunie 1920(scrisoare publicatain 1983),Flw Kafka povesletreepisodulinlilnjni sale cu cross

180

Gross' in dn1 1917.Milera iocmai ii anu,tlaseIt Kafta vesreamo4ii lui Otto dar scrieKafi:^' O|to Ctl)ss scul \ rc rebnfarie 1920. Abu ddcti I am &n de pe n ne?' in intinpindrca fuidal dm siniit td cev intlotrdnt wnea (Y\ia cun@tut' sqle 4l at Fietenilor si ianiliei tidicol Ae tl tlestuwn, ca sd nu ca&i thiat n sugor cildat tu ficut depus intrun sac de |'oiaiminca wat
dcr:itpeJusd"^' ,"1" oi n*^i t...1.t" p,asani l'an nai rcvnzur lui Kafta saparicipeimpreunacu ei DiItlli c4j!a 0110Grossii ProPusese

-d Bckinplt't nl;ercnll" lonoJ'cdur'eire\l$e,r/ 5 Jr hi ttul'l Dldtt" prre \e: Ua"tih"lb,, ( Re\,.raJe luprrtnrPrrira\ornFi ,le pu'er' ) 1i 'e proiec' El li scrje cr. pemruo vreme,KaIka tusesesednsde an asemenea a tevistdn d tentut Datd 1911: ln noienlbt\e spreexemplului Mtri Brod a Dr' Otoss cea Pent cd tu separuse (lestulde multdvene, este!o*a de din a se na$e flat\ira unei anune ttmpa t cel pLllinix Sen,ut unei aspirulii comuneti d un'r le+Aturipetsondle iatd' pe"sanaL". revistd"' Ialn itLdoidla,tu ca ff poatecerede la o apreciati o eventuali influen!' ltebui cum ar anecdole' de acesie Dincolo a conflictuluidinte a lui Olto Crossas pra lui Kafka?Violeqa nemaiauziia al lui Otto de depende4d de revolti ame$ec $i iatal !i fiul Gross.d;r"dtantul faimoaser autorului par' Iamiliare si i cros; ia16de la1d snunu pureaudecft penal. drcpl de si d' biel a; tleh Varar"- (Hans Gross fusese Profesor l|ii incea Kafka in care criminolog;ela Univenitateadin Pragaln Perioada cu inflnitii ln momentul studiile in aceea;i Facultate"; ne putern imagina ci 181

Iiul, m l uikse pe rati). Ntr rebuie tn.n nici o irdoiata s, ne mul$mim cu judecaradezamagitaa lui Kafka despreconversala sa cu Grossdin scrisoarea cttre Milena din iunie 1920.in all. pafle. noteaz,id. elen pta: ,.Fn ihdonr td cd GDs.t nu se in€eatn, rla.ri it inleteg eu bine l' . A r ?/ hd re tre z e rrd rc a r(u J ti r. rr i i d re ral ri l ordi nrr. t-Jrbdtj :, fenrr d,, I 4J r . / z / . ! r b \e m n u l u n e rl e .t r | | n n rh i n a t e arn t Io W ernrrter,,i i rrroC r,* Hartrnur l;irxler deschide o perspecriva deosebn de snr;sd,r,,. deri r,r lretrureneapa.arsal c.eden pe.riri.. rllnrci cindvi.i,e$c. firi a defiii trcx hr 1! . e r nt e l e u ..l p ri n a .e s r \,n r. d e ,tre o Inl tdpnrd ,Lri\r .i It rf;r.i " ur c ' . r ' ut r a l ' r' K d rh .r.P u r.rn m.. re , a c ,,r utrn.ut r dr ,onrr, ,t ,,r . f, prr cu&irjle rre fuseser, li .elc de tui Weininger 6ross. {} ase elroa ti .rpropnere inlre rnriferinisrut -ndsifatian, i; fcninisi[t ]nrrriaritatutut nr .sr.. drcir in atar.nl, laradox.rta. I,.ica de tenreie ,rdutarc;, te.r;rnrrtli )ri \i .r.r{reea$irada.$ar: cr;a iderli'ili; rr:,scutme. :.a sosirer sa tn sa1,I(. csie intimrfiai .a un eliberaror de !,|e f.neii. ' J . U|' Ul. jj. ' ..' :l ' l c J | l | ' i ' :...,l ' a h 1 | n .l j a ' ' , r . 1, 1, r ' i, l .{ n rOtr.. r:.i I.i ,t d " r..F ...,p( 1,.,.,t,. rok.c.br lete .?r,rjmp-F Frieiji;. iin l!.ina.hfi. i se otera $i g.isesle.rulaiui de:' I sfida pe Klalrlnl, pure$irnl ,\e{ de ba.ou de ie .arr,i. .ami,r ii r"line rulriiuttit de r s{verna i,iAia erol;.i a salutui. (. ijrsuir pue disrls si.loace acesl.ol de anturl elib(Jal<\r: /\t trr|jt i s,i I paftsli p( K Ldw! y li ri.rentl ... s t{ n e .., I n rJ e , . J .,,ru ,,u crted..i n ..i , .i x, urn j ,. . : *: : t P. ,t 1t . r , t ,.h , | tn ..,1 . j " 1 . . f .1 " "d.t .., ,r ,.4rt,t,.t. ., urthh? kxrlki rt iib. , K. tu1!..r.,i(l$etut k, d.ra trm Ltb\te ;.tlal .n1I Ii .edu&lin sa kntihe aLi:i,,uut d;rtte klutiLe t..tt .L|? 'nt.)uttered.ldcd unt.1. in.erftiri ar li esu.r ta i.i t. lune"tabit,, . \ $t , f e' x ri b t u r re r,, . I r.:,,r.,,..rr" rd drn t;, . . ." u ,..I dn .. tl .t I r t r I r per ' ! rIII cI i , |\ r i ! r. \ , d ( . ,n r.." ,r, td rdJ e ,,u :rnj r a. t, h:ruj n. (., ,.. . or ' r " r r u, " \ . -n t.rt -u tr, ' ..,.:.J L .J |d rr , 5Jr ,, _, ,t .m,r,J. !i .r .t,, rnatriarfirl D itr?dstai supt:rirNtate h J;jlc t:ir.n bii ]arbaLii tr lu.tittd nu.le fk).u,rj ./c'1!:itor hi.:t j.i.:it-tr ti i:i Libttetetl et( oefiinLtl) rotectLv, prLn J.rle s.xuhi hr nLai J..ttabn i:tatit ih rirt t.a vt.rii tt,. pctk tqie dNt-ielirj.it tk, ,u .I:i i\ lotd delit k a i; i.. s::ijiL:rdt.. t? aic; te. !!r.t tutc.t .othtc,i it tt|-t.pt!r1j stdrit: K. &:,rette ui ii. n1:wr d! it.mei. .. ;.- tt p ..., tl t.? ,,,u t,;" t D e. .11i .,n,..,,e . : t i" " r : . , , : . . ,,,d .,; ! dLlelulu' . ( , rn D l i .e

mj rJ ra r,cti nrel e c" i _

182

Olgiij. tulalici {i a lui Pepi nu I face pe K. sa Progresezg,ci mai degrat'a il re le ir 1indetr{eaza de imn. Brirtratll solila., uicrpa5il sa lsi orienreze viala, tere rotu,si Ia fel de condlllnnal lx elec. I-egea ldllui sau legea Mamei? $1!I]a ii cedahe pa. inurile ti se rcdft la o raricaturii Klamtn, hirocratul abuzjv. pe de o pane; Gisa,lnlilaloarea sad:ca iranizindul pe Schwarzer.pe de alra. in aparenla reduse ia un slalut de.!nE inferior, lbmei)e dh Prr.".rrl $ din Cd.ltelrl siri srins leglle de pnlerei ele cunosc toate ascurzii!.ile. Tribunalului ;i se infilreizi in sferele inalle ale casl,eluhri.DeSi satui este atezar sub regirnul Donrnri ca:e exeniri pirl.rea p3r supusi, iD inriritatea lor. fdri{hdului. unui nutrirrhal ctr arft nai suveran.u cit rdmine inisterios". Ca Si cum Otro Weininger qi Otto Crcss Ltrfi in cele din urmi lteza! aieturi-

ubi re; ..ri .,i ,;,

183

8 Eleclf,a,Antigonagi Ariadnr.

l 1 M]renes, Cnos!.s Viend Stilul isrori.ist ai nnrsrrdl. !i rxodemhaica vienezi a et]ocii 1900 au o tisaluril conru|a: relcinla consirnra la Anrichitale:j tr :fheotogi. Obsen'aliile lui Marthe Roberr tu legriluri cu edncalia rrr;nriri de Sigrnml F eud sirr valabite i)edru majorilalea in.elermaiilor vieDezi ai aceeej ger"-rnlii 5i ai oelei urmr:loxre: "k|lina [i gredcd aby,hcdu t& {ett ,jik .:u:surile claselt it:i. da., ih.:€!inl .:u .k^u o neia. kt rdu .:.rnsa.ntl( tub1dl6rettn or(, ih tintLjc. 3.rha,a nk.rupa tuiit up Vafiu st(undat J ..1 Dr[i t:.tpdti la Fteud pr.porlii n.rktnuite rtliijie anlit:hilnlit hu t.pr.zinii t:u kici un chip w lanamen etqliljnal ih ve/kea I : & etk laatk ftrpindnn b gernani m ri, dc abl.i,]a ?rreii asinilati.ate tjnstlt astj(i unul dintt. mreie ter.nlri neu|? pe .:dre vi- ptdrn initni gazdefu ..Iotj nodearii rienezi vor fi impreg.aji de greac;i. lalina $i jslorie veche. in omagiul siu inlidlat _An einen allen Lehrer" ( Care rlr h,nrin t1raesrru..). Rarl l(Jaus deciari: Tu h ai inrdtat latih.t .ti Betrun1 i De.n ili d,k,t. Sernnna, estu pennu & an studiat latina. I Ce a.I(wnit gernana pehtu mrh. chtd I eu dh llutu! sd-l citescp. iutlitut tij Oyittiu! '. Personalilalealui Theodor Gonperz (1832 1912), aulorul itusllti iucra.i de rel'erirtli 6rie.,rrilcre ils,ter (1896-1906), dor,rniar!iala miversirara \,jenezii ilul srD Heinrich Gomperz (187:11942), aulorut c^rlii Gruntlteguhu det keusokratischen Philos.phi" (Fun(i nentele J,it.s.Ji?i ne.kn/1tic., 1897), exercir, r';rfl enli direcla asupra lui Hugo von Hofnr$nsrhal fi a sc.iiiorilor "Tinerei Viene-. in 1897. Rudolf Lclhar ii calrfica pe a.etti, drett 'neo socralicj". discipoli ai hi Hejnrich ComplE. adelLi ai ironiei ai !i

184

lilosofij care interpreleazl lum€a !i rr.tla ca pe un joc'- Holnunnstha, a 'ne; exprinrr, cu solemnitate?finiutta g.ofundi tdre leaga mo'demitateavienezi de anlichirate? casi.^: 'Dt|.d analizilm conreplia despn€A,tichitdte a lui Witlltn l. otilluri de c?a a lui Nietzslte sdu de tea o lui lac.ob Burcklntut ne .td.m seana .d, inLr4 ni.turt ndi nwre dectt .eleldLte nafiuni noi aborMn Anti.:hitatea.a pe I oglold.i nagrcA in carc sPernm sii rcdem iruISinea ptupia! h.sttu chip suh a inldli$re snnind;i putificatd '. Or. Drodemitarea lienezi esle caracterizat, prn{r o schimbare de generaliei libe.ale a anilor faradigma: in linp ce tevenirea lr un stil anric a 1850 :i i860 lua drepl referinle perioadeleclasice geaci $i romane' prednx lncrezAloare ?n ti Renasterea. simbolizind o viziune ralionalisli asupra lumii' Progres ii inreme;atape ed calia armonioasl a specjei nmane' - gener4la 'finerei Viene se r'nroarcespreperiosdeleprimiriYe Si arbaice.care core$und mai bine sensibililrlii sale. Voln insista aici nsuPrarmui nspect l'anicular d a.eslei schimbr.ride perspectiva:lascinalia penlru civilizalia crero-micenrana ca reperioriu de legende,de nitologii !i de fofme plasnce. :

rrcud. & hl ;?t ut u, F\ aa'

Odati cu anii 1870. civilizrliile pre elenice, rtunae plnd atwrci ln matE nisuri cuirndalc in ttister $i cunoscure ln. ptincip. prin inlermediul mrlerialului honleric. incet sr-!i dezviluie secretele Heinrich Schliemant face saDaturiin 1868 la haca, incepind cu anul t8?0 la Troia (H'ss,rlik)' aPoi Ia Mycares in 1874. in 18?6 descoperafaimoasele morminte micedene !i comorile lor. Schliemann se.glndea sa ;i continm investigaliile.in Crela' ia Cnossos,dar noare in 1890. Marile descoperiri de pe ierenul crctan i se dalorcazalui Anhur Evans,ln special inrre rnii 1900 ti 1905. Srpaturile lui SchliemsrD ru rep.ezental penlru conlemporanii sii una din cele mat pasnrnanteaventur; arheologice".Ni-l amnrlim'pe profesorul de lilere clasice Wilibald Schmidl, care, in romanul Fr.tu Jennf Treibel al lui Theodor Fonrne, umlireqte carnpaniilelui Schlienann cu to1a1ftainleres ca Si clin 3r ,,l osr \o' hd Je t , cr or iilenapoleoniene. Ca ti Wilibald Schmidt, Sigmund F.eud se interesafoane de aproapede progreseiearheologieilroiene, nfceniene $j cretane MLdn oJerit
r 85

meri succesulr?urral in turalizaunui paciem: Adin( ingtup.ttilsub Idn tasme,am scnsh L'ealda rcend din reistoria tui 1...1.Ca cun Schtie Si hann at fi !rcs ld lumindpehtu a doua o.tfi Troie tegentara,.t.in ^cet auSust1901.ij scriedin nou lui Fliess:.rj ?x;tr rn en|lezii at fi s.o.t ta tumind in C/etu (la Ch6s.s) un patat wchi. cofisideruta fi a.lerdrctut lahnitu dl lui lvinas? Se pare cn Zeu! at fi lost ti arigine @ur. Vechiut lo tu zeu ar fi bst nni intii adarut subfornn de hur, inei$e sa inknind .tubliMrca prowc.nn de peryi. Faptut M de glndu, dar nu pot incd sd:li scriu detpt,edcestsubiect '. b ese,uldin 1931despresexualiratea feminina.Freudva expiica sursa _ ..A rre.buil fascinadeisalepenlruarheologia crerorniceniana: sa renunlande multi wemela a ne a$eptala un sinplu paratelisninre dezvolttuitesexuale masculine;i feminnre.Descoperirea unei peioade amerioare pr€oedipale ta reutaprovoacio surprizncomparabiia_ inlr u, ah domenju.cu scoalerea la Iumini a culturii ninoeniene$i micenienede dinain@a cuhurii grecesti.Tot ceeace e-sielegatde primateg4ruracu m3mami s_apinrr deosebilde {iificil de descituaiprin analjza:etemenrela fel de vechi.lanbaatice fi greu de rctrdit ca ti cum fi fon supusela o refutaredeosebirde nemii-oase,,,". Descoperi.eafazei'devenirii,femeie..arlerioare con1pteruluirhi Oedip aQen{ cercerareafreudianaint-o silualie simitara cu arheotogiaIunij greceitifafa cu eni8matinearutuiB (descif.a$in celedin umr, d; Michael Venris in 1953)i.sai neglijat oare psihanatiz:r pini alunci inponanJa$j ilurara ara$amenluluiferilei faF de mainat,' O noii din ultima carreimporianfi a tui Freud,,ef Mann Mosesund die mokotheistische Reli\ion,re\ine la tema maliarharului cretan: ..€rarr presupune c.t 46trutereadeljniti'd a patatutuiILi Minos,ta Cn.sros,a ft)sl unui cutremurde pdnint in Creta,ca probahil in tot ristut [...] consecinta tumii egeenc, eru adatutu no,et1 re4d nnnLd. F.tpnl cd ra (L,ledil incapdbil,l de a-ti.tpdra l.cuinla impottiD .lttlcuribr uneipureri supe/ioare a contribuitpoate la elininatea se de cdnc o diyinitatemascutinn,iar in at:estcazprcctszeutrutcdnitora awt nai h L decitaticareahut tteptut ta succesrune.Zeus erte ini-ade&r adesea catificar d?
r86

,ate td h,t

] 'Te2euin|atri,a Mihottluruluide la Nietzsche la Klittu Bachofen, careconsacra un intregcapitolal ci4ii s^le\desqtMutkrecht lum;i crcrane.ofereao justificareacesteimetafore,careidenrifi,,, elementul cretorniceniancu o faza malriarhala"de nnde purerearna...ulinapaie e\lu'r. la \rer?,chedcta.aceasrd .e la,e" di,eclrir,'r,r" intr ur' inr.rpreLare fragmenrdin 1869/1870 esieinsrituili anttteza Stltul plabn t,r, -Stutul cretan,ca st.ual nuzicii"". Filosoful care,in ulrimelFsale ,,!,oren1ede seni luciditale.semnauneledin scrisorilesale cu numdlede lr,on,rsos,o alesesedreptsoali miticl pe Ariadna,una dinre fiicele lui M,r(,s. ,etele Cretei. Abandonat la Naxos de lnvingntonl Minolaurului, ,tx,i (,1tr1,i1 versiuneaceamai optintistaa mitului) adaposrira de Dionysos.,,r dercrisc eaoaresoliazeuluimuzicii$i a beliei,ti preoleasa rempluluisaul Acesicreferinl€la Bachofen,Freudai Nietzschene ajus ca J.sizii|llrrri bine sensulscenelorni{ologice alesede GusravKlimt penhu alit,rl Irin! i expozifii a Secesiunii.din 1898''-in conenlariuisnuasuprartr.srui rii.!. Ca.l Schorskesubliniainsislenfaagresivacu careKlimr exaha r,,rarl(,, -s, dorin9 ei de eliberare''.TezeuucideMinohurul penlrua i elibe'i, tr' { o|i,i Adtenei:Schorskel'minlqle c{ o imerprets.epsihanalidcaidenrili(i rrunrJ cu inDgineataului''. El vededeci in grafismullui GuslavKiimr suDful ,l(' ralierea \ebeliunij oedipiene',de ndicarea Tinerilorimporiva relor vc.l,i. Ar lrebui ad:iugatca pedeapsa cu maa$eaa'lotemul'ri ltaw gnlic lui l ezeu con$ituie,in viziunealui Freud din Taten und fdrr, un se$ .iviliza(tr. Acea$ri s.enn de luplA imporiva Minoiaurului exprima null mai nrlr decil un banalconilict dinte cei Vechi $ cei Modemi:ea il streazi- in filialia dFcr^ Unzeitgeni!3ehBetrachtungetla lui Nielzsche - convingereaci ^ falsa culrurA a taFlor (cea Gritnderzeitti : vafianiei sale vieneze. n;,8sirare) n! reprezenradecit^ un avatar al barbariei,ln dn1p ce reiinoirea d orata Seces;unii"in&eDta umanitateasDreadevtualacuitura. Dllr panea superioari a a{isutui lui Klimt lnfa(i$lnd scena lnliuntarii dinbe TezeuSi Minotaur, nu poaie fi izolata de ansa blu fi trebuie Icgari de panea venicala care reprezintao Atenn rzboinicl, cu coit inarmate cu un scut omamentatcu un ca! de lueduzi rrhaicr. Ne amintim ci Aftena era mottenitoareaunei divinii4i miceniene care proteja locuiofa regilor: laimoasapoarLtcu leoaj.e,la Mycenes,inf6tiSazaun al1armonumenral, de foma creiana,pe care doui leoaicei9i sprijini labele de dinapoi, cici Adrena esteqi Doama s biticiunilor'".O putemidentilicacu Pohia din Cnossos. suplna lrbirinlului, zeila chthonianaasociaua$orelui lrniislinul,snnbol al 187

Lnitdlii). ialpelui (c,fe evoclicealalatra pore.lux Hygieiaer.zi:i,.asin,jirij) li !ararrj{tu;Iilr,: a.ea.t;ALh.n,.p.,!n,a er. hel..oa.,., r,..,-,r,.. .,. scutul ii sinl impodobire de egid.. rimi$ila a Cors,onei,ucisri ti jupulr.i ile er ir iupra cu riadi. Eschil o infili$e,za ca p€ un indriznet conducalorde lupie: ii doboarape nrjaAiipa as $i Enciiadeti invenleazadansrt inarmar tkonbs). Ii Vorejedzipe croi: Dionrede.Achite,Ulysse.Tetemncllerukles. PPrreu rel="nofollow">i,hn. urleles. I?/eu Dnaf h \iparutuner, \otutjiJp,|lrtLjetung;Arhenrd,,rn-. rn periodu" clasi.e,zeifaraliunii $ a anno ei. l"a orjsine.eae$e roafe ,seman oarecu Meduza.Cryul de coreonr cu careAihen.L. dlpi surseiecelemaj vechi.lsi sperjeadversarji.ar fi fosl inilia; proprjui cap. Dolr mai rirziu, cind in aspe.tul ei exlerior iii in caraclerui siu arc toc meramorloza DrcDriuzis hrreu'cd.ld c.rpa'ulcdeib se rrdns.um,jrnr,_od:\ ,irdrea iltirnDuiuj. ar?ectulde Corgon.) m\prirurnraroare.c drsocrd/z.le mbsrne,Ji. or.umn du i re ca pnncipru drcgonir.del n,r h f, Invu,s. Prezer4,lui Pallas-Arhena pe afiSutht cusravKtimt esredeci idsrificala o,n doul pundede \eJpre:ea.ctenJtrrrirdpe prop u j rereq.rd srdprn,d labirintul i. $i l prote.jeaza pe erou. Dar pdvirea sa lrlgeraroafe,tj ;hjpul strlmbat al Golgonei care-i omerza egjda, o iprc,pie de ieribita Si alolputemica zei!4,rnanri crelana. pe de o tarre, deci. infrumarea dinrre T€zeu $i Minotaur scena oedipiant, in care aclioneaza Legea Tatatui $i afirmarea valorilor virile ale reinnoirji; pe de alta pafie, Stuera mai muir dominatoaredeclt prolectoarea Arhenei arhaice,a$reDtindltumfi fnnnrlui etoufemru a I aleza\ub semnutLf,ei' malrej. Sui pnvirca zeilei rrzboinice, Tezeu nu mai apare ca un eliberator tiu1nfator. ci ca vulnembil qi a$eni4ar, apa{intud ra;ei oamenitorinfilisa! in a Doun UnrtytuiBe Bc a.htn,t lui N,eusche.rieq.re Uritrrar.aj, " rn.onveolenrul \idta . bathal ,l cp!.it?, utc ,?^c. vt4u fenfu '\ronel JuAecind$i di.rftqttnd k te&' finin mercu hiirhdti I epoci peliculDdse,i amenintate[...]. Esteo tentutirdde a ke tJei in rreunlet oarer:areun tecit a posterioti. al . dru! Jt- end?n'an d",, \a !a. ;a .,po4t" , u n"tutut du cdte Jetctn.len in ryaluatc -trpd!\j t, tdtauna pctt.t tra.a penoL ,d ctrl a lLt rc g tcd dc r d. . it u lt nt t d ia r px ar c t , t t d ! u t u t , . p e n t t u ft paru,ttc MJe !in !.i. , pt c nat nuhc J n nn, \ t r h t d " c i . ; ! p " Ji"ut Metatot" :e.,. klrm!d t d m odenr it dlr r r r r ijez v aluie pajJ do \ u l . . i u l ucjde pe rzlal "rnenrnFr pnrirea p"llds m"r.putemic

de- ritul c$end a itu,rD ton;,rtalui warF. ttenjdmln. / h;pul mod(tnhu n}ar n? fare IutBcta.u ,. p, trnp int ho. t taki. fre.un prili.4 Meduzeila preti .,. 188

'I)e.dpidrc .astrnrc". scrie Freud in eseul s{u despre 'Das Meduser hrupr". C/oaz pe .dft . inspittl Meduzn esi€ 9rl)a'a dc ':dsndrc' ctn&n

4 r a 1 PJl :i {d a o t? t4 t'ttt:"t u 'd ''t , t t t t,.t\ a c l i r a a tL '.t tu \'td \'1 a d n ? ' t' l a t' : t' t ' d u i n J L -' , i ,.- ,, ', " l P gxletre ur st't lzniii ". F,ste suficlent si rAsfoim Inmloasl] \ei.s. .a\ttu det Medat'r'. expziliei Zaubu de M?divi, reunile in c rlopl de..tere

pcrtnr a s.siza incomparabilaongjnaliulc a lui GDsrarKlimt ajznvj rJe :rranierismul"epocii1900 81 oFeazi pen1ftchipullrhdc al Corgoneicare' aro.iata cu frlULrcas:l Si leribila PallasAlhena' incameazlmai mull deci1 'Eitur a"d Bin lcate| 4 ienrinilaleasedu.alo c li ralala,mai mutl deolrun ihn'un lewc'ltur tup de lenei' ' tdlttdt I.atc sctlutttil( tu{l.tulai iit desc.iindo pe Ptllas inarunfi iritldu'setli4 iirrp,ifonnxla lui Barrdelaire tealmenteprincipi l malriarhalrl Legii Mamei ciierut lui Zeus ", roncririndLegeaTa1llui,ideeaunei ler rizri'i a culruriiin nrodemitateS; a iecon$ruuii valorilornusculine'Alhena crelo-miceniant',rnz ra dir fati' cu capularhaical Gotgoneipe p1a1o,sn, reap{e in lebto l din 1898 intitulal 'Pallas Athent"'. ii, sub rr,rsituriieze4eicr' terpi Hygieia.in ties.a Medicina destinatiuniversilrlii din Viena,derprccareWemerHotmJn. spuneaci celebreazillitmllul aflei 'dionisiace"mai curlnd Cecilpe cel al sanililii'" Criticul de an' Ludwig Hevesiscriain noiemtrrie1898 despreubloul 'PallasAthent': P/abra a Afi.nei, proroacd. rie ihdigndteO mie d' o'hi 'duroitort egi.tasolzaasa seaw cd inJdli$rea MedtE?i carc leflette eSidei 'l' rleinrtam ;iau dat celeidepe dfiEul Lz.asn din nnobgie' estensetu1t1'1tuarc .:apd st ace,t lihutd .Se(:esiunt,, cdte pr.ncase dei| printuara trecutd sarcasmeleintrcSii Vi?n?.Ac.st (farie!,. run fasesedenumit'cu limbascaasdesteini aderar repradut:ereafidek a chipurilar cebr mai wchi de Med ztt reddfi c tol arondisnentel'a ihaknut ei iutentic, rlai poputaliadin cele ntudsprezece lMt .lftpt unp,odustwril at iru\ikaliei (lelirantea Sec'sionittihr' dcstihat *,a, si 1"cit senzalie | .l Fiecare salz de pt e8i.1dare n&nIe d' cutor.i dilerite. TonNiIe .iba$/e ti alete se .tcorild in modul cel ttui suhtiL tk pe platoteleetutk' honerici Si i1 nnintin(l de alhasrut de olel (.k ^nos) .t!i|j d. cuPtu dur gdlbenni(ennn aer duriu, curut, niitoc scitteiaza fdtai Comtaraiia dinrre Picirra lui Kliml lii staru;alui Pallas Alhena' sculprau de Karl iunrjfrann pentru a lnlpodobi fintina desenaldde Theophil Hansen peffu peronul nou1,i Parlament din Viena'!, pemrite si sesizlm inlreaga 189

*ffif;n,ff:"':ff:,1.;T:?#; ;;ffi;i*::;i:ffi,r;;l

(undmann (ca.e nu a tosr arezata

ta tocxt douazeci de a"p.,.""i"..., ei "*ai;;ffi:f:l stilului helenic-iEa simbolizeazainleleDciunea

pot cattuzezsca .;;i;;;;;#;Tf ^.t1.

ilTi; H:fi:

'H'ff;:i",ili

parlamenraredin Cisleirhania:in falzr dezhnFjrij

"on}lo"ro,

a;nt.

fri+li:';iiTft?'s":":hTi:"r"i:f "*;:'";:Ltyrlr,lf; a,!\ ndtiJor R,nrvrr.utui.

I

Electa

tui HaJnannsttnt

i, r nnr r , en: u t i n c J e z b o rd a to m ,\,a l ta t-teku.. srte. H ugo \on ., Hofma-nJt.$al etu horrr|r ra rup, cu uadi!ja roerheanJ c umdnrzdrii Md gtndeam td uh stit care .r ^ntichttalii:

,::!!,a ;;,,;;iil ::ii,!i"!l;!i,]!i?iil;,ii -,:t* ;;i;;;,;;;;,"

E:i.i'#,!ij{{;ii !!,!ii,:f,fm:;".f::';t;l i:7.e:,:i:xfi"; 7i;T:";tr :;iiI;,:::):;! ::'"i,;:;:T:;: "!;,:l:i tr;,*,;,^," Rohd-.Ja,ob,Burchludrpea( o lare. ti |e.toser'e*"* oi S,g-r,.J F*"d, pe de rlu lrr rnJn.iriilejejr(.e. Hotrn"nnr6at ,",.r_a, *g,r",,1", _

J ev nF tl r i ma g rn a trd s d o ri e n L a l i a a nr . puf" uf arri ri ro, 'xr . F n' an i . pec r a ru ru tu i o ,? t? c tp m p tc tui " ., t ,rp Ja, to naat, t,"" "rn!( 'n r ar , iez e at. o::::tutu: sd eaft a.th de ltanii si de misterioase,,l'.El d.re$e f;;e; r. otDht I t k pr ra I ? ,. ? !/u t d c tt i muta,e, i r,,,r. d w eu ta t o .k t^ "14 p. ,,M , ' f " - |n" O ri " ^ u 1 r; rl r(,s tu n l e ,a r. ,ti et," p atm,..t" top,,vcIti t,-

X r . unoas em , n a tu n e L a re e a g d l z a b " re . | e l i ng; el erentul g,ece,c, a s e re l r' e m a t o c a n .e p l j e m o trc ntl i Je l d..rena.rerea ori en :l l : : nidnuluiqe carre pfimur rom"nU,m ,d'd ri . crLul de la B25et.l)emru ce orice ele nlcm cl.L(icar fi !onslar rntr u.{donrre i .hho{utui otientat... , ( rh&t tt,, ndlu v re n p tu h a r, (tc ta w . i .k tdct atanc. i " cht re, b:!:t:ntep:. e.c:etene. ia, retisia un adc,dta! cinp tnchis unde se inll,erE : ltuntaa,eii Orientutui [...]. Grccii au iwdtat rep.zr M organjzeze haosut.,,", ..-

190

de a scie Nietzsche (sub infl enla lui Rohde li Bachofen) la inele celei ht un Doua Unzeit senn$e Bet rlr S Prelerinf; lui Nieizsche penttu Grecia dionisiaca,'mai sugesiiva decit Alhena claNici, f seserotdea;na sesizabili la Hofinainkfial" A|' se exptca dr r r l8o2 despr e S$int m e d'dr eseul frD tul .5 el ". lu lu'I I ct t L. C! e' 1r t a't t at . a. nnt t ut a'r \ t t a I 'aiadnn i t" ,,,.ut " 1 un nvnadek cu precum Ele aleryau pnsiuni de cia orficd o;igindr'n, lntunecatd u nnsco lv?dl'ci ssh inl,j!'.a'a viau se in vi'tt. uci,,an't r,lnp ttpuul ' ,.hi r uhul CJhel"i \ dr a! "; n I u' '? a ir d"|'/ t or u, ' n1, , et 4;nat r , ' ietii cetei nni inflotitt)are tu cete ale nk)tlii: iar ,,,t",i, t i""i,a" gilgiind de Dktnystt, zeu rizaatr Si mwitar' si'nbdkLl o l me nclinittitoarc' itt va a nieizscheanismuhd manierisd a {tecoratila Qi !id&i " Aceastararia la opera lui Hofm'nnsrhal livretul in desavirlira sa cea nui alla "xpresia mai Holmannsthal ne cufundl in Elelr.a intr-o ahosfera mai s mbta !i H6ldetlin"' de Friedrich "orientAlisnl' aminte$e tragici. inclinala sa pentru de la cfe inipnmrura epigraful celeilalre mari adaptiri a unei tragedii 1803, Hi'lderlin ii scria Ere.e{i, Adipur und dic Sphin\T L^28 seprenttrtie cree' sa Spzr Publicutui t l o inastne ;dnomlui sau Fried'ich wilmans: caructerul orientaLpe d':centuind atua nuri ie .lecit de obicei .lesprc ?rcacd vedere al luj Hblderlin es:le de . Punctul (:are L a rcne8aI dinn,tdeauna ' l80lr "Cfed cd 4 decembrie din Bbhlendorff, clarificat in scrisoareasa cate Li pezihea expunerii ni se pare la lel de naturald precwn Erecilot fu{:ul in cnzl4din ter. Din chi a&st ruti', trchuie sdlie nrti usdt sd'i depdte{ti in darul spirit prezenld de br ln homeric.l 9i lrumusele.l pasiunii t l, decit ertiunetii. I Cee.t ce spun sknd paruda:r.tt Dar tePet: [ ] ptin prostesut nd f uli' tuLtur;. ct" nu"! ul pur 4ut t , \ at r a . vPst t t utt 'd?a"na a'ant dt ut wt t u ear i par t usnulut ! t ut tnp,,tdnl L t n d. c? yP. , ' ; nt r ulin'M evt r t prin incodce Ia Hamer de s.:himb e'telea'zd aiesn te era innascui, si in peniu a rufet destaL 4 arut om extruordihar (latul tryunerii, cdci ace* junohiand & sobietatea apoli'tiln t!.8at lui sdti incinta, in pralitul inl)ers stau lucrwile noi l La dtte.itdtec Orcidentului. gi d ti intbti astleL

t...1*'.

TraducinduI pe Sofocle, Hitlderlin': - Si' un s€col nai tlrziu' vo'lat - se straduiesapunain raloare$omentulce rAmases€ Hofmannslhal de innbuait cerullri" focul reaprindd in original. Trad cerea lrebuia sa ra sa in traducerea Holderlin. aTft "sobrietareaiunoniant'- De aceea 191

AnIigotut, t:it !i Hoftnannslhal. in ilclfa, ac.erlreazi cu predile.lie xroriveie 1e:ate de inrie. neSrnie. slilb.ricie !i belie. Hofmannslhalse inspir.r djn lileraiura psihlarici ti psiharraiir;ci. lransformiDdo te €le.tr,r iuli o Calea care pe|mile degajlrea din convenlieurncazi deci parcursul inrers evoluliei erecegi. La H{tlderlin ti la Hofmltnnsthal.nldcmiralea pacri?errA .1r ,rrhaicul. Or. oesa ce Hdlderlin numea rtrstunarea patriotici I ruhfor ncdurilor d.: reprczcnlare ". ceea ce inseinnaftril niu o indoiah o relolutie cultural, 1elicii, eslelicii ti a poliiicii, eslr alegoizd in mod sponranirrr i) figura fbminini. Antigona e$e an.idrecs', adicn se mfiriicsil precum cinela caft, in nun l? lui Du,,1n!r.u insuiji, pare a a.ti"na imp.tiv lui D nlnezeu, ti rc.khoafte, fdrn d atcalttl de nici D 14., spititul ael i 1L ,ta''"'. Nici spirilul modemjulii nu ascdlll de vreo lege tj nL lare I se acomoda cu vreo alii alegorie cr exce ja feminililii in mipare. De la Ildlderiin la Hofmannsrhal.nodenrii imnA o Crecie care nu a exisral probrbil ricjodal, !j care este prin rrml.e srr;.,.) J!ir& innnitabild. Intiralia modomilor esle iD realitare pura ofiginalil e- Ea lrmeaza nodeldl aulo tonnarii. lnod de.realivitale traditionil aribuit genjului"'. lii care capiili d. acru incolo chiFl fe,llinnalij. 2 - De ]a Antiq.na LuinnUerLin L Lleira, sau de la m.dernildle kt postno.lcntih lntre Anti*ona I i Hdlderlin t DLekDahi Hofm.mnsrhalexisrd tc,lu\i o diferenla fundameni'rh. La Hitlderlin, lemeia ptrnind fo.ul din cei' se lovelre de o lig1tra m$culinn nulernici: Creon, reprezentantulvechilor legi. ru neputinla de tuIrufl.{. Srriliti de el. Adigona devine manira tmui ideal denocraric !i insurectonal. Din contra. cind prtrunde pina la srraturile cele mai prolunde Si redescope.asodjd anr€riorlui Soiocle. sradiul 'orienral' al .uhurii elenice. Hofmannslhal ne c4lauzeslecilre malriarharularhaic descris de Bachofen. Curi renarca Maximilian Harden,ia fremiera piesei la Berlin. ir 1903, roluile rnasculineocupa un loc cn rotul secundal.inlr atil alentin aulorului se conoentrezar pe personajele {eminine. Holmannsthal ins$i .cc nf ; t of t ed lHat re ' t a i L tu "re .p e I te k + a nn" h un n, " .rS u' ut ' u Te pe cdrc l-am citit rre.datd e.wpra dcestui subiect:dnume Ld ar Ji o piesn y nui frunoasd gi o opera dr.lttit ji tui pura, dacd Ot.ste ar Ii l.st pur si

t92

a legii' Forra carc se o|dne Elect.ei nu e3l' lumea mrsdrlina 'i N lur nivizibili Fe'ton1a hdkt ClylenD'sire irrgrozirooea Muglr Dar As;.l]'crr]ron r:*sirlal ie nal]rt lxnglhl bittuie ?n 'ito$tlri ;i con$iinle leg'ililalea' rnr dutrnie i..asli ,,,',r,,, ."1. ,,", tnr" ,i,"uneire $i !un'ra*e 'i (cin'l uriii.n:i crrsol nne: 'i(,ltl.i! ol]lir. ti hror:ce Curr spirneatsaiiofen Bto'i)' I'i!l sri !r.b.ns.ii *4;Gned si ri! ininra, dDpri lomrula lui tl]nst . , , i rr: r r J, lji 'i eIn'l (lf3:i] ri ln cie't: rffilu1a" vt'-a&il!t't!ttSe ::a;;,t'tLe i j'r! 11 o Pr'i"nrl'ul Lik-\''titit1r"!'x i f:t8:li,k' ;:.intrrtn tc.ttittt; i98:ii' t rrv..ln.,: { lrr:rrnii,1 Cci'-e.t]:ir d. i!}erl'i linu&' ';rirki!n" 1. nr lmnn:) it QDirrd ir irreDrelire f''itiri , nl.il ,'hrisL \inll Woif p'rg Clnisra micenient crcro r,:ureliiil,,r lui I? -l'!lrn. a I'ril.ioAiei dti"!':l mai se si:i'e ea 1900i rlrsir ;rrl* lcl,:d'e ,e DiotlerrilaL.a $l:tui O,J Ke'' l9l7 sau din atrofi,tll de Nroiicitriirr.! anilal 180$ {te'rDl ,r tn indoi'll iici si sr|zis€ nu lxs, ,,1,,ti,,t", - tt*. ut: l.(:, rictjLeti a aclual'li srlualia a interpreta r':ea,,r: p';viniil, diti.are se ir$Pira l).nfu unne:lzi WolI Chrisrei R ]).fr. Nr nc lon mira p:in urnlue cd seisibilihlea trtt i.n)^ Antittinei lul Hnlrteriin, n1ai t:ufn1l de(ir w cea a Elektrci propuoea inlrodtcerea noliunii SDr. deos?bir. {ie Car! Cuslav lunlr 'are unei simelrii a atir dirii a nlnrci exislenla rle Jornpbr al tlie.u.i'i'enru a ideea uDu; celllaii nu acce Fre d doui scre"'. faF Ce ;.tinli I! cele "N; t:e tpu"tm d''Pte cn rcea se llli Oedtr' ,:onplexrl Parc I:nririr'i l;r sex tuts'utin sl de trpiLului decit tirurui ru lai {}enil' nJDlde\ul "e '.!plit:n iat ': r 't ( J iJor ' r t pt ' 'nt f lat ''i t t ', , t t ! t ct r 'an. f ., ,,t,n, ) n r m l; " JLLd '?( nt - 't Ln, r ') l'Pl ,!.ul rd,t . : - , i d't lt r r i f r \ iTiuaer r epr e/ ; .or:ni . r l Ji i, idir . . ^nqhu, r \ J"Le1, ! ', : "r h1r I lt r i fiica dinte rel4ia si rl]anti hi Freud insalii iraza ori.ifti civitizalii tmrne' hendre care unjvers aDa4inr unui univers drlaic Jnlerior oriti.ei 'uhuri, in odn;31lui Frfld ru trorala cunoascd tegea a;ol;l penlrtl ca Dlnanirateasa erista o Lege a Manei" Piesatlsttft Jondeazi rcdutabihl n;steruI felaiiet (clm a'nbivatenle Si lioienle diitte fiic, li lnamil dar dac! esre adevd'a1 ap';' tiofml:rrnsrhaiinsuti o !a afimr. ln 1916, ciiur'rndpoate sa arunce lulini c'. sa din 1903u a!'insese)'' iria ffa pesre focul ttin cei pe care tletta rclerir4a atunci xd lqle.n^l l uea?n p.ntru inktdrtet ea .ttnoniei in l'n€"' I Pst anue'ild t l d ol el c ol u dur " o r 5ea. / aJe par ledlar dlui: ! ac\ t ct "t dl nt t t ' hn deei'DaN in'at i) ?a enP J. ;,' t' ,a , . "a

l9-l

3 . Abdica4a il.tbaito

lif?noi:t

ui R.ut lt'lt\r.tie'

u Prinu moderiitr:. .e ! irti Iliilde:iiir. imsa .' tiiirf:r. ire AnrilLt . 'inr in.4 ircrrilLl drr .irrrj)1. l!ittt:i nrxscuii.e impoti!a rsrll 'i!rrrpuleniicr' HolDannsthal, O.'\1)no{lcmitarer rieni/lr ! anilo. i9011 u mai olcri lrLrr'n masiulio denrn, Si nic; .aprnil str e.h;iih.ez' :rrezirta Ll.tire; Lrrrea aulori|are a lui arccn nri |.'se$ in:i o narecrfc clinsisl3rlar in l lrlcx hri EgisL in talatu! d.v:i.t,ilal lJ! Aginclr.tnt. l,le.!ra rliilui.. sjrfnrrl --- 'ici Jasi ; rllbul Orcste n! i oteri rici irn spfijirr --, sii tellusriJirsti 'intrlll' talorilc masculilr ru fo$ minrrate, ]n liuir ce ul!)tia nralriffliatului s 1 discre.iilat ireversiril p;ln s.ubrri3 Ciiie's|i:srrei l-.g!a l''"ilui crte abol'Ll. iar bnrhalii tar incatabili de a ..nroh ordiner lurn;i. 1i .tci lr:':'irall diiluiiori au fos: cindva in .seul siu din l'105 iri;ruhi Zro Ktitik del \\'?ih!irltL!it ((;titi.a lenti ,rrdJt). feminista !ieneza Rosx Mayreder |ralrea.onlcftrle]e Dt!litrdej crize r, idenriqii Dasc lire in modernnare Ea susern chi;rr 'l Jtxlinismxl contentporar Du s. explicl )i iru se mai jusliti.a ci c sinlpli lisiiarc dc i:tancipare 5 femeilor in ]ufla conlra ahuzwil.r |I!r.rii masculint. c; renrha {lin schnrbirile inlervenile dinsPreparlea l,irbafiiof inlili'' Cullur3 Uoasktr' scria ea, s a Ieminiz.tL.Cu .n bnrbalii ajune mai .tl.c:rle de culLur' li de raiinamenl. cu alit fonna lor de via1, se apropie de cex I i.lreilor' Rlzboiul nrodem nu m., lasa loc lradilionalelcr 'rirlu1i ale rilzfi.'ini(uiui": na'el dis.4ninat $i rehRic, el depinde d"' o sdp.e ra lasiriltrre (Ros:r Mavreder evoci aic; rablour razlroiului modenr d.scris if l- dabtlcte l\)i Zola)'^ ^ Ostlnhlia virilnnlii cale se l)lacliorr lnaa in unelc clsourj masctrlin"'. de exemplu in corporntiile srudenlalridin universiiale nu inri Paredoar odioasn. cj Si ridicola. ltit?urile, tejghekle. shile"l. atclier.L? rint ht atit?(t tklie dt. ritilifilii. Pur'u aceastadin n n14 \'idld ruIriki u ale reprc.tnkl uh \ ast tlvfutu.4t

Jd",,,+

Cililizalia ncasra occidelthla, insisli Rosa I'Iavreder. sutor' ile In limp .e ;rlle cullini a$e)z7itn lernaNenlamiturilor rrhaice ale lirili|ilii lirc'a1ul. ontul rnodem d'ropean lil preolul satr valori lor de viriLj s.irii san c maladie ncnoasa'" pe o dc.idete ca propri^ intelecnralizate conr,idera pe bitbali de fcnLei in oe€a ce-i sefjr'zi I{osa Mr)reder' conchide Pe scun britbarulesle slibil de Dar accesorii" se la deralijle nodeme oprclle lumed dualism dint'e corp tradilionaluld prizonierul rAmiDe handicat: el un serios n{elecluale annonizeze et-igenlele sa $i roiul sexual' ti $i spirit, incapabil sau ca le un pe aneninlare ca o corNidere ferneia si ceea ce I delemina

194

felninistl liberala ar fi pur r obieu de crrr:crir".lielracile Roti M'r)reder' de soc;al'denocralieAsirei ;;':; ;;""" uror at; zis iemini'lti ^prorali \EininSltietnet i,,'""", i|'*^r. i slxuatltt Ln! til1]drhrdtedas ideet i,t' rr' tLurt't"' "' /'f :; r,1,'-',r'r"rriu; ru.r-,ii u'I n/' .:;.;,, 'r' rd L rr''t ., U.i Lrlh.r{ r'pai' con'_lrii iour'e radiliondlrslc I'r'v'rr ''inteleorul tenlioin". " punctde ved"f ].'""^la"r. *r.' RoseMavrederajrnse ln un '*:':1] f'minisle: in misttrair careba'barii$i rt' p'r'1sll r,xl^,i'"ri ,"'r'* nitl ri..asrr n! este tloar o ni'scarrede 'ucerire'. i,',," i,u.l;.,-.r., -it..'ii dertrrn ult de sule" mii e",,',,'ri'""*" de rtlolti. c"i luareamodenri lor' Di}r {le aLrlorilalex decir mrsc$line nr,rr.rri ,-t,:iletalrful "aloriior nr or.t"tii * ac'r'ii-r'm?i excirmi RosaMalreder' tem''lc |-r,,ri,, pane' alti Pe de rcrcnutd? untu au tt('zerkr'' r,,, *"a i" 'i "*1* t d3veniliatft de "',).,,) i.-"' suirrez'rs'l .simai lnulr le barbxlii i""le'," 3n "l q' ". "" i ajures' re!:aseasca rotir, siqlri de ei riliii; ele rrebuicdin 'onlra sa redevma si reLaliiloriiin!'e ba$nli li iemei si r;.rni i'.i;i;L'"i ""* de a relxnsadialogul c!ralo.t.. Iemeiior.tod(]mele tevrn3trnsux$ inens' :;;,:;;,;' ,,,",.... iuc ",,,,.rr. !.rur rbdr dL^rad;'i tbrrrdrrrdJe nrre"rt t"o'r/ inrd ,:'.1'" r:r' rdo'r'r" rnJsurrr:P ^-,.' ",..r",',i"'. " huF,,' ur I c" \r": 'in ''-,'i .;" : ;:;";'.,; o Dnrerga a nascu penru femeileueh'riansJ i?constujasc' ic,rinilllrll s '1,' 'i1 crltuti Decimpulin ruineplrlsil de b;itbali --" rLrjl-oLI si ;;;.",; ;.^o*""4, nosa ivlalreiierajLrnge "iric€ roz{iairt (oele doui fcmei se inlilnisiri 1r Viena a"at * s"ft*i 'adia ca c firrla n'pri u..a*a djn urm' ferneia se rezirtr lx ';*r;ril ;rcf,;si in s;ne ]ti snletani cue I i r3az:iI,e badral'-' ruto.uncicrrrr. d't'4nntc Pe ..a,l t\'.tk a.istdratte cu sik!' tthdttru' i^1nLltd ;;;i1';.. l'4d\red '"- t P^ Irrai r-"rr, ,, , 'pune , . ' ' ";", t' n' i tr" a,t,i ,: : ^d' t" '.t 14,ct2,,.,! ' :r' s'rron6 despre ;;;;i;dli;;l Dar, p.,o,lo*or. r.o"iit' iui LNn Anil'eas inrldaiinals {lecitcapabili xbsrracliune' iJ"ii".". 'ie '.serati!''i ie'l/r iiriurtr'ui dl ",^i'lni'r, m;'"F:q rrr''rl 'FJ're ,,, i,,L:.i r,',,' ". '.'rln.'c l 'lcM"\reoFr' nrl tirrcnrjrrnrrmar! Fr13l ,1**"4i;lork"€ ','"J l, anuluicxrd |lrlna l'oara t;n\)ui "',' in Saltm' Andreas din ru ahri'ririutde Lori rrri Ur! wcirL 'st' reTelor In r"rul rri f,"-. ,, ,q:L,urr dP " 'ii*dlir '"i,'"ii",,i t,t u d i ' a i'tt"' J" r\"t"l d' \'&t' t''','.', "'" aiun;e fd'n i:ndaiali ta tipt,r i )unu,a t! nlrcisiat nt iemzii 'arc nu 195

i i I

I : l

.T t

E f

'I intuilii nle sPttitului,dar carc,.:aatatc,4i .xtruee?s(hlatttntta supremele intuiliea')iej;i [i a spiitului. Feneia.:a1ninuL&ducdtordeIericitt "'. in fond, adaueaRosa Mayreder. un asen€neatip de femeie narcisiaci ii convine la pefeclie ba.bltului modem, s{iqiarlntre spirit Si camal: $ ea. iji felul ei, este sfltiata. Sufera de o codadiciie intre forma sa de erotism dominati de supunereSi pasiviiale,* nevoiade r-$ afimta sryerioritatea"' t lui Lou Andreas Ea se supunepenhr a domina. RosaMayrederii reproseaz ln 1929, numeasci' Rividrc avea sn pracdc{ ceea ce Joan ca Salom6 ''feminitateaca mascaradA": calitelle feminine sl puttale ca o masci, penlru a ascundeo nasculinitate profundi, care d pulea Fovoca oncarut amanl teama6r-Aceastaconsljluie lenla comunea majoriBlii detacbritor lui Lou A.dreas-Salom6.pina !i la severul sau biograf Rudolph Binion'. Tendinla masochisti a lui Lou And.eas-Salomese exPrimi de exemplu in (Un d.zra . publicataca o uontirtua'ela nuvela ,ine Ausschu)eifurg arti$a caretriie$e ca o feneie 'ernanciPatt' 1898. Ercin4 o Fenitschkt,ln brulalr, sirnbolzata de gravtra lui Max Klingel. 'Die lnrobire viseazela o unde un iitlir in amuri masacreaz, o ainata vemichlet den Rulnn". Zeit . la picioar€ie sale' zacind Penau a dep4i aceasli situaiiedc'razboi al sexelor".care face ca erotismul nasculin sa se nuanlezede sadism,ti erod$nul feninin de Rosa Mayreder;rpeledzila genialilalcaerotistuului"care ar masoctusrn, provocala fiecaredin ceiedounsexeo lnai buneinftilie a celuilalrli-Acea$a idee a geniului erotic reinvie ulopia androginului-La inceputul es€ulDisiu Zut Kritik cler WeiNithk ir, RosaMayredet se stdduia sn-i faci dreptale Iui Ofto Weininger.Ea nu'l atacacu indiSnrrea$i repulsiacate,in aceaepo.n, feministecu ptivi'e la hspirau de cele mai mulreori reacliileinlelectualelor prima partea ci4ii lui cootra ca Ea sublinia din Getchlechtund Ctarakte.l'. rcdusala o fiectuui individ, punea in lumrnA bisexualiraEa Weininger,care dnl nefericre perspec.ive promiFtoaie, "xM+yF", foane ecualie deschidoa parasi@in a doua parte dtr:,G^chLecht und Clnfttrel. Ea Ptcda penrru un transformism cultural alezat sub semnul lui Nielzsche, penru aparilia unei noi rase urnane. a "formetor intermediare". eliberaie de "tirania nomlei" Ai depalindarharcaoporrlredinuen,ascrlLn ii leminm-'. consratam cn figura milice a androginu,ui este, ln Nu rc vom mira se ca sa sPundm ala - anexa.a conceplia lui l,ou Andreas-Salonf, "Cea rni solid'nfuziune lipul marnei: femin n{ii: ef nu se incAmeaz,decit ln qi ielnufi sentimentul mate , in sensd an de dintrc masculin feminin esk i 196

l;.lii#I ;':::, ;i,:J.ili,i"..l;,{fi ;,'::'.,',:i;;;';,"',i:; itl,""'*.;-

prohrn'J .are, dupaconrrngcrer

r-",f;i^)ilfl;"ily":.lil .";-.,'",," r,1n:o.ur,,,,"n,,,,2,r mulrmdn'ul' "" "i,ii ","d.-'"ri' .i""aa "''r"r","

r,

n''

";r:' capabil sd rel'Illse?c co unicarca -cexe 'tlnite "i"gurul TTI

I

\

Nictzsche,Alidtlnd ti Lou Andretts S'tlo'Lt ''Viktlemind eftritlul fragmen1ulj 339 d

i;#"*;

",." iNatzscne

#;""

".fri.^'a" '*i""' contralVug'er' \amai afirma:

^Da' €stcoJeneie! ."^'"' '\'iaq Cdci nuzicd esteo Jenlelc

lur o 'edr r 't r e ir eTr {r bil' djn m om enr 'e p' .." .," ' ^., "t "i. u" ^upt " geniului vieli"' manifesr, e srprema a ;nirea imtodobitd cu masca

&eti si dumnertwastd r'"*.a lui Nietzsche Poate

( de.oin dib,".*il"f"J#:i; *",;^"* "t,,a,n',ai,^t ;l ;i3,,ffi i; "". rnsurnde ? a umepresentim.nldl lr; 'l-

"Ea1ro", r:i,ii iil.i,"i. l"* r scrisese: *#fi:,#f ':"::{',:':, dunnti rtastrd" - Lon apnrusetu {antasmele ''''f-*

coletiw'F a*'pra A"a."* s"rt"e 3 avul efectulunei ]nlucinalii halucinal'e ar ."'op"ni pe careii subjusacu r1ftadezirvolrura' intJ"*ri;ro, are r;Flese dac:i;e amftim cd temeledecadenleili iter r.."r"', ,t 'i*

;l-XTil llr";*,j:';:!HL'rfih,il:1.la ::**;:::lffii care vorbca Paul Bourget ln Esiarr d' vorba de acel taediutn ritae 'lespre i'c, se erticd raPtat .": ;;;;"*.,,i,": "':,"'::.;;j;;;;';; . hai n ttd energtt @ tu ni'iiiei . ionst,uoz,tate, pe, iitild nu *a tuttifestdt care rau imbandt(tlit in likretum secoLului nostru, lntt'un se'(Jl in in ';'";;;,;; dacii nu p n aceea cd dceste c,ndiliite tte ri'ttd *;,', camPtrcdt pentru cd * fu*t inaPti pentu f'ri&e' ii",i"tt,t 'e'au ^"

sarom6' Lou Andreas ""i'i*"J,":t^'*t o*t- tericire"dupi ronnurarui ""t ' {ilosofuiui, oferind-i poemul "Lebensgebet' t*il'p.l*" '"*" 19'1

I

t E

I

I

.i

r \

4.

frlihliche \yissenschali'pe

fi::T:':;il;Tl'.: T1"""'#" i::l*;::ii;::l,..';';:'ti'.': ffi;'rtf;.;;

.f

,l J

:i It .I

+ 1 I li

( Rugaciune lie1ii') pe Lrar. I scrisesc Ia Ziirich. tuir {juo, ce prrisisc ll.usia, Si in cde lui Ni3t,rsfhe i s'r parea r recunorg.. m t:onttnaiu t.: Frdhliche Wissenschrti |...) t.otsri :Ie do tpannnent in t.sirtru ttc bd, 't': ' T r ' rrl _ .. . rt rl ne n rta rri rldr ,Fie c:t al frcur sii eruh sari sa ptin:r Fi. c. l}|i :r; adusfericirea sau suterjnla Te;ubes..r inftaga li .jruzine""' Unul dnr capitolele eseuluj hi Gry d1 Pou-rlatas.Ni.r.!.:i.: h lrrtia,,. inliirla 'I-lonui$oafa LoU la Nanos"". Ne rom le.i si i,rrce{itrn la o idenlilicar. prtpili jnte Ariadna ti l-o'r. lr rLilde arbjlJxr:ica o dra. indeob\if admni, care vede in Corilu W4ner cl,ei. personarrrtuiAriadnci', Oi: iturla.d.le nioie Stie.. ..tt( Atir.:ita! , ex{:iami Nielzsche iD t..re /k)n.."). htenl dorr sugera ct Ariad{a ,r rerrczenlal in rnitoto-iliaperso.alj a Jui N;elzsche.ccea ce Lou intructupxsein bi.gralji sx: o inc,mlre a positlitirilii rl1rrnc lelej mai desavir$iLe ae : duce o vjali s.rlb-(emnrl lui Dionysoj. Pdfttitti .le o!t. ritlr ta :;upruo , spunc Ariadna in.r.xn.iia! enl scd: in \am anntui i8S3'. Netji-ja{i la Nir:icJ dc jezeu. A.iadnr {ise$r in noua sa slle.inla resu ele xrej ullnne .tepiSrri, .arij i vn t. rnle si se renliliezc p;n Djonysos. S a lefiidrr de inbire, de et,urile de miti cire o nnpmgedu.indva sr:.] rjrre pe Tezeu !i: iasi din tabiririr. Nu ftaj este indrigostiu. ci solit:di- Suternria ei o egaleaza pe .-ea a fitosolului {tin ''ZararhLrsta": N;mit dsenfitiitur nu alt)st rteadatd (rnip^r jir4:r, sufcrjl. d,ar un r.u, un DiatLls..t s'4er.i as.4(1.Ptispu stl kt bn .^etn.ned tiitdnttj dt ansingw.rii klarc i,lunhi i-at onstilui ,^.tiaLtt1t". 2 DhnJs.s, sttu inc tltftd dL1lb!!inL Parasil, la Naros, Adaiha lriiesre o disiperareccrnplit:i larr,r egaleM:r doar pe cer a Vr.iiiroruiui iirillijl rle Zaraitxr{ra, 1.tst" "penitent tl \!titutul g ri i\lci 1...; pfttul i rtdin)rul !:.te ,;rs.!:te spiit t t Da ii,t llti iitsuri, .hul nxetdnt)rJo?4tintiteist tte')tu1 N4u6 si ltiihid .ri nrtiinli.l. \n stLliiiulsau din t935 dr:sprelememalia Ariadnei. Karl Rfintr!!h renarcase ci in 3cestcapirol din Altj.l Erdi ;lirath&'tfli. "Pen;temut spirin,itri., on: dill figurile nilnlis-mului, proneiir a.etea$i ianieBlrlii ca i\t:,hdna iu Dinyfls DithJmnbek". C|yi|,rcle sinr accieati*. dal, de l. un rext le at{rl. oon.hrzja este foane dilerili. Ir ZzrarrrJrz, Penire&rulsTlirirllluf. €s1ebn!u1i iratat de camcdian [i falsificror de b3ri de cftrc Zarafiustra. in diri mb, /uiac]r.r il vede ivtudu se pe Dionysos care,i sp!!n: Itii cuminte,A.iad.na!

198

' A j ur e|hiuger nici. r i ur e. hit cnr elci Slre.oxrarn ele rcesle vorbeinleleplej r.I! 1rc|.uiearr. .rai int;i si ne !rim. d:iei to1lrebuic sa ne iunim'l ilo sini irlririntui lau. ' U.ectriut,rleiirrarritii.e;r! sraura is.uhe ile un Sr4nr ti rrri ales ru vor :ra aud, fric\rt,l,rle m,,r,riei r,rettinr,.ta auzdi ci.ora se deschid larg uri:.hilc trL.trrului. ljretliutele nn per.e]r Je!rl'!c.- vor. (e rrebnie atlzii". Labif;nlul Criadne; cstc rcun, Dion)sos. Solikr" din Na.{u-csi riil cil ir jrbirinlrl durerii. I,.ectrnr- Pelit.nid lpiritulu; ilj lrbir;xrl splrirlui. Da' din.!.ensrri ,venlurr. Ari.rdDx I icril licronoasr, tlgerefell} de erpe.ieDl^ nihjtisnnrhi a.liw. lsilioDdusliW.c virla dionisia!:11. in rinrp .e Peniientul .iminea incnh in nih;iismul siu plsi\, macinrl de r.l€ntin1elnc,side dorinla de uroand'. Filosolia $i viala la nlodul dionisiac sint o crperienta a labitinlului. I' ernidrl (,1cr.St./rt(. un lascuiin) rc infunLldintr un k 1i nt, ntultqli./i ( r nie pric.lele deta inercnt. iclLi, dihtre .:arc t.esta ku elite cel maj h..insrmrat: iimrni ,tj nu nij lL tt.ptii n.:lti .uet li unde t. rdti1.:({te,in .:t nlitudikc (st.. sliytt, hutillii (u buraln, de rt.uh tkirt)tdur dscuns ih &vrn?l? .nnttiuUei J,l? ''. Dii ateasll e;iFrienln l[ortal de pericuioasi. doar cei avi n d ior la Ar ia. lneiies ne! , t ar nr aliid$eiinlif i Dol sr lco ba, cain ceaialla lersillne ,r lnituhi. relinul, de Racine: Ali.dna, lL'ra nea, de car. .lrogt)st. rdnik:t. I Ali murit pe nwlutil? untle ali Ji)st p'nrdsitd \t <ML se intinpki in-t iulles. p. nturit.tb -el lrunrwl Jnfta aluzie ia Aridlna carc .ii &,is;t1.r F h tit.ti t/.t pe ni[te anim'1]e ugredhile, {d droL) t:tr,lir c, ihrctlir( nu etistii hlJui|I d:h cdre sd nu iain. Le dot?s( bii.lc: ,'n fiden:4d.\cd ld ntijloac(|e,1( a t li1.:esn ptu.grcscze€t sd dev'tfi nni put.tnt(i, t'1ti fuji, ntu p.oJuhzi,.. .M.tl tttt. it:i, Mt tdi, mat pt.lun.i:)' prL,funz;, ti tni, Ihi intrabnt spetnn
199

I

5 t {

v ap.t4rr. ..1i wla .e itvtlntui izrytvti'rt+ "6 in aces: rupla

atutrirdt.r dJirwr(. 4d?rnrltlc a.:,tati. tir slt,[or]enesc" lJerhrrul, rllaslrt'rl |nrtrn.

h 1r:irir.r nrili!!i,ri nirologir .l tuirdner la il*os. J.jiigo !,rr H. llir , ' lr . ' 1hr ) s. l i rre i r d i 5 ri l r1 i d c .!e !i .a cfoo:i A i nt' rr.d.. i .) l cl col r rl t;fl ri j e !:ri - a r i rai .erl ,r ri rl ,ei .i U rdi i ' rr.J t |/ r , r ( hic Cull r! (l u rl i .! . c l. iai . . : l. bre i rb b !.i ,l e l o i I-Ia u !MN [rn . p " -.are.ipui er, l r,i er ]i ti azi tr i1. , l. ia. . r r . lr l! i fi .!r.d ,,r: h Vi e i rq !. Lni i ri :azi ' ]i i !rl i .l _{fradri ei 'nr nr ec .rr i rl i .ri ,,l .i .d n ri d o rn ]l l j p ri j r spl i x} l i i j r;. di ral e ur gi ,p li! lj, / 7. ir Ce sii.ri ti & ni;ntr ber. ii. lin !i ,lr ir|i.{rrr, incrl]$rd ,liir:l he{brisnuil; vicricz. p.e'jnni . cn,ina !i. ofrra ni'r..11 irr,loSi.d arti|li;ld de i!.qris i),1!'nrxch satril': J.rlL r Stralsr. Ikfma'rristlJnl.dil .anir., ie.c .tin Ariadnd ti.ar!1arLr;dnei 1rrriririli ..ierrt. Id iurrir.lca drLrmuluidLrrri. renria tahjA tj Ienoia lragil?i a elrelicii 1900. La ei. Bac.hus nu lllai :lri rnni. dinrr m lilerr; dimpor.ilr. il lre2irll,l .n pe un frumos ldolescenr rinrid rRi.hffd srla ss insi, mai apropiatdj Orenba.h {]e.ft dc !firitul msdemnrlii vie'ezc, va fnce dlr el un Jleldc,tek,- h limira ri.ii.oiului) ir scrisorrer !a .ilre It;chrrd :irrauss.llofmrnnslhal observi tgmenlin.t Atudra La Na:,): l]t::chut.tk ttraape un (r)br! ti krtuti cne n.eu, ni nruil dc.i1 llr hirbaL"' . Anr irure! aslf.t lomrula dubla te.lie a lizjl||lii tui l.lielzsche despre r'rirdEa: feDeiie reprczimi sexu) pxtemic. br$rtii serut slah FeniDitat,-a are mai inulre:anse dc , aecedeta "sup.aollenesc..dect nresculi larea. inci inrpoholila in nthilisn Zarattrustrl)Dr relrtclde sa ajungi ln aiirnar.e Etrmer hroarci:ri Jecn cu prelll uneinlrla,lil s.lcre;i a unfl conlalescenle ,.h.eror3s. Se !a situr ei vreodat, l. a.elati rnrcl cu DionJ-$s. cu aceeatipe.fe.iinr. ;i rratufttleleca l,'Iildna? a Ati.tdna cu rcthurse mt.i Si bdrhatul (:u ure.hi tte nnSa' a crezri oare Nietzsctte cn o re.unoxisre pe Ari na in L.u Afldreas Salonel Episodul irlilnirii snl. din l8S2 c Lou'" poare Ii conrirlerar c:r I ,r.rr.,e, scenaorig;nara a iniiinirii dintr. temei.r iatala, si bi.banrl.!iclinrii, ,ria crin se reperi eLide,a lunBol sl'irsiluluide secotqitn elloca 1900. Fene;a este fatnla". Fntru .li cruzimea aliafi frulrluselii apr4ine narrfii inseri a ritd.lcnitn, a vieti diorisiac.. lar ba ralui esle in cele d;r unni vicrinti. penlm .A marjcujinltalealui nu nrelira d.!il si fie dhlrusi :ai. depi$iti. . N;elzsche Dion]sos voia st taca dir Ariadna {tiscipotut sa . Iall cum poveste$te episodul: Slind noi le rolhat, ni.an eryus Idtu t.lLnerc

200

ti an ida! ft .tJ,!Nt: rlr? td abe fibd.arc'1 de a 1a tt;.t: ti'.:1n., rcT tiip'n Altndjlt i::i p'erd i:ttdl'eu -' isturh '! lpt"" "',.' lonnuL!' t.t.t..ta .,r.tttria ;)ritu:i ;ntk Sc,Jct li l?:trJ-*r tlct,t 'pnrccnstd' 2(4'i Rlrnpli lo, t'rthtli I k.ntx| ldce.tsrii t rt:':t r't taio,tti ,ljirtlitlte.t Jr t t,l .ha h !.tnand ih ruli ijldlliltture: .i ri i l l ai ottt:: , . 1t ; dr N'. , iil! t t : . iLd,At - r ina . 6at nL c\ t e; ccil pr t iir ist ': ti ta:rnir .t a |ub .' t:ii,'t,|j. ei.ji|,!:t. !:) 1',tltn.j t)rrfl!.: \t,]:.pttal (;,t1r rur't;tte sr.'u't' l.
qlndiriigr.t€,tli. Alealiti Jiscii'ol., cu lterJiu$e ni.i are auzul Iin Ea I dema$i pe j.iicrzsch€Lrion)sor.a pe o paodi€ n ruiinricuhi Dionvs$s. Penrru ci | ! .iofiporiat ca xi ,;cdu.aio. cucnircr (rei 3rprelind rolnl lui Tezeul)l NieLzs.he-Dionysosii dezarllAgil_ope./'.riadna.Cici tansnularea valorilor iri zcce.ul la supraolnenes. ifiruchilJ.aza o laulare telncet, l'' niciodara incheiali!, ntere! de tel rt- Nu !e prn!. froblema si ieli din lsbitinl' Precuflr 'Iezeu. ri r;1 d.vii $ lnsuli rtn onr'l2birlntic" Un ast{el de birbnl at'eapta Aliadna: "Ofi.. ne at sp n.. ur hilrh.$ labiintic ru cautu nicn'iata ndefirul, ci nzrcu pe propti.t-i Aria(Ina "'" Ariadna lntrochiDeazi ahceva deeil ciasica inspiratoare'feminitatea gaia' si sari in a.iutor,care oferi firul salvator eloului m!$culin lnaine de a pleca frunlea ln fala i. Ea anu4a iB realitale femeile fatale ale ePolii i9O0' ''Ariadnd, sprse Di/rJsos, aTu e$i un labi nt: Tezeu fi-rl hdtut .io( de tih( de i nu rui are ici un lb; l,i ce-i scrwtte aum ca1nu a lost delordt <Md Minotaw,rdu dectt t e$e nni fiatezi' Minatawl Ceea rc-l devft raspu.nseAriadn.!, .dnr n-dm sdturat de ptapria'mi rdbdarc, cu nine t14i etuii tebuie sd meogd sprc pienaniet iaft ultimul cu,'iut al iubirii mele pe tru Tezeu: il trimit tc pierzanie> ""' . ilt laimoasa tolografie ficuu ln studioul hi Jules Bonnet la Lucema in 1882. unrle o vedem pe DonrniqoaraLou von Salotn6 lntr-o kasurica docil

201

I ig

i

,l i

I i

:F

T

trasi de Paul R6e $i Fiedrich Nierzsche,Lou lDthuie$e biciut. Ea relateaz, ln autobiogr-afiasa ca Nierzschercgizaseaceastefoto8rafie ln cele mai mici arDenunte.In mai 1913, noteazAfu jumalul scris la $coala lui Freud. ca NieEsche era "sado-thasochistfagdc el tnsu.ti"'6. In acest sens, Karl Kraus va fi deplin ..nietescheah',.',Un bdrhat cu irnaeirwlie atisticd ya pure.t deyeninasochist tAfala uneifenai autentice; ri sadir. in Iata Mei fenei neautenti.e.Aceasran f btutati?atdpcntru a ae extirpe din ea artiJiciul cultwa!, prnd ce reaparc Jeneta. Iar ctnd aceasta este .tela prczehtd, nuli nai fihthe decit sd tnpenunchiezi" afrrlxt^ t! ll dimreaionsmelesale'o Ftu, a uirasaia cu sinebi;iut cind viziteazafemeile "modeme", birbarul lntinde nuiaua p€ntru a Ii batut ctnd fo,t nesre femeia arhaicag intacta-carevdtoreaza muh maj mutt der mascutinih;a in ptina decad€n1i. Din p€rspectivatmnslormismului 'nietzscheanist"al lui peter Alrenbers. pe care Egon Friedeufl aposEofasublittut Ecc" poeta'*. ca w.ec{)u ta Ecie /rofta, niitorul unei umanitifi mai buneEeceprin aneaniizareamasculinilalii_ El li scda Iui Ricada Huch 1n t896 "Sint int-adeldr u4 dwman al "barbatului . Crcd cd Salvatorutdm ct nu se w purea rtezi g va ne,eu li nentiIut k ,tue d? QM I I p4" sotidutrdu sin\ bushcz at alaceriror,l vr'clir"-"-.O trlsdtura disrinctivaIa un mare num6r Ao reprezemanlir modemitilii vieneze o constituie ..antivirili$nt l,' lor Cun aminteste un aforismal fui y\nt" drn Dic Fackcl: Eu nu rint pentrul.racr, d impottiva

242

PARTEA A TREIA

MASCULINI FEMININI IUDAIC

i

Configurafiieunui triunghide epoci

I Baudelairesi Grcddeck \ Femeid:li EvreultaWeininger,Schopenhauer' tradilional Relua.eadisculiei a-aPrarePrezentarilor$ a valorilor culturale asociatemasculinutui qi iemininul i, de care se leagnsimptomeleindividxale afi; *.tale, a constituil turadin marile leme ale modemilali "ti""iia*ri Yizut cum ^i" de la lncepurxl secolului, mai ales in conlextxl vienez Am il,l+;; t".lu p"."onuFr. masculine djn ficliuni) hrepindeau o redefnlre :) ;aentiiad tor-sexuate:lie printr un "prolest $asculin" impotriva feminirali moderne' oe care o ilescopereauln ei hqisi $ nnpotiva feninizarii culturii 'ne or:n cultul iemininului. leeat de crilica li de "deconstruiret' valorilor n'asculine. cea dindi: O a doua tema pare slrins legata, poate chiar indisociabil' de ln chiar de emancipare' u,'rui secol capltul la criza identitAlii e;eiesli tal pus' rnornentU rn care asinJtarea,care prrea aproapelncheiaia, este b care sub semnul lntrebirii ile cltre antisemitism intre uitarea iudaismului' oodremerqenina la Ftulareaori'lJei iudiitali ti revenira la iudaibre 'air *pl', . Iormi religioasa.poLricr 'au pur li simplu 'ulru'ala se """" r..uia alu"t.. itinerarii indiviauale' foane lariate' ce vor fi Fecute ln ion revist, ln capitolele urmaioare. criza Strinsarelalie careuneqtecele douateme' criza identitilii sexualeSi la Otto intensitat mate mai cr cea identitilii evr;ieiti se manifesta a Unit'lii ctrutare dintr-o const' Weininger *ehingo. intt""gu op"tA a lui obieciul Unitateiinte indiuid $i yol*, unitalE dintre subiectul cunoscatotti al superior un njvel viafi dinrre unitte 9i lume, unirate dinrre suflet $i trup, sliiierii prin fisudle la Weininger rraduce rauluj se iri"t"l. rr*"ir*"

205

:

Individualismul contenrporan atomizeazi societatea in subiectivitili {ovnftoare, iinla techna separa fiinta umann de aPartenenp sa la dscrocosmos. s€xualitatea aansformtr camaliratea lntr-un "Fup $din" Rrfuzftd viala trtiia tu dtmul "decadenlei", Weininger ou poate 4proba €xisten(a decft ca o depa{irc, convefslune $i rc-nasrerc.Fo4ele raului se irnpoaivesc. Ele .Ap'dt| ln Geschlechtund Charakter tnltitarcz Etemultti feminin $i a evreului. Weininger scda cu luciditate in ullimele fraFDente ti aforisme ca "llrd (t bdrbatului inpotri|a fafi d.ejemeie u este decit ura insulicient drpd{a ptupriei sexuali4i"l.La fel, antisemitisrnulevreului Weining€r oristalize^za to! ce u.A$€ ln sine lnsuti, din mome ce iudaitates sa pune sub semnul lntebarii aurenlicitaiea wagnerianl Si 1'6ikischl^ c{e asPid. Din violenla masochis$ ce s€ re'/arsi asupm obiecteloi cmoa{redi 'ltiinlifice" Oiocaractemlogialemeii Si a eweului), el rAnfne cu uD sentirnentde intensi culpabilitate, de care s€ elibereaztrcdticlnd "$ii4a evreiascr" (a lui' prin ursarp) qi efectele negative ale "spiritului el''eiesc' (al seu)care analizeazn realitaca, in loc sAcautea o lr4elege$i respecta. Side,soonlpune Pa4iala omologie dintre suma antis€mig $i cea antifemini$a conferA oliginalitare Extelor lui Weininger- Ea nu este totu$i unicl O relasim la schopenhater sau la D- H- Lawience cu o sermficalie analogd. La Schopenhauet,riul se afirml Fin& un a-dori se-riiegti' dar existl $i un posibil dincolo al acestei voinlt direclionate spte lume, o realitate de dinaintea prcatului: ne afl}m Ia jonqiunea dintre doua lumi. C noa$erca Uol'nA poate fi pusA in serviciul voinPi de a trri, dar deschide $ calea filnhritoare care trece pdn abolirea acelui a_dori-sr-tliie$i: prin internediul cAhemila fali contcmplrdi esteltc€,saua experienleiduredi, deschizindu_se dc ab$rdele suferinle ale vi4ii. Or, accesulla aceasti "cunoaSterede al treilea tip" dsca s, rimina bchis din vh. femoii, cvre "nu esteprczentd in chip fundlnental decit pentru a dsiSurapropdgarearasei ti a cdr.i wcdlie se oprette aici"3 Ea E,x'fi,tee''A percnitalea acelui a dori-sa-traieqti,ea ascultl de o obscurenecesitatecarc lnsuflcl€$e la infinit elanul vital. La fel, duPaSchopeihuer, "iulaisnul arc drept caruckrkticl Iuhdan nnle tralisnul ti opunirmul t'.'ins inrulite reprc2entind tu Iap nndliile teisnului" Reafismulconfixdn cu naivitatE fcnomen€leti lucrurite ln sine, iderziclndu-9i intuitia pelui mai lnalt nivel al Fiintei (Weininger va suslin€ ca EYreul nu Poate acc€de la Geniul coo|tmptarii). Oprimismul ii inspira lui Schopenhauerlol arftn dezgus ca $i

2M

jemeia sinr dor panizaniz'lo$i ai Drocrealiatpenm weininger, evreul li in fine.reisnlulnai posruled'za li neceshalet|lnui saunoa"eiideide Progres). gratitudinea: servil manifeste tnbui sr-li ar care oarnenii fafa de ;realor pielate de tiP feminin' pentru o asemenea are alecft disPrel nu Schopenhauer parc Femeja la Baudelaiie as€lnenfioare aproape schema RegZsim o vielii a doritlei' identitarea barbaiului coD$ant pentru a'i aminti $i facud ''Misoginia' poetului expr;mI refuzul condiliilor naturale ale exist€nloi; resimlirAca o decadereperpetua,lmpotriva materialiqrului spontanal temcii c,lre 'nu {ie sd separcsufietut de corp Ea estelafel A! sinpLificatoan ca{i Bisericii, autorul acesteiCrealii unde domne$terar'|i animatele'i. |n]trnneze]ul ca fiitd eteminat:esle 'fln a anorului. se inJalireaza dorinta Denetualde iei nat p,osritu"ta", de\ldre Baudelaite.care !orbe{le "de ['nininra qr Bise cii ;a raliune a omnipatenlei MIe"' Ideolo'iz progresului ($i ea desar $ire leminina, n', i insPira dern dezgusrt"lnPIcS prin progrcl r"'gu"to o sulctuLuiti donlo'ea pte|rc\itd a r&letd ' lo ^,rt,"i,"o Mon coeur mis a nu gnsirno stranielnlrnfuire de 6\dnn: "Despre inlania imprimeriei, turele obstacol tn denoltarca Frumosului. I Fru'nosd cans\iralie dc orSanint pentru extelmitutea Rasei eveietti l Eveii' Bibliotecari Ji da o,'i dt Mlntuirii". Claude Pichois precizeaznftIu-o nota: ''Orice ineryretarc antisemitd esreaici inaportund"'" Foarte posibil, dar dc la Schopenlauerla Baudelaire$ Weininger, misoginia ti antiserhitisnrulse aniculeazAconfotm unei "logicf' analoge. Tot ceeace Schopenhauer,Baudelaite9i Weininger urisc' ln ei ln$i$i ltlai' lntii, o pun pe seana evrcului Femeia 9i elreul slnt doua figuri ale acel'eiasi tentaii: a :pr,ntuit to evl. a inrddannarupe un pa1;nt al dzgraliei 6 pactizdtit ru b naturd de.dzuta.a a.omo.Lirii cu un deltit' minor" Sd nottrm c6, lnlr-o aiemeDeaperspecliva, existA in jorul cuplajelot care siructureaza dunghiul Malculiry'FeminMudaic tot atfta hazatd cfta necesitate.Ceorg Groddeck,}l eseul stu Ddr ZttieSeschlechtder Menschcn (1931), scde referindn'$ b e\rcit "Nr eri$A pe Pdtnint uh ah popot alt dc' erplicit nasculin". Dispunerea timghiului (Masculinul clnd ln vlrf' la lab^zl) dePi'da de Weininger, clnd la baz6, la Gioddeck; evreul itlaidbil unui prea plii de de fanta$na este dominat ecualiile personale.Weininger liPsci de (ln de obs€sia C"oss) lui Ono haniera f€minittrte. Groddeck felninitateDe rctinut oI evtehl este lotdeauna identilicat cu ceea ce constiauiem obstacol: obsiacol, tr rilti|h{ anatze, peNru itueqia de a nega ti dcp4i

2n7

insrficienlele condrli.i rtnraDe Orodd?ck inteitr'ra ilt nnaiorn rern'en' tJsf;(ji, ene Lirdt P€nlru $irnoij.a !ifcuincizi.i elroi.*i. autcrlliti lii; ui't l'el'Nittt !it( ih'.rnnal. it,i dih .i!i-t..trt.t(:isu.di?tnl rltltulafi !s\: ts'ltLda ttutrultnt" i I i'tt ler!:ni\ a et? r.tl:t l h &tr ,:i;tt!;nlkt!t, i. .tfti tu.ut'il( lLaN niliti Pel4ui i i :;e tiin'it' trtte\uo' It r'tlul"i arttct ir ,tutsculiuuiul 6i iitdita ir:it intr.iu:. t4t.]tt!jui ieninitl tt'titt:nrt it't LlA:t'i la t:qi!.:.tJt"Q l))' litt.jdr.d .itrirniiil i':;t.ts:lt ' atui':'ii'' ba'.L)at S' hhn& ttLintt: ltttiit i.fi,. .it.:ur(itic..rrtui [t Llr ln 1tit pn'Li t t'! e (r/!L!|. : ,k l;t trt,t:a t,tttt:ttrul';r 'Ji:n n.ltr Pe lt:1ii.tt ,Li:t tlri . Pcneu Srodje.li, .xPresia 'iras'uir|' inlrles eroic. ni.i rjliir P(-'ri1i!.El Drc.i'zenta.. Dr& I*it11 iritiatul titLP!
Atltifeminismul,atllisenitisn ! $ !:onlptuul de cdstrurc

Referindu se la Otto Weininger, Sjgn rd Freud a aso'iar' lntr o nou din (1909), K'ah'n escul snu Andb,.re der Phcbie eines liinfjabisen nnufemjnisnul $i anlisemidimll, situindu-le sub senrnul ca$erii Freud rezuma inrrebatea angoasatn cate alimeda fobir m\crtltti ts'a s' Umuririle pe cde Hans tocwti Ie primise, canfotn cbora Jemeite nu a Puttlt dccit td b llreneze lncrederca in sine $i adefirat "l\ipittncher", sd-i trezeascd conplexul de castrdre Attt cd s'4 afitat recaLcitrdnt la Ldnuriri $ de aceea i"fomolia nu a 4\)ut ckct terapektic Este ade|dfttt cd

existdfinle ii liprite de'WilJt,inacher" ? ]h acesl caznu ar f t kici un chip aberant cA cinew sd wea sdJ lipseascdde 'Wiwinncher" {i sd-l trunsfon E ca sd spltiem a{a in Jercie!"''. Textul ar€ o ders€biti inporta4a p€ntru istoria psihanalizei, ca€i analizarcamicului Hans a Jdst hotArtlo|re pentru descopedrea,de crtre Freud, a complexului de crstrareq.. Nu esteprir urmaredeloc lipsit de importa4e ce aceasli descopcrircva fi deindali urmat6. sub forma |lnei note. de formularcaunei teorii a rrdicinilot comme ale antifeminisrnului Si anisernitisnului: "Conplexul de castrare este rdddci,a incon$tientd cea nai proJundn a a4isenitisnului lAntisenitisnu.sJ, cnci, incd d. la yirsta cea nai Jraeedlt,bdielehnaudespninda-ft cd penisului evrcului i se taie ceva-el inlelege: o buiatd din penis -, ti qceasta ti dd dreptul sd-l dispretuiascdpe et'reu. Ia fel, aroganla lald d. fenvie arc a rddncind inconttientd tot atit dc puternicd. Weininger, ttdrul filosoJ deosebitde dotat d pertwbat sexual, carc Eia put cap viclii pnh sinuciderc dupd ce a scris ciudata rd .drre ceschlecht und Charakter, wrbea, tntr-un capibl ades renarcat, despte erreu gi desprefcneic c* o aceea[i ostilitate, cople{indu-i cu aceleati critici. Weininger era un naDozat in tnte\ine doninat de conplerc infantile: relalia cu cohplerculdc casndrz la.c. in ftzul luL.Ie|dtua dinne?w.u ti IctLi?'. Un an mai ttuziu, tu eseul Eine Kindheitserinnerungd.eskonado da Vinci (1910\, Fteud fac€ din nou legrtura lntre complexul de casirdc, antifeminism $i antisemitisn. "Sub influenla acesteianeninlbi de castrur." , scne FrtJJd, "lbdieleluq ti nbdificd d.e dcum tn4in e concepti.t d.sprc organele Senitalefeninine; vo tremura de acah lncolo pennu l,irilikltEa liti, dispreluind crearurile nelericite Lt ca.e, dupd pdrerea lui, cruda san4iune ftsese deja conswztd"t'. in acestloc din tcxt, Frlud adaug, o noti tn cde alimA ci i se pare incontestabil ca in accsieelementesc afl, o rrdicinl a antisemitisrnuluigudznh$, .are sc mardfe$i la popoareleoccidafalc tu{ manierA arft de elemenhd ti iralionala. 'fircuncizia esQ pentru accttl. oameni incongtiefttaiimilad castdrii. Asuntnda-ne scul de a kc tanrpun presupunerile in preistoria ufianitdli, he putem inagina cd circlutcizia a constituit probabil la o.igine un substitut atenut [MiVerungscrsav] carc a preluat {tafeta castrdii "'". ln continuareaoper€i sale, Freud iti va largi gi aproimda teoria asuFa antisehiti$nului. Complexul de castmrertuftIc tnsAun elenenl csclrlial d teoriei sale. "Printre obiceiwilc prin car. et)r.ii s-du izolat, cel d circurrlciziei a prod&t tot.ledwm o iftpresie kepldcutll, nelinittitoar. [un-

dso ato cu o care se expti.d JArd illtidald Fin /ar'tu! tit 'ste heinlichl, '*-i tesn? ptirnittr Lu; atiigtnd astf'l un ltdsn'znt dl tecut knnotheistkthe ""n**, FLa in"oe' iani Mosesund die ,""-;& ;;fi

TfT',..';"'lilllJ'Jri *1"':ruI",":'ru1':":L-il"j*.,'"fi a.

;;;;;;,

il' i,ti*.iii"*^

in El'me ten eiw! Pqci''jn4tvtis'hen.1'heork

leotieifreudiene 1llis), inroa"" enpuner*sn ns'Pra

";-P\j,

*1"""'**;:fri:i;Ti":,ff"i;,,1 p,r,, "i"""l'";""J-"p*" cdini :iic in(inenas ;;;;; i ^n ::;::::i,i'fr J!if",ii!i" iJi'J' i:":)'*^:": din unnd sii nu t' nzt'une suttutlitldk'i {i

';:;;;"r,"

ace{tia

pe et ta

';i,;u',,ci"ie. L@;urit" ltnt Pulin nai.*T,::::,

o1 reprezintd dactt unut dinre nume asele ":',,"i;:""':";i,,#, FenntP: u ptelirrlacd fiind pe rar' rezd cl noDm trlnnantirhs- sa d{rt r' ? r{ li"riram tr rroteredin i#rii"i"",l' r,"* n inpurd.al"i l r: 'rr cel .r."lu' :lan' r: ! rur r ' an:uoo"f in': in srddiul .iJn-"^* l 1* Det.Ma "i"*^ prct)Et!\e' a""*ian ai gindlni freu
ual, ca pedeapsapentru darinlcle sale Fohibite. ConstatAmca Loewenslein modifica intr o oarccare rnisffi miza teo.iei lui Frerd: el reduce rolul complexului de caslMreca rAdacini l! nntisemitismului,la ura Ei teama fali de psihanali-?aqi dc psihanatisE mmife$are de pacientul cffe tinde si identifiee aceasli dircipii : cu o qtii4e ewtiasca" $;9e medic cll un 'evreu ln Ac.ele celni de'al lvlea Congresat D€r{r.re GerelltchaftJ t Pttchotherupie und TieknpsJchol.,sie (Wiesbaden,5 mai 1962),care alesesedreF tema afiisenftimul, notunea Je complex de ca.rtrargocupa un loc r€laliv redus- Alexander Mitschetlich define$e antisemitismulca pe o "maladie.a prejuderAfii", prezenB in stare endenica $ mereu gata se se tezea-scr:-. AsemeneaperspecdrSne fale sa ne tutebim care ar pute-afi contribulia spe.ifice a psihanalizei la lupta lmPotriva artisenitismului. lntrebarc cu atft mai justificati cu c& cnm sublinirzA Martin Wangh in Acr€l€ Congresului, ,ntisemitisrnul nu-$i ptme ;nobiema propriei vhdecari: din conir4 el considern cn pasiunea€i "con1l]1getEa"s'r reprezinidun senn eminent al propriei "sanitrti"', un puncl de spriiin Penau P'opriui echnibru.WanShobservachiar ca, dacn psihanal;srxl insisli asupra probiemei antisemitismului in timPul txata$en1ului,atunci tncieltr.ri are lendinia de a-$i consideramedicul ca pe un "evreu" ai de a r,u mai conthua tratamenrul"". in timpul Congies1tl de ta Wiesbaden,mai mulle intervenlii dovedesc preocupareade a-l "rectilica.' pe Freud ln ce pdve$telcma oa.strAdi.Asdel B6la Grunbergerafim,a ci e'"reul este asirililat rurei lii4e castrate,nu pentu ci erte circ mcis, oi pentn .a este marginaliat de societate'' Martin Wangb la fndul seu. stibsdnrie teoriei freudiene o tezt sooiologica' similiiudinca dintre lemeie $i evreu constlnd ln pozilia lor socialA de

r",jJ;:,lxml,T.;tx{!}11:1:$"i#Jiltnti:*.i*:k O alti lucrarede referin{apentruteortaI giuiorprrI!'l) Loewel$eir'incePudln 1941ir noaotprre "*;til

j:fi''#;J'l'!###'11 1,"'ir;#l;::,"1y:ff"::,i":"''':'.'': :::;ilj: x;:::,T:';i",::' l::,Ti::'1.:lll :":nfl::*:,"t;r'r ocupl polirice'economica $i religioase O.pn*,t*. Aspeclele -rraurt spaliu Loe-{ensreinprezinti teor;a freudianaa i."""*"iid*itri "iat ;;I;;;; ili.J.i

('r b'rbati * 'u eroi sau d;;"-p*n'*" 'del'rricc '" \Lnr trardri' ii er .i 'i'iri, ti s. I imjre r' rid ne'ro/a rzbucnF$e

Nu ne proplmem., aiscu{nn aici "/alidititea relaliei explicative p€ care Sigmund fteud, citind cazui lui Ono Woininger in spdjinul tezei sale' o stabilea lnl]e complexul de casEate $ aniisemitism, ci mai degmb, sd subliniem ca psilunaliz4 pdn legauta pe care o siabile$e intIe masculi& feminin Si iudaic, formule^za ln limbajul saupropriu o tema centrali penru Kulturkritik de la finele qi locePutul de secol. Nu este vorba la Frcud de o simplA omologie dintre iudaic $i feminin. Din conE4 clteva diferenle flmdamentale ies in evideda: in timp ce feminitatea se c^ra.1€,t'rzeaz6l^ Freud printr-un "supra-eu" slab, evreul esle plalat sub imPeriul Legii unui supraeu imperios care, ni se explica in D?. Man Mrrer, hranefte etemul

i:**::t,y".i;;,,"::i:1gl:.:l:#f,ffi:il;"1'':ru:il.'if i;':.:::':;: ::':::i,*,",:;: ;,|':;;i,i:: ;:"::',:i:: ':::;i;";'*A'' ?r't\i\ot ca u Jtrn$ ncttsftt?h' a ! d uh h4rhot il"rrrpr, a",*'; 'dsttdt ntptta t rroa' d nrtttal a tcct:d ,trc u n .' tt a c i F aDr ulc a er l ? i t s i n l 1 an e ' roral i ' e' orea i n\onr.enra'rrtr de ;' ...,re z r;i ,i t .;:;:-;;;; mutilat' cas fui",' susline psihanalizr' de a fi emascuiat' oiiEtio t".ti".

2lt)

21r

sentimenl dc culpabiligt! s?ecific consiitu$ei psihice iudaice. in timp ce discurul ftcudian (ca ti cel al lui Weininger) desprefemeie admite o destul dc mare vsdetat€ de figui (isteric., femeia narcisiaci, mama, etc.), pcrs?€ctiva asup.aevreului prezinta un lip psihologic unitar $i definitiv fixat de la Moise incoace. AceaslA doctrine frxisra fundament€azi fuse in interiorul corpu$lui fteudian un puncl comm dezvoltrrilor desprefemeie {i e\reu. O femeie de aeizcci dc ani 5Pede, spune Freud tu conferinla sa din 1932 despre 'Fdninitatr", "prin trtudturi fte, inuabile", .z"ti cttm "libidoul sdu, adoptind pozitii deJini ive, ar pdrea .L acum taainte incapabil de tchirfibarc "B. l,A f.l, "poporul eyreu esteapftMpe singurul care lia pdltat ptnd azi nunele {i fdrd indoiald ti subnanla. El a sfdat nenorocirile {i fiul nahnant cu o capaci ate de rcistenld neeealard,gi-a dezrohat t sdtwi de caracter paticuJare gi fi-a tnsufit, tn plus, cordiala atersiune a tuturor celorlalte popoarc"". Ar exista prin ufinale rm "errcu E1em" analog "8t€mului fetdrin". ?eoria Aeudianea complexului d€ castarc ca rrdicind a antisemitisrnului prr€ la fel dc susceptib e de a servi cauza unei glndiri feministe: Astfel MargarcteMitscherliclr in culegeieasa de eseuriDie Jriedle ige Freu. Eine psrch.a@lytirc he Unkfi u.hrnq zw AEBrctsion der Ge$ hl.ec hter, intJ1]l].eazA unul allffre capitole: "Der Anriscmitisfirus:eine Mirnerkankneit?" ("Antisehitismut o maladie slasculini?"). Amintind ci, p€ntru Freud, castsarea simbolica constioie nu$itorul comun al tulburarilor privind stima de sine, Marga.ete Mitscherlich afirmn cA modvatiile psihice inconstiente ale a[riseDirismului nu slnt cu adevrrat pertinentedecft Ia birbat. Daca femeile cad pradl antbeBitisrnului, estemai pufin din cauzaangoaseiIor de castrare, a conflictelor lor psihice $ a proiectiilor lor, derit dinE-o identificare cir prejudrta$le ma.culine&. Una dintre varia$ile cele mai rccentc pe tema "triurghiului masculMcminMudaiC' a fost propusi de Jean-FrangoisLyotard in es€ul sru din 196Eintitulat ltrid.gqer et hs "JuiJs". A.uloftl analiz€.zi ceca ce tot cl fitfre{t "tncaea pe care a rc}pectat-o ptnd Ia capdt gindi orul din Todtnauberg cu priyire la extermirarea etreilor'^, 5i Lredeci "ens la Frcud destule elengnte pentru a anicuta acestWadox al inanmrialului"u. Anrintind cn h Freud difcrc4a scxuau provoac, dnanlui ac€ea$it€roareca 9i capul Meduzci, Lyotard sugercaz, cL "ceya precwt difercnta sexwln joacd tn Btndirea Occidentului (european)nlul utei tcrori il@ncnte ncidcntifrcate ca e,arc, clenereprezentat,al unui aJectinconttient'n.

2t2

Acest "rol" Ie-ar reveni elTeilor caft reprezint, 'poporul celuihh,
213

; #air il definette pe vienet ca .Heffn?"rrn&,rLride '.t/r.! tu!'un.t!r' /-,r::r .e ini.if{.riir Jiri fi;lrd 'evreiiat', iJlrJr'l.l*l un c(}1nplirnent.Ev.eul "adevarii- expli.li Lr;ti lti.r:i, ri.:.i?r {; l4ele,ie ptin a.easlr) n arc putei{: a!rri.d4 {f;trrrr !jr-,,l l! .::!4 !it4.l1 rirrs, B:i.rrr.cnci vienezii at av€a oevoie,ie r.zis1*nir. r:i i. etrL,1.il| :rnFl 5rr irlretrinzltor, de serioziaatea cu .are p.iveallcai,Ir ii':r tutri;,ie.l ijasul r: ci gal'( .e $feri \a Ostjuden, i, .i'ednrllli /rr,,l,,rie; i "'r iev4 nu iubelte ceea ce este sdrar; ti r-..r1n.il,rf p..'du.hr, lnaft, t,nk.!|u:, il .i!: i).:r erl. l cdte nu wi vea sdJie evreu, tfidntutu| p'opti.i ,!sej j.e t.art ti jiiitdle\t., toiY(iianul carc imeazd a ahd atat,pn(rt',, a.eli i; ti:;ta i2tudi!. Latino artificiald a enstenlelar dlnflL\dspittnl cu ariditate d:lndn.ittli!. c.tti, :4r)1.. '+. aritc F.elet;: !; nrt:. ':,ir)t ,,4;.:i .:a. rc tiiicid.tiiii! in fie.:dte zi, apabile ,le ..1*a li nitir, llt tL: /j !i);.kc;t:Po3:ttt:, -- |-a se,iurtottkaund pe vienezi. gd rr r?:;drerr"" it] .:i: i]i re. :ietnl. ruten t|.r11!. t:ii erte complel4mente t ,L ta:tk€a Priint!.iri flrcr "''. Tot a6a cum ,r el't-ei&!,' )irlt ilejr !!n$ i,1 exisu o ]rr;i .ie 5;f. i.l,i. vi:::l.ir;- lr.: "tvi3'{r Srlrrrt!4f. conpambilA cu jiid;!::re. ileftjttixrli. $ i:.;j:r:i, \ilir,! t!.:int"rn Fahi. 9; o asern6narc inlre arer.:xilj n1od4rn. .lirr;lai ti .r!ar::'1,'i!rit "'ilf!a{en!t"r"r.rhi tl!:le l, fri.iiC u!;1Jerl; .r{ri r.rrlii irr:piai:,.ie ;,eaa lui v.r'einicgei,ca.e si!r, durli:$if! (:rrelx,,: .,riLr '1. i.ir;.i..erii|li ror';rinrllei psihi.e evreiesti $i peun: pafiea de iudaitate c.|rr: ar d.i{!i |]rrd:F,ni:'.r. r!;l dr.iiri ura inililidliri .i cffs acea$A dualiaate ln lrezerl,:i iir .i-''r ijr. iir'lrC ri' ". inljolli! :rr, rgipreanJ" lare a se angaJape .alea I l,lni). rtl::irl!.] lrersanali'ia.ci 'o lui W.jninger, ilrier'Jlerifil:n;.,enti1i!tlrul ca te un conflict interior al evreaiui, firlt :i ,q!dc r.r; /:itr:4al :.-t1,eig1a tg augrist i933: 'Ne apdfin ln toate fel*ile de cltsi'..e. Si t:r'B:e i p: ni.i re a.,cbnde tu nbilitate o anu,ne nottru tuaestra Moiv era, la untu cpozilie ldt.1 de prcplir]'i jt.ki;r;n. iriati. urnclor, ur ,L1€t1! t :ui;':tkit t: t.r .) .4:'ireea. ?octe cd era intr-adeldr tnai del,arle in lilia lui Weininger, care tur! i Lflali sa imfineeft rcduc€a odce antiremilisin ln rn .r ll|gonism subieciiv in1tE iudajtatea li neiudaitatca inteica.a, la tel lrurll orte dnlitet$nism s'ar p tea reduce la ur protest a! mascui-dhri .rili$a proFri.i feminitrti. liitler insu$i a prelins ca cet4enij gennn'1i ri td.a telrltad uergliid pl46 la a tteja generalie, p€ntru a se a$$ra cn i: gerpln.gi] l3r n{r 5E asflftle} vrem strAmo$ evreu care st le rasjale s€ dovedea ms.-, lal il.ea*n rL:jesie a F']ril4ii fi conldiirlxt indisociabila de learta c, iflireia'rat.lbill de {oale tidadle fatr, de slngele

214

gemani i en f r r ", de. laf ?lll. ier , . i, r . 1, r 'r , , r r i, ! , t : ! / t t : . : / h. , ; t nt nr l: ii|ia ,ltfltr tit ::ni:;{irrirlj ,tdL k't aitoFiat at carc kci..j.tj .tttlii.iiirr animalit lrc canstitu. ,r'i .tpLtk .\:!',r;4 :)tJr.!.,i' Jil]eirl :!!:dir"'. \:.:.. :i p11::i illr ,ie'/4r ii dintre f ilalmcb rirnsdrutrfc ald f,rijrei z!*i,i,!r1. tearna de at descoprri ]E ii):1risd,i ) l;,i1fi rlrer, L-; iei cl"rl; n{rogiflri tremura de airn4de a fi d.n!ii:!:ai .:. ilti{l i.!,r,:j.

I

tJtatt ttt.o

.

i.:r'rilri: r1.ii;,tii r :.ir 'r_r:,',-.,r Un, dinte fl'rfle.,tivci. r.r,i;,., -rr:biiite ln no{i.mlat{. ilrr* F.lrij'1.. ii :'ii.j., .:r:: irr.1:X,r.x.ii!l. !);.,l.l.it:. ller ' : "L . 1 _. |, 1 A Ll ti raF; i. '1, , l. , i :. ' l scfisn ture 194:l t: i!:14. :i ir:rlri "ili i.- :':1i r_ :rrii-l,,...iiirtni: .{rdiifiri fundnnrenlal /jird. .Jri: j.; ,..riril :. ttt::1i.::ttj ;,: infij' i,lri?r,r.1i,riCapiblisflul mffe7rl:rr:i. J, rrltli;J rLr.1 :r. i,,.r,: ::r,'!rl. el:, ii.:r!lr,i:!ei onrufri asupra ol|,ri'r: qJ)r e.rplt)atare6h.1re .n!l t:.t:;,1::r;tti| !t)rr.!!r..j. .rr.r.i,;t '':. .i.r;: ,r;:"1r:irr '11 iiii'i:!i{,ir1J.r ir ,ai. Acesre rellecl:i der\r1tt !r., AnIt) g! der biiry.rli.!,.1 6 ?.:.:|ti.ttt.tji!.ll:' \ r.,ii:;: " 1rl]:li ,ir':i en:jr despre tehnicr i{en,!$eril .ii i;-, r.rl,1ri :r irllri:!11;! r$litic6: $iinia $i fi|.i conceptici asupra naturii ca im.,nir ii! ri.elir;j :r!t':ni1i; .rl,?s.ti'rlBdea cr conceplie asuprnc,mul : c.: rlrie.l .ir..lcr:j:,xi i.,'trx; rlr1ii rd:'h.';r,si Ce la kitschrift fiir Sazinifurs.ta,S +r,riu,r.ll-rc:li. 1rj arii rrlr.;j, ::.,irti relr1a :.fas,]is1i" a Leo Litwenlh.rl. Ce exempjl, rr";i,:?, ilj 19-ii i:.isiil[i.;:.re .omrncierului Knut Hrn:su. srbiiriiiri .,.. i,r lilrn:i:]r, i.r[ : ,::ai! inainte de toale ca o roaiilare pe oaie rrllil teLriie .::,i i1;t4tui$rt Jr.rir} :.ii ftAri bogAliiie maleriaie. Asliri, ad;iLEa Lb\n.]j|]j::ii. t)E ,i.vriie ,-rll i@rl care lrebuie sn-i consolrze pe oxnrclri dc di..:rj;:lii i,fnai,.:"i!.le.aisrenf, colectivd- Irdividul, I)e .a.e fil.llofia 1i:re.ai{ il rrtsit.;. ahibunlda-i o firn4ie superioad, aspir! la a re eufur,e. aicmjrrr('n on4i de.',edt pasir, "id*tiu! u.kei ricLi totalitalii atoiputemice ? viefii ijt.:, .rbsc.vr l,.r.i1li\.t. iaiwn p"ni est. ftrlttt.tialt ,/r:"-"r.r.i tJiji.(i.d re car.' conforme cu Hdnsun {i'a Jhc( derpre rcN hoii. e.n r a.ew tt id a:.!::t!n ideolaleie: sentinentalismul ti brutalilatea t/. tb:':Lrir'tt nt iip.\:! ,t;.|lti lntlrtwdia -.anestec spetific , in !ck! p/opi u. tirtriui t, '.- 6t.,t, iti" 1l pr,renntui s\. 'ln 1934, Erich Frorr^m p btici 1* rc'-"as; r.:';ji.i "ni krzlri"!{y.iiratotliict€ l: li

Bedeutungder Mutterechlstheorie",,orintind ca, lll civilizalia patriarhali, dominafieiasupranaturiii se alociazainrobnediemeLj' Tema esle reluate i\ Dialektik der AuJklAlun+. ln panea intitulati "Julieae, odet AuJklarung und Morul"i "Domilatia dsupla naluni se reptuduce in interiorul umanitdlii [...1. Ca giin cazul autohtanilot supu{i in interi,trul pnnglor Jonhaliuni stat\le, al indiSenilor di11colonii, inJerioti cuce torilor lor prin organinte gi anne, al erreibr printre drient incapacitateafeneii de a se apdru ii conJerduk soi de indreptdlire legaLl la oprcsiunea indurutd. Sade anticipeazn rcfiecliile 'Lui StriulberS "'. OnEinalitatea analizei lui Adomo Si Hortheimer consti in a lega stlhs deslinul femeii de cel al evreului. ln calitatea lor de "vlctilnae" z1e Aulkla' rungt"Semnele de neputitgd, ni$ ile prccipitate ti Prost coo onate' anSoasaueaturii, panica ei, ercift apetitul crininalului Detlaralia de urd fafi de feneie cowiderafi a cftatwd inletiodrd din Punct de vedere intelectwl ti ti2ic, puttind pe frunte anprcntu senitqii, este {i o declarala de wdfaq de eveu. Femeile {i e|'reii poartd inscrisPe chip Japtul cd autoll inldturati de Ia putere de nilenii. Ei trdiesc, deli ar putea fi qliminali; aneoera {i sldbiciunea lor, nai narca lor afinitate fi1ld de nttturd suh impactul opresiulii pe care o suportd: iatd elenzntul lor'"'. Grenzen der in capitolul intitulat 'Elemente des Antisernitismus paralela dinlre evreu rcvin la AuftIarun8", Ado/Tloti Horkheimer $i femeie modeme, scindate de slnul societalii incameazi ln chiar Evreii, explice ei, naiud. a$intirea lmei forme de viati arhaice,cici Iberalismul le acordase eweilor proprietatea, nu lnsa 9i puterea- Acesta era sensul Declaraliei Drepturilor Omnlui: ea promitea fencirea, chiat {i celor care nu aveau puterea.Continuarearalionamentului lui Adomo li Horklleimet poate Plrea paradoxatl Pentu ca masele in$elate presimt cA aceasti promisiune univelsali va rtunine o minciune aftz vremecit vor existaclasesooiale,furia lor izbucnetle. Ele l$i refuleazedotinla acestuiliP de 'fericirc fAra p$ere" 9i reneag, cu atit mai multi fillie ins,li posibilitateafericirii. Inpoiriva a tot ce le amintette ca aceastaidee poate sa se realizezeln cele din urma, ele nu se pot lmpiedica si nu reFod cl represiuneainpusa propdilor lor aspiralii "Cel carc provoacd a asenenea/epe.\ie, chiar dacAel insu{i este cufundal ln neJericire, Atnmer evreul rdtdcitor sau MiSnon, elementul sl/,nin carc Iminte$te de pdr.ttntulfdgdduintei,Irunu.seleacarc erocd sexulrespinsca pe un onbkal blcatenat {i rcspinqdtor, rcprcnntind Promlscuitatea,to.tte aces' tea atraq na ditttuctird a indirizilor chilinli, ffirc hu au putut niciodaLnsd vinn de hacduerosuLui ocesde ci1)ilizarc'".

zt6

ln aceasti viziu.ne, evreul, ca $i femeia, reprezina o provocarc permanentApentu cel care trdie{te "nelinittea din civjlizalie" analizati de Freud. Ideeacon{ormcircia senzualilateafeminini ameni!4etronul Si aluml nu este noua. futem in schimb si subliniern origbalitatea irlerFltArii eweului ca incamarea utopiei fericidi f,r, de putere.LI alta parte din acelati capitol, Adomo {i Horkheimer iti generalizeazAintuilia; evreul lncdneazA utopiile bog4iei fArAmuncr, a patriei fAri froatiere ti a religiei fAr, mit Asfel esle inversat4 !i convertit4 in figura pozftivn imaginea ev.eului cemelar ii parazil, beneficiar al unei "imbogi$ri fArA\cauzt' ln detrimcntul celorlalfi, a elreului cosmopolit "frLrA aeding $i lege", care populeazi imaginalia artisemililor. Evreul ar fi deci, ca $ femeia, o modalitate a "fiinlei umaneconfoimc cir nalura'', a clrei existe4n ar anmca un soi de sidare ln fala ralionalitAlii instrumenlale a modemftaFi provenind dio Lumini. Aceast6 prezenli resi4itn de socielatea ne-evreiascaca o provocare ar suscita reaclii de cenzura,de refulaie, care alimenteazi andsemitismul.Concluzieparadoxali" din momein ce Drale&rtt der Atutklarunsrei^ pmctul de vederc,de alhintEri mai pujin original, dupi care evr€ii s-ar fi ideDtfical cu spiritul $iinlific, cu etica $ politica Luminilor, intr-ati! inclr s-ar Si confun& cu acestea,fiird chiar "responsabili" pentru ele ln ochii diferitelor qi!€r.i de opinie art; liberale incepnd cu finele secolului al XIXlea DacA unele aspecteale "Elementelor mtisemitismului" se p€teazd ia. controversr, asuFa cel pulin unui punot persp€criva lui l{or-kieimer $i Adomo rAmlne exemplarA,iNpidnd o mare pane dfu cercei6rile de isroria antisemitismului: e|ecul enancipirii evreilor, .onfcrm progtamului AdftLi.lzg de-a lungul secoluhri rl Xixlea. !i repuiinla tradilie; libcrale de a rezolvape lt|ngi dljrali liresrior€! eereiasci"erau andcipatede h buh lnceprt de llf,ele Ieli.i€rte.ric Jo.tflnei LinniDiklr.Aici Eet'uie crura.,t lii1).1Lrrr ri,rre drstrnuiiemeilor ti cei al'evreijor, d;nre antifemlnism$ nnr;senni'sm:fellreia9i evre l du fbsl p.inciFatii"t'eneficiar" ai ideii & nlt$.iparr .oucepuiede Lunrini; dar in ambelecazuri.aoeasriidee a fosr irsolrli (le |i€a ntullerelicenleca sApoalafi pusai. Factict cu succas. in {rograiia iui Rihel Vamftagen. Ha nnh Arenlit a :,Sezatin prralel rcesi., doua lnati niscar: de €manc;pare,pentru a evjdenli:r "ifuzi;t ft .rpdrneie \tnei^ tj ale celcilalte*, no numai prin rnijlocirea reactiilor suscihte ptiitlre cool€ml]orafli: sdi d€ "cariera" iui Rahel v.amhagcn-Le",/in' dar $i rlrin iniemediui crizei dc idenrit{e lriili de ace4ri femei€:

ztl

I

lI I

I I

"Identitdteaei negatird eru dubk: ruginea oriSinii sale e\treietti le tnfidacina tn ru{inea serutui ei. A Ji lengie insenna sd fii la nrarsine.l societ\ii, sd tc Ji ndscul8.e{t 'r'- intr-rm spiril apropiatde cel al lui Hannah Arcndt Si al lui Horkheimer-Adomo Si-a compus Hans Mayer lucrarea (Marsinalii), care lncepe printr-un capitol consacrat ir$jnnltrrAAur!3enNeiter ]ur'deaf:d.r,^fArAocoliqud:,4c€drrd.a/re tenei "Marginaliiii A4l11Arun8", pleacd ..leLac.rnstatareocd bwgheza }nfklittliJl,ga eiutt'* Hans Mayer Ur€e$e compaqia, adduglnd evreilor $i femeiloi lm al teil€a grup de "rnarginali" produ$i de elec l Luminilor: homose{ualii. Aceste apropieri au suscitat obieclii: s-a subliniai ca feneile rcprezinH o iumatate din umanitale, a carei oliminare nu este de conceput i[l lifnp c€ evreii au fost cel nlai desaatati ca o minoritaie. Unii au suslinu[ cd te naltt evreu, ln dmp ce derii homosexual, $i au sugeral ca existl in tradifja europeanimultealtecaregorijde margina'ie^istentiali' . SandetL Gilman a comparat discursul psihopatologieimodeme cu prilire la iemei, evrei Si negri: punctelecomunenu lipsesc'".Fapt esreci, de la lnceputul secolutui !i pi,re ln prezenl puline leme s-au situat atit de diect ln centrul reflecliilor asuFa crizei modenre a culturii, precum criza idenritadlor masc lnn S; feminine sauc za identitalii evreiettihtoricul Reinhaid Riirup a ltrtemeiatpe o inportanta documentateintui$a comundIui Horkleimer, Adomo, HannahArendr EiHans Mayer, stabilind o legntura de cauzalitate lnire Fmerea in practici a ideii "luminate" de emanciparc!i nagereaadisemilisnului modem.De oe cultura germand,una dintre primele care a formulat clar $i hotarft ideea emancipArii evrcilor, lnainte de Revolulia ftancezA.a fost $i una dinire natiunile cele nai f€nile in teorii Situ politici antisemitealela finele secoluluial XIX-lea pina in 1945? iftrebarea se prmei,r aceea$imnsuraqi penhr Austria. Caci se cuvine sA aminlim ci ln ajunul Revoluliei franceze,Viena da popoarelorEuropei un exemplu de legislatie liberali ln materi€ de emanciparea evreilor. "Edictul d€ tolera4n privindu i pe evreii vienezi" (TolerunzpatetuJtu die Wiener Juler) semna!de Josef al II lea Ia 2 ianuarie 1782, un an dupl pubiicarca traiatului Urer die hnrserliche Verbesserunqder Juden (Desprc reio n ciyild a elreilor) al prusacului Christian WilhclrD von Dohm, se mrmartr printre primele reforme ale epocii ln ma@riede "chestiuneeweiasct' lrdenfraqe). Acest raxr, e{e adev,ral, ela ins?irat mai ales de un mercantilism bine ir{eles. Se pllnea problema ultei cit mai bune utilizari, pentru prosle ritatea Monarhiei, a fmanlelor $i magazinelorevreie$i. Prin politica sa de 218

bleranti (li mai multe provincii ale Monarhiei se aplicau edicte de toleranli comparabile celui de la Viena), Iosef al [-lea inPlegea de aseoenea si suslinaconcuenta cu regele Prusiei, sAnu para mai puin "luminai", Si si !i ,sigure loiaLitateaevreitor din provinciile de hontierA"', De altminted, Viena perea a reprezefla, hccptnd cu finele s€colului al X\4Ilea, Si pe parcusul primelor lrei sfenud din secolul al XIXlea, lm mediu favorabil lsimilArii evreielti. $i rotu$, tocmai la Viena se vor lnfiinl4" incd de ia tnceputul anilor 1880 primele pafide. antisemite de masa, ptopunlnd -ti se puna stapinire pe desrinul lumii germanedin secolnlui al )Glea- Analizele lui Reinhard Riirup au meritul de a recapitula "tarele originare" ale concepliei despre emancipareaevreilor, nottenire de la Aulkliirung, c2le explic{ln mare parte eseculaceshriprografi generos.Prirna problema tne de faptul ci emancipareaeste conceputaln principal dupi modelul de asinilarc a evreilor la cultura sermalrj'. "Eveul estenai tntti om ti apai et,reu", scria Dohm". in pracrica, aceastAconceplie se vede lns, 4. re.dusa la o exigenFbrurala: EweulsaF dciudaLTa! ISna $i relaliile dinrre lnmanuel Kant Si Moses Mendelssohn,intemeiate totu$i pe o admiralie $i o sirnpatie reciproce, nu erau lipsite de o anurdle arDbiguitate.O nota din Der Steit der Fakulftten formtleazi unele indoieli aiupra bunelor intenfii ale lui Mendelssohn.Kant dezvolta ln acestpasaj al textuhi sru ideea unei "epurAri" a religiei evreietri $i ajunge la urnatoarea con llJzie: Euthanasia iudaisnului estepuru rcliqie thoruld, cu aband.onul tuturor yechilor doqnv"' . El atage atenlia in tecere ln josul paginii: "Moset Mendelssohn a d4t la o paie aceastd prcte4ie [cea .t unei comersiuni generale a elreilorl iftt-un nod care lace onoarc ifienge'rlei sale (printr-o aryunentdtio ad hominen). Atita timp, spuneel, ctt Durnezeu, .le pe nunte Sinai, N! dbrogd Legea noastrdcu.ot atita solennitate ut atunci ctnd ne-a dat-o (tn lwnina soarclui $ prihtre fulgerc), adicd pinn inff-a zi care nu va veni niciod4td, sintem legaIi d2 aceastdLcge; Iucru prin care, dupd tuate aparenlele, r'oia sd spund: (Crettini, faceti nni intii td dispord iudlisnul din prcpria voastr| credinln; atutci o yom pdrasi $ noi pe a oa.ctrd.>Clt desprc faptul cd, p n aceastd a:prn exigenld, el distuge sperahla propriilor sdi coreligio@ri ln cea t@i iad ultL.are a poyerilor care-i oprinz (deti nu-i nai cansiderudecit tn nic nunnt ca frind esentiali pentru qedinla sa), -rdntne ca ei intigi rd hofirascd dacd aceastaJace onoarc b'tn|voh\ei sale'i1. Convergenlareligiiloi purificale prin ragune spre un ideal de momlitate universalAtrece, fu opinia lui Kart, prin *euihanssia

219

& .

lf

re

iudaismului"; pard,.du qi credinla, neacceptlnd sa se "deziudaizeze" cotuple! evreii se expun la binuiala de a nu juca sincer jocd acelei AuJklarms". Dezbaterca care divizeaza spiritele tuceplnd cu slirsitul $ecolului al XVItlea se refera la modaliaflle emancipArii: trebuie si li se acorde drepturi Si libertafi evreilor dintr-o dati, considetind cN aceste dreplui $i libe|t4i nu puteafi flaclionate sauteslinse; sa trebuie sa-i considernmp€ evrei ca insuficient pregrlili pentru cond4ia de cauleni liberi $ egali ln drepturi? Revolufia ftancezAopteazl p€ntu €mancipareaimediata {i total6, in legeadiir 13 noiembric 1791.in statele Bermane$i ln Austria, djn cootta, p.evaleaza ideea unei integr,ri progesive sub contiolul puterii publiceAceastaorientarea awt cons€cin(enefericite. lnca din 1809, Wilheln von Humboldt sublinia, intr un iaport adresat Ministerului de Inteme din Prusia, i.convenieniele unei politici de eman_ cipare Pfogresiva. Numai emancipareaimediati $i completa i se prrea o solulie rezonabih. CAci,preciza el, statul nu are nici mijloacele, nici vocalia de a lnEeprinde "educafia" eweilor pentru meseriade cetqean. Pe de alta parte, spDneael, "o abolie prcErei1,n aducejustificarea discrinindrii Pe carc preiinde o o supritru in toate doneniile undz persistdsegregdlra.Intr-a' davb, noile libetdti acordate dubleazdatenlto co cenftatd pe restricliile care subzitft d, in acest bd, abolirea lucreozdlnpotriw ei insa[i". As$el, urmeazi Wilhelm von Humboldt, numai atitudinea sincera a statului ar pethite sAfie coinbitute cu eficacirate?rejudecilile rAsplnditeln societate; }I caz contmr, poporul va consideratoldeaunape "bunif' cetileni ewei ca Pe ni$e ercepgi-. Ac€st avertismentpremomtoriunu a fost luat ln seama MaJeamajoritale guvemelor g€rmane Si ale Austriei au ales ln secolul al XIX lea calea a eaanicipArii teFare, considefnd pe de o pane c! e$eii nu erau pregililr p€nllu o integrare imediata, Si, pe de ali4 ci socieiateanu era lnci dispusn $t-i aocept€. Birccra$a ausEiaca dn Vonniiz a acumulat interminabile raporrte ti anchetemde P.o 9i Conrra emancipfii evieilor erau oirtirite cu balanti bijutierului. Dar Contra .lnrAre ln generalmai geu, iar deciziile .-on.I.te fttil-ziau. ln tot acesttimp se lrunulirau pamfletele Si studiile ostile emanciptuii, carc l.slnea la ordinea zilei, faxil irNa a se $ lndeptini"'. A |l btit si tIeaci mai bine dc o jumetate de secol Pentru ca emanciParea cw?ilor sa parn aproapede lmplinire (o putem dat4 ir Ausliia, odal6 cu ronstitulia liberalA dir decembne1867; ln Cermania,odati cu legea din 16 22I

aprilie 1871, care extinde la intregrl Reicli legea, suprimtud ultimele dissininiri, adopiatd de Noddeutschet Bunl tu'1869J'). Dar cnrd emancipareaa parut in fine bcheiatn, lncepuscdeja epocaantisenitismulur. Doua elemenle agavasern defectele inerenre . tacticii emaficipirii progresive. Pe de o pane, multitudinea statelor germane a determrnat dis?aritdli accentuatede la o regiune la alla ln statutul evreilor. Prejudecetile combAtutede legea civ a dintr-un $at slnt men$nute prin lege ll1 statul vecin. Antis€trritii poi denunta lntr-un loc excesul de.liberalism, invocind dincolo arhaismele care subsist{. Pe de alt, parte, mai ales ln Austria, drepturile qi libendtile apar ca "acmdaie" evreilor pdD bunul plac al putedi publice: chiar atunci cind statutul sAuesteln mare mnsuri liberalizat, gupul evreurenfne aributartutelei, cind Fotectoare, clnd a$irara, a administraiiei. In 1900, la Viena, prinarul aniis€mit Karl Lueger exprima cu cinism acest patemalism dintr-o alt4 epoca,proclarnin4 lntr-o formuln deverit, celebd: "Eu sint cel care decidecine este evreu [Wer ein ]un' ist, bestinme ichl".ln timp ce, la polul opus, lmparaul Franz Josef sc erleaz, in Eoteclorul evreilor, considerali ,traatrrr&-ul prin excelenF al Monarhiei, lntr o epoci unde tot raul venea dinspre nalionalita!.In Monarhia austro-ungara, afiinlirca represiunilorcelor mai brutale dmases€inci vie b chiar clipa in care auloritilile l$ etaleazi roleranla. Cu mai pulin de patnzeci de ani inaintea "edictelor de toleranF" ale lui Iosef al trlea, lmprrAbasa MariaTneza ar|ening,ln 1744,sa-i expulzezepe toli evrcii din Praga. Prenn nd (ti oblinind foarte adesca)de la evrei "eulhanasia" identitalii lorrcligioase,9i rcfirzldu-le bn'{i emanciparca integala $i imeniad carele-ar fi uquml fArn lndoiala integrarea, liberalismul german !i auedac a expus progarnul de asimilare imui dublu pericol: evreii eemani {i austrieci au sacrificat mult din identitatea lor pentru a pttrunde ln cultura gelmanr, $i totuli au rtunas condamnalila statutul de Gdstl)olk,"popor oaspete", supus liberului nbitru al poporului g^zdd. Cucerirea lib€rtiFlor ti a egalitatii ln drepturi raminea iluzo.ie, din moment ce ln acela$itimp imagin€a arhaicAa ghettoului evreies€era ltuelinuri de rcsticliile qi disparirifile din legislagil€ ln vigoare. Putem afiinna cA de-a lungul s€colului al XIXlea a existat o rela$e dialectici analogi intre proglamul ale emancipare al femeii conceput de Lumini $i reacfiile artifeministe. Aqklinunq-ul a pus la punct rm vast progra$ de educare a tinerelor fete, ce lrebuia sA gearg, progr€rry inegalit4ile. Dar penau c6 Feze4la sa contfasta cu cea a majoritatii 221

IF h F. *

iF

'fi it

F F

F

&,

r

r h

h !'

F a

I i

i

c€todalte femei, femeia emancipati apare ca o abralie a civilizaliei oloderne,ca o ftrcelcare a legilor naturii. hincipi'rl emanciparii fcmeilor, a clrui sld.biciuneconstain a rationa in tenDenide eg litate a sexelor, adica de a{imilare a rol dlor feminine cu rolurile masculine,este constant pus la Moiala ln numele teoriilor diferenlei es€nfiale,chiar $i a polarit4ii absoiuie dinFe vocalis masculin, ti cea terninina. Progamul "luminat" de emanciparese preleazacu atft mai mult la critica cu cft rrrnlne a$€zatsub semnulunei ralional A! aqa-zisuniv€rsale, irode !i Fondzrorii Au/kkiung pireau ei ln$iqi foafte ln fapt exclusiv mas€ul]tr:.,'. dar r.l].cEnli.ln Anthropologie in pra|n&tisch Ahsichl, Kant relua majoritatea ctitcelor tfsoginiei tradilionale. E&ancipareafemeii de-a lungul secolului al XD({e4 deti precar, ;i adeseapusa sub sernul lntebirii. este insoliu de dczvoltalea artifeminismului. 2 - Feninik te. iulait.tte, moderniate Da.A"dia'lccti. Attkldrrr8-ului" explica dificultalile intlmpinate de cele doua inari progarne de emancipare modeme, emanciparea feneii sj o&anciparea.evrcului, perspeclivApsihologica Si psihanalitica !e ajut, s, relinem un alt aspectesenlialal acesteievolulii, comun$ el desiinului femei ti al eweului i modemitate: tot asa cum a,ltifeminismul oranifesu o crize proimdl a identitilii iodiritului mascutin caft se rcvolt, impolriva leminiDului din cl hsu$, $i tot ata cum criza individuah se dovede$ede {api legaie de o ctiz^ Eener?'li,:z^,a culturii - Si antisemitismul rcFezinta simpiomul mei crize a id€ntitrlii indivizilor $i a mediilor sociale afectatede Aff putea spun€ cA antisemitismul mani{esti prolestul u,nei societali prruse a se ide ifica lnairle de a-l lmpotliva libe.alismului rcn.ga- Iitelectualul antisernit esaeadeseaun fost liberal: el proiecteazd asupra evteului propria "uri de sine" antiliberalL Prototipul andsemilului r.negat al libenlisrnului esteRichard Wagn€r,carc explicd fu eseul siu Ddr ludentan in d Mutik (Iudaisnul tn muzicd),1i 18501"Cind luptamp.nnu erhancipareqevrcilor, luptaft in fond t@i muh pentru un principiu dzctt pentru w caz concret; tot av curn liberulisnul nocnu nu era ^bstr.tct decit un joc al spiritului, nu prca cLntaudtor. din noment ce ne dgban pe ru libertatea poporului, Jdrd a cmoafte poporul, fdrd chiar e dori lireun contact r.sl cu accsta-, tot astfel zelul nostru in seniciul egalitqii ln tuepturi a cvrcilor se hrdnea nai mult dintro idee generald, decit dint-o simpatie

222

reald; oricit turbean ti scrian pentru emancipare'teveilor' tiecarc cohtacl real si act^tca ei ne inspiruo awrsiurLeinwrlunkt'd"" ' Piezentind contextul istoric qi social al "modemitalii vieneze"' am Flttn constatacum cteqtercaeconomice$i demograficl a ca'Pitaleihabshrgic€ a ous Ia qrea I'ncercate doua eiemente fundamentale'ale miclocosrnosukf i;.nez tradirioral. Libelalisinul e€onoinic a zguduit ProsPeritateamicului come4 Si a aftizanatului, ial crahul b rsli din 1873 ptoloaca nulnetoase falimente printre lnlteprindetile mici $ mijlocil niscarea crettin-sociala' care inlocuieqte rapid panidui liberal, l$i lntemei^zi lopulatitatea pe hrpta forma inpotriva "rllarclui capital", iar actst anticaPitalbm cip'li de majoritatca este resimtiti demografici an;Iberalistnului. CreqtereP ausiriaca !i catolicn ca o ameninlare a propriei identit'li' ii mai ales I sunrematiii sate sociale qi culturale. Minorit4ile einice qi lingvistice ocupi' .,i toc t,:t rnai mare. nai ales evreii rasaribni !i cehii' It 1900, aproxirnatie 77. din populaia vienezAvorbe$e ceha;}r arondisnentul 10, unde "coloniz ceha" ;s; de;sebil de ptezenta. propo4ia atinse 20%" "Antislavismuf' gerrnanilordin Ausria se{iezvoltaparalel cu antisemitismulTen3iunile sociale din slnul capitalei reproduc la scara micn codliderc dinte nationali$1i care sffqie Monarhia (ln 1893, Karl Lueger lanscazi' cu ocazia ,rnui discun electoral. fontrulai "An de|enit ilolii iudzo-naghia" rilrr"". :tranie sintezna ralionalismului antiungarli a anlisemitismului ) ln ac€eaqiepoca,807. din vienezi fac pane din confesiuneacatoLcerodlan5l o' maloritate srriviroare,am sPunela o pdhe privire. $i totuli procentolde 20% de necaloiici li se pare clencilm o ptovocare; ei vorb€scdespredecreqlmate ti vestejescateismultimpurilor modemeToale nelinigile mediilor sociale ameninlatede modemizarea€ooionict decad€nla gtuesc t$i !i toate obs€siile tradilionali$ilor care vort'esc de Katl l-ueg'er cu ostzit al lui discus rlerivativ comun: antisemitismul. Un civil al colnufi Atilo! fiibd slatun dezbaterilorparlamentaredespre"Legea p€ntru dalgatrltd'de revelalor oonfesionile e.'reieSti'* este deosebil fu antisemitismul: punct il consdruie de convetg€nF dl ctuo' oreocuDarilor oriund2 twarii: la t@lul dc msip Vi"no sint t^r atitia i,ei nrerum ftrele nerli, dai p{te evei; datcd nargi I4 tedtru, evei; dacd te plinbi pc Rini*raI3e, iar evrei; dacd ihtri in Stadtpark' diu rtou elreii dacd nqrSi Ia dacd te dtrci Ia ha! evei; daca ergi Ia wri'rersitate avreicoice"t. "u,ei: Nu sttitldm prin wmare hzp, hep' r€P tstrigitul de ralictc al adis€mi$lot g"rln-i''], Lt nici nu puleh adlnirc ca toli creltinii sd f. oprihali ti ih

223

7

locul |echiului imperiu cregtin al Austriei sd se lntemeiezeun nou regat al Palestinei. Iatd in ce constd motiwlia antisenitiffiului. Nu uru ta adrcs7 indirizilot, nici ura inpotriva nicutui sdrac. Nu, Domnilor deputali, ^rreu carc e snilre{teqi caft se aJld noi nu ri4im wd decit pentru huele capiklL, in niinile eyreilor"". Fantasmeiculturii "feminizate", carel ingrozeape Weininger $i-l tnctnra pe Croddeck sau pe un Otto Gross, li corespundef,ntasma cukurii ti a societilii "evreizate", unul diDrre locurile cornnne ale Kulturkritik antiliberale din ultimul sfert al secolului al Xx-lea. La Weininger insu$i ($i la pnncipalul siu admirator, Karl Kraus), la pr€cusorii ideologici ai Weltanschauung-.rluinzzist (HoustonStewanChamberlain,Adolf JosefLanz von I iehenfels.Altred Roqnhergr.si in discurs;lmaJoriratii per\onatirdtitul rcprezentadveale mitcirii fa.scisre,cele doun t€me sinl srins tegated_in Der Mrthos der 20 lahrhunderr.r al luj Rosenberg,haosul raselor crre permite evreilor sa subminezeyalt'ul g€rmanic prin rnetodeiecete mai diverse si haosul sexelor care provoaca anarhia roludlor feminin ai masculin stnr aFzate ln paralel. "O'huleli ttopdind pe furi[, cu incdlldri lustruite { ciorapi ma!, acoperili de bfildri {i de inele deliate, Jardali cu albalttu ta ochi $i cu rc{ sub nas ', ia1r, dupi Alfred Ros€nberg.srar€ade b.srardizarqti care a cezut Germania modemi- Emanciparea eu€ilor (care or.avege rasa germanica) $i emancipareafemeii (care submineazavidliiaiea birbatilor) intruchipeaz{ cele douamari cau?€ale decadenlei". 3 Eyreii , feneile {i antitehilii in yiziunealui Schnitzler O temn cenrralAa operei dramarice!i nararivea lui Aihur Schnitzlereste locmai paralela stabitta de vicisirudinile emrncipirii, pdn p'omisiunile, cont adicliile $i deziluziile sale, tmre evrei Si femei in modemirare. ''lmagistica vienezt'- a lui Schnitzlerne prezin.i principaletemodalit4i ale femitit4ii burgheze de la lnceputul secolului: femeia integraln (fnira de farnilie bunn, mama virruoas6),fata bArrtnr, Iibertina, prostiruala, mondena. "femeia fatalA", Iemeia copil seducatoare(da.! .irle MAdel), isr.i.:... t:t,.:,t., "eliberatd"". ExemPlelede emancipare femininareuffa ii,r,r,r,,: i fr,l!:;:..r,.', ., . .. i. tn acests€nspe Matcolinadin J'.!cv,f..i r.,i,:',', ..r t).:t,,!::t,r: ttt f.it\,11 famecul !i spiritul cr o ,ii,1, *).r;ii: iiInf. ii jr i:;::t :tt,r:,r ti i;i i iirdt,,: culturearririir;i :: f-ii,rtrl':.:.ierljrn.j 3 ,{!!j,iinfii iilt1,r1rr. .- !!.tr,.ai,niiri alls:ir,crn.ll,{ hirri ril ,:iclrri:il1rJi:t s;,,!)j r{iv{:stl3, 13iu,..itrilit L i.tu ).24

ideal de emanoipae fiiri lndoiale un asemenea lea italian susereaza -f 'd il", irealiz$il ln $ena anilor ie00 Majoriraleacelodet'te . i"-rJ, de stereotPtrriledic|atede convenie4elesocide' J*-" i"-"t. ",J" ' ",; divina nige rnarginaleanare si Ffrlnte' dePresiveei ;;;;""" constituiecelllah "tYff,ii""."t,", codruntaticu antisemitismul' piesa li'relleclilor lui schntuzler'ln t *;il;;;-"t;;alilor "r*tlali, p-,",1", Ai nn",,l' ilor2l va merge.el mri dePaneh denunlarJ rnrginrndLn sorde afacereDreytustansnusa m'diul rca4iile e\teieEt' ^.il*rnr,1.*,r"', neaic^t vienez.Schnitzlernu se mutumelte sl atatizeze I delcrrnind menlal ,at.! de an,rs.mrlisan.cr detnonleart li me{anismul 'are sa aqione?eca un ant isem itNu\ ela kxt r d' ." " " * '. *"sca: i ir " .1,' . " c,.rl ;e'te deosehirde tFvelatoare caci n Li.,, ,:i"""i."."*r "'/'a 8ds.el,t'in, ! di'dulut ?'r dcl''ltto klnit'l'r tini cate ttrntaRd Mt " c?to'tallt ot u, t"t MrhDtutdt orcto " ' rluhd'j1rd t1t"'u'rut n",i "utlu;

"'"J;i:::ff;i".t*'

sc s portno seriede umli,i: i"l timpurconcertutui

$ socialr de poziliasade inleriorirateculLurala tio.'1t..-:'ienr salii dc vestiarul "rr."r.t" puncr rn pune la rt brurar' sar, de rei,rl ["]'. pamrnsc ']'':.;.ir-. concei: usrurroarerananarrrsia'apentruun soldalin unrlorm'r' d€ ur! cas&i sale proiesionale-cum sa spele "aftontul" adus ..iri-.".-.r ptetinde' condife este prea wlgdr' pentu a'i putea ^at"** " "m arme? Militarul "dezonorat'' ar netmi oare s6-9i F ia capat otin "",i"iu.tiu criza de con$iin1a tagi-comica il determin' Pe Gusl st-E ii.J** "Lr]ii ,** decerliilede 'decldsa!social : uial mic tunclionarPensioflal drn lipsad( z€sre' sndiile -[* ;;.;;itt ;,'t" sl";.,*. o 'ora s'eu de marirar almala' ln care I a delerminat si intre ralate -_'p"-"t*t*f ate llonologului interior al lqi Gusil se lfirbulzesc viziwi trtisogin disFel glndd de acdrnate'r' ir femei .*p'"Lei ..ri "ir*i.^a" *.i temeipna ugoaredtr' m 'onttaPndere anirnireaferici!'ft" [ cazarmd ".1'* unei nriclenii \itrle. far, indoilla homoseluale'dln dormrlmul dF inrclinutl modrsti cu o cu leSarura l"',1". *"rru'*1. |
125

t

',i ii

;

n a li I

Senlimentul e$€cului social este insofir, ln cazul locorenentuluiCusrl, de o criz6 a identitrlii masculine,iar aceastaalunectrspontanspreanrisemitism_ "Analiza cea mai nua4ate ;i cea mai subtili a crizei de idenlilare a evreilor vienezi asimilali esre condensatelrl romanul Del WeB ins Frcie {1908), al cdrui titlu a fosr transfonnat in editia ftancezd h Vienne au crepuscule, de$i SchniEler punea accentul pe ideea eliberarii rataie, a emancipirii avortate: "Drumul libenitii". S.mlrrecule frl revista principalete tipuri de reaclie ale eweiloi la anrisemirisrnulmodem": doctorul Srauber. deputatsocial-democratinsulral public de antisemili, alegeexitul Sip&iseqte Viena pentru a s€ stabili ?n stiAin6tare$i a,ti cominua acolo cerceririle medicale. Opulentul indusrriasSalomonEhr€nbergs a raliat cauzei sionisre, culrivA din instinct de pfovocareacceniulidii g seprelace ca ar dori s, ptece ln Palestina(rtuninind lnsr la Viena), ln timp ce sotia g fiica lui Else inae[in un 6alonmond€npe Rirsrrale, iai liul lui Oskar se agafd,vistud sa uir cn esteevrer, de prietenii sei apa4inind auritului tinerer neevreiescyienez. ThereseGolowski a devenit miliranta socialdemocrafi qi g-a sadificat ferichea de femeie pe altarul exigenjelor polilice. Leo Colowski esre g ei social-democrat,dar mai mult sionist. BAtrfuulmuzicianEissler a oompusarii de vals carc irec drept chinresenlaspiritului vienez. Scriitorul Heiffich Bermann(ln care majoriiatea contemporanilorvad un dublu atnobiografic at romancierului lnsuli) sufera din gleu din cauza anrisemirismuluiambiani, plii la a ceda intermitent aceleiSelbsthal."trij de sine e\.reieq1i";nu simte totu{i nici o atracfie pentru sionism,ii estede acord ca Viena Si Ausrria slnl singuralte.rnat de carese simte legat. Nici unul dintre evreii descriqi de Schnirzler cu compreh€nsiuneSi simpatienu ofera vreo solulie satisfacaioare"chesriunii evreie$ti". Romanul nu lransmitenici un'mesaj", cu exceptiacoD;riinFi conradicliilor !i a insuficienFlor reaqiilor evreilor asimilali fatA de sndsemitism.Schnitziernu indicn nici o ie$irc,impresiafnata frind ula pesirnisu_CauzaA4&Arurg,utui, singuraln careSchnitzlera crezutcu sincerirateu,paredis?ente. Un aspect al romanului merita sA fie subliniat din punctul nosru de vedere: puerea in parr.lel a crizei ideftitafii evreietli ;j a e$ecului relatiei amoroasedintse Georg von Wergenthjn{i Anna Rosner Aristoffarut c€org von Wergenthin incarneazd,prin e{ecul sru personrt, mai multe figuri ale decadenlei: declinul Austriei (este fiul unui dipldmat de rang iralt g neputinla sa de a asumamo$€nirea familiali simbolizeazedemisia elitelor Monarhiei); criza crcaliei aftistice (de$i compozitor indragostir de o con-

d"':^il."r,i$" *ffi x':#:iitri*?ffi vJ*#{fu L:niTft%":'c;# ;*ft':"',ffl'*'l{:nff

f"#riff:#x *:.1-[--i+[1

Hhlil': *#-T[+ft nT-:"*ry:h'',u$i'ft ^x.".T.l"JlilJi**;*"*lv^*:lh;':':ill"il'

i;[riinl:Wm:*P

,*nfef tlf'ntrt:f,**o {awiiii;ii':"j

",-rr":i/rn:ii:f n,','r"r'l:r: .mitxr,,*;*i';#.rfu

W::ffi'ritrr:'i::'t 22',1

226

1-

,fl r,?ccnzl"'6.ln dspursul 6au,Anhur Schnitzlerjusiifice construcia romanului Frntr-o irnperioasl necesirareinrerioara: .Lrcrind, sinqeam ai ovean xd ajung la a.?st re-uhat: dat nu am puut ti ni.t nu an ttd _ sa rui dztwn z dz la e1"". O n€cesitate de acela$i ordin, dictara lrlsa de o situalie islorica si de reflexuf ci m liFrarura. psihotogie.Kuhukr it $i litosofie. ne au indrepl,alil 66 considerdtr 'lriunghiul masculiny'feminiry'iudaic"ca De o sFucn;a +€cifi.6 a modemigfiivieftze.

I

PARTEA A PATRA

CRIZELETDENTAATIIEVREIESTI

t

t

'lg I

i s

J

22E

10 Situatiaintelectualilorewei vienezi asimilali ''A G ntetoPa Lsupru itknutdlit ?vr'ic;ti .ln' seanra 'a o-[r pterdu tleia Da' in\eamnd.t' 'd

i,io-,*ii,, r" l. ahntnie'iaLtu

ntrebaritc

a'upra ei Inttt a, et deja ti o' c r it'c'i t? contu' reaza linita, iminsa P'?,tn o tirnd !?apana l' tu' tre iuJt,'n,tl oleilot n..id?ntah 1( @ reazd si sc equne Elnm f iueJLEvN4s I \ - Asimilarc,&nwrsiune, libetulistll

L'-5:lxTl:#Jl'1 "TtH,:'"il ff ;; ;1'.: :''iill;.'ffi ,^ 3;:i initiarilereti rorerale in ts4a' E'ou rcruri ;:";i;.';;;

#":iH:e:flJ5.:; x.';;;:jnn'il:: ijn'L'lr,lli: j:ffi lH :..":lil':fr v:::iJ;*1;j;:*'*:'-*,T,,"#:"1;'l ;";;;, .*"-;*',"r .:i:lf *Fi;

f*f",tr*X; iJ-fJ? c?doliciroiaoren

:#,ffi.:5 il'""J*i#'*';'T,i"#3u^ -*n

:**:ir"*l*:n1:Yt"ils:fi*trffi ";#fi:""11*'" -

o**,

i.,

""ii

-*

ewei6{i a sa li araleroadele:ld viena asirnilarea

*:*1":::l*:'*':;";5"J;.Hil";',Ir:*1"1;:"'':H .;;;;*.sei

eiigenleso'iale pentru' rac€cdicra m.tcatn)'

;'''lt*"m;'#"*:[ ir,ih:;;,::;,ir*":l H;',"

231

rlt l{,

ds

if

al convea4ilol nu ale Monarhiei, chiar $i decft ia B€rlinr' D" numarul total De aidel' doar al evreilortotal a"pal ti"ioa"*'fOq" din numarul '" opla Dentru Un "fen iumitdle d$tre contenili de\'neau 'atolci careti inrele!tualai frec\enla (oo!une de;rbir de lrinrre i-,"""t'i". un a la'e ursa lara evreras'a commrrarea a. z Parai i^"'-l-"" ^.,r.i"..1" conlesiunerila r;minea t ir alr 'ten '(rd .ilnDr.Ini. "**l''l erau fira indoiali cele rnai numeroaseln mediile ii,'**r";tle i""";l,"r*i. rnod 'J*ei"""'il *t'r''.eheze;. din cnntr4 ele se pioduceau doar ln e-i.ce ional printre Os4dler' evreiroraslnilatidin foncr ile rede'e 'ulrural ev'eul ir'*^"pU" .li"rr"r"*, * e\ "Tauiu(k" ftirrnttulni tlamfler de Fritz wittles')' *""".iii, (care se converuse treceadtepl o figura p'4in glorioasa in l9i3' Kad Kraus acela$lemeni ca ln "renesdli" pe la catolicii.r la 8 apriiie1911)li vestejea cu 'dkruisrd'J comun nimic are el' rru 'ioismrl ' lor' scria *','**U, ti viitar ti un' la cu acioneart "" Nret'tic"ure stndul i.i*r" at "o"u"'tiiut secrer Ll cNnrul inteteBea Ktauc ,"on..t" s3,uq,'t- " unu' c dcl'rur Fd'Atl sale/r" rc'i'Ler sensul Dropriuet, cm dade,uneori de ?ncalclnd tace'e' sub Ractul ' i,-J i.urilr, ru; trecuse propria conversiune tansparen$ care'l lega de ciriroti. o Pentru-evrei, ca ii pentru lntreaga Monarhie' ani 1848 reprezenlase (singura medicini in studenlii cotiturn i$orici. Intelecrualii evrei' indeosebi jucasera un rol de Iifiein universitari accesibitaevreilor inainG de 1848)' Adolt Fischhof Vien' de Ia retolqrona'e Drim, mirime $ evenimentele prni la moane va r'mine Irrlelara Si cons;ruiellgura lor ,1316-1gu31 cicr rncomod s:rrimol un JJ ausrirc $ramolul legendaial liberalsrnului nu se liberal clubul care perioade tn et.* q;i"fonnutor tnflacitat intr-o Cele burghezii' "ru marii mai glndea deci't cum sa apere cu clnrsm 'Itereseie *"ol;!onara de {tupi rnanie 1848 scoseser'la iveali r*i a" "gi "1;" "rt"'i antisemitismul tuncitorilor ti mic-burghezilor' ctuora Ie disPl6cea.reven Sra dicareaesatlatij dreFrurito!-caci se l(meaude clncurentanr'senaSrror Venernich a-l sprijmi de Pe romercioililotevrei li a(uzaufinantaeueiasca (tm neicrtrrag-;l avuseserotuEi rigazul de a vota suprimareaJxdtnstewr. cu israeliti comunitalea oozitul ireiesc)- Conslitulia din 1849 recunoslea 'Jeonui deoline. dar Franz Josef o abrogas€tucn din 1851' iar vremea aiscnminUtor paru"e gatasareinceapd. (razboiul di'l OA",a p'i-"r" air-r,ati militare ale Monarhiei,ln 1859' polidc€' liberalismul conc€siuni la care obligasereputerea Italia, Solferino),

1

ti*ffi*:ti;*,,g*# 'x)*.#:';1.;:l"i#1"1t;rL,;.JJ"'.'"1. IF

F

d:

:Xtru*ii*t:-' #';;*"'".q* n::H'rtnli:'':+illll-qrl*Hnr -''"*"r ;f*l* ;ii

l*,

i!5,

x*ti:i'.m'il#'#r:[T#Hffi mrill;lll""i1:l"Hlli, p-na iii'i""p"^*i",.."*y"rzhcupat'uzni

rf .$ ffi ir'

"Tt:L;; tlj:Y.{:,#r$j'rr$*H:',fr:"";*t'# ,ii til

ju*;:ill',,;r,*,;:i ffi*'^m**ii f ::i:i;l,r:tfl::("::X't!:'1t?:1.'frlf''{' l.

.fr

il

frtr*tri;kry;fl' '#llH#1rrffii".Tffi I#xa4$ffi

,11 !

consrituiau,inlpiniai"rff:n:Sff* care "'*i""'' "-"ti.n,ii.,r"i iuiaismului, ri insisraasuptaaspecrelotedu(

I

l

**?fi*t*'"*r,P;:f+r;*"

idealului l;b.:iil-

ralii-r!,i:!rr:r;'r j L!;!ri! ri!i'.

i!'1 lt ;; rer)rosau.il

ji maj lllulie reacltoreazA cr irr.a nrLrltr\ rnqqrrlrriirill ii!13Jr:Ljse.ijtjsnntur. rritciri sax dest;niil de.]3 pi.tn:, Fui{:r.rara rr lrLaiirlirilrl vigoare inlercseleevft,iioi la vienr ii ir /ruriia: de rxcrnpl lrl'nul unui cadie]' popularrienez iiloridrdorl). Jr$':i Llinuol Ei'].r. iriertn 1E8l in llenrrFar { . d ! r elu, - r " : -l " ri tt:ct t ,.h, W..:h!n!cht ;l! t1 itt:r\eie|1)r i, ilJ,i,r.r!rl]l.L:.ii tei:t:s(:k Lltlt()nuin 1&8(l Sa! co eniiann, Sjg,m l M,y(1, ,r'rl riril- rtira.cfii xcesrej "Ijriuni aurtftr'israrlilc", .16r notc;i:lt ii! r'e'r!,riiir salr. 'i)ilayn .'r dele,bgr. t:ii eratu erreu. Lttr it tlt..nt &,srx14' ,La tbilEu !:i !i( g.:eatni nepkicuti. dzstope*. ". l:t!1.lit^dt! I:'t!;u:e,!:,11.r,l,1r s. in1f,orrir.n .u vl()ienlt iniliadvelor iL'i Jaiei Snruel ltlr.jr. ,:rc .efrj?enr,u in .rpinin sa o rovocdr. periculoasi ia adrer,n[ser[1jin:] i, c.!o iirir.l..orisiderr rrxi aoi] sa s. acomodez. cri :-ue1t3.,?l .;:rii ijriti:r.r:Dtj:ni ir,t!-irtx, elre adevrral. muhe adafn&i. Dx' aircerer i.ln:Jslira1r,-,ii! s,:oara i.r.alii rLlnfir,ji.Jiiie urei lsemcnea t,olilj.; irhern:c: ll,ti.Ltof !.;i Jar!.ria iii|e.lol al loan. irnpofanici b;irri l,i.Crr-ili.,lrr.,1r.rrr;t !i ii,:'lri, al cclrhetuiui dijfclof d I rroeltt isthe K uit usy l.,.rrti;rsi. tln .r.rd;t .olsiilerat'il rsuv.muiui "F,?{i.tr, Ffist. chial ti nlrnri,ltrl .lml a.esb. .lii; rirr,rAl.ierrsc. .fdir incurajas€, IJog.amurile anil,errne .lin Ru3ir- (l.nilxJral .n i .anrar;e indignar, ! naionaliiril.]r .ar*i ti ! rnrni..i;l,r;, f rssj|; 5 ! vdznr .onsrrtns si demisionere lli 1{l{,6 .in e !pl,n!,1'ilirn1i1. exle in corl',rnitarc^ evreii}scA

2 - Nafbwliul!.

E n.&j1|i, n3r'ncli.t?t .r, t ktst.

'Iradili3 aostria.a n lil'{aiiin1xlri nFrl.;! iil1tr. na ijs o potitici a gormaniui.ii $i a cerrrftLlirir_:lur. B, *rplcat: niiarila dbiec.lvi dirtue evrcii asnnihfi, corFideratr .:\ ' ttd,ttti,aLi.prh ..;,:tle'4n , ti auslro germani. Dar clubul Liberal vtghe: c rinric a;: llu IJiiat{ .rcrfirrxa rcp{italia sa de "complezenlA f,t1r:de evrci", iar oporifir sa iali de an&sen iisn prrea des€a lir dA". Coniradiclia pernltne la d;nn'e ur! dJ!flrrs -pluralist" 9i rcaiiratea unei polilici favorabiie n]inoiulii .iirigrilLir.. ir di:rrimenrrl radonaiirdlilor provinciale conlribuise ndlt l, i:dliirsee, eleriorali a libcralismutui. Or, tn marea lor 1najorilate. evreii din Cisleirania rcceptau.a pe o eviderg s periorihler culnralA Si pclili.i n terrariiio. dia Ansria Jetlinek declara in 1877, Irrn indoiali p.ea dir.(jlr "frlcii atl I alihitate d!:6ebttd lafi de naliondlittit.a gegnrl|, ei ih.lirii paa . .\tt.fl.i? t]lerd:iatd pe un Butertl

234

Dutetnn t ,eattalLa' lutinrru.nt u'n,lgu

i lrr ir'1
i:-"i li:';,i'",!,ii|"'iffi :t;:1,. ;:t:;"i.-T:il*" ':,: ": "ij:,:,:i:'i;il;:::;'i^i,,::'.i:;i;-'::,,'

I 1,.'.i'-i'1.':*'J:, lxr:l J*:''::",:ii:':i,::i; ;#: 1i,l'1,,'.1il':J$:;:: :'*k";;"r'l*l "Ol,i-".r"U,s,-;. "':::lii;:".:",lL dezbatrea Dar \ar erreilor'' In r88' rnmrrl '""sacra-

#*,r,,ll*1.:'-*ni"il:l':H.H'Jl,li,J';:" ':"";

ffi"*.'hil"*'.*::lt:u:1'jtr"ii"'Ll;: ffii'j;'J";ii'tt"l*"1,]'""I.11T-X"14*":Y)X!;; i!,T!.;,ii, r,"p*i':'" ;;i,,"J"J l;i*1t",:'.;*'1i::lliil|'::1':fj:'.li$;i; "",r"r *'r*-'rr ca.e *i""tii,

Fedideau " "'"T;fi:**:#,i'*,fi:

oh,isn vosn, !'eun :*:'111??ffiliJ$3i::fiil:"[i"i'"' '"are ln priuJ4a ' pzitie ia sa nunrar ac ir,tetedltati !i de rlnireriilltri evrei prielen r,;sa scrisoa'es'ri$a ln J894 {te Jose{Breuer' ttl ce revelatoare es'e ""t"Lctr. ii*rr..,f r*"i, * *ac1ie ia o :hemar: a radimah

lJ*niuJi

rh::"9':;m"m:,':t"':3;.,y t ""

gentejutltticus'i' ldeea sionisd rct_.'rlnul'ii hlodifrce termcnii disculiei 3 - Evreii ti ctdtuld viefte-n

"ffi :,[':{'H$H""i,,l;";1,$ T:, ",#'"*ii"f F;Hil:,.H:H:*#i::i.!:{l:i1:*il,T1; ai si if,T:fi,f iT#lt#^l'i' Ii,i;;;,;;,;.';*";in,880' i?,t

cArd prift directm a fost TheodorHerztlG, fosnrl qef al serviciului economic dE l^ Neuz Freie P.eJ.re. Burghezia evreiascase reqmosteahsa lD lr'rre Freie Presse. Stefan Zweig povesre$recom a fost primit, ca tinar poer, de Th€odo. Herzl, 9eful ser.,,iciuluilirerar al acestuicotidl?ft, ct era oracolul pdrinlilor,rEi fi ldcayl capetelorincoronatecu un nir tnyptit J...].Iat u ta wnzlor la Viena nu exista declt ul sinqur cotidian de yind mA m., Nejoe Ftcie Prcsse,care, prin linuta M distinsd,preocupdrile cultwale {i prestieiul politic , ocupa tn nnna ia antta-ungard corn.tceLtgiloc ca "f]trnesin lwnca dnglo-tuond, rau LETempsin Fruntaa. Cel mai lndlrjir adversarintelectual al lui Moritz Beneditl a fosl Karl Krau8, tare pirisis€ ly'ele Fr€i? Pr€i.r€ pentru a-ti lntemeia propda revisrr, Die Fackel. Retoic^ pompoasaa lui Moritz Benedik {i a rcdactorilor sti se preta la satki, Atu-atft de pulin mascaneputinlaideologiei lib€rale de a face fata problemelor coflempomne.Acest discru.s,a'a,zis umadsi $i universalist, ascundea fapt opinii favorabile mediilor diriguitoare 9i minoritrlii germane. -de In ceie din urmA, ii rimpul $zboiului din 1914-1918,MoriE B€nedibtijumalul slu s.ausituarin primelerindudale parriduluioilitarisr. fidel alianteicu R€tc, ul serman. Celslahretugiuai evreilorno$algiciai Uberalismului. dupac9 acestaa foe indepiiat de la putere,se ana in Aildx,g g in auriliandsaup;vitegiala$a, conceputi ca substitul laic al rcligiei, ca sursd a valorilor umane. RingstrarSercprczefia pentrugeneralialibetah un soi de muzeuin aer liba al patrimoniului artisric, destinat s{ educ€ popoarele. Bwghezia evreiasct ded€a ctr ara (cel pufin ada patronati de academii) era in mAsurAsi confime teufita astrnll^ti. "Oriundz tnerqe.trd, scrie Stefan Zweig in memoriile sale, "au:ze4maduUii discuttnddewe Opefi sauBurgtheater.Nu nututmu pri,t,e pdstunileinoc.nte.spte d.eusehire d. jocul d. cd4r sau d? Cu luciditatea care i face orbirea cu atit mai p€nib e, Weininger are o rntuilie corect,, cind scrie ca evrcii par delsebit de dorali pedru ziarisdca (atribuie 'dcest talent unei ettreme adaptab;litdli, asemindtoare cu cea a leneii, unei incapacitdli dErefie4ie adenticd ti ori9in4ld'a). Ate &eplire Ai clnd observi dominaliAeueilst ln .!lw^ ("cwn nu sc nai in inplaxe de pe t)rethe.tregelui Eerodes""). Capitroltrldesfne evrci, hrAnit cu o asemenea clarvizime, devine mai tulbura&r de-cftorice libele .otisemiti obi$nuit," Geislnm Scholemremarcaln legnturi cu Kurt Tucholsky'ci privirea acelei Selbsthal3a{l'tl]naiudaismului modem rrn€ltc cu rnult mai multi cruzime de€h cer a anrisernirismuluiconventional.

236

ffili.TL'HryHl! ;l$:fl:Tlil'"Jiil .-?'#,il;TT "ffi;Tl,x::'i:ll': 'H:Ii'i"i,:;T"fl [I*',i""il",-;rutrl*:"fl

illiii:iT;lli: il;l,m'{*'lt':**r;""J'L:JT"}ffi ,*crr-?r,a" i"'L"***"n

inJuml anilor 190030qodin elevi' reprezenlau un*..tmii I II $ IX acesr popr atie ei'reiascd* rn-" densiut de

a**ula."p".*.{::, i."L"i-.. Ty*: flK"'iflg; *p.ff|ffj:, numit "Leopoldstadt cartierulLri bazul ^(aron(

xl1"-,1;Hll3,ll ff,m'if *x,:m::Ui..111" t.,m*l ff

#'r*,';n,r*uruia3i;1;1gg;.

iumat;te din studenfii de la medicin' din Uni\

,'T,'"ii"ff #':Ji""; $;:**rilt"y't.,m:':i:ix*"::#'ffi lril.f'T:li."Ti :*tltii{;*',9:;'t'i"';;"';:'ff culruraledat rrindniYelurlor de ro'marie\(orari ;il*;;;:; fi;l;i de zrdreti dar ti un segmenlesenuaiar publiculuilcrlitori si universitara. er') la4i. specutoriae ralru. amalonde muzica' II ni'tzscttean I Tineretd eveu pan|ermanic, wagneristti

(Eicasi.mare) evreiasci Burehezia

T #:'frr;?t""3:Lt:"",H1 oniversitate oentru a_i ajuta sA doblndeasci

in*siarc:,.Hf k-arn saranht i'i"i. * ?.ia"-"itu.."r'. :'fffi "T:"Sll liberalr cri"r ce modeme ln!€legem lesnede i"riri"a.

al,"ritit"t

'tn juul-anLlor g""eralia care atitgea vtuia uniY€rsitffi

" ;;;;il;;;^-ilP*:l:"1liil#l,%i';::,i::;i'I',tff;) fi L€l ''cerculuilui Pcmersrorfer" a asocraFer ti

I #";:::lni;;l'?#'ft *i's*ixt#'Yx*rl"x:mff

i'T #rffi"xfi:ffi 1"il#'"';.#H.# ;':lffi "ffiffi 737

dinae putinii ne-evrei din grui,), Victor Adler, Heinrich Friedjung Ace$i rincri nu se mai mul$rmesccu ideolo8ia libctalA pe cnte o cohsidefl prea individualisrd, prea indrferet$ la Foblemele sociale, ptea co$mopolita $i lrea tranai rationalisli. Ei simpaiizeazacu mi|carea sociallstA, nfliteazA pentru nalionaiisDrul g€rman qi impot iva poliricij habshurgicc, $ apari "ooile valori"r nAttm, patrir. ar'.a,norramitolo8iB ti yol,t-ul constituib idciie de fo4a ale rnilcArii lor, care seplaseazi subs€fimultu{ NietzscbeSi Wagnet C€.cul lui Pemersiorfer devine. ln Universllatea alln Vieha, tuclcul idele€tuai al lui &.reve.ein .let deutschenStuilenien,fondatfltu 1871,tl cdrc dobtide$e ln scufl timp o influentl considcrabilA.Prinh. rttrdcnl crie frelvefieaz.a discu$ile $i al€zbatetilepublice alc cetcultd, s. mtnrri Sleg-. friod Lipiner (celebru prin corespondenlaisacu llict"sche, aPol cu Wagncr, ! intilnind pe cele riouagenit, Richard von Krafift", viitond fondatoratrGrzral /'/rd r"Liga Gtaatului , . dar$i muzi,ienii Gusla!VaI €r SiHugoWotf iateve.cir det deuts'h.n Stud?nlenWierr 6e trmatcl Pri .cxallstea pairfeananismului-a ni"lz.cheanismuluiql wsgnctianlsrlului bth arlst mor-i' 11 arrapenflrlrcder.a autorirltilo, universirate.h 18?6. fllosot l Franzli"nr:oa e(.r br\itrl sa tina o conterinli ta cercullul Potn.rsorfe_r. din Vienain lanuarie1874' Brentanoiusesenumil profesorta Universharea Dl incama o orientare ml;onalisls 9i $iinliflca a lilosoflei, la opirsxl ndilof cnrente nietzsrheene.Intervenlia sa pe reme '"in cc rnod $l Itsi filosoni amprentaasupraprorriei epoci?"! frcea aFella r4juttea ppbli.Ului $i lhcerca s{ s brnineze ru|lriul€a pinditorului la lncdi, Nielzrrhe. euvintel€ sale ponderate nu !u re tit sa calneze spidrel€ shdenlilor de lB I'zsewreih $l asoeialia a fost ln cele din ulma dizolvatl in d€.€tnkie 1878, s b acuzade "malinatiuni subvetsive"si de lncllctre a ordinn publice. Multi didfe redhii alitud d C€orEvfq lSh6hetet' membriar aso.ialiei .teau sd se regas€asca cu oc^zia inremeieriilui n euts.hev?tkspa ei\i a tE&drr{i'#ollsibulot do la Lin? ,l8c? | al affstuiparildanrilihenl.pmgernrtfr ij popdist. Lr acea vreme, Schitne.ernu era lnci ur d$i9€11l*dedara1-h Yi.na; eruptia antisemitismuluipolitic se situeazi la inep{tul atilor 1880.Adeastd va ras{rma stategiil. indiyidual€ ale evt€i16 asirnilali. Itbda cetcuhi hd Pemerstorfersi a ksewrcin deurschtt Saudc$cnltLN &r',o'l5ijeatA cL noua genera(iea cvrcilor vieoezi, cta care atingeavlsta dc dou6zeti de ani in jurul anilor 1880. sc siinlea spontaninclinaii sitrc nafionali6rnulSctman' spreNietasohe9i Wagner.Inceptrd cu anii 1880,andsemitisul, cate avea5[ denatueze in mod iraveNibil ideologi.apsq8Drmanicas tdntdtll culrorde ii

' v[ri-- '

.

pa eYlei. s{-li ftrieiulea'"ici' cu sa|] fari voie' a v/)ilrl$i, li va obiigr a sorial Llii sc vo' Jrcnt" spte n'irtdiea "loluljuarl . ',.,*. i*"rltr*i "

#?l'T,i'ljtr; IJ'ji'il;,llii: ::,t*n::':::*:lx**:li.Til,ll

:#;;";.;;;*d, . rureo.i dscm^dz'o' sille evreiarcq'ln fine' '3llii '/or l'4erca s:-ti de ifii""n", saant,o\, 'lra unei '*l*" i,",1 sub iam$ unei reilierj nld;tidnatisre li a *ai"* 'auidn sr,breci;!c, unu;noueJlLilihrui'arlur$t

aettrn(: 2 - Rddicinlle anlijfnL;tisi\ului '1"irr:i "rr rori nr&irr .url.emrti:,ul arsL:a' rrdlirinna: ' i l],€ Ia panflclele aristocrarir" 1i rnai aiei u,*"ii""-^r"tlf"a"i.-t! 'lPricaltErr ' J,.r:t."\r'r!: Auiu' rtarr"! *" 1'' I"-ii;7';;t,;;^;,t '^.,, irrci Dec;efl l' !r ar"lrrrui fi tci e\- l{u si Brunner "i,i-"i,,"*^t'r.,, nr i$43dc s'rbanian uoii-;r&n5, lnt€treial

li"*iiit",", ii"'r, .i*

."

cr-raniil8i]0" s'riefle c'toli'e *rierruiesi:irrcepind

-t Ele aliii jarLtl anlise ilismului l:ezenr in xnele tmllrl{csc""rir"t"lt" ""pi"trAr'p.r"la'e, li alineate^a{' n''/roz'iie eciezicsrict'ite'spt "ii.,irJ,r r'i'o.i"i rree'in c,ftensa;l$:,,::il:i:1,::',fl"1"; "''*

"oibe, t "o*" Liebe.2(N0l.lhrc Judentumqnd Chrisle

'x-,iotit"t, h at ati ae aa"t tti,i", PIIM 't1tt't a tt't Dtqn:et fi '8 b' ';ili; Hitt'r'' G'nera calt c,tu'| dusL'rt"' l, ;;,,t;;"t"* ^r'itt (a'airnati dc iino. Ltori"irmu! sociai ;i 'apiraiis'nlul "$lbate{" ti**J" arsr nent'ile antisr$ite ;;;A;;,-'G;; a g ?.ir*\tl $b', v atctulndJ

*',Hffi""rrfi"'

.

nalional;uli i:riiror c\n'i to!iu"'iJu n4iorrairuliii:

pane a ungara in ao.inn,i. tnu.* g.*aJli !' Cltrei{snta "lldlt' a antis€mitismulir Monarhiei) coqstituie o llta componenta'uadilionrtn o scrie

il xlx-lea ssadaet il;;;-. ilil;epind cuofirgilulsecolului "mopoliticean'tsamiie miwnrilo{ a" Foi' expiictudemcrgenta a c'rui canera' "t"rnJn" a lui ccors '/onsofidnetcr' pansern"attici l*ii;f-!"lfiae" lrt Atrsria idei ml,n.6 se soldrd?6€u un etec oar Lt-re poputati/ed'/A dlei Fnidul 're$n soc'al Liit *i* a" o liolen$ neobbnunr si mat erproabr pulitici rd' barhd4r a. r*f r-*e.'. unul dintrelriinil *;;"i 'u purErn a cuc'rue de ca insltunenl dEliberal --Crlalrsrde lsSogiaarti3enlti r cortuitnlr flrr iJorogtsfica r grr4s!i! ernttot vicmzi

#t"il*i;-bGs"t;;horoh;i

& ;i. lft cstilret€ s:'!D'"€' a tn$etii * XS

i. t

I

concurentaevreiascaln 1857,se lnregistraula Viena 6.217 evrei oficiat inregistrati (2,16% din populatia !otali). De clnd e\,reii beneficiau de Iibertatea de circulalie $ de stabilire pe teritoriul Monarhiei, imigratia 72.588evreivienezi(10,067.), crcscuse rapidla Viena.ln 1880sclnreeistrau 1900, 175.318 tu 1910.Totuqiar fi sreairsa ii 1890,118.495,146.926in la cauza la lntle imigragia evreiasci $i efe.t stabilim o legAtura de curind ci antisemitismul i-a facut pe artisemilism. Ar trebui si alrmim mai vienezi si devinn sensibili la acea-sti creqLte demografica. Penlru ci obs€rvatoriiantisemili * 9i clteodataelreii insiti - se dedaula exagefid cu neputinfe de negat. De exempluin cazul eweilor galilieni care, dac{ e sa ne luirn dupn unele d€scrieri, ar fi lormal o adevarati nasi in mijtocul populaliei vieneze. L1 realitate, un siudiu minulios al originii geografice a evreilor vienezi dovedestecA gal4ienii fiu au rcprezentatniciodai4 mai mult deci un sfen din grupareaevreieascevienezer'. Unele fapte a fost stabiLitede cercetareaistoiicA: de eremplu, relativa concentrarea habiiatului eweiescln unele cartiere,chiar ln unele elupuri de imobile (20% din evrei in arondismedul Ii 34Eotn arondismentulII, supra' numir "Leopoldnadf'; 217, in arondi$nemulIX), ar puiea lasa impresiaunui "nou gleno"'. in schimb, a vorbi despreptezenla domnwla a evreilor in Fesi, banca !i profesiunile liberale, sau a evoca fnrA vreo alra precizare amploareaaverii evreiegi, line de exag€raresaude iluzia opticl Statisticile (nu ugor de intocmir pe bazadocumel|telorde epocn,pentru ca unii evrei erau convertili, iri lmele interese e\feie$i, mai ales incepind cu anii 1890, se ascundeauin spatelenumelor de imprumut p€nFu a scapade teaua voinld anrisemita) conlirma o putemica plercnF eweiasca ln aceste sectoare pro{esionale''. Dar o asenrnea constatarenu rfe, in sine, o semnificafie evidentl. Merita pnn umate s6 vorbim desprcun lobby evreiesc? in iealitale, multi obs€rvatoriSi istotici alunecapreau$o. de la un fapt eyident -proceniajul evreilor printre ziariSti, de exemplu,esie incomparabilsuperior procentajului evrcilor ln ansamblul populaiiei vieneze - la o judecata conestabil, cu privire la "preponderenl2evreilo/ in plesr. Nu ne mai putem mulFmi c o fotmuli de tipul celei a lui Ha.nsTielze care scria ln 1933,ln legatuti cu uneiedomenii de activitate (cita de-avalna comerlul de gture qi a ichit4ile, confecfiile, ptesa si opereta): 'Acerte sectoare stnt in mare parv h nfinile evreilor. Esleinutil sd citnm ciJre sau n@v in sp jinul acestei conttatdri'*. lnsederea spoftana tu anumite idei primile risc, prin urmarc sa reproducaafirmaliile polemice ale antisemitilor.

l4#iiffiil,xHT:lFn'r#trdl;ffi

-irffi*"!ru*'nr:3mli':.;r.mr"l:iT ii:'il';H;:l :'l::l'.i'#l'; lifii ;rj ;#tl"ut*,.ffi"1

iffi ili:xsffi'11,itll,-;"r'...**1 ""-x

cruar vor in .iescneril€vienei S_at putea

'mtl#tl#*i*.';;;:H::iiit"'; rirl::t*rlrn*f,ry::,,ffi '.* It*t':i :fi!ir::X,,nr{i#,i{[n;,:!::ffi

-'*t'nt"*Xlii!|{*:!|#'{t.:,:::;t:; : ;:'*

'rr til#:#i';;;q:',**i f:;:#, -:^ iti,ii;'ii,iii:,i:i,"#l,i',1'i;:i'::#;::f-:i:,:# ;f#'{i-ilt,l'r ;iln ffi H.n' ffi-+',*'*=* conc'uzia lJl.i.f#;,ilTil''lil!'i;;;;;; ;, rase c, i:'i,ilx,',ti

t$:l$rultl,*'ru.*"'"" iff,"}l'L*'i t i.lil',:; '#Ttrff*x*";;il'"ji{f", "l",liii," imisrali,!enili din provinciiledin Est '

241

2&

i

Ru$nea pe care le ir provoa.a acesteflde saraceevreilor asimilali este analizatAde Anhur Schni.olel ln Der Weg ins Freie (1908), unde personajul H€inri.'h Ilermann declari. "Nu rreau sd neg cd sint d"osebit de sen:ibil la defecteleerrcilor. Fnfi indoiald d lucruLse etplicd yin educa$ape care tw primit.o nti toli, inclitsivclreii, li carc e-a inculcatsi.ltenaticaceasltl igilenld ?riticd. De tiaeti, sintem incitali sd qdsit1 deosebitde ridicole sau rcspin9dbarccalitdlile spe.ifc e'rcie|ti. ceu.e nu se tntinpA rizqvi de narlicukritdtile altar indivizi. Nu ti 6"cun l cd dtunci cind un ew'euse comt,"ta in pr e4!an, a it nod 4dt.ol ,au.d uAtr,'!t de\. , nd nt uneori introzitor d..je'at, a€ ven ld dilpat k o sutd depicia1re subpdntnt"'a Regi-lim aceeali ruiine la Weininger. Cum aitfel pot fi interyretat€ pe evr€u,pentru ca e$c p^sajele dtn Geschlethrund Char.tkkr, cue-l ^ctza "contarul dnnj gendeman". ca prefertr si $ea ghemuit lh gruPul consrngvinilor, cn se supunetegii oelulei {alniliale $i c, acceptncasitoriile p€rtru bani puse la cale prin intemrcdiari"? ln chip evideri, Weininger se refera aici la Ostjuden, pe cal'e JosephRoth avea si i descrie cu comprehen.'une>i ImdietFltJ,d.' tlu| w dhdert I&, ' . . , | 1 p ] ' ' d ' c a | c a n t | 'lF | t.

Cehlalt elemetu nou de la finele secolului vienez 11constituie insl.larea in fo4a a anrisemilismuluide inspilalie germana,influenlatln acelasitimp de wagnerism !i de antopobioiogin u,sislr, prs in sefliciul lJtr'eiKulturkfiik reaclionare.Houston Stewai Chamberlain(1855-1927)a ndit la Viena din 1889 pinA ln ta0951.Weltansclnuuh| tl sru se turne$e ln acelali timp din Stiinla pozidvi (a studial biotogia in laboratorul eminentului savant evreu vienez Julius von Wiesner) ii din ideologia waSneriana.EI amalgameaza ioale a.este elemente cu ntosolia idealismului german, cr Kant $r Fichle. Interprerareasa co pri./ire la Kant, ca.uia ii consacreo cane ln 1908,faclnd din iilosoful de la Kiinigsberg un erou al rasei prusace,ll contrazice pe Herlna,rlnCohen care, in aceeaqiperioada,vede ln Kar{ o demonstr4ie a convergeniei spiritului geftnan Ai a tradifei evreie$i-. Cnamberlain va reprerenla a{leradfful rrodel al iui Weininge.. Capirolnl dt', Geschlechtund Clarakter cons^crntettellat rcfnodaceGrundlagendes 19.Jahfiuhdens. pe JareChanrberlam ro,n,di lF pLblnar la viena in t8cc. dedicindcanFalui Julios von lvie$er. Aceada dedicalie, cu lotul neageptaaa lnir-o lucrare care avea sn devinn o referinll a antisemitisnului german, este prin ea lNqi graiioare!n ce pri\rege .apcanele dialog lui germano-eiteiesc"-

242

Ideologia pangermanicea contarninalmai indi Universitata din Viena Aqitrtorul Ceorg von Schdnererlqi recru(oazadc aici grosul patlizanilor C;rpo'-.tiil€de srudenlisermanirnceps, i ex.luo. pe eJtei dln rinduile lor odara cu sfrrirut anilor 1870" \Teutonio \i Lir'r&rr introduc clduze antilreite tu slatutul 1orinccptud cu anul l877r8l) Definitia dat, evieului' ftl virtnea citeia sint legitimate excluderile, anuriln legite de h Nnrerbergl estc eweu oric. descddent din ptuinli evrei: coo{esiuneade€laraai nr schimbdcu nimic daleleproblemei-Sevorbeqtetot mai desde "arian" pentu al desemnape Semanul ne-€.!,reu,iar evreul convenit sr| beneficiazade nici o cxccPse. Antisemitismul se numera p.intre opiniile "de bon ton" din mediile miversitare. Celebrul profesor Theodor Billrorh !ffie ln 1875, ln broiurd tlber dar Letueh und Lernen der nedizinischen WisrenschaJten"t"Uitdn Meori cu desdvtrtire cd err.ii fo.nedzd a naliuie cakSotic distinctd, $i ci1 un evrcu este Ia fel de pulin tndrePtdlit c4 un pers
243

In scurtul saucuvirtfiainte, HermannBahr noia:'An isemitisnul ii este sieti surtcient.Nu esteun nijloc in sediciul uhcifinalit\L Sinswa linalitate a an.isemtisnului esteantisemiliffiuL Egtiantise it pentuart anisemit. Te imbeli cu acestlentinent '"". Bahr compardaceastaformi de antisemitismcu un drog sau cu o misticA. ln viziunea sa, el se nunllla prinhe numeroasele simptomeale reinfloririi sectarismuluircligios (ocultism, s?iritism) pe carc le aializa in Fimele saletexte desprcDecad€nF$ Sfir$itul de secol*. Aceasta "rcligiozilate a.ntisemite' se marifesli la Viena ln jurul anilor 1900 prin intermediul fumic{ului unm secteti grupusculela fel de gore$i pe cft de netiniStitoar. De exemplu, cea a lui Adolf Jos€f Lanz von Liebenfels (1874-1954),fost novic€ cistercianln abatiaHeiligenkeuz, editor al revistei Oraald , care a reabilitat svastita ti Sia propussA relnvie ordinul Ternplierilot pentu a-i uni pe arieni ln lupta conta evreilor qi a celorlalte "rase inferioare"''. Putem cita $i s€ctalui Cuido List (1848-1919),fondatotul teltisi OstdeutscheRundr.lu!, ideolog al "Uniunii Cenlanllot" (Bund dzr Gemnnen), fondatA1n 1886 de partizanii lui Schdnercr,fi propagator al "fuiosofici", disciplina iitemeiatA fu acela$ timp pe rasisnul lui Gobineau$i pe teozofia Doamnei Btavaisky*. Mai mentiontui Si cercul admiratorilor lui Ariur Trcbitsch, e\Teu vienez olscul, ca !i Wcininger, ln 1880, care ]mpinqev jiidischar Selbsthal3pln| l^ exlreme neatteptate,considefndu-se perc€cutatde o "A]ianl{ israelitN" Si cerfud medicilor si-i mesoarecraniul pentu a constah ci posedacu adevarattoate caracteristicileanalomiceale unui arian', Diverselc secteantisemitegmpale ln jorul micilor lor profeli nu ar merita sn fie luate in serios daca "mistica lor antiseritA' nll l-rr fi marcat prcfimd pe Adolf Hitler, ln perioadaformarii salevieneze,lntre 1907Si 1913,daspre care el lnsusi spunea ln Mei, Kanpf cA oteise'A "baa de granit" a Weltunschauane-llltl sau Esist". Alte fenomene intelectuale din Viena lnceputului de s€colul arate cA defirul nsist al unui Lanz sau al unui List putea inspira dire€! politica oulturalA. Cazul "reatului arian" al lui Adarn Miiller-Gutrenbrunn este revclator. Apropial de ideile lui Guido Lisl, acast sritic de teaFu Si frrrrlrl,iler, care awses€ res?onsabilirateadirecliei lui Rbinundtheater , t^ peioada clnd se consideras€liberal, prieten cu Hermaffr Bah, a devenit dirccto. la "Kaiierjubilliurls-Sladttheatef' (actualul "Volksopef) ln 1898.C\ spdjinul mmicipalilAlii lui Lueger $ a amisemililor de Ia zixcle DeutschzsVolksblat qi,(rl€rilr, nutr$ anbilia de a rcgeneracultura vienez{, climinlnd pe autorii Si actoni evr€i din repertonul sfi! dnd

244

Drioritatepieselorilustrtnd culnxa ariana germanicali r;tili li incuraitnd cauzalegermanicali anlisemila .reatia pieselotcu teta cdresas€rveasca care nu a tnut sa Miiller-Guttenbnm4' a lui Adarn NelndemlnarealacticA publicului indilerenta mai ales paaizani. primilor sai pasrezeincrederea $ jn 1q03" deja dea demisia i".au ra-l .on$fnsi "a-ii 4 - Reactiierleie$i tn lata a tisemitistnului Privit retrospestiv, attisemitismul vienez de la tiscrucea s€colului ar Dute,Dareaaproapebenign.Aminrindu-si'lumeade ieri de la distanlacelui h*l L eu.a..toi .onoal, stlatr Zweig se atarnplin de indulgenGfala de frumoasele vremuri de altada6. E adeverar cn violentele veftiale de la nniversitate €rau mai lotdeaunalnsolrte de cerirri sau batdi ti bid'rinii al ca{or obiect il cqnstituiau evreii. Dar ln mediile politice, disclrlsudle arlti evrciesti nu renratau la rutina insultelor schjmbatelnte nalionalitili' lnt'e germani qi cehi, rti exernplu.Iar ln viaia economicr, itreresele elreilor erau ;para€ $i iti plsrau o Pozifie de fo4e tu utele sectoarccheie, b ciuda tuturor c;lo; c_arepretindeaurevenireala reglemeffArile discriminatorii Se $ia ca, in ce Five$e tun4jile publice. procenrajeinvitbile inc€dneau inainrareaevreilor.ma; ales in armau li in malla admini$nle Dar nici macff antisemitulLueger odatainslalatin himnria Vienei' nu se SindisesASi punain practca ad hneramPrograrnulNu pulini evlei vienezierauprieleni el: Dinie toli ;u Lueger; rabinul Joseph Samuel Bloch spunea de!f.re. *' p nai cel ntn nelinittea cel core Luzgei era lin hqnaniL Inrel€ctualii tvrei din ve.hea generalie nu luau h serios ag'italia atuisemita. Daqiel SPitzer (1835-1893), celebru Pentru ctonicile sale intitulate "Wien€r SPaziergitngen",publicate regulat ln rve!" Frcie Preise. din 1865 Dlna fti 1891 (Th€odor Hel'zl ia uflDal la conducereas€rviciului literar) sc;a iirr;un editorial din 1886cd toat4 aceastaagitatie anii-evreiasci d€tuma atenlia de la adevirabl€ problcme: iglenA publjc'' ftwAlamfttt' construciiile de drumuri. Era voceaarieryard€iliberale RAnile provoiate de anris€mitism erau totu$ adinci Cllln sclia Anhur Sch&i%le\ "nu era cu putinld ca un eveu, n4i ales dacd era on public, sd uite cl era evrei, cdci ceila\i nu uitau, nici crettinii' nici' cu attt nai pultn evreii. Aveai da ales tntre a pdrea insensibil inapolIun sau 'trorytnt' sau suscep,ibit, timd Si d.ins de tnaladill pervcqiei Chiar dacd rcuteai sdTI pdstrezi sin|ele: rece gi linuta $ nu aveai nici ua' dintre aceste doun atitudini, tli era.tol atit de inposibil sd finii intru totul indifercnt' ca unut

lt.hu( ,n priv?ottd. ncar, cu uchii lart .. ,. ..., d arn. ta;ndpnaft stngcte iveye4. lijr p!,r'iruqernsi,:l8iirtil tr conainurrecrizele de identitate traversatede dr'tcut lri-rlmdlilaii lie ezer Si$1und Freud ,i Theodor Herzt, Kart Kmus, ilirhz(i li,rrr-11{}l.i]1,lnn.?ffo vedea c, unele trilliuii snccifice ale dp,;,;'ii ..F,,"/-,r.!po hrrernFlese decrr daca con;de ', Fnem Drotuda ', , .'r'u..,. - Jqri:emrusmutincepmd :. i', cu anii 1870. il!1e..,r:-.u],tli I'il!tt, artei penrr ari ti al esierismuluivienez, asezate ^l :-nrj-., lniiiJ1l iron;lCe ;!:ralizete lui C.nl E. Schorske.,.Estetismulcare, Deste e;!r:tu ht Lt'npa. .t tlet iomn unei reyotte impotri,a cuhuii burghize, a 'at t..',"ri' !t"" vifrij iny$i nodut da erprinate at acesteicuhuri,"'. denenga :i:, r'r)rxrrleltti4e Clvoiiuiea fata d; an:Aqi literatur, ca de o scoal; a '3fll.i . . i..,1 i. 2 nt -:.;r, J.ea$ap"srune,dar a md;calzar_o: srelan ,, ', l": \' M,rie.w L p?nttu anctc-ftunoase, ' o I,tnati( ' "'r', ;.rt,: ::" , ,h u.d dp. ,up-aelna vatotit? e ?tice"'. I i'ci$rr_ ,:: ?:jteri:mut vicne; nu a reprezentat o aritudine Foprie jxr?!:..n,rlih. .{fei ilaf la ?ce$riael lmbracl o sennificatieensten;ata " ' - ' ' , .1 r ,,ri1ne:Jm .a pe u reaqie ta pierdereastruchfilor :){rliri.: ,li I !:.,ribili,,4!1!r de idenrificare socio_cutrurala,ca pe g replierc a :ndiiCltirl srr. .t.", |e.iusii: ttulDos"introspe4ie, vis putcm astiet inplege .: , F. c.t mai hrneplasa!pemrua ducemai depane ,, . -,'1 .-,"1^i -, ,' ^. r.. : hr |.nr-r! . .ridcr) rugainalaratunii Ej negarea re:ljlai;i € irrilr n 4^n$.irtjir ara perrru fii_ Ceeac€ numim m;demitatea vrr,i!i:.:r.t,: rr,:..!rn,r iiai lnlii de toar a rrii criza subiecrivitidi, doar apoi a $i r-r;nrarn |!.rniriy: +i. Ace;rstAcrizn esl9 expticit legad de cttiva aurori de rn.:r1,t.r.jrl],/.ei:xi;;.rentro Otto Weininger,..deradenta, constituievocatia :. r., i-, ttu,iu/"nndir Jontr4 constjemizarea idenriftii : ,t,,,r crl' nihitisrr. Ace\1edou; adtudini,cea a tuj ;i!i:.1..h.' SrllI,tl/$ ?.tLli Wsinbgern. $i cea a ..sionismului culrural" al Iui Ii.)'; i;liri:rd rtufur r*jolta con{raclimatului intelesrualvienez. Prqtdlsdi ?ilii;,:ial xt :rioi p€nau anA nu este singura €xprsie a crizei e'rrorearl 11rre.Inelrii ljredcji. Relutnd fiiul reflecliilor lui Adomo, t eon Ee:-':ieir'' ,.rati c rll !r:.i1l1irmul iui Mahler, carenu oai crerleafu asimilare, ?l Lltiici:ni:i;i j; rrlf, rf esteti." seninnSi,".alionalt' s lui lrq*tsFta Fcnau ' !' i .. rr c, n ?,r t,/,rri{ m,rzicdla,punind la indoiatacrireriilc .lat1r .h alllc:i1litr; si cllri-/ind cu Fodileqie moliveh snsiern, dispererii '.u!

.

246

r,ri rr; ;,:irli.;g fi mo4ii- Expwer€a contradioliitor va corlslirri qi ri,iltrq. cafe, din acesr punct d€ vedere, apmo c:! lrn conairr{',r rl iili lid*b::, Rezulta ce din acea$e perspectivi, aplicrbiln ti i i iinrJ Frr0s }i i..1iti.1i9 W;ttgenstein, Sprachkritik exp'itr,l indire.l !i'jr.irrei:. !f:r,si,$,iiri iii t ln vinulle asimitarii lnorederii "iiberale". IIJ I Str(re giile in lir iduale: ZweiI, lt e .k !, L t'pt'.!- l a r.i,:.,1 Reacliileevreie$i Ia antisemili$nLaje'Jre:. nr :,ii l;iri :if, rii ,rx|r. rii,j solidare". Ele nu au deierminal o crqrele a Jr'r:nr!i., f:. rir': ;xr.1,n, il dispersa.eaccenluaaaa $raiegiilor individuale !l n smttl:ili:.:. $i :ri,5r a glpusculelor de orice lendinF'. Casurile i]ri:iirntnalr .ir:riir:'!jr )!r j:'.{;4ii,.. uftriloare du epuizeaztrcinpul posibilia{ilrr. .a d..,li:ri ;liiirJt !ifr:!r::. & intelectualiivienezica respunsindilidual1, sfirir.x rnliF nii;ii!'rl j A. trebui de pilda s6 citarn !i cn"ul ht Sieiari ;'reiE, crfr ri. nll,i exemplul a ceea ce Claudio Magds define$te.: ff/ ..txotolt;tat ra! :ji imprccis, o aspirale la ukirersalitate dieled in..6iai:t. t.l.ti.d it .;;.:;.al rrxr?"".Karl Krauscita in 1913,pentrual ira ln Ce Cr!'r-trrit.riiil iror,:r al lui Slefan Zweig, s€mnarde Leo Feld: A.er, tini]f zi.tat1t, !:reit ti t:tt .rdsdturi fne { nenoase derpre .arc nti k podI,i ipune &1.!! 6p.r\;!: :iitr! poet sau unui linclionar de barcit, acert temp..t lltLstkk r; i,1trc 'r4t1t !: pnnzdtor, care nu se dezice niliodatA de Bentile?.t dpdsdn ,fi!tu; tb burBhazbinecrcscut,debotulndde idei artistice,politit., {tihi;ii.!, ndu::trial.. pe carcJ tnt nin azi tn Canada,niin? La hiaio.ll, ast1.; ,:itlitntht iti,. t hescdpoeticda trecutulu;,ti cttew xile nai tir.iu ir &tsatu;t.i.l,tbii Pfltu!. na,acestpoetj ttluziciah, filosoI, cdre-lJbriuatet? udt.r? t&:tj/ ta.,-rte.tt excelente,c@e scrie editoriale, poefire, utre trutika d t /!h.:.:.; i nre adapkdzd scenarii pentru cinen+ acesrpeti:etuu tr(l,"t-4t)!!:!. ..r{ t. ltk . ca acas'n,Intra rcPa de mii da prietenii, la Parir, i'ratr.. llta!'.:1i..,:,Rttnra. Komotau,Mddrid, Neb yui ". Cosmopolidsr1ruiki Srcfa. ?:eieia aciperea tur chip evident lipsa unei apanenentenalionale. l)ierdLii,: ;i Au{r4 slrL dublul elert al desconpunerii oricarei cocziqi'i nrt('lali, ilrsir.lr:neri{ iri .l antisemitisrnului. Acest cosmopolilism rer,tna. sp_rrl]:]lia^nal .{ftrdt, cu tlhul din acele paFpoarre ibtemalional€ careli t)fera liberi iinrerc 3n lciie grila lu$ii, numai lha,s ta nu". Iate fdrt lndoisla cum trebuie explicaf uluilcnrl enlriia*r * Ci3.it\r] c, ca.teZweiS fl abordeazi pe Enile Vertaej.sn, ryai iri li1]xla;i: ;trlland |3 24,'

care-l traleazi, de-a lungul lDtregii sale vieli' ca pe direcloml sau de con$tiinli, cu o exagetatn defeten[i'. Uneori, cosmopolilismul aproale pe un iralionai il orbeEe pe zweig Dupn ce l-a celebrat pe Verhaerenca ca maesEul "Pane ropean", cade de la mari lna4imi descoperind'in 1914, nu o sAu belgian este un Palriol tu:1tigerman, capabil -nu se poate sl ln a consti t""**St"-de declaralii viotenl antiserDte" Iluzia care marii intre l emei; .oate speranlelennparii pacifiste pe prielenii mondene el scriitori se asociaznln cazut lui Zweig proPrieiinconsetvenle:nu cedeazi Jumalele oarenalion!lismului.ln prirneleluni rle razboiului.cum o dove'lesc sale iniune, precurns' condernanrasa scrisoare An meine Freundeim p,itri."u i BertinerTagehlattla 19 sePtembrie1914"? cnza l""r*a;, idendralii evreie*i i$i afla, in cazul lui Stefan Zweig' o sol4ie iluzorie in intemalionalism. ,tcea*a srategie incon$ienra de comp€nsarenu este fara legaturl cu ideologia supranalionalaap6ral| de Monarhia habsburgica,ca o 'eaclie fag ae irezlstibila ascensiunea rni$cirilor nationale ln iurnalul lui HefmannBatr gasim urmAtoriea rctleclie: Poate cd noii austrieci au drept vocdlte ra inrentezeonul apotitic, ntt nwruri itulat de arice naliune, dar chidr de orice Acestei fra"e a lui Bahr ii face eqou cea a lur stat,w1 soi de NarlranBlmbaum,cate i derine$e ;n Iq15. pe ewer ca poPoraustria : "Fiind sinlurul popor de culttid de nultd vemc ti cu desdrit{irc inter' naliondl,;i slntfdrd doLr ti poate prcdestinali sd aprche li sd iubeascd Aceasu paradoxali identiJicarea destinului 'evreului ratacitor" ear'ia'''. cu milul unei Austlii supranalionaleseva verifica ti ln cazul lui JosephRoth' Am Dutea de asemeneaarAta cum nostalgia liberalismului iteversibil Die.dut li anrreneazipe unii intelectuati evrei spre o modalitate de glrdire reped L nes{iryit credo'ul ralionalismului $ al Progesului' *opi"a, "-" ln modelele"ceralilot viitorului", la fel de generoasepe cft de Droiectindu-l 'ireatizabile- pilda TheodorHertzka, fostul De tef al serviciului economicde 1a NeueFreie Presse,ylnLrl -$i nenorocosul-redactor $ef al cotidianului liberal fondar in 1880, Wiener A|Seneine Z'xn8: ln romanul s'u uiop'c I reila'd din 1889 (tadus ln francezi lncA din 1892' ctt titkrl Teffe Libre)' el exDse oroeramulunei colonizariin Ahica prin cares-arrealizap'incipiile tun. dinte lumi , conlorm. cu ideologialiherala O romanesca -.r"; -"i alricann, tutreprinsAdupe modelul din roman s a soldal cu un e|ec expeditie t^sr,tiiator. 'Frciland'Be\re8&28"fondat4de TheodorHerizka' a fost preluall ln Germanrade IarmacistulFranz Oppenheimcr'adtnrnd crreva\ute de 248

lopr r'rn:rlli ril?loi i;rri',r cc- r s;i'ir irnr.': !r,:a:ll't. rxtiri :rtt.r1i el o: Ti: ideile pr ec; 'u' jr i. , z; 'r ir r ! r i- ; l l ],rr,l l ,i ' . 11, : : 'ui ll: , r ; I hr r ii: i r : : t t lit ': j i ' |i! r ) l'iL. i"'a1) ' il ': 6r ui Lii! t , ir iir r r . ulr ir i ir : r ; i. i ,:i t.-r. ?nrcalil !1e i.r;, I'::!:1. r 1t'|i3 ir{/,4' tr,,irnsl: 'ir'i: 'v'r'i: Fdr'Ird'i ( r . t 1] ] r J: r ': r r n: r : . er ii: x i. l: r J'i ir r . r i, r ii. . l l -..r .i o.cr ir r pr 'l l, r r r r . . it j: 'lr ja: illq'ir \ iiJr t 't 'i'! t , t i", 1, . , , "', f " ti Lr,,' .,,r" ;:'. 1' 'lr di; \ l'; , : r la: nlr i' 'ir 1,{ J!;l r-t i , .r 'r , r or , i. . i , i: i, ; : r i r ! ' i{ ili' l: r r ; 'ir ilui t t r r l'lc ^r i'isr"igr r r er . . , jii'i. t l: l jr r r l! : ' r i t | i) 'ollle ''l' r ot u: lailt r "' ! ' i i ' .i ,l ,,i i .i ti : Lr r ii; r , r ltiiLr I i':i'tiiiattttt lit'''ah ct:t 'l'!'dril' ,.,,'i .. il1li; .r',.iiii.i 1111t .j",','"r,.''" ir r i !.r' trf,r: ..; : i: ir , ziar ', ! lr . r j: ! ili. r r e '; Li r ': 1r : l Pint t pjr i t "n'l! cil'r i! t ! t f izilJI Jr elnr t ii'r r . iaic r t r i JA. r i1! i cr f , : . ! ld i .refi i i ,, ir ' '; ': 1Lr 'r ; i :i r," .-.,," i , i. i'r ! , 1i r , r ilL f it lf t Lili. I r r r ! ir i, i '! ?. n. 'illni ! ; a se! ! it ir lr i iirj' r.li,r;:: 1rr, r ifirla il -n;Larljr .trr rNfllil 'ie a iislJtnr nr;i dt 'ia1^' ' vrrrrnt;rrr:t1 rti :isicrr d€ ! ,rirl]u ,ia.i, r, irr.rrxl!t' *, iilt, ilnr:,|i.:Nr,!i.*ilo. !1ra!:r!'rlt 3i:l!!arilea Inti f;!oxofil Lyriti:'rs rarslj.rt i'1.tjp.! -'Jsrl i! lltzlLivisurnl nrdrnerafizjt ri h;i i rii , ,,irii'Jr lt,,nito i',rni:rnir r,"s.".,;,,. i n':iji. a i ujjiii t int' r'! la in"p| 11. Pilmr:i i! |lrilc"r. ii4r.l' l,oprir rurnriiale deFrerl rr x;xlrra'i. !,nuleiii' rnticlr.r rcr'1l,.rrirrse.,u 'r ' 'tiei r:ir dri ro';ia s'rcralisr' ricirne: or)ri," se t1'i*3uJ Pcprler :.n.r 't 'ri' n:a;r .rtorli:,)r. ,iLle1?ifrinc:!iiior . tr;lairsr!rrttr, r:llrfid ir) ncell.rr lrillp s|.r i: i. irrr.scrlia stilllni f! g.|.alrr al iutililiei slciale S; r:r!r!;"rln'1': obliS^'(ti1: (o.oii.:* :"1ii.!I!rti sr'r pfivil(i ilI r{Iai''itrl iti$etlaf eciromt soclal''r Scirriral'r le il nr rrtei.i.c ii,iiirPjl!:iti):ri,re iAlii(trn i-'h!t!stcjdt}tlrtu'r/rnt: tle iLi.ir. ii:r;t'r,tti r{, arreire.: i: nril.i.|ir Ir,:J.: 1i.r,r.j: trj r':rrrsclor gi ft'""'o:lo;i' 1ir 11 un cohilrl'it' (r.,Dxi*1 .i"itl,Lsi.frri3nt:ui (P!'pt't i''-:lJti:lli l'r':'rorriz:3rii edr'n?sia li a!otftl lraainl La ir;'iputui rnil'! r .vn! :rtrli,.tluislia) \i di ditiiiiir,nrlirt llnir3r" Arlslria ir ertr ;irri'rJ i'J'r"6rs !!i fiefmi*ia; r' Jgsel Poa'ijc: 19211. lnJrr, itii Nei4',ttthL s' |elialna d? ia el' riLflral. tniiifr.e, asocili;t \ilvuu:tt c*a c' s'a 'runr'l ! il'drnc:i':ir'+jirltll; uhltiii r-t':t ii'sirrer sJriilor '!iirflorrr ln vi.t:r ;ll ju l anjlor ilrt(f" ', a crr. lora ,4rlrlilrr:n3 'oni!'ixti n:nn i tl&lst:iuuunt i,l fa.trdelor li a: ,(nljxiirir;ier nalicJuli:itr' "ntrs nlr' I{ a dor'' Liikeus- a'leiuft r; !lj,'riir,l. ilr ciztl lol iosei Poppef fir dc ll : t{imilar' {ie clreu de iijerLiiatea::' /,uf*in-,;'r: eta irtiisl-{l"biil in I8"I l;' venrld ll3$ it''s'r1ir) Ll;n Eoenria. lirln, $i ne;r''rf;i,1sli!:ll.,trj 134!d' l* jnsrllellr ljt'eill rl"lr\ele spiriillhi de roale s!{ Viena. in Pnri i. ]..!ura riisco,;lore 3lr:tlaiolui :'rliscmil al iui F'DgenDiihfirg' Brolura i'ntsiune" fara lor{:l'iauna se dc.iarase l88l. Josef Popper 'tt

249

"problema evreiasca", ti laslnd chestiunea dispariliei spontane a antisemitismului ln voia vremurilor de dupA lncheierba luptei socialiste". Social{emocralia austriacaevita sa ia o pozilie prea.categorichln cauzele celebre, de la afacerca Drcyfus la afacerea Hilsocr., Si nu-ti ascundea osrilitatea fal.a de sioni$r Si fala de toate formele de najronalism eweiesc, taxatede "rruc-burgheze"ti de reaclionale. Dosarul galitian a facui sa iasi la iveali contradicliile social'democrafiei. Un panid sociafdehocrat galifian tuseselntemeiat Lq 1897". Era condusde militanti provenind din burgheziaevrciascaarimilatl' Unul dintxe ei, Mar bei den Zetterbaum, explica, lntr-m anicol intitulat "KlassengegensAtze Juden"", ca dutmanii er.reilor eraupe de o parte burgheziaevreia$a corupti 9i cinica, pe de alta fo4elc obscurantisleale ortodoxiei, hasidismului Si renajterii nafionale evreielti. A-i apifl pe euei ca cvrei nu ar fi ar,rl alt rezultat decft erac€rbareaantisemitismului,susfineaconducereapartidului. La CongresuluiPartidului Social-Democraldin 1897, Victor Adler a fost aaacalin acea$eproblemade un militant galilian, JakobBrod Nu tebuia el oare sA-i apere pe €vreii proletari din GaliFa. in loc sA s€ multumeas.a a-i denuntape evrei ca p€ ni$tf,capiralitti?inFebael in esenp'. In lucrarea firndamentalda socialistului Otto Bauer despreDte Nationalidtenfruge und die Sozialdemokrctien(190?), mai citin ca evreii fomau o "naliue fdln istoriC', o "cultura ofiliti", care urma o evolufie jnversa tald de c€a a celorlaltor nalionalitili ln ascensiuneale Monarhiei habsburgiceSi care nu va lntii"zia st dispad la Est, cum disptuus€deja la Vest.

tnrrrxlatl Filrsr Bisnwrck und der Antisemiiflk:, din t886" ti rAsPundelui Diihring. Josef PopperFeconizeazalntemeioreaunui stat evreu ca remediu hpoirva antisemitismului, criticlnd cu o rigoare nemiloase(denrnnde un anrisemitl) defectele "rasei eueie$i". Pina h sftlitul vi4ii' a ramas favorabil miqcarii sioniste D?r atirudinile sale $vine t militariste (el' pacifistul, panizanul aboli.ii serviciului militar obligatoriu) de la lncePutul primului rrzboi mondial scoses€ri la iveale contadicliile mei identitali evreieli profundasirnilateLulrurijgermane. 2 turcii $i socialisnul Pentru a completa lipologia reaclillor intelectiralilor evrei vienezi asimila(i faF cu antisemitismul,in cadfli cAleia se siiueazAstudiile de caz mai detaliate care vor ulma, avem flfi doar Si poate daloria de a meniona una dintre caile cele mai frecvent lmnale de intelectualii revoltali de falimentul politic si social at liberalismului: mitcarearevolulionarasocialista Itinerarul lui Viclor Aallers' este deosebjt de rePrezenialivln acest sens. Nscut la Pragaln 1852, ele\ l^ SchottenstMa.rior Ei nembrr fondator a1 faimosuluj cerc al luj Pemerstorfer, pangetmanist$ wagnetian, autorul' inpleuna cu Schtjnererti Friedjung, al "programului de la Linz" (1882) al padidului nalional-gemran,pariniele-fondatoral miscarii socialisteaustriece' el era lnsufletil inilial de doua Pasjuni:antiliberalismul(care se confundacu anticapitali$nul) 9i asimilzre la o Kulturrcffi.vat|de ideile lui WagnerSi ale lui NieEsche. Contadi4ine lui Vicror Adler asupn chestiunilor relative la "ptoblema eweiasct' $i la antisemitism se explica prin redacinile sale intelectuale. Convertit la protestantisrn ln 1878, considefnd asimilarea co&pletn a evreilor ca perspectivaceamai de dotit, $i socialismulca pe un mijloc de a o lnlesni, Victor Adler nu rata ocaziile de a tecupera,p€rtru Pmpria i cauza, clnd vorbea de "alianla olriecdva Lueger-Rothschild",cli$eelePopulate ale "evreutui lapitalist" duSmanal PoPoruld. Partidul social-democrataustriacsutereade o contradrcliefundamenbhNunlnrl considerabil de evrci asimilafi din interiotul instanlelor sale si vorbeascidespresocial-democralie dinsuitoarele penBileaa.nlisemililor !_. ca aespreo'"."spla1ie evreiasca $i lotuli locmai ace$i conducarori social democrali consideraude da.oria lor sa eviG orice declaratie 9i orice a4iune car€ sa-i califice drepi "valeli ai evreilor" (Judenknechte)'dnp| expresia tavorita a antis€mililor, respectind un soi de neutraliraE ln

3 "Evrcul fdrd iruuliti" Ca {i capitolele umntoarc, aceastaprezentarea situatiei intelectualilor e\iei vienezi de la rnscrucease.olulli nu pretinde s, lntocmeascaun caialog sistematic:un asemeneainventar a. fi cdpdtatflIA ftrdoiali propo4ii imense datoriia efi€glei variet4i a rcacliilor eucie,:ti ln fqa ,ntisemitismului.Ne-am p.opus mai dcgabi sd ar{gm c, pribu$rea ordinii ljberale, care garanta individului modalfti$ r4ionale $ previzibile de socializareti de integraie, obliga fiecare subiect si'ti ia pe cont proFiu noua dezordine culturalA $i sociah. Unclc subiectivitid se scufunda pira ating dispemrea acelei jiidischer SelbsthqlS. Pettu'ua-ti salva e.hilibnl propriei personaliliti, fiecare trebuic sa'ei elaborezc congient, dar $i incon$ieng o sirategie personalr, psihologicl $ intelectuali, pentru a rcu$i reconsEuireaunei identit4i. ADtis€mitul este ullimul deliniior de certitdini cu privir€ ia idenrfta@a evreiasci. Cit despre inrDlertualul evrcu asimilat, cl pare condanr'tal la

251

250

.

r r t r ix . lii de .l re ! ;rtu fi rri -" ' l ,rd a ,rr+1 ,.-.tti . .r r)c.l i :ri ' t rri rnr' r" plri! n'rli'i lr)l t r;ri !l.:Yrl '!!rr'.i|rlir.iir.rogrlie tr iivittlie. a.ia.!., li ,.1t'r.rrninrt C.irr t' !' In'rrriljr I-elter uN]r rrd tigidl. .L ir,,: a.rnr jr'lii DrtJrrar,Irlrjit\r .rra.lenrliliil. elel.nlal? ri. ':1xlli {|n.runl : :rtjr o" (!r1m3i i.it. fritrl'ir'rtiiic re.1r1i Ce x.unr i1. lrlo iA ;nftiiltle! :r,r 'rii'!'r' r:l . ri nr!ri se,d.vni B )ri tai e i rtrl . elem r i pli] a i i c te l u ri e .a i i r,.| ' .r] $ i A.je.r.*.i desuirsrarJializrt. a r1lei1t,1;{iiolielllrr atittilal iact nir' -'l urJ lii;.r. irji4rit, oic, 1l d!r.lle. iir Irr,t lir al ,_t'iui :tqn:jod.rmi inirlrbil I arrJr)!;,.lliji ktnt ri.lrrr xelini!s:i!dD friY;rir ,di..i!;iil. ..{'icii!.. 'uliiiir'11, p l;r,ic ie,.rr{ia ilc;t abCiJtr'-1.ri lr|rril.liul ijr, onftrftbii ne i il i]i] ';1! I sirrl ;.i{rl insuiiri" perunr a .,r(lea prldi idi:nrii::;altri r{rr(1!ti!r'bL1' 'nr'r

li

iJerz1 iigrnuiri! ! llrril rti i"ii';19ii"r1 t

i

j

'';

I 11r.*1,iniYc tuuurt

\

apa{nl ,.?l*ia!ji.gr-re*iii li.uri lni\ful ir' llljir) li ]le*i (niritxr in iSdll) *i:i-:'ar'rl

a. ;J.:.i.."ri.'-:

"",'il.

r^'i,'$i r'" sei'azns.'rpeprosresr!f

, ., 1 ,r i:i;,.i l r ''P' r ' ' i L 'r i j "t'e :e { I l
illr,,r:rinrri

ri genrranliBi credeau tih?rnlismRoiutatrs:i tr rr r" *i i"''" ";"i,,-..r.t.'a, -" t,"l-llt'r/rr'....i, r"r'!r$u nuf" ' ,, , l. l; u,.,t.,"ri,.,nr'c i" I ,-; ;; ".,,.di at': re 'ln rtv'|r' J '"^""'n!:rr '! ,; saCisprri ' a;sda xntiserritisriulru v' 1n1iJzia .,,ri',i " '"i.r'i,*,u".n*, "0,,if" intt-n !'' lu^testrn nn mei PbtLtii )r*a"'u.', r*.Ld !rovr'-telr': nni int'-unadin (a[ch'i'' i"'" ,^t'i""" '*al'i*"" ' ",''"',,ti",i",',"' r' masnId $ p'ntru' t.' dit. I'ftt,!. Ar |Jzut un (,n ur( wrszu J: tu 'Lt" h?at" r'n doLnit -' t ta' o ,"\.\t!:''| , ,.' i'',. t1 L\"'ni'-" ,. , : ,' i r', ,a. ', " 'l' s" , ;, zL mlnttttu tni htlr'' ttiurne 14i citrrlt v.tturi ih t:insea nreqr":i(:ittd ':ti '"i,i'*,'i a'!:"d'ht t ptutet!': ,.'.,* ',.'

bu

':L

'tPtu

tc c o d u {u

a 'a

' Gi'I'a t.x'" Firr4 4' ,,ti" ',urvnczt y.i'),."," i .i: :/.;;.. '!:.1ernl.,.rtuluhilnilein otdea a'?stt't dnmni I'tintte ei te nunkttaacttt'tt ptin unwlt' 1'" portofaliunnlislertuL ti ,'iit' ,,,;r, ""ptt **u st''lnr Purta :53 '

252

,) .

i1,'" ir,";,'p,"'i; o" ,'* '"i''M "'i't'i ' t l o ??

" "

'i tt: He't'-

i: p.rohabiliDwt"riit. cute!?tn sco.taL aceastd epordn-du lhio?.lan!t^tu:.de onentat rat inr,i spredrcpr'". EduardHerbst,minisEutjustjtjei. Karj Cjska,

.'.:e. roserunser{; rohann N€pomuk'Berser. mini$ri pinain r87a Dupa.,itrrngerea de ra sadowa (1867.,. .u

111.1 :f", 1.,panedin mai oe sraLau,acur mullf cabineteguvemamenrale in rimpulere; 11.3i:-Y.llut monaflxahabsburgcdpareagaia

sa faca fu|e unete concesiipotirice. Promisiunilenetinureh 1848 aveau,se credea,sa devina realitare.ln familia

Freud. ra {i m majorirarea ramitiiior **i.ei *i_ir"", :1l11ll:try*o vxroruleraprivir.u oDrjminn,

a descriseducalia primila de Freud- car€I aFza .,rrrrc l:\' , Y11. aoua cuuurt.. td ctreprvobind mai aproap€de germanaNar!. decl de Itaoiua ewerasca veji alta Id tndoiald cu interes cd tael nzu prorcn.a electiv dimr,.unnzdiu hasidic.Ia nayaea nea. ava patra?ct [r unu d" ani, tat kSatutre sate .u pdminurite Mtalc k diluasera de apr"api douazecidc an:. An prin.it o edhftlic a! de pqin cvren:rd. tncit asrdzinu \i,t iA nusufa ta ttks( d.di.atia dum^eavoasid s.rild tndaiatd cu titerc lard ebraice. Ulterior am arut adesea ocazia sd re?rct o""asta po4iun" di, incultura nEa", ?i va scrie Freud lui A. A. Roback fa ZO i.t uarie fS3O:. acesrearaj.ManheRobensusereaza c6 btal lui Freud..indepanar :^oiellind oe uaope pnn bruscasatrecerede Ia o micacomunnare ruala Ia oras, iudaism viu penrru a nu deveni a i"su|t p";.i,iJ";asrra a. l-.'ln,: .d.1] oezrada( mai. rn vremece copiii lui nu ar fi mosrf,niL de la et decil ftu rne de rorclorsaucileva a.minuriumijitoare:ei nu nai dispuneau dec de un tr€cul morl de un.viilor nesjSllr.Si de un prezenl und€ rorul trebuja crear,. umr[bare. de eremplu. aminrireacAciulii cules. din norci, relatal1 in t ratma.eutung rntr-o zi. ft ld-thi arate ca vwhurile ncle enu nai bune dectt ale lui, Itatol mi-a powstit umitoarea intthptarc: *Oaara, cfnd erai t.intu,-inomlul tn care k-ai naftur, an ieri! i, stradi inn-o linbdrd, bin. moncat tt cu a cat.ua de blaad nau-nould-u" crertin a rreru p. stradd ,i ath.f-o brnufd mi-a atuncat cdciula ln nofoi shiSi"d: Evrcule. foboud L " p: I,:t2r!" -.ti ce-aifdcut:, _ aMi_an cuteJ cd.iuta,. tdspurls.tata DetiJacobFreudnu ia darfiutui sfir o educalieretigioasr", familiaFreud rtuna!€sefideli anumirorobiceiudevreiegt. lnr o *i""*" O, fl .*,t. 16/r. care pnetenutsAuEfiil Fluss.fnArut Sigmund Frcudpovesre$eca a m|erpre|at,. impreun)cu surodtelui, o piesade tearu cu ocaziasArbalorii runm, a de bucuriecomemodhdeliberaFaevreilordupapedepsirea pels€_

254

cutoruluj lor Hafianr. ln contiruare F eud menlioneazaca sa$aba.ea Purim cadeade data aceeala 13 martie, ziua idelor lui martie $i a asasinatuluilui Cezarde care Brutus'. Am putearcleva o upari eroare\comisade Freud in legitud cu calendarulroman. Dar este mai intercsantti observarncu cfta lib€itate inter?rcieaza Freud un obicei evreiesc, cornpadndul cu istoria romani, pentru a ajungela lema care-l pasione^zl revolta iinpotriva tiraniei ri eliberareaeweilor- De-a hmFrl lntregn sale viefi, se poate observaaceeali fibenab creatoarein interptebrea toeudianea Bibliei 9i \tndiliei eweietti. Fapt estec, SigrnundFreudnu pos€dao cultura aprofirndatai,r1materie de iudaism. Chiar dacdsludiaseebraica$i scripnra la $coala(profesorulsdu de ebraicl, SamuelHarunerschlag,deveniseunul dintre cei trlai buni prieteni ai sei), chiar daci dovedeaadeseao farniliarifate remarcabila cu Biblia (dar asemeneafarniliaritate nu esie un s€mndistinctiv al eveului germ,'],i ez c^racterizeazAadevnratac lturd gennnd, de la Goethe la Thornas Mann), Freudtreda uneori $i o ignora4a srlrprinzttoarc,precumin scrisoaea din 21 septembrie 190? c{txe Martha, unde poveste$€o vizita ln caucombel€ lhn Roma. notlnd ci a remarcat numeroase rcprezentari ale supottului de "se nuiEgte, cred, me\orulhl", ed.ind \) lumlniri cu tapte brale Si ^d^\t9a asupranunrelui, $i asupraortografrei'". AceastA relative "incdlrurn" iudaica a lui Frcud explici poate unele prejudecAlivizavi de religia e\.reiascApe carc le lniflnim fi .exGle sale. Cum, observt L6on Poliakov ln bgatura cu Der Mann Moses und die mwth" eistischeReligion, interpretareareligiei ancestrale,imperfect cunoscu[e,se resimPa de pe urma defom&ilo. pricinuiie de cultura cregini ambiada, care avea obiceiul de a opune legalismul Si rigoerea Vechiului Testanert' bnnde$i mateme a Noului Testarnent. Doua prejudea4i najore se intflncsc constantsub panalui F eud: ceadilpa carc iudaismul ar fi "religia tatahi", b timp ce ar existaendirle 'maaiarhale" proprti crc$inismului; ti ceaconsrind' in a prezcnta iudaismul ca purtdtor al unei exigerte ralionalisre, peatru a l opunetendinl€lor "mistice" ale cte{tinisrnului. AcesredouAjudeca!, asupracercra vorn aveaocazia sd mai revenim, po! fi luale ln disculie. Putem ln oric€ caz sa notAmo, au un aer de tudcnie crt unele clisee ale artisemitisr'J\rlvi: '"Pentu it@ginaliile cre{tine", sctle Li:$r Poliakov, "evreii deicizi ercu p n excelenld ni$e Pdrinli cruzi ;i inJsnticizi "'. La fel, tema "inaptitrdinii spiiitului evreiescpenlru gitdirea misticr" revine in numeroaseaatale antiscmite din cpoca modemr, urlde 'spiritul arian", germanic tu special, este prczf,,it^t ca nistic ptin erccletrlA.

255

a/? dn ,i.ir

l! Dr c i, ide. l] 1li, : . uilt ijr : . r ii, it ini f . r i J r j r t | , t 1 ! : 1 f 1 i t , : r r n r . . r . rr. t ir . ud t n3i r r iil nir it I r lj, r i jir i ; t j t t i s p r r . i i j r r l r t . j , - i r f j l i . r i I.i!hrl I iiilriiiri. ie r , ; { . iir f ) r . . , : ei. , ar ir ! : . ' jnr ; i. . ''. i t i e : r . j ( *t 1 , i i i : i o j : : j ! ; i r i ; : 3 i .l ir :),r.1.r nl) r ir l: 19t , . r n, t r , r . , r :inii; . f _ ; r i r a . . e {j {, . a t r r ! : : ! , i L , r l l \ t . _: r r r J t : r lFj. 1;l t L j fii.li r irtis \ . ; n . r ir r i - r i: i r r {! l i r . . , ri tl] .rrjar,, l : ! r . i; ; ! r \ i|i Nr r r gr .; t t r i r r f i . i r , i i d i . ; . ! ! j n r r t ; , , _ ti'o r;i'a i :tir lo ! . r li: r i '!rlrrsi;iir.:t: i I I 1,r.. L I i r r: . ' : i. r . , . r . t . ; r - - f ! r r . . j j i 3 t n d n r i . ! r r r 2 r . i '. r '. :,i , ;i,lL r.:rir !,,, l: ; ; t , \ r ir . . i: : , . ! : t - t) llli de. i ir i e e : r r i , r \ i r , ! . i . r i i ,:.. r,lrt "d,rl,,i ;r.ti -'{:..t!;:r t ilr r . r ijli. : lr Di. ii: r Lr alr , , f . i: r:i.,oi.rir ii,.j;ri.; ii,, jr.rl:l ,idf,:,,r,n 1i. iit i. : r iir i. ir ! r li] Silr r ; d: . r u t . j r t u r ! i , r l t d e ! n ; r i , i . i 5 r i r d . t ) !t,sl llrl irn i: r : ! . 1ii, r r , r n: i, 1, D! . t $i. a. ii . r r r o t e , r J ] i : I t | l l : . . , : i ! r . N ,trl t g ;jir si ji. d: 1* , r . ; . 1: nli r nliii U . i , ; : : i : d f r i t t i . d p . i i r r s ; r s t J r i ! nnl3ri:: i! r,!i {r;l:ir, fi i; li.araullr tir+!,, I Jrl{ .i, iradr. r,.llro?r.]i .r 1i.' ii. i.:fsu!, ll;i, t!.iir n:rtt! J,e Sojo.)j. Lii,.i,irt pri,r nr.a,,it r.l ; i l-ii,uj. .i.riot, re iririt j r l. $ unui: r dr t ir lei. is r ; r i j i t a i n i u i : : a ! t,r tti,,;.: t!i. .a,ir ,i.1 7 t1 ' .r , i1' ) i. i . s e r r , nenir t ( ily ; { , ) s r j i r t r r . $t lot el ris r,.r!r I

4t..,.:..

!- .

,4..

I.t.

t

t

.....;t,.

:

.

t r t iut a? . 1) i .6 r, i ,,ti i \..l n i n e d d .ti a .trL tttral ttort,tu!tr!t:,:tu!.tL i .i !::.i,t !,r tt rrt.r i:d.:i,1;.r:tL?:iirrt :,.!titt?)oh:ti ttrhtli!,:.!1!t, irrL\a utr stl h!t \! itrtt('ddii . 2 le' a. l4, r i,

i .' 1 i .:r0 ' :,-i i c t.!

In 1. "i!1 r.it, F:ihe tht Nrtlt!;sti|tt\! aLj d.t Abrt i:;,.):;tiraai i): tiin'ra.i. r9:rai..:ift!!iti :1r; Rrmir ltou:ind, tjr..)it .!o.t lrn dnu:]rrr.,.e I rniri i'rnri|.r de lr"r.ds f:rr! x sr |]:lm;;r l, t:rtfrrr : ,l..tLit ;t..t:-): i.tLtltt ri l\!;t.litlrit !\' ! t( ]|: lat,i.tlit,! td:1. bt&t;tr: (1. r.Llib,i.i rtatlttu: lhi t1r r'rti!1!\t /e irbrare '' ltl:.rio! 8:rzi ssrtrlrerl dc |tiljt it).irtl, a iiiL,r' . u:rCei. r:rlede.lj orsoii t Si ,-iilfal.j iliin.-':. ,lir| nrenerl .. l;tlniril lri J.tf{,b }f,J:t .u.rris. 4':Jatr n, dlpen,i r,, ihs.nlnar rrnrj sc.jri si ,rulrtrnJ.La r.jslcreir jui :i,c!do.. ?, tf6t, jx ii;r !:t av:x slar!), .il lI ilra:t in ale reji:jci, iira!|Ji in ir.,ljlrtja si ActIljxr:t i. cr lti,a. h'da;rnul s.u rr df'rr:.! j!jj1r{.,:etl .: t.h}clil'. rjldrferz. '.u clerrirruli:vfeu )sinr;)r!. n r.rin .o Dionsl, rnltnlr€ d-- irnili..,.. l:rrrit;? lierrl rlrnis$. credinciorsj i';ltu:ji|Itlji ev.ei.tii. irc.r.n1ind r?grle1 sinagog;i d( la iirirli, cetehrjld :a drnicltil lfincipltele sarbnrori relilrio:|!€. Dar nu !. r€.rocrru inlerd4ii;e ilJrernare decir alri,:.i cind

lionic!: gi.,1iJnl-cat I le.r.l. dh Senllni, sh1onii, ver*a i:l vi::iti. Tho'icr Sa;Uc.zl lirbilorise. ll.eur$ rilajolilaie.. '"ineliler evr.i 4rn llrediul si Mitzrrh l|a;:, :jl tiiiiii; sa, srr nrr]lrlli:, rin1lrltl, rlollln$arc'r\. ln .rzul ;;milrei ri"rzi,.: ii 4l leilliiji i i:r.xd se pul.r Yrfhi d. "iudairalr' . , /Lrl r , r . 1r y . , l l : 1r . ". ' ijr :1,13,.rac.b ilerTl 1r r.rir.a::i.,'i1 c|;llrrl Bij/s.i dr l:r Vjlna. ia .lrij: unliiofi ra .eu$ oi r.::u.er.rrL.r: . riur:1iir pra:il).rI. Vo.rLia :jtertrrl .t iri Tiircdor lierzl s. rlinnA l. iint|unri, r:rs1Jn.i !.,hrma gen.aiogica a$r .1. ':, !)!,ia.!.eki\i, 5 c dfs.fiiri dc -iri.1ir Zr!.i. dtpiraji4 tLtI'ag;!|. i! eFi;ire.t .lipi Ll.ua, el rutt tr(; #.|(1iiri i\tt I n.:eldti lirri::!; li lncnn: in pu?rni.ii. 4;iia.*ii ji;' lni Wii,t dirt)uti i pih h.ircii., !.itlittl. ,I/ar.iL. ;t.sDere a:. trtntll.t ,it iiu i,lnhtitllet m LoJ RotlttthiiC zt.: ,),n!loit)!. ur y|'.tl)r.g tsirrit: l? irt!;. uii a lsij t:! Jin,loi, m.\atrMI pa?t. ?; t)ti du ,^ :ul\a .1. tu:ltasi irtitirili i|-..j1.;ti fia ,i! a,;t t:ilrett i. nt .:eea..: a it::tusktj :,l.tta1rl,,lt :.,.u lon\lj di 1 r:it?4te balt. li pnate fi ii'$ .::r. i!t!' !. .\i1 js-:t l:l::i \r.;.,tt tti':4i;. ;e a !.ar't. i.:it:t'ut! /efd,tiu .t .P ;tl ttutl .l ..' : . t t : t ! . st . r e. ni'. r t t : it ! . : ii. t jL n 3t t r r l. ; ) i t : ! tt-t t r t hik: !t ! i)rit.ii i,ri,r; r: riri flrnd.'r i,,r:rl ii, litcrn!urll :r!:ilr tr.;!ridri. ierLlr .] !ptj rr., i ,.n i , : . 1, . la . r lr r r u ! . r r L'! l: '' , 1 l] i! ! au. r i)?r ] , : t l4 lf ccr c t ir e. . ir i)'-i, . UlU:! i?:.n,r.r!i.. lierr'enrrazr ii..!i jtrn ii:.]:n. f.,J!i")s d3illiiii tesri!n !:i,, lrrrli. tii,ani:.litL.\ r.ltn+rtsttttt). .el !!!i s:rrn]rn {li :l ir!i1xiiil. ii!. in{ilr 1nL :r..r!rda. CJ .atir.rla ui:!,a!, rndr tre.,r1r|} dr$'r;jc inr.:illirr tirj3.;i} Evr.i,l: iardjie l-r.mi tn irl]rxa.ic ls'?3. d r.', r1oarteasorei iur 'l hrodor. L,^Llirc. lullr-tfd,\ilia IIc,z: lJnfiseire Btrdapesir!li si iflsralclt:a ja \ierra. ln r:.{nna aruloi 1878, lhcodor lierzl !e hscrif;;) a'.rrllat:a de drepr a {Jnilersit:l1ii din V;e.aa Frcxd, ortisemitismul y nict.tscheanltaul ' Freud scria tu l9:.5, ln .rdobirijrafir sa: Uni'le^iktfta u,tu a inna( in 1E73, tnL'a ddus n6i irnii citera i de.qlii. An lrft kni ales ftinx de trciude&t'1 dupil .art tr.b i.t satnrd si:nt i4e"i<, ti tutin d! ac?st popor !1entru cLi .ttrh 1rreu. Am rexpitts tat,l8.ric primul punct. Nu an inrcle! nici.datd d.: ce dr fr sd k)qes. de .igined m sliu, cuut ircepea sd v .tpunri, d. rasd ned. 'rcbuir Cit lerprc apdrletenla la &t unitats de ,edh, qtr. re unlat tu ea fafi tu]ri rc8rete. lmi spuneamd trcbuie sil eiee, pentr un nahorator .elos. un nic loc in sinul ,Mnitdlii, chidr I in tipsa uh.i

251

'''il

atenvnea inreBimentdri.Dar o conreci4A inpoiantd pentu yiitorul acestor prine inp.esii de la unit'ersitate a fost familiarizarca nea .impurie cu destinal de !1 mn ri ua in opoz4ie fi de a fr pus Ia stilpul inJamieide cdtre dnajontatea conpqctd'. AstJels-a implinit tn nine o onune independenldd. D€ceptia tr€buie s, fi fosr cu atft mai d ri penr.u tindrul Freud cu cft se simtea spoflan lnclinat, precum majoritateastudenlilor evrei, spre mi$carea nalionalistAgelrDani. Faptul transparccu claritare?n frdundeulung, in "!;srtl contelui de Thun": "Muline. Adunarc de uae4i. Ufi conte (Thun sau Tade)votuette. In,,itat sd iputa ceya desprege ldni, declard cu un Best sarcartic ad podbalul elte Jloarca k)r preferutd $i-gi pune apoi la butonierd cera asemdndtorcu ohunzi fetenind, Ia drept ltarhihd un lchelet dehu'\zd fefenigd. Md infwii, md inlnii ptin umare, nnf:ndu-tul in acelati dt p de stareahea de spiri"^. Pntin ma; depane.Freudinsistl qi precizeaza:"in vis nn ni deprcpriile nele opinii de nalionalistgenan'a'. S a stabilit cAFreudaderasel^ Lesewrcin der dedschenStudentenWiens, de la intrareasa la Universitatein 1873,plna h dizolvareaacesreia,tu 1878"_ Freud se gasea tu aceastaasociatie de srudenti alaruri de Vicror Adler, viitorul fef al social democralieiaustriece,iar acesradin trme aDa.ein ,.visul contelui Thtm-. inca de la finele anilor 1870,a.nrisemiliise sdfiiau, cu un succes cresclnd, sA "stranguleze" LeseyerciL Acest^ era climarul care domneala Universitateadin Viena in timpul studiilor lui Sigmmd Freud. Se lr4elege lesne "via decepfie" pe care i a inspirar-o deriva antisemiri a mi$cirii national getmanela carese raliasesponran. Fuses. oare Freud prezent la ieuniunea lni kselerein in ziua in care Franz Brentano, ln ianuarie 1874, prezenraseconferinla sa patial dirijalt lrnpotriva lui Nietzsche $i consacrateaperArii rationalismului $iintific? in orioe caz se $ie ce in acea vreme urma cusurile lui Brentanocu cea mai marc fervoare,dupi cum o dovedescs.risorile salecefe Edtard Silbers€inr. Brentanoa alut o influenla durabili asupralui Freud: nu de la et a tnvafai oare Freud cn psihologia nu purea sa se lipseascade "perceplia iftema,,, posibiln dabrit6 memoriei, 9i c, ea se colldmnna la e9€cdace voia sa se lntemeiezedoar p€ frziologie?" Dar influenla lui Brentno asupralui Freud a fosl tn', indoiala qi mai profundi- Probabilci ea a contribuii ta a I indepnna de WeltanschauunS-\tl "nietzcheist', convinglnduI de necesitateaunei isscns.ha I ti h" w.ttaufia,suf8". " Tinlnd cont de atmosferacare dohnea ln siati lli kseyerein der deutschen Stu.denftnMars, s-ar putea crede ca Freud a auzir foarte devreme 258

vorbindu-se de Nietzsche: ll cunogea bine pe Siegfried Lipiner, de exemph:6.Relicenleletuereuvii ale lui Freud la adresalui Nietzschedateazi din aceasuepocalele se exptica.pe de o paft. prin innuenlalui Brentano:_. dar fala indoiala qi prin nelnlelegerile c! privire. la relafiile dintre "nietzscheism" (care reprezint, o urlgarizare, chiar o deforrnate a Iui Nietzsche)$i iudaisrn. Majoritateatineritor evrei vienezi adrnhalori ai lui Nietzsche,lncepfrd cu Lipiner insu{i, suferea de o violent, criza a identitilii evreielti. Pentru ei 'nietzs€h€ismul" se alitura wagnerismului.Cln4 ln decembrie1883,apoi ln rimpul pdrnelor tr€i luni ale anului 1884,JosefPaneth,prietenul lui Freu4 fl vizireaza pe Nietzsche!, cei doi barbali vorbesc lndelung des?re iudaismPanethtrjmile fariliei sale info.malii foarte lini$itoare: nu, Nietzsche nu ene defel antisemit.'" Dar Franz Overb€cknoteazatr amintirile sale,dupe ce a inshtat asuprasimpatiei spontanepe careNielzscheo simleapentru Paneth: "Nietzschea Jost un feroce du.ynn al antisenitisnului [...]. Cu toate acestea, cind se erprina incer, junzcdlile sale aupra elreilo. sint nult ntai dure deci, tot ce spun antisemilii. Anti-crc{tinismul lui este eseqialmenteintemeiat pe antisemiti sm'oo. O as€meneamaftude relanseazediscufia asuprarelaliilor complexedinte Nietzsche Si evrel. Ne vom mulFmi aici sE sugednnctr sentimentul rmei "incompalibifitnfi" adlnci l,'rtreafimarea unei identit4i eweiesti $i adeziunea Ia nietzscheanisma putul influeDjapozilia lui fteud fag de ginditorul penrru care sirnlea,dupdpropria-i formula, un marc interes,dar pe carepretindealn acela$ilimp a nul dmoa$le''; a nu sn cuno$tiar fi f^r, tudoiald expresia '.ezr sub $ocul antisemilisDului, studenol signund Frcud tece prinlr-o faza de protundi descurajarepoliticat "Am cdzutatit dejos tn ce pri)e€tepolitica, inctt nu pot nici nacar ld nai spun cd a{ Awa rrco opinie", scie el (la 7 nartie 1875) pne&nului snu Silberstein, care-i vorbea despreprietenii sri social{emocr4i, ti adaugaln ace€asisffisoare: "Mi-ar place sd gtiu dacd soci.tl-dEthDoalii tdi stnt re1)oh4ioa $i pe krev/l frksoJic {i rcli9ins; cred. cd atitudinea tn aceasadpriri4n penhite nni bihe ca oicare altu id-Ii dai r'. Acesre teann dacdt:aracterultor.te cu adcvaruIradrcatin prolunzin'. documcnteconfirmi feri putinta de firdoiala teza lui Schorske": deceplonat de acfi$ea politici, Sigmmd Freud va gesi alte mijloace pentu a lncheia socotelile cu o societatecarc le contesb evreilor locul lor, mijloacele tiiinlei qi ale glndirii "radicale"-

.t IItrzl,t)agneristt4!.prittrc']ntt!.Itil in roamra uuhi 187!. .ird il; i!..1'i: sr rilf dr 4i?rL. Theodor Iir -l jilnpatjzesi nai iJrtil c! lni\L:lre ii!,nn,rti!{ gena?na. i; jdt t, dr.i i;, .otroiaria rldeutexfrl 4lai,:r. urn* ,jonirit ri.ill,'si:i p.|lr::eill,ini:i, ti i".€nerifii. ll.rzl s. tiei,ioe si li:niiiiionez.i dir, ,11r,,:rln iSll:1. !n ulllj'. ii; ljor s , ji s a.b ' 1 ,c r.i ;.,t1 ^ ;:!1 r 1 1 : l i ,,rl i !: l :i :l ,i e| $ri )o.di i i e s1o!i .nl ,j rj r,3.,tjilnn!t'iic. ii.rrr'! r I !$!gra pe ai(:h,1rd?r!ftrnll]|i l! V(.DeLi!;,. I : i;,lxft.ie r*..CQ'. ir iurlrel. .4i.r;.i. .rrr r.r.l.ci,r,r!:.1ncnir. ! itr{rr'rrl I:1-\l rlr,ra.eaiJ rir":ji !l :le.lrlrr a f|;irL'riiiri frorlur4riie un ltie.arr e.ian;rd re i r iliias eri.,lrdeiea :iln !ar: dr,e t]!r, morarir,i irxl,:,llric;.L .e r r,riv.isitrlea dir Viersr' ir , . i, lin ie tn r:rru J.. i l l j ; i !,r8 l l l l i ...rl r 1;r s,i 1i .)\.ai .a Li t..," f rnlfo{iDlesi 1n stardleir ltl11.$r rni.o; .nll]lnn r:lEria r.1i't'. .i,;xr.o,iveftili, rir i'itcan r, !+-Lni,ier?irfi 8:fulri, ...t. 1 :,(,rJ,icr:)i.i.:,1..;ii nr trnu!;lj ..:por,lfel. Httli.,:atr { de lx,,:l,ri; ,r! iicr.eai'r '!t,j)\\tt ih!r,t :3 'rr!s3 iittrl t.t) a t!j!r ;1!,lnfosnil,l€.. targnrl,r -.ru.j(rti,rrl.}l v.eriii, ru sl sl tlit'ai rij:ri" {r.I,rlr3r). J,fn:ftr! irltim :r! lri '{irsr&1 tl*Lt poaia 1n: p1. 1! 1r ar i ft:rj s rl u l i u | ]rri u !.i . l !.i d , .i .l f,i -| tr .at.' l n:r,. l i ., < tj r. :i.ai r*r'ici.. Ni.iaer ti di t,:t!t.,!yttat", *..e.t ti'tuit litl] ,1.-'r(.it!< ' 't'o.\.::

J ! ; .\.

|

. i- ,'

,ia:

L: 'i jiNad: i:.)idre r.riain,!i u/.uaulte P.nlru Frewi. .. i' i,el:l ,r !l.r"l. ioi.'!j pr!ro.?1 rc ;r.ii.remiti:jr:,'rlilidrra: iz trxireisitaL in,rra.i o i.mnili.ral(: 3l]!ln,r. :il nE?r:iiuie til:ii;r:!!tr. acldzjiiilor si(iale ;r lroiili.. ll. l:i:erii;sn luj ai pe.s.sreJ-!:inrii d .dri . i. r r m " 1, . . . - , n .' r:.,.:r ' .' r ' t' L rt;I r ,o r,l . ' 1 ,' ,t. ,. J..I.' ru: &r'ptl .eiilr dori deoeri; C;l|e .,iil t38{} 190ti. c:"f r:.ceC !. bl:.a:e." i|'.ftti Trau!ruledux4 ! ?rrelieierer psihanaiiifi, Siglnulid Freulj ie red. olli8:rt si Si redefiileas.r identilatea Lli: e\ae! aeri]l! i1 .onlormilrre crj iaUment i. a.um evid.n., al idealagiei adimilalionisrijib3rrle. O anurne lentalie pare de arun lnainle dcllnhi\: er.k$i1i cea a conYersiunii.Freud trie ci rcea.stA soluli. f,rcih, chiar ldj:i. nu mi serve{tel, nt J ' e luc r u de c rn J a n ri s .mi l i i n d l l g .m .d i ci Jr' rretur si \ri . pe rrdurj ! Vienei sloganul rasisl: tvas dtr Jude tlaabt. i""teinarl?i. ln dEr I.tsse LieEt

260

e\r. t, loftdrt.l este tu.la iuii " ilt ft.rcie ,i. ::ttu)?,1,.r.; lllr..sl..I2ti luri t:rzN. il r:t siatui pe Mnx GtrI, ll!:il tritrruhl siu pacieni "ndlul ". H :r'-. ,ii ilrf ;i loltzi i-r'rl. {:i,tt iik: ee;! i a hntr:lrr loveslc$e Ni4x firat ''nrt.1:f i:t::.;\n d4.tj t\t .1t(.ur 'J.li!ft' 4r .'l DtuL(.lx 4jnJ''tt t '!!.) .tttu.1 duli r/zt:!4/: crclinti !7r(ui n-a sjdt\r fi t;!.. 1ii i.. i :it it 'x'i ri)dt:n lli\uti n-l |r' liul Atm/ttctll:$;i sd t:ttat.r, rQ r ('t!1: nu ln. .'r4: iMn ttu 1' r' ,i. .cei. 3!!.t. 4. 1tt.:Nt€l..rtt r!i; liplli tt.(:! a: *r t,^. 1k, : t t t . 4: h t t . . bt t ; ( t a t ur ! . . , : t t t t r t ct \ t , i t . . l: ' ):!t.,:i tt..t:tr. t / t t r r u ': t r pt i: . Nu- l lilt ili. n: tl tj tt ,i !:tj !.t.n . it v 1zr L,tl: . , : i. Fnt r r . . t 2t t i :r, t: r!\n\tt.t !r t3te, rir.r i ii.rit ir.zr, hi E.iest lone!, irn Intud n! ': ;l tl,:liirl {riljl 1] iin.}ra daln !{ *. ci}it a'!r14sri la plnrellaJrrJ]!. din |or'lJ ..i( t.4i1tlri,i er.ti.lt! rlt' .i;ire. lsLrta! 'r ".:t1tinlie ttr!:r.Ltt tt! ..';i1a1!.:a'e ,,-/:i rfi ).r,r" ' !! ! J3r 1t . ! : 1sr l) r jie, . lir r l^1au. lsi\ r : i, 'cilr ir 'ln: r ir lP; t r l. '. .:one. s!ri.1.rr!! ci |it!]d nL iLr.x,'rii'l$d;i\ ir 3elts ;lo.;rl'i id..' ii r,,,:ca]ji,:i..;ce. l:r.tril inv)ia, sii tisir;i:|d;. d.tr:tti irrobl.'ie , j€n"t ur erfo'l rfurli$t Lia'.trrie iril{rnaii.:loili:tra 1f4.1:rtniLrr !.;:.: pnsi lrrl{r :ititnli$ !ir;l.r uji:rril. 1r/tin'1ai: :Jrt rr i,lsri:rr,&ri djr !r,:,| "i.r:,,;, ,le,irxri Cr .riiii& lt ,rilii.nxie.:rt D. t)ni: dlr i l)ie le,.l're !{i"'{;,r:i'r' in r|cir,. rt 1'.iij;,1.1:" rili lilel rxri rr!1,.,:,,ri.a,e cYre, .tt lc rr i'11:oratrtrl{i i .er :4n.'aie .'.reul t?lrti pri*j (l ,l.r,i;lrircr. ;;rr liiJ]]rli,.rlea gel-1rlalr;i. :je srlr]|r iturl;n:1. re iile re:uzata evreilof d:) nr fi r..b!l .n i.,rfrl !t';n.'.!iu; l;ri)r. r I ,aiizllr '!j lui Ffe!'t ii;r illli* a iu,tl niatcal d{: lm rf,crd$: rlerei:it t()Ltl$r::,.i tni:mni ii:,,rlc nsnil trjr)isiru de iiz-l{ri- ir itl.1rioi ,'!',r,; rre: r.:;rtlir ia .rr: F end f,''er. lnvlr?i, ]r|r!rfirrui firii'i d' h 'i).ir'::1,, I i;.s!:i! tur:ni,lri)ila is\,.Ei ti tarc frr:'.c"ii rtr i/of idli.r:i3 sit .' i .:..ir|::: :.,irn aijiuf a:fFui i I 1.',r3i;il'rnia ci rrti si s;'!1er inrti;..l. rl.!il; f ;,n; :iirr:jr. r,i., arlri..id{:,:i ':,:,1" ir ri.'1i3o:i!er'.;rr' solli i, l!1 '::1:i r.l:t,::i tlrinlloill cotr,.il:nn!: Irl;r&rrr?': .1:r:irrrrilrri, Fierxl ..iltlrl .r,,..rtdtli |,ji sitt l,tti.t!!$a jt\,1. tr."iitilt: Drnru $ iin! mit\:i\.l!t 1e ij) trire dr.; .r,1 t.:nan t tat. ntt :r;tdtii d. r:rhii rttN1. tn'L teluLT' iiilrge :jylvenr. Vicie.L. r'nl| !n inj.r"ir din 1920. .?laltoa :|:e3:iril j.lniiutl a tni F:'od .a{e reztrnra intrca!tr lrobleftni I'inhc wa r3t. l4a t:onsi.ieram8.t' n!4e :itli Eer&nne. tctlr1ltrt . tiluln ,E!t, tdtfi.ilile ,Lt.

t

j tr

.J c

d?' :

ttL.t1tt":

anti:|:n'te in Gct'rania $ t,! Aultrin Scnenn. be 4tun i incoa& .ktilii,v nliJer EerM'1. Prckr 5a sput cd sint crleL ^" au nn nai

26r

Freud plnxegte"decizia" de a nu mai lncerca sI fie altcevadecit evreu,tn limpul anilor grei care se scurg inrre sligitul studiilor sale univedrare ai hremeierea psihanalize;, prin ceea ce Mrihe Robqt a denumir o anume "izola.e sociald'"'. "Frcud arf putut leqapieten[i cu unul din qcei crc€tini liberali, poate pt4in nun4 o$i, dar curajag, dtLthwni dectarai ai dezordinilor antitctnie t...1 ti, la unna umelor, i ic nu-l obliga sd-{i ateagd solia tocn4i dintia fanilie cunoscutApentu ortodoxia ei, mindrd de "inlelepii> ei ti de trecutui snu. Dar tn chip eyident,le siryea bine printre ai Mi'-. Cei mai buni pdeteni din acei ani stm sarduel Hammerschlag,Josef Brcuer sauWilhelm Fliess. ln 189?, aderd la seqimea vienezA a asociafiei evrcietti B'bai B'rirh. Trcize€i de ani mai tfziu, in 1926,le va scrie membrilor Asociafiei penru a lc dullulr}i ci l-au s6{tdtorit cu ocazia celei de-a qaptez.rea aniversari, iimintindu-$i de propria stare de spirir din 1897 "t...1 Md infean tndara leqii, re.tpins d.e tMrd lumea. Ace.a\tdizolare a ldcut sd se nascd in nine dorinta tnfldc&atd de a descaperiun cerc de oaneni ete;i, cu spirit elevat, care ar fi yrut sd mdprineascd cu prietenie, tn ciu.date zitdlit mete.Mi s-a tennalat Asocialia dunnea\rostA caJiind locd undeagli putut tnt ni astJet dz pefxoane. Faptul cd eruli errei nu putea dec sA-ni conlind, cdci eu i6umi eratn eyreu,ti dintotdeautumi s-aptuut nu nwrui nedahtl, dln ;i dza dreptul absurd sd ne| acesrlApr'i'. Cercetariletui Demis B. Klein au aratat cA, mai ales din 1897 plnA ir 1902, Freud a panicipat foarre activ ta reuniunile asociatiei, prezenlind nuheroas€ conferinte, animind o serie de disculii ii rccrutindu-ti primii discipoli"'. 2 - Freud inryotri% rcliqiei Atasamentul la mediul social $i cultural ereiesc esre1tsa fusotia de o con$antt ostilitate fatA de odce rcligie, inclusiv faF de iudaisn. Mrrrhe Roben comenteaza?i ufiDdtorii termeni scrisoareadin 23 iulie 1882, mde Freudli povestette.logodnic€isale intfloirea cu un bArtn fabricant de hAde, evIeu din Hambuxg,credinciosinvAlififii lui IsaacB€mays,fost Sefspiritual al conunitaFi evreiesti din Hamburg g tlunicul Marrhelt "Din cauzo iluziei Ia a cdrei soh,arecontribuie, Haskala nu m.ritd sdJie aptudtd nai mult ctectl oicare ahd tentatiyd nndernn de rctntincrie a prci$oriei gtndirii (tn attd Parte, Frcud w spune cd pihd ti bdttnul catehism est. de preferat uaor aienznea tncercbi de mode izarc)i dat tn nsura in carc pretind. a face loc <exigenlelbr tot mai nu ale logicij>, ea prcEdte{te venirea ceului

262

nostru, ln\osulr, singura divinitate odreia ikrentatorul psihanalizei podte 6i .lred s.i i se setifce, tn schinbul uhei seri.nse speranfede pro|tes'r'La Scoalalui Briicke ii a lui M€ynert, Freud deveniseun om de laborator de Si cercetare,un pozitivist convins, a ctuui ttiinle (jne locul rcligiei. Fad lndoiala ce aici trebuie sa cauum adevarala"nalionaliiate" a celui care nu voia sa fie "nici germai\ nici ausriac": evteul Freud s-a asimilat ln romDnitateatransnalionalAa ralionalitAlii. Evreu, se situeazatu marginea oricarei natiuni, - cerce$ior, este ceufean al Iumii $iinlilice. "Izolarca" sa socjala!i politici esle cornpensatiln realitate prin apaltenenfaintelecruall la niversatitatea Logosului. D\i aceasti pelspectivi, "asimilaret' lui Freud capile sensulprofund al oricerei asimil&i a intetectualilor evrei din hmea germana, tuc€plnd cu Moses Mendelssohn, cun a ardtat cu limp€zimc Hannah Arendl ln es€ul desFe 'Aulklarun| nnd l defiidge"*: seDsulrnei Lminilor. asimilaril, edcati la episremologra Peler Gay a insistat indelung arupra aspecauluianGreligios, chie ''vohairian", al pozitiilor intelectuale ale lui Frcu4 pentru a ajunge la concluzia ca, daci i,'r cazul lui s a produs o identificare cu iudaismul, ea a. cdpftat o forma "aSrsriv secutarizatd'"'. Aceast4 "agresivitale" se concenFeazeln speciallmpotriva a tot ce€ace, ln religie, iine de Lational, miraco'l sau dogmtr De la studiile asupraisteriei (pe care lrcu4 dupd modelul lu; Charcot, o interpreteazaca pe o explicalie a miacolelor !i a accesetror mistice), pina la ultima sa cane despreMois€, }figsat ca "omul Mois€", psihanalizati va prop ne, ori de cite ori se va ivi ocazia, si "demistficd' credmtelerel'gioare. Dislantareafat, de religie se transfoma la Freudlnlr-o adevArat,alergie cind este vorba de riiuri 9i relebrAri. in 1884,dupt ce a asisiai Ia sinagogdla, ctu o a prietnului sAu Paneth cu Sophie Schwab, exprirna, scrie Ernest Iones, "intr"o scrisoare de visprczece pagini cate Ma ha (din 16 nuj 1884)intreasa aversiunepe care aceastdctremonie i-o inspiraie, descriin' {. Freudcntict c! fcro denlii du i cu u irdhienat4toasabak neplacutele cirate in scnedle sale religia ca Biserice, ritualurile Si clerul. Asdel, in D?r Mann Moses urd die nonofieistische Religion, Freud pune in Paralel clerul primilor evrei cu "oamenii lui Moise": "[...] Preolii 4u alut dtept sarcihn p rcipald dezroltarea $i supruregherca rilualului, Si, in plus, pdstrcrca Sfrntelor Scripturi i folosirca b d.updplopriile inteklii. Dar ce at,cc|a erau sacifciile €i cercnohialul, tn esenla lor, decit agi. li vrAiibTi., toc' nai acelepractici pe care lnvdldtura anticd a lut Moise l. resp;n:.sc din cd' 263

pu.llaculuil s-auridi&t din tnijtadttprprrutt!) !. .l ptufeiii..s. ))&,\ .Atunci rcirgia 'lumina&" dupt Moise(crnside.arsraniJ$l spiriluit al Haskilei hj isaaclremay, ii inspt! respecrlui F.e:rd.L schjmt r;tud;e doEnele ii ti felujnA 1ncei maii,:atril.ad. A.,eas!i tri\il1nra tundatnemalaa g-rndirii tui Freui] iragitizeazi piui t, forlresuft suNele.ale v:id tn lradjlia m;slicaevreialca,,sauix Tatmud . lursa_de inspi.ate)' I€r1ru psitanatizr,.'i_O scriso3reiJin j9i0, scrisd {te Firud ca.istuns mui sruderre\rcu. A. Urujdnow,eslere.reldtoafe in icesl lcns At.nlia kd a hll atter& anrlstide ultete .bs.nalrr din Tat trC p' 't ur tt vi " j,,o,.,n1",;,',ou.-a1.,rL.eJ t,! rJntttc\.aluneo .i\.t .,t

'nitt

m ai

t.rd

, r r do i d r d f - i , e p e r e d . d e t i c . d r c drri

ruzania.a.ti rte.igrrd, a nralogiilor inre cultlre docrrirl , rladiriei clreie$i fi c.lar!, asiect al Leoiej psil ulitice nu consriruie cea nai brDri cale de; labili o ielal;e imre id4nrjrarenev.eiascr a iui Freud gen.z:r psihanatizej ri ln ce ne p.ivet1e, freferAm rneioda crre coosu i. I i, in cc nrcd 'i:dniiatea' iui Frer.i, il4ereasaL firi ni.i o reterinli ia areo deflrnile srrfl r . i; t J r n | ,d e n ti tr.i - v re \.1 i . d .:.tru -c,dl .orr.urh,i FL,c:.F rte cr,i l ::r. qr i. t r ec utn ri J p t,rn i tes rte l n e i F ,n ,d l e . :t Her?!, d? ia 6nii.r.

la sionis.rl

laLiJaJfterd t6raNrs"Stett ul din Gati!;a in jr!ruI anitor n,1:l penrru a sil m$alr ir1 Moraria. tr treiberg, inaim. d, a se slabiti la Leipztg, apoi la viena in 1359, ih cffrierui Lec,poldsradruride s€ iegrLpau euell. uneo cci Ifti ttrfin instririli, reoentinigrali; da: nu rcbuie si confundiln Leopotdslattl . ln . 1o, .J C tn n d l -tu r. a rc e !e ), /,rj r: un a,ond,sU rrt hurF:.,.. ..u ! anr c r ul f r o l e ta l rl a ro n J L rn e n ru tm tr J !r, .e.oj utdtX X rcJ,. Ior in Leopoldsladrse inslale^zn f.nl;ija ilerzl tr) t8i8. Ei T]tit, dupe ce se ruineaza in 1873. lncepe o nour cariera de agenr de sclimb h Bursa djn Viena. D^r l,rrdacinarea rtnirului Herzl in rradiga elrsiasci esre Si mar f . d8; lr r n. : d ..rr , j J a l u , s i i ,o l u n dF rp ud.i r . oi F;r,j ra .r ,pn .i ..rrJJ,r-r,. nr : i' ir ur ' r ' to x :4 J .{ ti n rrr ro .tr(c i ,,: asi rnrl are ,a tL { ut,urd } r tr nalronalrrareagennmn este mai exclusivr De aceea..anii de ucenicie,,;i tuj Thcodor llerzl, de ta in1rnea sa la univershare h 1878 plra I:r "corr .i o rs u d u l t8 a 5 n o J rn p.enra ," n!,r,i .j , schnnhri un,l*' i, s*"t e. bnr nc c u' ,,o \u re d e L re | | Ji n a .-e ,]s r| e fl ud,tr. r n ! m pu t a c e $ o r a n i T h F o d o r l te p l e/i r" n,!re aD U j rdenri ral rcap corcspundunor opruni siraregicepe calearerrirei. prin $udiile sale d; drepl

264

pare destinat sa devina avocat sau om politic; ,va avea constant rul cornportament"juridic", chiar Si in scrierile sale sionisle, $i atn putea affma c, o ftfreagd secfiune din refleclia sa se va concen]a rlierior pe aqezarca aspiraliei evreilor la un 'camin nafional" pe teme-lii de drept, intemeind legitimiratea viitorului stat evreupe notiuneade stat de urrenlS qi de legitirn, aphare, descriind cu minuliozitate marile principii juddice de inspiratie liherau care tor rebui sA conduca noul nalr5. A.easla p€rspec!6 esenlialmenlepolilic, ;i juridica a problemei e}feie$li va p6rea insuficieda vnot Kuburzionbten precun Alad Haa$ (Asher Ginsberg) sau Martin Buber, care vor prefera sn caureln tadilia culturali $i religioasa evreiasci justificarea statului evreu.Dar tocmai cunoatterer $i congtiinla ace$e;tadilii li lipsesccel mai mult lui Theodo. Herzl. Cealahadmbiliea lui TheodorHerzleee de naruralilf,'ara.iSi propunesa cucereascacele doua bastioaneesenlialepenlru o reutita vienezn: sa devinA cronicar (adica sa lina rubnca d? Foiteton'r, de prefeinga la Neue Freie P/effe, Si sn i se reFezinte piesele ln teauele din Viena, daca se poate la Burgthedter. h anii 1880, Herzt pozeaz| ln dandy, €,r o eleganF ;i o disnnc$e carel {ac sa pnleascnchiar Ai pe Schnitzler. Se alatur, grupului tinerilor "modemi". Succ€sulpare asigural: cronicile sale din diverse ziare vieneze au un succestot mai mare"; incepind cu octombrie 1891, Herzl este Fimis de Ne,/" Frcie Presse drepl corcspondentpemanent la Paris; la lnloarcere, ln toarnna anuluj 1895, devine redactor ref al ruirricii de Feuilletun de la NeuEFreie P/€.!se.Postul li oferA o mare putere intelectuali Si politioa, pe care o ulilizezzn pentru a promova qauzasionisia; succes.le sale teatrale sint mai pulin rtrsunatoare,dar citeva din piesele sale au tost totuli reprezentale l^ Bulqrheakr (Der Fliichtige, in 1689; Die Dane in Schwatz,in1890tI low jaa, in 1900). ITna in 1895, Theodof Herzl pare foatu depan€de ideea sionista. Esre cotvins de necesitateaunei asimiliri totale a evreiloi ln poporul germd . Clnd citette ln 1883 toarte re.entul tratat antisemit al lui Eugen Diihnng desprcDic JunenlraSeals Racen-,Sitlen-, urd Cultw|rage,1i dL &efi^re tui Diihring h ceeace prive;te descriereatarelor iudaismului contemporan;cel muli corectezzl viziunea lui Diihring. insisilnd asupra tuprului ca 3cesre defonnad au cauze istoricerr. in limpul s€jurului parizian, in fala spec iacolului afacerii Drcytus Si a fanatismului lui EdouardDrumoln, contliendzeazagravitatea antisemidsmului 9i acuitatea'chestimiievreie$i". 265

i

Dar pdmele sale rea.lii doledes. o adhca dezorientare_ Unea; declafr ca o jumatate de dMi:a de duell|fi .,u conducaroriiantiselnilismxhri,c| lninlul Lie.ht€nslein. cu l-uege,r,cu Sch6nerer,a fi s licieDfi penrru a rezolva problena- :laca ar nuri. s n: gasi i,i lrsra renrrl sru o gandjoasn denuniaren fligelului modenl. Daci d a. rcide ndversaftl, af n sirbitoril .a nn c.on. Alteot; vise^za si I ronvinga pe Papa sl oreanizez( o .eremonie de torversiune ir ma-si ]i catolicism n eueilor ru3tr;e!i. la 5rj/d,r,tD.ne din Viertair. Le.lrra Jltrnalt ui lu\ Herzl dazrl.luk ca ameninjirea acelei Selbsthdrt3 n\1rcaie fi compler deflltirl. Li 5 rrlie j895 mai norea.i: "De alt|e|. rldca a! dnri ceta, at tuli sdli nohil iruyx de ri4 rech€ ". C?tevr zile mai derrenre, la 2 iunic 1895. ii ldcuse o primi vizira Bafonului 4e liirs.tr, lre stradalrlysi€. pentru a incerca si I ci*igr la deea 'ln.a neco Lraltin minlea lui Her"l-unui star evreu.ilirerior.ll.lztii lcrie inrerloculoruhi sNu, care I luase drept un visitri;. rctenllst: 'Ckdeli-mn, palilicd un.i ,tliu i este detcrminatdle ia(:tari ihtj. derahii $ tlsesizabiti I .l Anintiti'vn de undc s-a irtt Rei.h-ut Ee.Mk: dih rintece. ,izi ni 'i!.iri, ri p.lnt:lici h\te ft';i ti autii-in scurl timD,lt bltttrk a stuturat .opa(ul te .are-l sddk?ri yiyltotii -. In clipa ln cJJeincepe sa conceapaarlllr] .ul erreilor ijin Europa st)reun Phinr al pronisilniior inra inpre.is siruar.Tb.odor Herzl se identifica .u Bisorarck.Pesiecfteva zile. la :2 nrrie, ii scrie t lslrnDi.anceiar at Ie;.n ului per:ltu a i cere o lntr.redere. Mai t}zirl- va aveao.?zia sa i laude irntimruhi rvanlajele siorismului din punclul de !,:dp"repnngernanic: sralul evieu ra seni (hiertului mijlociu drepl pozilje inainrau penru interesetegemraoe Si peirru cultura european4in plus, v.!.analiza lnxlara Gemlanie; o I'unl pafe diri socjal denocralji de care ft"(l tli ar fi d11 de mulFmjl s, s.ape. Siorismul lxi Theodor tlerzl .ttare ca un rc^hat rl crizei de identirare a evreuluj asinilal care rimine rnereufidel cllllnJii sale de pre.{tileclie:cultura german6. Djn lcesl puncl de vedele. sionismui snu va conslilui larj.}nra evreiascati neolibcral{ a pangernanismului. AJn tutea merge ctuar plna la a sugera ci Theodor Herzl gtnde$e iudaismul ca reinnoil de un sionisrn confo.m cx modelut wagnerisl at unei ''milologii modeme". inlesnind reconslituireaunei comunirAli pierdute La Herzl, iudaisnlul nu esrein prinul rtnd resnnF ca o retigte. Se Sriede altlel ca programul sllu sionjst s a Iovil de opozitia majoriulii cten ui evreiesc,atil in mediile evreietli ododoxe c { printre rabinii parlizani ai ritului luminat ti

266

nto{teflrjzai.P:'tin, cei drdii, sioni$rul F}iiic se i|Sel:t asuprasensului pur spirirual .il Sionului; i,.niru ciilallt, prograrn! hi Herri punea ln pericol rode a.tizilr;le asmilarii- Th.odor ticrzl girCea iudaism l .a pe o identilate hrinrld din isioria ;i rLirurilc fondl1oa,"e,dup) urodelul celodah. 'atitlnrlr. .. J1. , r , 1- r hr - , . . lnoi, 'r l, "t i, r : J. ii. ', . r ei\ pm ni" n.tl r' : h 1898, Ia drs(:hider\iasolemra,r celui .ie rl lI lea Congres.ionisl de la Lla,ei, lleizl a lrotrs inte.rrerarea uDli f.agmenl ilin T"zrld!r... Heinri.rL Rls.nnerrer, secrcla'1rls,r. int'eabi i' gltrmar 0 dtikide d2 ltxtisenili t'f nrxr unui t:)r\pn.Lr", nbrai ''' I',rsimea lu; tjqpttlr.ta..t.u,.iitaJrrtr.i? llerzl ltr.lnr acrasl;l operi N iui ll/,:!:nei s3 r:rfri'iri intr nr Fas:.jtir, Jarl.rl!/ i..ttri .dntJ iri;u, riarlr.li:! 5 i!:rie :8:iir "Aia:nati arl drtt lltit 'tuti yi t.\?tt .:? h.\eam|1.i !!( !\i nrta )c'n.ni !,]tt. or. itl yl ntrlt ur Jc"ot"':'t trin \t't.'jnuli, itl n h;:.4/). it turt:LllJt tl( te; in.ox,'d., pe l'ru,:e? P .tj :' :,.t:\t.rt! nii ci, Lt , 1tl:i e't *L slt nnit it lt , w: i( t ! ) u. ni. i t t i*l) , .:u. t,e vor ttutr.e srt?e. tn N!t:i\::: tt'r.rj,l rl.u.:it Pri,{tt.(t?rbat:it i1nDcnd...ibili r. .are l,erzl ii invo.r 1'. Fe.! n'r.aler rcei ;xrb|i r.G.'f..r !r if jutxific,je .ilirc i'aronul de l{irr.h. ludai.n}ul c;rre se.veile .ir'pr jr,,xih.ur s;o:ismubr !cn$i.Nir:. din accns$ pcrstc.tilA, o opliun! .,a'ri.'iiilsri'. ai3ioga ...l;r rtaf;re de uop,-:areleAtrstro-Urg,riei prii{ r.ri:zrli a s. a.i]l;ii l? idenljlrlea ,raiional4 ha6s|urgra dir .ie ]rl oe ntlri 'le l-ln .Jiori:il wagned3t tl pangel-J]anr../\semenea combin4i,, Irare contadicrorie. Dar €sre ca cr a.l€r'rjrt nl|i.oqnadiclo.ie Cecil.c:, a lui t,.!os (ossuli! lscfdiisionc ii ,,4ionalismrlui ungar, care nu se mai tltred.a dc.n in sin$le nr€ihjdr. deili ?n Dropliile j lene nu piea curgea.din 6.r!1en1ce era d.:scxndenl.'id!:e; famiiii de:nioi lloL,i! slola.i . irali? (aeea:e ar dole.li tnri .urii,C ci afa.erer.litut tnd lj.de nu rie imic de'a ture cu s?ngele[r ii.: ca sohrl. $; .I ar Ii r!!i corccl str st.ure : . coia ,1re,rdlr) fa 9i un lnare runrr d. ivrei asimil,t! dir v.emea s,!"',Hel:l s-r sirnlr tn cel mai inali grdd reconlonar de wagneri,.nrul care i pronilea reconstiluire, unei .otlr'.uitili nationate pierdute, gralie litarthiei secula'izare a trn\i Gesamtk stiae.k. Regisin aici vo(afia literari jnilialli a iui Theodor Hetzl. Vonl vedea nr ccndnuar. ci el se a1n'$sede proiectul unei pjeje cu mafinj, cale s ar fi intltulat M,is"- Parienr r:a $i-ar fi altal inspiralia nnei asemeneaopere ]a maesuxl din IiayFu{r.

261

n l - Frcudgi Herzl;tnt nirea dirl yisut"MeinSahn,derMJop" Sigmund fteud nu l-a ftrilnit niciodatape TheodorHerzl (mon ta 3 iulie 1904). Dar $ih, dalorira lui l-€o Coldhalnmer,ca SigmundFreudti rrjmitea vr exemplar din Tr.tundzrd@8 lui Theodor Herzl, Ia 28 seDtembrie1902. rugtndu-fs, iniesnedsca apariFauneirerenziiirrNeu?Frcie itesr?. Scnan d9djzlr^ sa- "Cu re.tpectulpe care-l port -, +a mulgiatii -4? aki de zite poetului {i apdfttofului drepturilor poporului nostru,a_ putem vedeain sesrul lui Freudo t€nradli de a provocainleresulpublicului.p.maaruncimar curind resttlfs, pentu Traundeutung. Redacrorul$of al Featle ton-ult\; de la Neue frere P/e$e nu a iosr, separe, deos€birde impresionar,din moment ce nici o recetzie asupmacesteica4i nu a apirut in ziarul sauCu ocazia uneia.linrre conferinlelesale de la Universitareadin Viena. ln 1905 sau 1q07,Freud ar fi povedir unut dinrle visele sateunde aparea Theodor Herzl, ne sDuneLeo cotdharDmel in acesrvis, Herzt apirea ca o figula maiestuoasicI ba*i neagd g ochi triqti, $i rndernnapq Freud care, adinc rascoh. se ir.,reba cum ar puiea salva poporut evreu,i Oar singura evocarcindirecg a lrti TheodorHerzl in operelepublicate de Sigmud Freud estelegat, de visul analizati\ Traundeutung,,,Fjul meu, mioput,', Drezenlat u' doue p64i: y$c in -o,i ca unutdiht'e .rreRu n?i Je ia Uniwuitar" .ip!,e: Fiul meu, m:rpul"'". "Iatd.tiisutprincip.tlpe carc nu t-am rctatat {i carc ne afefi ocazii de a explica un neotqi: absurd.!i incomprchensibit: nte oarccarecareau toc Ia Rann, caDiiiiehuie ld pt..c. ata Je y fru. d -a.Scenaequraaturci irtanun,iuli.u.oauna in stit antic (Pata lt )mand de ta Sienna,cun &iam deia in '.'s). Sint d$ezal pe hu'pircu uaei tt tini \irt loane rnrth.hot. aptuqpeptn.]1 O fcn;ic _ inJirmiefi, cdluB1/i!. ii aducepe cei (toi bdieli gi-i inpinge rpre tut,jt lar care nu :;int eu. Cel Mi in rtfsfi dintre Lei dlJi elte caterork: fiut ,tzu rnai nat e. thir t, eluld, tu l vad.ten?ia,are.r rdure Petiw ij,.ete,-" inbrdliteze la despnrlit ?.Eu se rcnarcd printrun nas rc{u. Bdiatut nu vee sd o inbftIi{ue, Car ii : tu e intinztndu-i mina: A f c,el'f'tes,si noud lsau unaia &nrc nai dai) Aul rngeseres. lzr ine idzeaca a rt,.uajornbtainhti,a. Ttelerinla''. in corn,nruiul cae umred6.Freudprecizeaza: A.tstvistrc. Dutepus pe seamabu an.tambtuconluz de ginduti prorocate de reprezen268

tarea unei piese: Das neue cheno. Putem recu oatte cu uswiqd, tn gin_ durilz din ris, chzstiuneaeveiascA, grija p.ntru yiitorbt copiilor cdrofti nu le puten ojeri o patrie, Erija dE a-i oegte in a€at t incit sd podtd dewni independenti'^. 2 - Attlbiguitdlile "Noului ehe o" PiesaDas neue Glprrd fusesescrisi de Theodor Herzl tn rimDul sederii sale la Pdis. in chiar clipa in care izbucniseafacereaDreytus,in roamra anului 1894, apoi publicau ln 1897 in revisra sionisr.i fondati de Herzl in itnie 1897, Die l4lerr, $i ii cele din ulm, rcprcz€nratAta..Carhheater- din Viena. ir ianuarie 1898"".Premierau u*t io".**t ta 5 idnuarie.Dufa Didier Anzieu, visrrl "Mein Sohn, der Myop', dateazn drn " ptdntna 29 decembrie4 ianuArie 1898, sau din zilele inediat precedente sau unharoare 0.Prinurmare.Freudar fi avuraceslvis in Irerioada prenrereivieneze a Naului Ghetto (Eestneobi$nuitpeDau Frcud, desprecare biogaiii spun ci mergea rar Ia teatru)- Dintr o scrisoarecarre Wilhelm Fliess. la 4 ianuarie 1898, rezultd ca Freud ar fi visar piesa (a cerci temd Febuia sa fie binecuno$dr1i vienezilor, numele aurorului fijnd suficienr pentru a evoca tntreaga"problemt e\aeiarct') i,ainre de a o fi vazul din moment ce sDune: ''lvter. n. r|"\!em ru inhcatal lamitie.Brhcty$i Ri?/ta tcatut C;rt s,j teden o piesd despreerrei [ein Judenstiick] a tui Hent, o premierd care a si ju.at d?ia un tut ih visclenete . lnte 181.t I 1898, adicn tnft momentut tn c,re Herul scriseseDiesa-si cel al reprezenlai sale ta Viena sionismujpotiric se nascuseonci"r. O"s ne e Gheuo reprezenra lnrr-adevar o opera de rxanzilie. E^ ajalizeaza "chesliunea evreiasca" cu elocinla, dd ttua mare originalirare: singxra "ralirne" a antiseDritisnului 5r fi purereafuranciarAa elreilor; tot resrut Dare legarde rn soi de iarili'rre inexorahitl.dar ne'expj'cara. erpunindu;pe e;rel la a'ttipatia concerAlenilor lor ne-evrei. in epoca in care Theodor Hefll compuneaacenso presa.carc trece dre cea mai reusiat dhrre operele sale dtaliatice. viz;uneasa desprelurne era inci foane pesihisr, Sjreseimari. In octonrbrie 1894,lntl o re.enzie ta piesa tni Alexandre Dunas fiut, Ir Jenrne de Claude, Hetzl exclud€a ide€a sionis$, luind tn rAsptupersonajul evreului Daniel care. la Dunas, visa sn,!i vade poporulreveninrttn 1Pra stramotilor sni. "Daodpintr-o hnnpbre e'reii .t-a/ intoarce "L1ei dco.sd,,€iar ()a cdn@rhia, a do@ t .a ;rau f;ealu .unune de muth v;nc. 'ndadnrk S-au ikr,idncinat dE sercle in noile k)r patrii (Heinmten). sint nalionaLizali 269

(,ationohtn:txl, d{./ili arii dt aUii. pnstti d lrnsanuri fthtn. d..r din Lau..:lttesunili caft i itltinfuaii tic plste tDt tt. Erirrrilo lui $eodo.li.rzi s 3L lraduj o!in_!.hi irtuil. :;u.;eirre p. .rre _ lr ,, aCur Lrhiniei irene dirl iJ.:r ,.[ Ot.ft. in Uinlui nra!trsrris. liDete cwinir llc.ronlri pe I rrre f.oclL4rI: t'rei,jrnlii nci,.u iaitli \N 'rt|j; th:1,1 itr ou tie.it .L:.:n j.tli ld nt:ii . UJurl d;rbe pifiii cirircii aj nraiusit'sdhri iri ilorzi /,.r5w Sdrnil:ler. n sctr 1! !7 nojeirLri. i:9..1. ._,i td n t i k : p ( l j :ut; . l cu j tr.ufi i, ) eo\ r c , |r : ir i trrc i ;c tl t,.4 i !i \i i n ' " t; ttt.!.s; ilisltt:rj tlai.s.i \ \tr1! !.lotE.i3rn ai.n. ASaca. I. t.tlr,nliti krrt in llrina re#r{rn. pL!;i;: ar.ri;r ti. ti,elrl TT,eod,.rr tterzl iar. . cr!"{riurii q drcjis si ,r iiprir.rsci ltr.l,jLa,ii n J, tu r., Jt tus4i sa ,.;:ti .ti| ,i,!t tl.\'i. d,ci.. : i,af;:;i litir;i4ri din frr.i erte irJecuiri-trin ir.i |urcrd tte s&sper(n,: Ac.:asi:. en!]1llilina. r! Ii returli. .! .t|llziri ii'i lgqs !; !, rjgirrr in C.?Fatl;. :irij;f:rr.r. ti'L'i,ir t:r,n '-frezenlalie; r'rc8re. l).r' ,!u( Gh.u. i1t ..ltij: Dir: !,r nssaj rion;si. ir! tFri. d!,f .ielelrFriLei:i:ii?neodor ii..zi. iie!,ll:i1.iridu.:ir,rirl mi:t ii.rii :i.)ri:!,i. a rr,r1rl influenla i n1.ryrera..?pi.!rri. ,4,.:tirea din lrnr r,r', j_,:n.ll,)r. frlfrle tt: i/iena. Tiritut ai..rr i':!t\oll S;r.o!r idrbril.fetr i: fii'trl rd i:i!!'ofla lir .r lier i!rl:. iii ltii liiieirlterg. llr tl p.rne:ri1. Jf) voi.lrete Feulir.,:, r .ii: pul.mir A.3sir ,j!ii: inediui .vr.ji.rr aciin hi (:afe J.a! )isritr: ^.i.rrl. ' r aCi. - iniie' r n o ri .e tn r' i trn a .rh e r { j ;rn e lreu.anrenrr. B i . .r, te.i ri . itJ!'rui in!tut Ia .eremori. ji cer tr .r b'trler.:. in rmrpui sercl!]oniei de t,r $nr!.qi. jcble llli ru lald aii.evi .lc.ir Ji o:rsci\e rji sa .rn9a!c raalerf,let: moda. I-n r:fiiltui frinriri tu-r. J:rllob !j r,ii'trut Frirdl]einer se ;.rirL1liLa.i fubinui otsent.a disprt.i;i; dF1l|)ulqj ;a *fls p(] svre,ii .orlrrltlj,Jr,tni Ia cafe te rjste oniia. :.1 rsrirlenz.l .i Ire.j.oiclc u'iei sociellli f{ti1e e,niseroilisnrulpoate avea.hir!. t! o larula irdnr. .ici ii h.ila pr Err.i r;t se rcpjiez., redescoFlrindL* lfof ijle rradili; g tfupr;a religie. Dtr jnnifa. Jskob r.en ra iasa dil1 acest'nou ghciiou _ Conversaiir!e inlleLr t)ir a..,sif replicil ',7M0, T,ebun: g;.Sin in ghetbi RAtnt;L!. Idt c! ra lnvutiil t:d N pkten! 1...1Vai tu, .eI t,r. iese din {ettol '"._pasajni esr" jr,reresant caci aniffcge in ce masurAideile hri neo.ioi Herz! eraq chiar $xinr de a fi delenii sionist. i]l ooturadil;e tlr .eligia erreiasca. Cum .rver sd qmni David Ben Gourion, sionismul €sle o relrkanntokiYl radilici Fry€je;ri. In aciul al doilea, Jalcb priine$ie vizita vechirih: sin prieien Franz. un vienez calolic care vine sn I amtnle ci rrebrjE sa rup6 relatiije ca !a adera ii

z'74

ir n paaid antisemil, din convingere,dlr $i pentnr a Ei uF.ra canera. Jakob se simte impins c6..e gl€t1o-rl de care voia si fugr* Pulin mai t?tziu. prime$l. po n nnmcircy milirant social-denocrat (Jakqb pledase adesea?n favoarea nemirrilor ace$ui prdid, firi a pr6ti0de onalarii). Muncilorul se pliogc de coniiliiie de muncn diD mina Dubnilz ti-i cere lui Jakolr spriiimtl pentru g.e!a .are se pleg:lrea.Prinir o .oincide!4i, minr apa4inea baronuhi !on s.ruJr' r. un. I r \ en. ir f ?, p er - ) r Jut m unur|er onr l dt iui r {oh i. r plus. rnediiie evreie\stide li Brrrsi specnlerz, tflele de cirbune de la Dubirit. cA.i ba.oDul "on Schramm esLetlin de dar6rii, $i Jakotl aflase despreacesrem^neare I'nanciare. Din generozitale, .l xkob se oferi si ,uslin, Creva- Opirea luo.olni in mha Dubniiz prol ua.e o inund4ie $i o prnttusirc in care mai Inulli rninerj t$i gasesc mol|tlea. nicluri! cei care-i sdicitas. pr Jakob in acrul al doiler. turg?jarea lui Jakob a frcrt, in mad involuntar, jocul speNlxlorilor evrEi: .drsul aclirnilor de la Dubnilz !e prabore$tc.B ont von Schramtn esle ruinal rsi roat urirele s^le pol fi ra5cumtLate l.r un pret de nimic de 'p etenii" elrei .ri lri Jakob. Von Schrammfl considernpe Jakob vinovat de roale aceslea,ti I trovoacn la dBel- Jakob €s1e.inir $i moare. Rabinul i, dven;/a.e:, .' .c at 1, ( \ r nm elp. 4it t n ut n,/ 4t p nnkt it o': . r l I n'r chdr ei pe Jxkob ln aclul al lreilea. in:ri e de a rrovesti istoria l i Moses ben Abraharn.irilimplatr Ia Spire in secolui al XVI'lca: auz$d stigNte Ia Fr4ile gheiioului din Spire. Abraham istjse afari. p.ntnt a-$j oferi ajurorul; esteucis Lrclin ,\,(lri 8/.d/to este in Iond desttrl de confuzn $i de resennari. N{} avuseserabinll !.iedheimer in cele din rffnr d.cntareclrd li sfatuia Dr .aci -crtnr iasa din ghe11o?Penrru a mefee trrn6 Ir.apilul aceslei conceplii, at reprearla re sio.ismnl un 1;i1or ghetto liber ales. ca altemaivA la gheno ul sqcrtat in Diasporal AngajareamrantuarAji po,ilica n lu! Jakob alaturi de ninerii in greva se doyedegle. contrar intenliilor sale, complicc cu manipx:ariie bursiere ale specularo.ilor evrei: orice ar face. Jaj(ob g,re !:ondamnalIr o 'solidarirate evreiasct" te care o .etuza ti care da apa la moara rnliserftismLiui. Din piesa lui Her?l nu se desprind€ nici o perspeclirA coovingiitoare.Este adevirat .A in ianuarie 1898 nirneni ntt rnai pdea ignora progl'eselecauzei sionisre. De fajri. tiesa sta mA.turie l)enitu criza personala pe crre o trav€rsa Hcrzl ln 189,1. Personajul lui Jakob are Fasatun ptternic autobiograficc: dtfi cultAlile sale conjugale le evo.e pe cele ale ld The.dor Herrl (al€ carui

21r

l cllilorii nesift$ite prin lume aveau si sensul unei fugi inafara crminului). indisnareapersonajulri ln fala mentalitatii lipsile d€ eriji, de "lnavufili", din familia sotiei sale seamina foarte cu cea a aulorului insu$. Herzl impingea satia medrilor evreie$i asimilate ale finanlei vieneze alft de departe,incit Arihur Schnirzler,descoperindo replica a lui Jakob care-i spuneprietenului sdu "Acum poli sd4i dai seat@ cn e\,rcii sint nift€ ciini , i-a atras atenlia: ''Aici, intenlia dumheawasnd exte e\)identd-tnt'a{a o tunsur,ninch md Socheart!La fel, <evreullipsit de sinqulonoarci,, desprccarc vorbili, nu erc de ce d-mi plaod. Dali-i lui Jakobp4in n.ti nuhd libertate interio.lrd, ideeasenerutdnuw s feti, iat persanajutw fi {i Mi sinpatic.Ntt crcdeli? {i constatoclatdtnai muh: dupdpdrcrea mea,din piesd lipsette tulul e|reului si\ur pe si e. Nu este debc adatdrat cd tali er'rcii se plinbd astfeL,ctnd deprinqti, ctnd corupl pe dinauntru. Erittd fi allii -ti tocnai pe ace;tia ii urdsc cel itdi tare antkemilii. Piera dunnea'ostrd estec raioasd, a{ fi rrut sijfe qi i sotentd"'t. Cu obi$nuitasa luciditate, anlisionistul Karl Kraus scoatein evidenlt, in doua cronicj apArutela 15 ti 16 ianuarie.slabicimeanajord a piesei lu; TheodorHerzl: '{i totqi autarul Noului ghetto a pt.r'd&t in mad naa{teptat sinpatia antisemqilor. A cams eraarca, in chiar niilocul larnii bursierc des.rise din panctul de wdere cregin-rociaL, tle d nu nega p.rribilitatcl instintteloteroice,g a conpu-tpersonqtulnabiluluiDoctarSahkeLUakohl, carc nu put..t dectt sd locJeze chiat si hat:liehea din public carc dr f lost di1usa :a ta atanrea arlirtut inpr|t,d tltrutil"r erf"rr'" ". C'nil rl antise acuzi pe Herz' de a fi ales,ir sathaeweiior asimiiali,perspecriva mitilor din panidui lui Lueger, Karl Krausesteneie{aror. dar nu putem declt sa i dirn dreptate ln nie Zir, Uerrnann Bahr (fostul "camarad",al lui Herzl in corporalia studenPascaAlbtu), antisemitulinrfi1 din faimoasasirbatoarewagneristadin 5 martie 1883.de cufnd pocNjl.dacne sa ne luam dupabio$afirl sau,care scrie increzabr: "lincepind cu anul 1890Jd conbdtut antisemitismulori de cite .ri i *a oferit ocazia"'", - pvblici o recenziela reprezentaiiaDar nere Gher;o.lncepe prin a amnrli ilinefful personalal lui TheodotHe.zl, ale cirui prine pie-e seaoiauinsulelile de " spiritulfrancez"si slriluceaupinlr o elesad e frivolitate g prin lalura lof "spumoasa"(Bahr vorbe$e de das MoLtsieren d?"), dar e.au prea afectale!i anificiale- Intre tinp, umeazt Hennann Bahr, de cind Herzl a stat la Paris, a de,renjtmai serios.Apoi Bahr explicl ce lnlelegeel prin sionism:contientizareacaEcterulu;iluzoriual asiinilirii 2',12

"Cei nai buni germani dintre ei eruu consider.4ide Semnnii din M{ter. & ni{e strdini, un Jel de umbre ale unol Sermani tipsili de sirge SermanPtin nndul lot tu iudecafi stnt sernani: au pimit ideile Senmne;i ihrA instincteleSernme:Dar cuft 4i pot el conceptele Sermne.Le Lipsesc tdi, .hcn {i-au pierdlt inrtinjele eveie$ti? Astfel id:tdcesc ei, fii4e omenettidoar pe juhdtale, anputate de cele n@ibuneforle, creaturi lihitate doar la iude.atd, ciudate ti nelini{itoare (ukheinnich) pentru ceilalli, insuportabilipentru ei-in{ili". Sioniqtii,conchideHermannBah, slnt de pArereca un evreunu va puteaniciodala sn devinl un adFviraagsrman$i nici un adeva,ralfrancez, iar evreul carc face o asemeneatentatvA Pierde ce esie mai brm ?n el, frri a clgtiga nimic. Consider cd onul nu pose.ld in si e ninic nni nobil decit eherei.twnind dinsPrcinltinctelerasei:ale Fiecate are .latoia rd le riimina credincios. fiecue trebuie &d le tndrdSeascd Eyrei, idnineli e|rei, nu rd pdrdsili pe roi tngh'n, fili mrndt|"" Apoi Herrninrl Bahr aduceun omagiu apisal "concepliei eroice' a sionisftului lui TheodorIlerzl Noltun in treactrlderivl bandsisli a h HemrannBaht, care inaerpre@aza lncepL(xrilesionismuluica pe un "romi|n al energieina\ion^le".' Un errtu p tea kiciod,id dewni un adefirat eer an, nici un adefiml nu 'e Jrunc.z': iltri leclia - coniemantl - pe careo inspiraN.ul thetto l:'ll Henn. n Bail'. Semnal slabiciuniigindirii acesrlti'papaal crjr.jcii".Dar 9i ambiguitiijalenesaju)uiacesleipiesea lui Theodor semnuiuncrpericuloase Herzl. Vom reline vrsul McJr Sol;rl.Je' Vyop ., fo.l rdesed reutrerprerdt'. aici clementelecare ne permit se reconstituim r,spunsul dat incon$ient de Freud problemeilnfifisate in piesa lui TheodorHerzl: unde pot merge ev.eii atunci cifld lara lor de asimilare li respinge, clnd nu mai pot nici sd se intoarci in ghello-ui de care se crealseia eliberali! nici sn iasi dh el fara a ii pune via.laln pedcot? Bineinlelesca The.odofHezl dramalizelzl problema in 1898, Austria era o 1.114 unde erfeii poreauttAi bioe, in ciuda unor dezagremente.Dar iltrebdrea estelndreptirti. Hefll o pune, iar inconsiiantul lui Freud raspunde. Pulemchiar sprr@ca nce$ raspunsciirat din 1898 ,nunlI lntlu rotul 1)ecel cdre se va impunc patruzeci de ani mai tftziu, in ionie1938. Acesl v;s inlervine, cun a $bliniel Marrhe Roberl, ln rimPul unei perioade de crizn iniedoara, intrelinut, Si plnn la un punc! agavatd de evenirnestele contemporane: z8lduirile afacerii Dreyfus in Fra4a.

ascensiroea lcriri a epcla. ta e "nisellrlrisnlutu; 1xslri,.r. iiuceeaii l'(btua:i.r 1898.fre$d ii :jcri. lrr fli:rs: ?)rt ft lrle t:r ttslra!:( tttiaiti.,::e o".:u,nitsl Cu ?l 4r ii trsiitit fi t: ix,rk::ti C|e|atame,ttul t!'rutr\ ai :die Lle'p.( le.tldent.t frnn(/.i ij.nc':.itu nti-r ltdt$ (minc .+ tt,!!ltil. .:arc :i\i dis?!.ltutefi kt ittga: ". Eririlr1enrele r:eiDpo{aurc de t:r Romr" alr in chip c..jdent o legitiu.i.ri anris.ririsnrul. Rcrh d;: lis esie .elnrln biseri.ii clr.licc, rnslirl]tii lx lr1rbrn r:ireia Frctrti c,ezrse crt I ar Ii i,uru1 ir.ial. Jeftliriv. inc;l iri ieb.!"rie lil:j8 ii !'.r s.rie Mari.j &rnalartcl ''Nr d\,(q dc aics de.tu l! 4 ra it," ,tut. Sn jie !:arc poiibil u: t:nnt r.:fu!iu :i k&titate ii sirul bit(ricii &blk\/ 2uie!1 \aile2 "' in visul din l89l Ronra deveqis. deja uri duin.an, i.r irf.rd detasis. epocain care visa sil !neal!., acokr ii sn se txrpani$asca diri .u|un eii aclur se atli a.olo. dar en I rirrga ii I orlirrt si inparrlFasct srlia rragicn a popoirio! evreu". in comenrarlul sir. F erld 1s,-)irzri .rjlinlel. di!i, ..Auf t;esere$/Auf UnSeseres"& .n|l!r "G!.sau.flAingesauert": /r fap iar .ti| |llt . Lttpii nu du r ut timt sai /tuii atiete .a al&t i sti ,r.ur<:n [i, in a|lirlrea acehr')temwi, tnijni rn li attl:i i( Pa$. pime latai *.jdie t'. Frsa din itona (adica din Viona clroii.a) e,{. asimil^ar.cu iuc:t dnr ffgipl, und. Josephtti pusesela adaFrsl hdrinul tara ti fr:tii. in vis. Frcrd $1iecri nu ene vorba doeJ de -Ios€ph,prolejatul Pha.aonului. ci !i de Ia.Lrb, fi t mai inarc rlp,inj:trhul i D.r' cnre va fi Pin1inllrl f:iita,i i$1ei?irllr o noLa *daugalt foxrenrnrirtui siu, Irr*ud re.narci: S(:enadih ,is, i .:nrc | ir,Jettutez pe 4!ii ant Rrma. etle de dllmitteri de.liturdtd de | rcttini.n enld tl t iinerclea n?!t t.eatii it un i,erimtnt ana{.E. T.at( /rcesreainsnmn.i ti ii i ridie, p. pdrntii caft at Dutut, .u muti ani in vtun, ld-ei iu.:a @piia in lininiitdt( "t_ i)jtliet /rnzieu oferA umratoarer erpli.:lje: lacob, rio.ra sa sode t' .ei doi cop'i dint.o r doua cesilorie (Signund jsi i\r.,na) s ru indrcput tDlr o directie',, Viena: direclia neferjciii f(;esercs). Cei doi t i'iieli djn prjmi .iisarorie (Emanuel ou solia !i copi! sii, precum ti Phil!ru) s au indreplar in alte directie, Manchesler: direcJia fericni Gngeseres).'?.rfirld srrrd.srr.: <prcferinlei, terminale a risulri .!te urmdn)arca dacd at fi ptrcat .:u cedtaltn runurd a lamilici in Akqlia , dat:d ar fi lbst iiut Lui Ewu1u"t, a{ li scdpat de entikntkism'"' Visul "Mein Soln, der MyoD" dovederjreo solid$itaie prolundn cu poporul Exilului ti. in acexslt scenacvasi-bibiica,Frlud pare nai apr$pe ca oricind Ce ai sii. Dar, remarca Marrh. Roben. ca tortleautla, arcrentete sint

.( ipu.t.!L

iitiknr.:.

cait 't;i.t' t)'r.

li t1c' l' 'p&

dePlol i1tah/Iiea

uie Angiia .xirri j! frur,l rr! iiJ, ct 'aline..ll. lrl')gftlir )'. t$c subsi un'rl din?' i"r..,;n*;, ,".;!,.,r*l 5ir.!luii r"ernl rrrrcriuc:' ir fru:rin:r/e)r|".tr8 c'titrn PsilLtul i:1; Dxrrpr.ieJe,rlrll)rlr.irrirr; 3aL lr ""trl.nr lio;rl:' ier Illop iL;ri;1'r *il)ii'i1ulu;t '1'']to vlu't it i",";,,,,,',- .,, !er',ir:: A.olr, !\'tt.It! iheil tai'" ui M': w'int'n Vat::|'r) 4i' dir i.trt s..i. rltrv,r, 'Ard::Nr,,fr -lthJrle,n r rc1at ri ii3'r,r ci|n lrrri dldnLj Cupi Poeixr! lui :;ltr,et i11rlr,m atll'rl'n;s \Dbli'al ft) l8{19 Alf:r,,,.. ilrJla-s :ii,trl-tri,j t'!! tl,.'trr dt'] 1''('r '' Gernanl]l (' t'r! N.? lrtl,tl.ti aJ i,t ti.. t.,t,s ar !prol)-;l Je i,l ii;d rtn r " dr.l] d: iliaiie. nde isle 1{) liiaikrT !!r. rosrr ir are; lo. jtu'ai . Fr*Lrri ldeaz.i ir n! Sico englez:sc" Fox)r'e jorl,1iilll i{,.r ,:!rcu vier.z iirt tpo.a lit'etalt snk'mor Hetnunn r'!c ikt le::nia 't t'rixll;i l'rai al'opiata dt Bibi'el €'ilrrl. xlex.re in I:iliik 4,,- , . Ji, c' t| i :r..f,, rr;,.? i r r t r E; nr f lLl',l,i if , ii: , i. , - ud ! lr 'r iii. I i'lel Jeilr ulu; 51! sr!nl'*t1' spre erreL (rl:r lliiliJ,rri! li triieti rii c\ ii. !1rp1ir.nc t I n' ionduce !ien.'!" de trilaDal;ra cecidc ljJnsfer&ra h ftrlrl. r' ,lq'a in.E:I.ie.alda :redi'iur !,r,r :r ol:inl liir ca.e .e. v, irtsi:t!^Freud, ri:eiiradin nn' comenle'ztl tq' in n;rrjl!r:, irirrenii i):qtn ,e Ttti,":a li::trut topld rle la leruulin La t' hlda a tb'x vantti Li ;t i,rit:),n't b.t1 trl:i.ri d.?tut t:ltnisiheo.b iitti't urmrk)r' ln u|tw kt it.t, Vont lel idb!.i t'e,t,k lrt(iwe' i Po&4a ::tt P'r t;tlil::le roislrt, inr p! unii ,li|tt'e roi arcrknjn n(au ottttnutt ! !rror!re' a de suprapunere un exenrllu irci dieri Aneeii.,1a \r,.l(;ric obrai'e fef. ol]lil':rea pen'r! Alrglia (n P:imin1 de rctugitr' Plectnd spre l-on.lra iilll,l va a,'ea sentirnentrl dr .t pe?e1ua. ta feLui nu' o natiil'1e l'r Anrinl.u, h nc:sl conr€t. .a itr 1') sep!'nbde ltg?" Freud aii"i t c! €tiz d)rr'3nitenr a:,'r.ia!ir .vreias.,i B'nai B rjrh. - deci aptoaPE rvlvop" D nri Aso'iafia ,',rre se rraauce ir "isrl 'MriD Sohn, rlef 'er"r'nati ;'rith { F;ii Aliantei) inseselnlclreiau'in 1843 hNew York Eat;i fixase o de misiune educd;vi ii umanir:tra, defin:tA in rerDrni de laiitde' slirqihl L) co$nolJoiidsm Ai de fidelilate falil de lradilia liheral' a ssimilbii secoluiui a! XIX'lea. ,lociali! B'ilai il'ri r f'rca de exemplu di tforltti pentru a i intimPira pe imigranlii evrei in Sialele tinite' subacriiionlnd ,rrrsdri de americ,riizare"". i'Meil: Sohn' der n'lyop" Daca admiteu ca problernapteooupJrtrddin visut a e5te.ea a alegerii unei parii .te exil pentru ut evreu vieDez Si familia sa

27::

il

ilisr-,*;";#;.t#i:;il:;:i,#.i#i:i.;"::i: *,:nfit":,"; :;.*.-;li I

lffitrl{{tl;r '.::,l:;,";;

spllrte Emesl Jones'''. La nouasprezeceani Freud a intreprins prima sa crlrtorie in Anglia. Vizita, precize^zl Jones,confirmasetechea admiralie . luj Freudpentu Oliver Cromwell (al cnrui pren me I a dat celui de al doilea fiu al siu''). in PrycrropdthologiedesAtba|slebenr'', Frevd m,rturiseqte ci ar fi dorit sefie fiul lui Bmanuel,caci anmci ar fi ai,r|t o viat, mai u;oara'*. in corespondenlacu logodnica sa Manha, evoc, ln mai multe rtoduri ipotezade a merge sa taiasca ln Anglia (uneori vorb€$e ti de StateleUnite sau de Auslralia). Scrisoareadin 16 august 1882:ene deosebit de impresionjntrdjn acesfpunctde redere: Asp;rin tu'd Auretosla ud?p"hdenld,penftu a putea iL Jine sd-mi rcdlizez dori4ele. InaBinea Angliei ftsarc tn lala mea; nn ttndesc la strdllania ei lerioasd, la Senerosulei dewta, ment pentru hinele public, la pelsistentul €i ralionalul sentitnenrde just4ie din care se nutlesc locuitorii sdi, Id entuziaehulinJLncdruIprorocat de intercsulBenerul,carcface sd !4nedsonscinteitn ziare;toateimprcsiilede hetters cuLetein tinpul cdldtoriei pe carc am fdcut-o acoh acum Vpk ani, {i care a artu o in|luz fi clecitiydasupruinnegii nele |ieli, toate acesteaniau rewnit in mit e cu d narc intensitate[...] Trebuiesd fimtnen aici, Martha? Dacd lucrul estepasibil, sd ne inttuLnmacola unde dennitatea aneneascd estecea ttui respectatd.Nici o idee nu ni se pffe nai drprinnmd decit ce.t .ie a zdceacindra tnh.un mottnint din Centmlfriedhol"'"- Aciste reme apar deia in lunga scrisoareadresati de Freud prietenul i sAu Silberstein, la 9 .eftembrie 1875, la irtoarcerea sa din ,Anglia "Ag preferu sn tdierc acolo nni.urtnd decttaici, in ciudacelii g a ploilar, a alcaolisntului ti lt spiritului ,:cnsenatar" . s.ria el, ldAugindcA-$ promitea sarnrnlnAcredinciosspirilului aceior englezi carc i sltuniseri 'TJndall, Ht6ler, Ltell, Dar*-in, ^dlllr4izt Thomton.L
h"t";::!::h:T.5,ffi?J'i.#fi1.1T*:l'l*":t""';*::mfj iiffi,'i'::.!##;.f,:^L\::Ti:::;i::T:::f i:";#i:,:,"_

!i#:ry!#if/:!:j i'i,-;rt,,,.i#{l:!i:;'!f

ffi{#hr#*khi"*"J;;,#j##,i#}tq

p;#i.l:frt*l',I*:i#rT,n H; "iil:,:,.nffi {::dt::i;

*f1',,;":*fu1 Ea'*fq-[lr*r'5ffi

psa,'"u,ui .enru, ;?fl,'i#i'1fii,1ff1',$-i1"";,:f ;l;",*"'oru,i

iii': l i#' {il#'i iiJi;Ili iii:i;"!, y f::[^"X ::; ::,;!:* :;" ";i'; 3 - Pdhintul fagd(tuinjei la Frcud: Si.)nuts.u Arbionut? noas[6, visur .,Mein sohn, der Myop,. exprin. ef€cliv ,""3: T:::r1.""

* *1;i; nsr* r#**l,ffi ffii i$l"i +! fiTfr ,:,l*ri{":l [fJ:,:'::":';#Jg:i,,,*lj

1 f'pt!1 la Rtma Vrire at l

\4t.hcL, E?tu .

Dupi tublicarea luqa.ii lrduruleutu,lg Si nzgterc^psihanalizei,in dml'ul pimuhri deceniual s€coluluial XIX lea, identitateaevreiascA a lui Irreud pdre a se fi s1abilizil- Suocedindepocii de repliere ti a viselor de evazi ne. !..rneA "cucer;rjlF.omei"pareafi venir-fondato.ul psihanalizei aveaacum forla necesaii penhr r cuceri aceaRorD, carotrebuia p4rasia tu visLtl"Mein Schn,de. Myot". Inte 1895!i 1898,Freudlicuse circi cil ori; in Ilali:i, lira a fi njuni vreodati la Rornai". O innibitie parea sAl ogeascn. in Truumdeutunq, ,r$atiza pallu vise al cirof .entn ll rcFezenta RomaComtarnrd dorinla. m€rex contariala, de a inaa in Roma, cu ;r/oria

:;frl'":lnrl;f*dri",.:ii,';.u"st,:"r,fl :"i:1i: 276

277

b:er.irt .\,r.t! rdre .t a irr.. r.lt ititi biilt itl t/rpiLiNlJ. a.jti\tad, . ( r,:r/r. t'l t:itiltat dir !t!, ii filrtr': .1i,,trrl si (i! t.da1 din & h.e 4j ,ai d ev ir i. c t f f . l iic rj -rrri n re rrj i i I ::i $ j i rri i L ,o usri i Lri f di nl re.j i i nrerl r.l t. unul r.cinl,r "vji.j ronu,]e . lh ali et . l ]i e rx a l i !:s ,rr \' i * 1 ; trfr.ri nri ;.rr:,i ra l t )dri !i r , ,"n ,:r"j,.r,Jld:. . ' 1, , ' i- , .1111tlth nutiht ta:toai.lt: pii , { , rinryatfu tu t

'

:.-.;t

,..

..rr,

1.6ti ! nklrt

,,.

',

h.jei; ,! lt!.,

i,..t...,

t:.'a.., -kt! nri kLi:k.\ '-! trjtt\t.:.|tt! a: pulen urit p.ttttli t,i.. jdprti tc /l ct)t:t'!tra,kittt t:.te sr-nb? i; .in: t.t;tinltl. lvttE.nlik dt( eitriitt n!.t :.jajt nrltt4t t! krr Ltfo:4it .:Iqrir, on rlmildt .:u tlti tui r,tkti ue ot:ci \1.i'.ni.: !;.t1it. ;ldh11tb/J.ti Rt/!:. ltu sinri)'ii.ct f.rtru ahle!..!tni!i ih ninl: !.rt:. titrted erfti(nLt: ii artanlzarea t::t:;l;cd "". Eenunlii.l si se razb|llre ]r. r'jrl]n:"". aba dorlnd. t; srudiite (le cjre]rr car( irebulall. ccnionn prolelie] rroerlriuitvbli. din Pralef. ri t rordr.r |le ifiAml roslfl! 6vfeu 1! pcaul .lc iniilil'lr F!.erJ rcnllllja sa c,r.crerlcri iirrim jrr tortri- Dar, lntreabi.-iit' l'rahtC.u tu'tit, .]i t i ie lcan paut, aip. .. pate6 sputla t:dreditutreei iti sriir4h.a .u)1 "a, in it!r! s-n iai, lu mli t,rttLil wr'ihalre, fl. ni h .ai. ioi.:.t?]l ie d ne.!:r la Rotu1..]J,}.,irai ,,:1.b.i,icul \,tit ltik:keLnuan pr.rettorul: ' . Aulorul lucttni 1atu"r(ui!r8 - onrul de ttiirti tr'nrcke]1nau,.av.n ;n.ete dix lan1n sr pilrun.i. iri i 9 01 io Ronr n. ''A Jast, { olruu ninc,. u/ttrerit .bn id!1bild !i,.un tti, teati.tr.t unei !i.orn\. l. demult ,li scrio Freur! lui Fliess la 19 seJr.mbde ieol ''Cun le hninpid tni,)tdetiurd . asenenu rea|zar€ 4i eie*te pu:ijj dL! lrlL:are ,-itld 4i prea it,leluaS .lat t.1uti: a J.st o .:t ne a ^t.y.ptdbo e.(sr.nle; tnele. la rrcbp ttlttT t€ .tdrt .t; to ti t:6pri1,ri,| ftrd rttuh tjt; de izitarea ase.An1int.l1)r antic. 1...j, m|a l.ti iml,:ibit sa n,i tlu:nl iiinC, p. Lplin dt c dotut Ronti, innir"leb ei trfi lrnniau. ult nd put:tlnt ttJ:.i s/i tlu nti tindes.la ni.(ria mea €i la tui restxi, qi nk ah Vortal bi,e n^iuri re.atterii urut4itdli;, (dre i.ti ridk:d & atita mlndrie .dpul spr: r€turi. |1 ,ei.t, Romn italiand, mi s-a p4tLi prcmi&taarc It ri'rpdri..t "r. A ..dora., Rom4 capitala carolicismul,ri,nu ,'er cum ri-l inclnle pe FrerC tr: acecrti mdsuri ca Roma arheologici. Pentru a lnfrlnge stinghe.eaia lrovoceti {ie poilpa car.rLicismu)ui ti dr minciunile rsinlildrii. Freud rrerge sa conlcmple ln tn4)ul ac.srri prin scjur roman staruia lui Moise, sooh'rari de Miohelar:rrlo penrar a i$p.!.tobi

218

ewer! I i:1o,r;1it1rl pxfei hirus al It lea {:' rcebs"A oper'' artrstur n': rcligisl pun'ixd ser"iciul o-in {!r,rie$i nlturldDIi| ienla lbiCaloare :t lradiliei n sacrilegittl vo'br de nrr .ra or'e Dir IrersteJlixa iudaisnlriui .loiire Cuir ii a.!:etli eiigi! lelui clre inl.rzicea culirl ;'loiilor? Freud atribrie 'i nri i"{nlelaxgelo rn g.s1 dc disrclxlizffe tnji Ei mai considcrabi;:Moise nu unui sen'imen'ului pers!]nrj. rAslrnzlnd :,ic .el din tiiblic. .i m cr tolu! all tr nodilic! !+'e sacre core.r:i iexlele li lrilli.rre li ar fi ha1 ljbertalea de a LLr.a.lcrui omulu; diliJr '. Or- Freud a.iungeh conoluzia sorptinztloare ca Moisc al tui Michel rgrlo ii estc supcrior llt Moiqe diLt isro'ie li din rradilie '': eoeslt si r ilcminat pasiunile, a ninicir protda fuiie li nu 'si 1'rtiele Legii. a dotedil adevliralaio4a de.araclErI-a in.e;utul studiuh six drspre Moise de Michelangelo (ptbljcal i lial a ?nIHdr, t;rl nume de aurol), Freud irecea in reviei abrl'tdentahibliogj:afie nD lairidioasl enrnlerare in.lceasti slatui. acesr.i sr0riiilor consacrrte tiq!r.a,6 pr'\rul "l'4ichelangeloxnd seirie Sraliren"al lui Conrad Ferdinald ir't-.i'e' apui,i;calin i882), cafe sugera tor $; in nqine c \ide o inrerPrelare ide;i.i1 cu a lui Fre"d: tii dP,.i hatba cu. nind ptternith' I Dar nu te ri(l" i, Moise, de p? s,:dunut rdtr"t scri! C F. ileyer' care incheia pa" ela iirlr. rnai multe scu\nun p'in aceasla apostroia a lui Michelangelo 'ftre ]yoi c.'piii nei la' itud durete! | slalL'ilcsaie: ?cprr.€;Ia li g.stul dureri; t depntift de Niatd '' Srotcnl i'le sufti4c /-stfel tpir]tul .tib{/at lc(:n C?rd alid o ilusfare perfecl' decit in n! in sutetinli al dr slapinire de line $ C F Meyer"' Aceaslt vrea spunn ce 5a indoiala esle flri crealiiie de adiri !i riziun. :!t. foatle apropirli de cea a lui Frerd. $i dacamai Stim ce Mevet se po€m n n,lrl pdn1re aulorii sii Preferali"', sintem lentali si credem ca acesl j Moise lui nu puLirses.4pr ndnlei sal€ 5i ai li putut iniiuenla siudiul a$unra a! lui \,Iichelangelo. ''Asimiiin.t;1" l€ Moise esret;cii Renriil.rii, geniul lui Michelangeio a rn' r!s Ir.,drt' eie\ I er Fyr un 50r de cor e. lie cue o r nr lt d la unive'salul S{npt ur ilor Anr umdi r. el rtetr nou Je r ^- le I r m r lat ileim Puaed€ aur ur ildlea aceea:i mlsorA cu h l'utea alirn^ cl, in acest teit. Freud se identifica aceslri din ales asupra (de mai obicei se insisli Michelan8clo ca 9i cu Moise "asifiileze' rdeD' personal sa urmi aspecl'Nl. Nu lncerca o,ire geniul" sau Dzr despre ullerioara riiatea evreiascl unui ideat etic Si $iintific? Scriereasa prelinda a sa aroa ea oare M M hlas.ts Md die monothei-xiscl'eR€li8io, n si lui MichelangElo li se ird..IJinn de tsiblie .u to1 atfta libe.late ca $ opera riitioe personajullui Moise la lrn rang inteiectual qi noral "sup€rio"' c'l[i al unui Motse lradilonau

2-19

5 losef,fi

t lui la?ob ramlF igurd bibtic, cu care Freud se \a idenrifica cet mai jerne

j;lJ,t; ;njl":: rjiit,":,:'.:l6H:_T;:iril:#:.1.,ffi n^-Morse

17

hr.H.Jff mmi*]r",,* li:i1ill;"':*[!:.J;,'"'fl fff;::;:i:'i:ff;

llerzl SiemundFreudqi 'lheocJor

"tr*"a^,**,"ii f :::;i#1i';ii,{i#xf",f ;:;:;l:;::, i, ::::;i,,'!i;:; l,:":* i;":,;:i Tl ;t#fr.,ffi:*:f::tr1x"*",i,;ffii:l::f.l.i#il,n:fl

il-- { gr rjr,,i"btrbti: ,1flir'

lc :n.ei,t u! *.a!

.iui

Unul djnlre personajele rltlnite h Trcu

;:xJil1"5:#. *$iit:,:;r**r,1 ##1i"1: "",*,1' esre$i un ministruluminar va fi in cetedin ,.n,. n,r j,"r",, lrse:r,

iJ

"i r.iu,nrora inrgipi. -"liji#1':";::",fl"",[T*;"1"jlyi, " ,",ni,e

l'T'l;i":* ; ;r;:f ***t"*kix.:#rl".l;iil!?':i:'l' 51s, r,:T':ev ,ami, z ..,.,,;;;;;;lij,lll,llXll,*J.:,j::J runa

;llr*mii :"tilT".:ffi; mn:; li1i"l:Hi'::i#iT

;::,"-.,lT,J:T,;,,ff lii;"I;:;i: 3;i],1$::;ffi ianin,',rc, a iona",o,r,r,, pil,""r,,.i,. J,"lJlj,:i Jililll"""Jeamh"

r *.T., oreudsepoabconsidera un demjr

ulrnasal lu; rosef: a.rrxrrl " -^l']'.0-T1, ner'e! a 4stmitar.. f)snndu $; cooconirenr idenrirareae,reiasca; a

iiltiJ"1 i#11;#1; il: tili i'".*1, iT:":::, ; ;;f ::^,i, *i

ffi;ff ,:li"*'J.T i:il.i:J*,;";;;llT:"r,a""",i"".-"-, ".ii

I j

,r.!,nr:, rf. rrt.i4trn

o iu: tn.,!t iG.,ai!9t4

PriJr;l :i )!i :rarlJi.rl 1: :.r:,,,r.:1 :ni l-r.!li r...everi-'r :i'o.irlJrrt r _.1. j.x!jar.riflj' .ali,,irllrr. f":: .:.ri: ii lllil,$r' ir .ir.!a,e Lr:tl, h " * .:,r| i ...' ri i .:: . t r ' ! . J, : r izl. a; : t it t t l. t t i: a: \ t t ; , , . r . r r , i i! : t : t 1ii. ht i\ ) i '.; ' .).r pati ::.i ::\: r " , : i: c. - e r u ir r r lnni r . r :r ) ulir lii, iar Jr , uh;sim pale t r i, l ',j,/Jdr 1;ririlil:r'i,(!ri ,dl&i fi,ilirih(:r'i. fr!.. r" .:;nt ;i rtrtr \irYtt? ti. trti !t. J/rrrrd;r' .l i r ir it . l lr i lr e. , r i( r . rir i: n. , i. iini'c. iar t ur cuy. t jNde.rtil t:r r:?dr:1!r ]r''r';rt1 .t.t t.. \t l)i 1., Jr r i|- ,,'i it,:u.k! -'i : :t )t l;rt)t ri:i:tt: itt..::i\. :). ljt), airei'r .j:!1j s.r(,;rd illa,i!,",;r!!ti) er]J!i,enr:, rn )nri ir'ilar lr)l.li ti l,r: il: t.srerJrux:r ii f|,ii a xnrir.iDriris$n.iirir.;.-rn*j:i ir ilerna:ri:, \i Arr:.urr. ii vnt oli€r, f:;1,-r r sa..riilrrni rJit fl2, mxii chesriuniatdexnfirir l'rle ewek$i. C. rurir]]1iv!,j ri.;.fli k llilt l iil90. r;luriir sa esle cu rotul :tha' i:le,,r !Dr(lu.e r (r:!rijr ti:i:rtijicr: 1,,iLrlr.{ttr,1liid;r.e irr.:': n',ri ferirn($ciri. id ''chesliu,r{,r .t-irirct' eroilase .r u.rlt- l;c,ll mul pciitc ioregietric t:rigrese: a],, ;.,rarja Bxi'sir or(e:ira drl] : noie,lll,rie l9!;, Udv€rriiriir f;,ra,ci d; i.ruialirn r rosi rntenr{ji3tl in 191,J.iar erip.al:', evieiasli ,rrr fr)estrna rNp! airirloare. i n B .r- ' . J. ,JLI . , ir lr lr r nr . i. . I cr r t , r nll . . C. . r qg . I "r . JJi l: r ( r " a'rodulesenr:ri ]llLrircformllari rdedil'lfrd id.:rn.rr psitur.liza ar tri alui .le r

280 281

.

?

lr i! r r . c t r o jl&r e r s t,i ri i s p ..,j fi .:r, i d :.t;.r r ar l rt!.i tri sefl e.l c,l :rr,ru:,1;lne , r es f ir er rijsrrrj ,,n!| re :i t,o n :l e u !i( 1 ! f:ri l i l,r,l .;]l 1 i rrt 1908. Ii i L:.:!:rti :\i 1t t t . : x 4r t . . i n t.i ,.l ttrr,:ru 1 .l v i .\i .ra n .r,.ti t.,,i 1i !xr.:\!tt1 :i :);i ttti :iLlirc!. - :t1)a lirL'ri r.r Lu,l :\!iit!,, .:,.i tj!,; :.tt;i .t:ttlrji i:! \1.| ,;r :r,:. .tttjtJLl,

, t 4 :;t) ;

.]l)i,,rlr

L ) ,!i.r r itr r lr !:.1 t.' i"

r,

i r . r l .lJ.ii.

.,iii.' :i. . : , ' i t i i | ! ,- ,:

;i,tin

t! !.) /,tl :,!..t : ,r '

.t:r :,t;t:.

.t.tr!'r

\i :t!.,

!r;j :

.1.:,i :1:

, ) i :,,:i . ':!i .,tr:..:i t ): i :t 1 !:: ...))t.t.. t::,.!, ,., : 4..a.j '..ri \t..!r, i .,,, r

\.:.:,

j , , , j r r ' r , : r it:

,i.\ r ' . r , : i ;.r ' :r r /,. r '

.

l*-

!i, .i a'

!r r :r

:;I I: i, i;,,Iiu ,

'ifri:,r.;:.l\:fi,,)rrl \!

t) .! t: ,,a r .

ti

. . : : . : n : l | | ' ' : | ' . ' | ] ,.' ..i' tl;' .' | .| | | ' : .;;, ,r ' t !.);. J,. ' , :;.. .L !..t. ... ;rr., : : t , t \:,' .j,. . : 1 t;.,;.j .:lt ttflt i!.. , j! ::: ::t1 r r .{ , ,i l ' l r , : . r 1 . ; ,.r ' j: . :

".i

,i ,]ri tj j

i[.i ;

. i .,..

:i ,i ,l ,r

l :!i i .n,

,.: ,r .i ;rrr ':i : .\,,,t.t ,1 1 ,.. , :;::r,tt:,-1.:J, :: .t

ti

,.

t.: ,., t_

j i ;r,.,:!

.i i i

|

r,

.r,,

, , rj . . , ,,r . r . ,; . . r. .:

..,)t |.,,, ,r ,r::: i r,.r!

r , ; | L rsDi:

r,,.irirr

,t,

..

| -:

1,, ,i ,,..

,

r i rt-.,..,.

rrj ,

.,i

:i

.u r .:

r:r ,ij.,,r li:..,\,

:i,in,t:ri.,l: !:t

)1 l

.i .,Lj :!: i i i rl i

,!,1 r ,

...i i .f,r

..i

.l .i

i j i r r i l , ,i,r iii,r 1 ,

lrL,.rli

iir

r i| ir ,,.

. ir r .:r jL , r,. .j :r:: i , r:r, r,.ri i .t!r ,i rrrr;-, ff :,u ,r ' r t | ,iir : lt1r,.r,i :.]rni i r,rr. .\r ,i i natl ,ri ,,t t.."t"a :t:.t' .. ,]c,:rnr.!i ,, l rrl ..l a:rl i , :,r i ....! ti

nri :.rri.\{r, \!tttt

.!,r.rar.d

r. r!,

ia ,n ka t..:.jta l r.

itr ,) tlt

,'r ',:,,]'",n

.i.,i.j:,,i1 ,- ,1 ,r ;,..,1t1i !]a,,1.,;,.:.t.:,i t::.tr:1.. tn i:.:!jr it.t!",!,r ..t

.l l :

i:i.

t.-.:1,',tt r:t:.ttr,:i t: nl.: !t:1."1i jt:;xni 1-.h1 ri.

t'iji

tnenr

\r.

arL. rt: r!

!itL

[,1:t

.; Dsih'ttt:.,a./t ::ntift pr.d.i.tntl

in i]rdi di f€ c.le.]oua ra"noaje fton,llat:. s€ pere ii Fic,ld I rerirlDlaisi nai insis:tearrpr,, "iud:ritAlii ' tsiha;rnlizer, t urind ,rr; .uriid ac.cntut pE

282

,,t

',

ct' r" , .: r ', , j "l r l 'r "' r' r . , , r tj .,r ' ir,,, iDi,ir:rtr.jraa:x ,ii:,rt:lile; t, tr.ldur nl .e,lrit,iA ilD r[eair,i s.r;jonrc. -

n "r ' ' "'!": '"1 1 '''fl 'r r l d itilJ ix'trlu sfirinnui {r!"i'srr'

r" ''r'r

urtArt1itI

l9?6 ei iti t:{'illne\ie rn'i.'tl. r; ;r'a'lllilrai JMF! iiir i !.-iro,rr".ritr 'rf 'lt" l r a r ' tr i l f$ i l : ;x:r 'r !c te - n r c i d a , / 3 - r , . r! x i r i . Pr i 'r l : "'i i l ' ' .)

rrer:.[p sa rr, r,.i,r|),,ririi ;u p irrr;,vr1tu rri]ru tf jirz;u :,',,r"i. ;;":':mil, i1,:xit,rnrlizl" ilil'!a lrd i'!i 'rt' i' rrraile26' ri -a \" i r,':rr' r're 'r' j r'\'rr ' '., 'j ' 'r'i-

" ', ''' ,- ,'- '';..

,-, ,,u' ";, ', " -

r ,,j .

t

.r

tj '

, , . ',,

' '

';\

!'d tt: r r r "i l

:t' r

i t

i" "t_

','1)-,,rr;i',.'t' i ':n ratiti: .;'t tetut"::o';'r "rG!t'lr' hxii"tu i'tti ' 'x( i*." . tr tL( tti t! :t( i c,:i 'tn .4 .i r ctcTn tt'/ . r : t'.'":,.,., 1 i . , . ; i t n t tti ,e v? n ..u r .l i :sti ,i i o r" ,' r, \',. r'r' ,,..,.,,,,.^

.r,!,.,j

tl f:lrLu ,.1e.:iu i ,iri dt tra: i,J.Il,air a:;alir.::i t,tnti l.ia,.\n i. .!!).!tli," !rt:l'Li1;1,1rc i)tud::,:n ttica: .:.ftxtrarii ..1'n1. lli:1 carc id.; tl.ft)vrn. i" y,r!t\)il )titt

d.t:t i' pLdre nbiolui ildirp&atbili.

,

t-rfrrrr'-'urii(i !i ,kincteiI -r--

r i! r ij' :,r i;r .| , lr ri

"r

i rrri :.tD :l r]

i,r i,!i ,.. r , .ir r :... ;: .r r-;r i :,,.1.:r:j ,rr:.:-,,!.:,r.r,..,i

i r ; . c 1 i . ,.,,:.1

,"; F,,.i .' voridli. c'v.: rrct^e!prlrii':rs: rx! 'nrdir irlirrlar /' ',r. ,;tton,'t,f",tl.ri tipnrl r'i inr unrii 3s iril;' prer rii;cejii 'Lr'sta 'ri./I,-1,',. e'errr snudi"'Fll rbesriri'tca-';atttliri' i"ii .i" r'.,ir"*lix, .i cirx rrf lirr "r:re " r''"i: a "t: t' . :n ;.,,;,. 'ta ' lt "' 'x L ' !!,ji'. l;

o, .,,r i

i!

. . r r j , . . . l , i i l r : ; i l.lir ,.r:.r

,1 . ,i .lt j.,,.:,a

,..i.!:.

:1,)i:r,J.:r -,, L-_

,1ri ?1.

t;.:.) tt.; ttlt:..tjtr ttt,i.r r ,r :

:;:1t!!nit.i. rr;'. "r';il : ,i'.:i irnrLair *:1rr Lir;',r,.ii:,:'"r{:|rrr':Irlul "rs:r rr ni'l e!ti:trr:'i mci r',r ..rr,i r r'irr;i.ri. iJs;t!.rn.liti irlr ii'r:i r;;'i 'r{loit'1 jrlifron'rlla drr' s'f:sori i-!.rir il 1'.;iLn :!3nlri ;it'rrri Innr'l ir Colril otsii;

i ":,

,:,",,,.,..r ,

...,r."r;1,.

'

i

"

"

" "'' :

'

'

'e'

li

!t

'

t\"t': :r 'n ' , t . ;,'t. ;i :':'r?'tri utoei atcle;tt]t ':"ttxtn"l'l !r!,u!1. /: it).tt:,:dti: jilttr trtIi.nte I uf;;J 4 lttrum )\1 i untkttarei i:utu t' /ttl)E(.t t:tectk! s :. :,, /ric, lr '*tr.i, ti''t'' !';d:|petrvbti' r'LtLrt ':!': ce| Cnuii t:nL,.ti ',i.;" ^*.t,r i t' : ;t r'a\ l t! : r I i t 'i t, Lr,' -l ':n r i "r tt ..q ,.;.a r ,t,t : ,, t ' t.:...,i ,,i.,::,,",.., 1' lel t!)d.!nt( *an' ft:cittpt't k\i iriel!(t ii; kn a cwett 1'oLa!;ftr fn])/i tt.l ni d'r!'E'ht' L:t t.,zi;!e ;i si rcnr;n! ]a '' "ai)rr'klttL 'Dm'D't'\':)

28i

-l

. !1i'.!li;rr l, . r | : . r r . : r r : I t t r i, r l , r : :r . ; . i ; i . i i , . j t : : r . | : , r : i : : i jrrlr':r e ii:i':'.i i: . , , : , : r l. i , , j' r r . i; . r . r . r , l: l j..,-". I. rr .r.r.j.,ri.ijri.jr,..l, ...i::,.!ii.rl .r.r : : r . , r ; i: . : . t : . i, r t , ,i.i.i,:, r: r,rrt: I r.:jr.tr ,\!t;l!ri.r r..lrfr ij .r!!. r1pil , Ji . . ,.... ., .:. .t. .. ,, ,1. i. psitli]ji": ipoteza unei {e:ini!,; "bio'!gi!r" ,r n(ir;rjiir re ,ie.rgur €{chr!,i, :urn lieud va riirma n,1tll.i1inr-rj srrillare cftr) ArD{,tn Zr:,eiS tin 8 uaj 1932: 'Nu se poatc VkrLt rc 4t)r piilr.dt not di' ,| ac.. tarLl 'io!' iFale ,Lnl co no$etire in skt,:i. nt:stru i in h.t1ii n!!t/i j.:tn re heh.!,

H alinat) "'. A$eplind sd t!: ac.cs lr mai ftulra inrllrczime. Freuii se a$madeaz;i cu sec18tul. cu eniE:a Adopt6 aceciti atuuJine (le iict}]piu lri legar$ri cu g!-nr j clcaror til] conciuzia e&ulrri rje$rc L.orardo & Vin(i)'' sar cu fenein". in 1936 ?,fi, 'iilr o scrisoare c;i1re Sarilara l-ow" ekrcnrdt 9i coieBrl tsihanatis:rergtez Eder fare tocmnirrrdl'f. |]e]li s.ie: .1t1indoierdn evei | €ti:n ti |,lut! .(lnJnh cn n{hrtt\eN}rarcl it:ru nt;ratul.!, .1 .t: intti inac.'4ihti j,rlujtei dnatite l! cara.i1riz(tn r! e!rc '1. D;tr."r se indrll,t:i ra F.4r!d s:i (t 'lescoirereo enignr, i!r* sAincerce a rezoiva Dirpi rnoh. :trlri:|zic , c. !i irt o?1ol ferhililii. te !\n^flin Der ,Il..an Marct untt I! n..)notg;nilLht: '! ]iiltsdri, sA abo.de"r:ir.,r)ral ch.:ri'.rrea i{1e 1ti evreteji r,.liE aie.ii', liind cl1icid,1,i;d .se l d'n 19,11.lespreDie 4:eih d( !: iL!:!i;i:t j;i ti ,in:erjnla ciin it32 ietpr. Lit Weihiirhk.i;). ljrelala lui licrild Ia edilia eb.;.a la I tt.'x u,d i"atrr. cin .ieelj brie ).)a:t\,sbj\t\tA .:u deslrJii .la.rjratc !un4n ie x ajunse h rntrlrJ ..cnigmei. dentif:4ii erreieqlitin lrtjil.';crde irsiirrxlizei. l!i.i rnri db lr'iilnri; r.es1e; ctrlr" nDntti lreud nr t! sl] se sii e;:r.$ otufinla if, situtrjia rurorutui. !;ilr nu inkJ.ge L;rbr rnc-a '{ier.are r'i:c:' !rlc-1$!-tir: de roti!:ri, :rrJario( sit, pr,:c!,ri tt .lx't Ce l:ri:3lr ;rii} t!l,Eir, iar{ nu ptiniripi h id,jle r4icn}lisie. rii iinfe tctls; nr ti a n*Se: ntri"€neri,r ia l'ropnu-i pori.r. i]:ttti it li :rh-ihtil: re t$/i elie anrii r,!rc:r.t. i', tir,. .iir tr.tt etl rc.t. ,1.::t.i*;tb.t1. ttisnrtii€ ..r']tuv .:u lrtmht| t.p./u,ti .atr ni rn\j*.t.1:: t4ur! !!{:':t.i i1ri, probabii ljehiidlu:. d. d..st eLarki: !,.,'tt,)t |! 1-.:t tjt.\t (V,t)r:i dc1n11 tt curink iintiezi.lnrn ! . .noitiet.,e itii li.jlt:dM pn;.a:i( .!t.\|ru r.ttfi tlnn ia acesi ?lemcnt . l.l1 nit}l |riag::af difl fnfxla, tre.rizerza c, T.tEn undTabu cste ! (iark o.r'r r.rreazi Cslllr ,rigii,ea .etiitiei ii i n(.r litnlii, dar farn a adoprr rr.un plr,cr de ledrre evr:ie3c, f&i I fac. \,reo \! excepliein tavoarca ;udaisml"l|t;. "r.?r a,n]?I rrcft fi re dii!t,? t:itit.tit.r

281

i.

i:

i . . : r.

t:

.

.,.t:t l:

i.| .,!1

,::::t

r "!.r ::i r 'i .:i . j r i r :!,r }.

t\',n.

lt

rr

, i t ) ): 1 . . r'

:r {.i . t::/r r a

)t :

ilr

i

1 :t::. i i e n i i t:i ,j '':r 1 .r ..i r r . l r : ,, u ,..n i r a 'i .,i ,l .r :i i .; n :l l ( ) r r i r i : r td e o l :* ) h r1 1 0 n ,si .r n !:ir r i fi t!* . i l : : . r a r l r . t i r , ) : r i . 1 !. i r i .i i l u :l

tn.dd

{i rirr/.rt.ri

ijr lerioada miio. 19il',] $i 19:10.Frziii, lui Freud lt1i & sioni$n se lat dr.pi tr+.izei:.: lleja iil ltl 'lerenrbrie liltl it s..i! tui Karl Abiali,J\\: lurea i,:rLLtaln ului ti netr! sin|um ntea buttrie e:te tu \t.ri C in eresr /.1 inc.at(i Frrud a'ea sa dl,,r"'. enr!.zii cu !:at. .\ierirnq !.. Pporu! rtdr.:e o !.dirxjli at r:Ia1ie lala dc l-otdui BalfoLrr..are, In fridul sltr ja elo.rai t'e Uertison. gir,stei ti Pe Freud ca te cei lrei gtndirrd cvtei can aD r!ai"a! cel nixi mr.lt dml'u.il. nodern.'; Freud i a transnis lucrarea sa i.illdtttuLiuyt irln ifte tredinl lui Jones''. ateud ij ,ie.llrn tu 1931 nu :ne Gnrnis.t, $1!r nd',irntu;',i - ce! I)uf i, nr in fehr: tui -Ilsrfh Wo{is ci -rnaree , ctciri! tn lune a ie a"'r,).!ie" !.lut Rir rt;$e :il]eeilr. l{lef. ,!nri .!nlr!r frrriesc, .,xre reprezrntalln :r:r.1 de raliere p.nJ:u idenlurite .r.riersli. D1.n 3c..1lc. n' ii Ls1 .ituat in Lig^nda, proieclul tiu :tr ti a!'rl ;x,..rl!: \ak,lr.. 3.rncer: irr.ud. i$PorlzLrta senri$ental: t ;)iie:idnei era .j|.irsi. AiruElr' 'a rrelN h 4tt1.t€rl t rt !:ktt,ismdlld ,tu lur !2..t rt:.j;ia \?iilti., la! . ei ttr e ,cu dut aroll' n-nu dligutat ,'1 :': .. r.:L(na w,la in t,v n:r 'trt;t tel;lirt: , .c.a .. .rtc a|1 lutl"'l tu4it"irllltn :i,!a; ?rru;. ,t' !)ni. irr':n . ! Psihandj:zn '. IJ.l' 1r cotlesri !)$ ,we nr du !:r:e.: i '1,. jrsl,ir: uri 1ri:irr, rxl;on,ri, !'':e':d iti de.inia i,"i.r')iriii.fr.j ,ri'r',ji,rjrari; ,f,,,.r.f,i i ,];l j l ar.n: r ! : 1! nsiai. t r . r , lr ii. f ilil. sle. ilr onisnr r r nu ni, iiile. iin (: q, iiiir 1r ) - 6 clr r e t iir r : 5 iilr ( '. 'r i. 1. : r r i i ,, rd{ -f : l't r i Lllez; Lli: . i :i i r;i t! ti.l1istn.lnnL 'ri, ,ar rln&i !tr\1.n( .ii'i;,1 itrie: iii i-lri.lrerr.,:i t.: ldkl . . i: '. : t n. ! : kf r ict , l. , l: , , t , t t , t blet . t , 1 ,j tt,t.,.:r!!cl .tl ri . , . i. r gt ! ; ia: . , : ( ; :1r ,l/:'ii: iurir:lj, 3r1!l snr nu:Jli., .lq,J.. ni|htr; d:.j'r. relol:lic crntF , . r r r r r 'lihem our r st r t r i; ii Fr ( \ i. l i :tr(l ,r rtr' .i al iilc ct r : ! i; : r li i, sionisnr J) liirt a rle at lo: feh; {--ntd ev{iiesli r':ses. xtirtea rlioirat di rf:r:miz?rii "r3 Prjiu!:a nu reslnger ofe$a .rliu|aLi sa! 1n:trnitrri. r .'ilniiizrilie r ! v(.a!i. i Is|xei", duPa ghid al l un 'ev.ex ideil, i$ C..,a!sn iif coll]d?rn1 Propri,f e*prcsie"'. (ion:utir:d flavirll .ie mesaje de tuii.iiare .e.e i s. adresau cu' !ili!r, .,iij; de r laue€cer airiversnri,ii atnFe alenlia M:riei Bonapafe,

?85

skh pti,teclu; a.eski iliietid a li cit rin\ he w r/d fi ea ai iii ljrdin " , inainre de a ...rpli.a de ce e€euldL:iprelt,,loisenu,-vafi pubiicar in ,Lrii,Lrlai{fii :uio!.lui: :\ti. ri p tit caistn. tnu:i, n(: tetren i! .hip tlaturai ia.ru,drxtr si larcrl rtlvL Lare ar piea \ii ,! ana!4 anim.Tir1ka uisei.li..:,

ina n siiri$c.$eCin 10 rlar l.r11r:"Arrr;i/iitc :r:e, €rt ,iijl Viere,:i t;. ait*r. {it'ir'.silaca din kl tal;n atii c.11tittt |t.r ,;itt!},pr tcul .ve}r !, !et!!tji n 4t :nrblittrlt co t1e cu,i id najidral. in linp t:( ntrrnul neu iu .:eea t? jlt!!.tLe ..!u7a errcnsca sc litlited,li Jart la lnpiut t:i hu ni,um ae$t jtli, nttn proptia iudanarc"" Cu ocuia .clei de a aaptezefiS; cirrer. iiniversiri, Dnl;,gijk,pe.sonalirAliloroficiaie air: i;rdxismuhi ti rion;sr]Il:ui:rve3u din ro! -rnnu\easri, rrddlnd doiixp d.: I 1-ace.a gtotin toi Freud !A s" re!|rse ra "e ltsuprn propnei lor cauze. Mar.l. rrbul il r/ier,41,Drlid Fer.hurn8er" Je pildA. adreseaz,leliciti.ile eal. ir]3retij savrii err.u', c junenii"du: ''Poure ,:d ^.est rdtiit:itlii€ adiuti ate ,p!r,ei dum?,1,oasr-A intut.. Sern?kii ti t'ste t ujh i/| ui tc.e.tiu d ,!.d.ti$,uiii. A torut ttuxil.ii Dje ?"nkllJ: einer lllnsio:1 irrd'.tierrz ,l? i q.apiat (it':h s,:!]r cftde',tt . llaca Frsrd a:cceptar si figu.ere prirtre cur:tori! Ud\6.siulii r,.brai.. .lin Iemsalim, era pentrLi n oi afima slerarla ca $arut e\ru ilin paleirina r.r t r n' *m . . r ] | I. n i ,l .J r ,u l r,l fu J . s r ,., f, r-trrre ..d fe !ej :,i rn,,,, ndd{ , nr li{ c r r r..rp ,n d r t, c r, i ,r\n ,ol tl;/r ei € S ; | ,eId, qe : ,,b-},/ mt.ll desirte sio&$in. Ceea ce Freuc ij rptole;tzi prjetenututsiu Zq.i! t..|N de a nr r€ putJa iiFsj d.- apa.br!._njat]alicruie. ii esie Bielr ra irlelear., jrani. trersonau tr hri Amol{t Z!'rsis, riti;: i :re iobmi u.e i , de ai8n1arjra ;i cn1aziasnil sjo*!r. r.a 5 lxai l9:t:. it pu ., ir gardr pr Zweig j].np\rlri,:r lnirjelLlr palesliriil'ner";\t;.!!r1a n t p)otd! k:a)tafi de.k teltKi , nebunit sa(fi, kntattr. tjrt.lknle pcnu a 3tit;ihi o;ttz.rie rl.,,e ?$er;.afi Dri" ' t , . t ne. lt ut un t.rrt. t,.t.,i t" , J , j r. \r ' . i ,,. tr tR au::,rs:,' . I ., ;U ,, ci'! vede pe Z'reig cerllna "rirre.ei Jn!1dcdre d trcbui rt lji Ee*alt . Nr! s ,e1:'ut {ate fi idtdrn lt:est p.par pi.:jiu ih rr;t ,.ropfu i lptie|taxenj r^odnel '. i!1.. far, indoiaia ,:i t; deraija de la 5rn ir:epllr t,{: Fr€iid i:, sFecu.ohrl hi llerzli s;o l\,rioJ i; ar&ea ca o col];tensar€ trcrrru 3lndmenrel€ naijonale frusirrir l.nr i:rliir.nrjri$n. t:re}d :r fnserier-n,_,i lx tel de p;ofl'nd .onl3milrrl de llarria jje. ,ioa,, ltjr rnniea d,o. ieylii

i,lr in 'rii Mei;! :;oi)ir &. l\,1:'np, fl,il t{ir, Rom, I a do1,e{lilRe.erara. r.,,l,Nndra, Dre.ar!!:J.,.:u. i.ltilz;nu lubir'arex fseirili de.Fre Mois.l ru mai rr-: n.rc.rr;r€. i;nii tii: .:itlr.t \i!t.ti:.tij. .it .iureei ,11 .'t: tcl.t€lr fiflr :i: ri.rii ir! ll i,iil4l ir!-i,!' iliin,j ir f:!r!r., a,:e;r _!loi!e, Dcfdrj t,t .i aF,r,:i ir r ' . , ! , ' t : iil1i iu . , , r ; , it t t it , : ue n. t c. i, :: ' i i i i r| j l. . 1. Lc t r .
l I - ilf.iir. D.futtea ul: Frcalf, t hilict t;.rtte, Heine si poDpetL,Jht:rr.! bet ivaln ldo!;.r und lie nonDliteirkdtc )tetigio, va ,etrererra penrru Freud op€rr exilutui. Primul cu\'-rnr.ina;nkijin padeaa rreia, ..sfl;s tnainr€ rie nranje 19-18,1aVien,", e{oci p.orf..liatsisern:ii:,T7.iin aici in\,o larn .c,

2:d7

?85

.rdr;.

Schiller ss reter.a ia hErarei: iui C?rl L. Reinlold. ktlrtian it lianciraso( prot€isor la iJnivcrsiraea dio lem, D's rlebftir.hen lvlrterier lt.iet njl Attesteteiitiis( Frel iaurcle) ("Misterele ebraice s.tu .ea nrai ve.tre liax. nusonerie rcliSioasa', Lerrzi[, 1738.pxblicda suh t.eu,lonjflu] Er. ileci:s) und.-se putea!'rr; cl ld rNrti: r.]i(i tlit1E!4ip!.triu! en in tt*: "!!pieun. d( l!] aurlft ti s'tltxtllii r? cnte, tualeil it1 \eo i lr* lor pinn lu intLj, , . .:ixr.a .:on.Li.dt.)/r.lki t1 Le\tsLlttiturrLtr '. R(ii[hci
28t

geneza" ln interpretarea pe care o d4dea Cd4ii exodulai, GoeOF aplica docurnentului bibfi. o metodA de cririca istorica inspira{ de reismul stu Freud d,uoreaz, desigu mull descrierii caracteruhti lul l\4oise. Prezenta! ca ita$ihil, liclean Si liolent la neloie. DnI nu I urmed* P€ Goelhe in ce priveite 'deiecrele" lui Moise, prezenlal drept cnrd. incult (dupa Caedle, Moise era fiu de cioban; dupe Freud, rrbil prin naitere, braF drcpt al fosful uiftrraonA l $ enat onj. neinder nlnal. . caSef ; isFar eg- 'DinneJbr i( it . , M.i!.: ar?d ii tut; WIin talent G tene.al de!:it c.I .r&v?t rr ", scria Coeihe, 'l ...l . N u .ra la inii\inen nulrii .,ale mi.:t;rt; " l'loise relr|Lqte to. mai gteu si se frci .ts.ul1a.: rebeliunile se 1rm1ulles.;il elimina pe Aato.r care se Astfel extlic6 Goethe ri.lica'e impotriva lui; sucombi in unna unei 'e"ohe. uci(lerealu; tr4oisein deterl trreu.i nu i daroerza doar aceasra il)olezr. El gi.se91eh Goethe $ po.1rc1ulunui Uoise utnnizat. h\ .onoluzia textului sltr, Goethe 'adical r?ist,mdea'linairie celcr .:de s ar fi f'.indit si I acuze de a fi denigral una di! cele mai rr.dn figufi rle Bihltei Nu tdl,:ntel., nk i ahilit.ttea intr-un domeniu sau ahul |ar L:uedcvat din cineta ut1 .n rl. 4.!iu,e, ci petsonutitatea st., de ta.e tleprnfu nnul hLasemeneacicLmlkln!. aarcne,ul.|te itemeiat pe p.r]l) alitdl€. nu p( talc,te [...1. P\ten l.sn(.:nde.r de a.rrd cd pr.towl' l;tat.a lui ML,l!e. de ltt pritu sa rrond Ll! lirit, ti !.rin bat! actele s.11.dt kosehit d( llnnfi.:ativd Si tle .tu:"n': pitrl la tli:p.t ilkl vt .lern in4tina d?hnii, d krui dt ittpot! pnt mtura sa spre ctie ruti ihllltr teluri ".lvter"r frequpunr cli li,eud li dala.esA nrai ales ltri Gretlr, ideea de a insisla asupta ' on:uioi V!ais-- . Poxre ci. a r--.-rsa1 asuprac.l r;lalt Moise. din tonrnul sir isroric. arupra a.elt'j Moise.nr(lisnirul. pe.de I ofune;ui Moise egi'/etnd defeclelc d!.s?fe c,r. vorka Goelie Moise rikd;aniiul erte prcietui lai sc parc tai nu ?tu;; niL;.,,rh'inln !fii lden ret:id.Erc unz.u l;n'e.A\!..ti ,sr.k tilinit'1! inretat rle siay "' "ntlenr ! in .,tionaiizrrea !i lnrariza'ex" hli Molse. FreuC t.gase*e astfei in.;llirnlia mlrilrr mxrlqlri :,i ANltltrrnS l{ii. E} fri{ iderperarea cri!aci}o:, i31c.ric;ri B;bli.j dir epo.,tsi, nrir;!o:, rare ticcau {lit Mnt,e n AuJkliile. avlnt !!i iettre. Cerim .-' :ninude , ates:le! inrerPrcra.fi.Je erenplu I:j Lolderlii:. r;re li scria kalelui sat la I iarn .ie 179'v: 'Kantesteu,Moircai ]latilhii n.asLre: elaJd.ut-r sa ntld 4in In.lleaia l ettPtccn.i Pentru a o cotldrce :*,re de$eflu! lihet ;i lolttar a! .pecuiali?i \qie, Si pentru a aA cc d? pt n,unt te ,;a':ruLegea ene"gk:n " -

28)

:

ll

:;iir r i..r .

!-r,atLtr,'11

,' - ) ,:li.il,i,..lr

i fi .

:,i ,,.,,r,i ,...:

iii.

!..,]:r.

.

I ti t

,r..,i . .

i . ! , ! r , i i ; , i 1 l i i ;ti tt:,

!.!' t!,':),

il(.;1r.

t::ti:.r t:ir t,,t r : r j!r xr

i,rL.rjr

'\.t:rti.

' ir'''

rii!

r'

,.

'

t.tl!ltitir:t, i)r.llr.,i!1

:t:::t.

:: r,nlirir':I!. irr,r'| .)tuerr::lri:'-ni'ailri,;i l!'lr.\rlrr' ries A'err i!r.rli.rr i ': ; : : r . : i i, ir r ( r r . i lar ! , 'r ir ll ir . r i'. r }r lr r ''$t 1 *r spi'; ," ,,., ,,, " ,,.,.,, " \i,-'r!

r .r .

n ,- .:r r ..1 r \.ir ) - :: ".,:f i{ ;tr l

.:.,:) r ' r

:.,.

: :i. 1 ,r it

, ,i:,,, r'r

., ,!

.,

.rrri .r r r;,.!

t..:.,t::!1.

'

/.1j ::r\):;,ti t

.:|.;,1

..r:

,r,tr,

,.,r , ,i i ..r'.,.,:,

i ,j '.,,i 1,,;, , .;r.r !-, , ,:,.r11i i .rLr i ; . ..r.r I f.i :i .i 1,) ' il i :.i :

l-

; : , " , r t nt r td . rr, l ,r:,:i .' 1 !:i .r,!rr rri .ii ,c. i r' i ,i .r,r:;i . ,rr,. er , r r r er ' : i. r i ,ri i (i i t;t,i i ri .!f,j i ,ri r,,rt,f,r.,r.i 1i ,,:i i r;r.;r,,rl i l !,,!i :rn:rr!,i , li c.,riiailifi;zrJ r-, t nui ti.t tttr .t! 1. ...i iii t,rh.i 5.Dj:!.:t..t!t.tli .1 nli. hni, l I t:i l t;t: | L i t;,t,:t ,,tt.::: I' i i ri u t 1.1..; l t LeTtri dct)f. l ;i n, nL€iint lis ( ij/t,\tti j ,r;l l l ,!+ .!a r' tn i i i d i j r ri .;r $; )ri | .re$:tj i . i -j j frt.i i .:rr h trei{ a:i::irtiii*:,, l:drrirj ir I rL;r:L::t.jn,;1,, t:f,irr.i.. i}1..t..:!"1.la,aa',1 lt:ti rii,:i\t; & .t.:k: I irt:! ki..:. !.)it.1 ,i\;..i. .i i,ii/1i le q't :ui :\t!t,t ,.r l,'t:t: ,,1.'ft tiltnti ,.t.il!.r::., ! , ,t/.rt ; ,: i L::\ tx i: l! :ii i: &?1, ir (.i. t'. tt:i /; Jrn nLilitut.t .iitr ;).t;it d: ,Ii"t,'t:..t ji M',:i,;,1,,i:t' : i ' . Mii r;, rl iri!i lu!!!. i, .1..!lr,- ir:oi1Lsi il] dit,[ei. ,r!f tl1]c. il li'.rr,:iei:re;\i r' . t' ri tr' ,' .: deir{c l-i}.4r1 ltrs.ui,rlisi !r::ii :n.z:!i::: tinliirrt,:'.- ::![n j, r!!.,j; pr L ..r1.-Er..J;Lrinfrimriirll'r ! ir,i Ilirin., tnuliir {:il iir;i rlrtrerir .. j{: Ir.irf .)ar irn ocr auroriLtrieaunri p/Jrl care. ..,r.ii r:, ji|llsc iin a : :iir,1,riJc ]yl.i:;! lr]urrrel,ecx$orir Artirr:i,;1l]3'. .iosei loDlrer i,\:ri!ers, a .llrdi irirrertl o|-Er;i :re insclle irl 1'.rdi1r, Lunrir.lor, $anra ;h r,u'iel;t 1 iririrulal, l)l!r Sahn des Knnigs r.rr Agtlrrr", dh .\te}el!z !'tkt' asi.:ttritt.s itearst.n.,r ltalerl ,di, l.!hui. si i fi tllul hri frutd irot,p.r l)rnp,rn. !; el i& Mors,r rgiltcrr: i3u, nui .rxa'rr. m lylorse t..1!in\iu se Cjnir o r:!ie;cl. irbira ta.roilului Ihrd rir tt tkt.\d i to ii t,leetitl!, :p,n.rd hlctisnrii iud!.,egtrte,t:. ,rnunls. Ddnt! ..s!eodre t) vt(i,tflt4 t^l1ti1lout I i :r ,u,iuiui Ia ilnli f!r?( l.1caj cd dintrl) u|1iu,t mtr.i r.l re ivutnri.:itiai ftl cate oc.i tit tlut L?X;l. Ctstiutecs.ilr.dt(1.tid.nli:ateae',,rcirr.i.sctle rarobirski". adlrrgird cli. din aceasri perspectivt. luplx djnre Maise ii Jara$n.ratil sau, rep.ezinti o variinla a confictului oedipian, dar g cn i.spir4ia lui Pot'l)e;re.a iraime dc toale parlnrfonah' ti univ€rsaiistA.Iniili$ndu I pe Moise .a De firl unui egiptcan. Popper Lynkeus conlesraorice pxdiculnrisnt" evreu qi r+adu..a la

290

tt it: u,':,1)li: ')::a i | ; :tttllkf ilitl r : : lt : r r r 1, r rlti i l: . ; r . j, t 'd 'i'i t' l i ,i :;:i :1r(n/i1i, l, r 'i|, _'r iLL. r '! ul: iihr : i iirr riarl aa'r?iI('rr:l l'ol'irrl lf.{I ',!t:\!A.tr\*!.'ii lhlr!r:i': i.:in-a; , \. jili:irirlrl ri;r liil lr:rr'r.1r ilili ir:rirli':i 'r,$..1r.' s.)is|rr rr I ',iir ,., i r l'o! r ir u i, ) li'*: ' ar t i li! $L lo"'11' r iif ir : r t , . i i i r.rr!i ,! r!,' ,r: i i l. - r C l; e|xr I ,' n,i.,,1'ri, d.ii ;::Jriir s: tl:!' !'lu::,0tn:n.r. .:i, lltTl'rr./r .u err : nirl! p'j" rrli ltlrl i !. rgif'r..ln" M!i.,.lc.r!1nrri;11. i.!!-rri. .:! la)!i,?nlili rifii.rlef ln .lct:n' !r..i "i'icitc r 6tui Irri!t:r :i'l]sid't lrri:l r !,: .:l !)|. ',er r n dr lalir i r nl: 1r : sa31l l$. lr . {r l. r ilar f : l i 'r l: i. lr iniisait lLp | i i ,) .,r' !:Irr 'itNr.' n':('3!'i at'?"ia' ii'ttl"it !4",t.i .irJ-t-. l'i '. tlrtit':. i!'.:irr!l '!t' t 'inn }lant 1t u t l. . t 'i! , , t t l 4r r 4! i' :' i l t!:ti )' r x,i l: . t i{, . 1! ; i. , , i ;' :iry d!:l (.!r:.irt zlrtr\ i|Crut,lie!'r l-1ffl)t:liil] ;!tih r,!fr1. ;:,,1r' . n4oirr ur .r! r.iii;ioaliirr l!de., .ii ,iirl 1$bxik lui 1| l,;,,rtr/tu|'t; ' ' ' r.: I ' :,:r t:t1pt.d, !t.::t tl , t t u- t . ! t r s. n! ' SlD. ntr,:r ,lisljrl.lre diri,j li',t: \r IrJ.ta rru r'r|ot?7*nti li'nrni f],rlni,,, li:r ,1.!i' I slrlrri{jt:i rllrni|; s,: 'rltli'.rscn ilCaismui 1lo r!:ri3 L:llrtr?li t:esriii,irse. i)unn1'llil? it. r?ai.r: ,lnui .tlt l'rlJot, r'r'_ri ifei!;:i. -1. i'hrurh'fidn iriiiil:,r.ri:rrrild4 re$.rclrri ,rili;i xntiifJirir Tuar.lfri;.;rlijle l j'uorir{ilor, i!1., lft I alont:! t-i!( iluslr.t?ri :jitrr-.ardr hit.liliei I-tr nil'lr tar' din tr rnr t.'ri(ltt?rl lriifi, irrlirrr|,11 i; ir,-:.!r!rr) .r:!r;riultir i|1;ter :,r dirt url rbrr rI al ro.ri l\eln:asrhc ;ri:'sci!l ';: lf l:irnigrb(rg uf' trro,{tnilar;i r '; isnului |Jlr blar '$ca i ;-,, , ( . nc r ilt ; : ci ir r s: s! r . lixl. . r ir !.::!i rr:c., l :]r a lu :,: l, silr li l,:i1aiJni.Eii np$it" n lrtn.slnrlli 'n lf W,jinnr"" L rlt' '4:l' (rrls.ira1a, iui nri3li!, txti lJri,. dt llorr.r,r Sr.i,ad alhafibtrl,jr,.sre '. i, ,' .r'..tt

ir; 4rrijifrl ipreze; ,lslrfe ASai)re' Moses". ChJll,hlilrh 'ii? o irx;i ,iin Rerar. :'rrr,i. .!d-l t:. tiirrii,t i.t Moitt ,:t: (9iprea!' li lr' Mnlfc'n rdalind o it'.iliie egj('leatlalDl1folri .irei,r t'ailase'J fi fosi Iut freor tlgjl din Ii€liop.li:. I). nure Osarsyph..{cs::srl tonrerger{a ne,'$eltall iintft: freld Freud se angarasePe $i UlhnberlnrJr dovede$. Ja. in ,:rnex :ja .Lesl'reL'bise' grave neinlel;g'ri Cl'i n:,ai uD lerer fo.irL. peri.rlos, expunindu'se celor Reliqlor. die nlnotlleistirc]t! cnitorl nvenizati al luj let MaM M.sd a,il

)91

T

,

, I'l

publicat, in 1939.nu puleau sa nu se gindeascala Cha$berlain. Cu alit mai mult cu cft un all jdeolog ai anlisemitismuluipangemranjc.orient islul Paul de Lagarde(18:7 1891),autorullucrir;i indtulaleDe&r.!.tuS.hritien (1878 !i 1881), din care Chanberlainiti emulii se putus€rA;nspira din plir'!, su{rnus€ deja areeali rezi,li 1880,inrr un arlicol savanlinlitul:r fr,tli/lJnr hebrtiischer Wanki". Lagarde relu, imerpretai:ealuj Minel}ro i.el dinnj carel idemificasepe Moise cu Esi eanulOsarsyph)asrp.a tugii din Egip1. Vedem pfin urmare ca, tuca de la finele secolulxi al XIX lea. teza lui "Mois€ egjpteanul"deveniseun loc comunal artilemitilordupi.e tusese,ur secoln]aj de\reme"lansalade unii rritici istorici, de idspiralie antidogrrarici, ai Bibliei. Nu pu.em nega c, invcr$unareacu c,re Freud contestaorigilile evreietli ale lui Moise tiida o anumi.a animozilare lx adresaiudaismuiui radilional. l{e amintill) scrisoareasr carreAmoid Zweig, din 18 augusi 1933 (care nu se afl6 in edilia cuprinzlnd corespondenlaFreudzweig, dar din cai. Max Schur ne ofera un exrras semnificativ): 'In urna umelat, marcle n stru macatruMoite cN foqrte dntilenit ri u fdc& un mktet din dc?asta. Poateeru cu dd.idrat e|ipteak "u Unii inerprcti,c ln ar fi de pilda Paul Roazen.nu ezfta sa vorbeascA.ir1 rcesl contexr delical, de o urd lfltp.h ira propri.i iudaiifili '' , t a, fa.e ^re din Frerd un reprezefl:r,rt al lfi jitdische/ :;elbstlafr. a udi de sine evreie$li. desprecare von1mai avea ocazia sl vorhinr in legaturacu ]turl Kraus. Ofto Weintnger, h scurta dar memorabili sx inl nn,j su Fieud", Iuseseun crz rpec.aculosal acesteipatologii, I cirei reorie a lncercxl -.fiii ir reu$l c! adevtuat-sl o facAThecdorLessing.nici el rocmaisinpad. lui Freud.in fatatul sau ,€r jnd|tche SelbsthalS.Fblica. in 1930. in a.eass cafe, Theodor Lessing ficea dln Freud, a$ezalpe acelati pian cu Adler. un mostenitoral lui Paul R6e (evreuinclinat sple a iseniiis ) Si al lui Nietzschc, sugednd c4 ln resr, rotul fu$ese deja spus de Herbart g de TheodorLrpps.Lq atl: pMe. in e:cut FutuF LadA\ie,, sa dcd;cr uneicri. tici nimiciloareia adresaosihanrlizei. Emest JonesreiaaeazAcirculnslfileie in care a awr loc intllnirea dirfre Theodor Lessing Si Freud. ln iulie 1931, Freud poveslea(lui Eilingron) cs l?icuse,ln clipe de destindere.o "listS a celor pe care i ura", unde figurau |apte sar opt nune. Singurul pe care,l menlionaseera cel al lui Theodsr Lessing, care i dedicase recent o carre, pe care Freud o califica drepi "abjectA', Der jiidkche Selbsthai. cu urmaroar€adedicaiie: "De la un dusman,cu fefloare". Kurt t{iller scrisesein 1936un eseubiografic despre 292

TheodorLessing.Primindul. Freud i a rispuns i Ih ce ntn Prire{te, nutresc \r' /?r/d . rt rhia anorli a cxPucuprn'ileasuprhfeno fcntu pt .' antip,t!1. ra, menulu;;ad,..rc, i?l.iha0: r'"hrnffLl ayate"n J un iadivirl;i qi de sine un tut(it.1t ititen|ikue,Ce[is( identilicdcu e|,te.uttddc aici o ur,i sine no 4[at (lirdj al persotutndlii". Freudadnuga:"Nucrcdelicd u;'de (lescie Tha'dorLessinS. ?stcun fen.m4 ti,ic eveiescl Eu aga.red"" Cru .hte declaralii,carepar !:i]i deadrsptarelui TheodorLessnig.respingirduI L tuelr.i'rmp.u \eher! lra

'$

:i

t1

i

3 Te./iaiftudi.lhd a artisemkisnulaiti psihoparaLgiaiulaisnalui Llireva din cele mai iireresantB pri-sa.iedin Del M nn M.:tes und dit tu'nrtheistischeBrlifid sinl co sacraleslhiFrii unei &orii a art1selni rismului.Dupa pireler lui Freud, cauzeleprinciPaleale anLjsemirismutui trebuie .iutate chiar in iudaism.Un asemeneatunci de redere estede nalura si I surprindape cei care considetii,impreunn ou S|trlJe..t antisetrtitisthul nu cst( . problet'Llcveidscd.ci pt obleha noastrt'.inafda rnot.a!'uni ale ant;semi.ismuiuipe carc el lnsusi le considernsecunda.e(faPlul ci eYreii ar fi sriini de lara de exil, in snu.{ie minoritara,cuhivind "dcile diferetle"')' trreud reia cea mai vechetez, ! sit despreaftisenritisn: acestaIt fi provocat dEangoasad. ca5lrdreirrirelinul, {ie ritul citcumciz;ei". ln conlinuale insisti inlroducindlezenoi :rsupraaltcr cluze lundanentaleale antisemiiismuiui, i - Anlisemit l enunlAurm&o}jea ac zaiie: "SPredeosebirede noi, care nrnnurisimaceslplctrr,de cale am fosl astfelienali.9i no vor srirecunoasci in urmffodi termeni:"Ne .n fau ucis pe Dumnezcu",iar Freudcomenleazd ac ze inlrebatca de afli in aoeslei sPalele putem ulor ;a seamacU adeYir s3 progrcsn pe cde I impirn4easca din au fod in nisuril sd se .e evreii r (:ompor!a, ncide.ii lui D nnezeu ln ciudatulurortravestirilor.recuno"qre'ea ar constihri.biectul unei investjgaliis?eciale.Dar din areasidcauza'au lDal asupra'le o responsabililatetragici, p; crte iu ispdqil-o din greu"" Doua pagini n1ai sus, Fre d cotNidora ca edca evreiasci nu poate nega ct qr daloreaza o:iginea un i sentiment de culpabilitate ivit din oslilitatea reprimde fa& de Durnnezeu. Aceasre eicn are prjn umlare cataclerll ne'rncheialrji cu neputioF de lncheiar aj formafiuniior teaclionale ale nevro 2 - Certitudinea evreilor de a constitui un popor ales ?i expune resentjmentului celorlalte popoare: "lndrdznesc sd afim cd gi attdzi tucn pretins tel dintii ndscut,fa|oritul lui Dutue geloziafa4 de poporul carc '^'a "3'. rie zeu-Tafil,ette 293

i! i

t,i .i ]; .;

1-

r\i n: tir..

'

t .t jl.a.'1j td:jtat i.:t d Ltijiti

: , 1 1 ,,..,,,, ,r ,.

se

i.. rr

)!

,t.:jt::

.< ' ^' .!:,ri :,.'r'. :ri r !i , r :lt - inr . l: r ir e ! - . r t 14ns''! ! - i': . : ir . r '3 r olr t ?. 'iiJii! !'lf esi

t. t!tti!:l

ii ji.rrr,. !, r',. il{t ! i l',4rr \u.i:u. (ritri ;ii!f il a,;ilnii :irn iurrea 8/ii xl' frI i i .i ,r,i r.r,_ri ! i, r 'ir iilr i i1lr t , ir . r : ilr i: n r 'iir ! , i: nr ll; er n, r , 'ir ' ' r c'

t, .,..,,,,.?

lrir r,;r( a..rxr ''ri!r:r ,rl: Jlri,\riiriin:!;juj , il?: dlli:nt.sri )liu!if:rj;, iud?is:rrxlD;.-lode iieieinltc srni l-.ai ltrlr 5ar rrrt rrjlll ie:*lc ii. o.rr, WnsrFiJir:ir" e?rerrs.ii. L,:t .,t,,lrtr,l ji:.,ra.i: !r* Lt.bt:int.r b1 dlt l:ritt. iinnJ evo.a Er+:ce1;!ti In.i .,a1.'i,'llji r iom,inniliitui .uhafa:c" irt ar:,ri *:op, flrii. intecre;ul c J*ol.+. i inliaisrurh, ca .{,;ifi.. itu .sre .:r flrr ln.rir. a :riihi liir"rra sotr.ri:rir!,i Droz!i. terrru ;r cii!cr^ irit;lt!mrl iil 'ndvroz, obsesi.rnala. t!'..itrxre I uoei rr;ci :rrlinras., dii nu r)r;il fu1{rj rAspur2lloa.r de fe: n1ait.nihii,-, neiiniStf r civ;tiralj::i' itt! (,! i t,l!.{te f,e e'r.ei. ditr \i penlnr o$ilirarer r:lnn iorj;,rr .rrlrv.at. anrecilr. i Alir)r|ij .l predesihar.a.v.cijo{ nu I ( oisrjmjr cpptu hrr i}r.irn.,::!, tnsur; .:i.rj,!lr Mll; re ovreii, rrio;sr. inrent,itorul !iii!lil,: i.:ii t,i$lriri. ileu,l nr se sirriltuie ci oate si reiltivz:ze ide.a (re }rrrieilinar.I iiiee .{. d€rine rJt|t frr!, .jnt: jlro.iei arillnr (deci. caDririgerrl) !r :n .! [niI]rslaro I ',ioini, di,,;rte_ Esle iriri: iidoiali ne.esar si' rr1tl:n.ia."i r{fe.r din M.i.1. at lui l-rcrd tn ran..*1ul d:s.orsuluj fsiiriarn. {! tsjhoiorjii rt silolutui jj It,ylic1 rji r ep.,.ii l(r1,0 .u prilire ln defon.iescenr; .',cii.rd. ..lesp,(] jd,ciciia 1i rtlnar* nrelral, !.vrert.r d a:e. rnia,-: rnll 1,rhd un : ani,rot ritui M BouLin. puhiicat 1n 186-1iD 3/ri.,i,rrl .!/).i:* lii tte a,n.rrtotle dih |n|Il :lndogamia aii&, auroml. erliicri h.verFl ri;eDj.iior irrrnrjitJ ii, e,rei ,tii. n" n,arri de b ,!,11rlr,r .teanMaiin Chrrcor, in rti!|. ta... r::l]! a.cfuri ie.main 1889i 'Maktdiile Lrt\ces. d( tua1?.jttar;te \int Ltiantrtt.tbi.t ntii lrea"nte p nna e\'tei"" liii:barj ka1tt,".:t'rngrepi::J preiLtdecara rn mal]ur. i u l s a deps iinr Lr i e d i n l .' ? (.i ' D i s i :rrrn ,l ' l c d rn l d :,rJf' :,' rel rori i i l rei a!.i , luscre introdus ln mednrl t..inatuhic de rsj$r l;adser c;lre, r.r dcar;d rellri rii dj l:r Socieiareali.nezi d{t tsjhanalizr, oi'r:11}iturririe t90-,1,l€Sa acsa$a predispar-ifie de 'iendinlx sltt .njediralie rep.4rir:t rin. ti ura.reizeazA de nit".inii" isturlinl Tnhnudului..rc.i- r.a:et. uari FrLief afirtna. c orazi;i lDei r.urlrllr; , Socioriii. la 1l r.Jir,rb.jr i90t: ^.d.ir+i ''N.rro,el( st,1tMi jrea,.n:r l. rr/r;"!1. Mai m lfi auro.i siulist i (Jiu e,:ol lreleialj .nurori.. tiiihlifice. AsLiet M.rrdn Ellgla:nderpubljca ta Viej,a. iJr l.,0.1..uii eseu despr Snr4,n,/,ete .n.rbi,le delsebit de Iret'e r in rar1 crftiii1r.ri". $i suserr cti neirastenir crerasdl ,tr consr;tui un asped rezidx;,t : p.rseculiitof. inbefjnut d€

ij[.r hjri,-]]i. iiu!)ii.li.ll, riil iliqiio! !,rr?:irti i lirr !l r$ isii'jrtru :itr'l'rr 'i. .jrirtrr r;i. ,'rli:!i b:,.lier. .olx:orrlrf Ir'€rr ir .1hi.i;i ii:r.th5l7-li. ,!i )rel j r 11.l 1:15,i r ia: r i; , n, i gr lr I i] nit i, ijt , ) ; t r icn. o clf ut ieie r . r r - r . ::rr|:,,ririi.; ?eilfu ir.rtlrel 3'i l'': irk,!if. ri'.r rt..ii'" *rr::rs|ri hrif" nril):er'rx' :)e:.,lir.ittr!i trrcrla a r.!nii ,ri:i,ilr,:r; ,:rr fii;:paia ' ':!rei; i! ura de sirre :iltnD.a.i, 11.ur oJlrirrer ,1i,rnfbrinrikre cooriml*i Prrfrir slidoe,irri'esta c jear lrr|rrtois i y ard c^'i|\ M.]it., f 'etli itj .rr:ltini\fl1u1 .lasar,.a a Tote'n un.l Trbu, ik t:(t?totia lote' tt!tt\: 'nnxt '. prsz€nla1r,u d!1iiai ca (l nearrzli obsesivi . ti ,ti\tlttn ti i)'tilisnlulp,irllt, f |eud. !.,i ;l -.i i .' i n,] f ir ; r ili Ft nr u or ir ii r s; igj. ) . . i ca c' adellr ar a rl | l oi u itrt{,lDd t);l.r!fi!;.et I'a JidLlhii ofil-iinar' iudristDui se inchide ,\,ii',:. rtaitail; li.,,ttd des.i.;trr.i tjrr rxoiori sorbid ai ;u{tiiitrIulli. iiif. i!g,t'r '! nratrql rmrr s.rliDrrl.rti rLxi.isiii:rl rreaisiririfi; isllr irso{il de o lr"fuitdi' ;.eirn,.o:r- rura r.sratNlre iirerrtrL a i .lis.llira 2e t)Lnrnern' I. crrndamtit pnt+ n. Cuc !c r i: il'suli, ii,(13$i .li tu irrrrili rlai lrLri", erc i. Ul]ele .t!i!i .x ginddi dn.-d lt iill'r lioidinr l,:irirJli.i iiegencresccrla evreisstri .:unl)iif:rtrr cu etoii Bre.o gcrlnlruci ; t.cti"t:.,1':i tu 4ft atlen'jtlk|t to,p .i! ter tL,rn nii d( aki a!fuI|,iiiP \j'iri.ati? !t: t*4n itoponiui .rreu a ln.tit ilineinlei.s ti ott!)tt:fi [ i. Ar\btti6 ,lunrc cuLwa !,c!i'idlilol Vjril&ie 1i ce.;d n.!titiilikv ,r'rprale. tyt ta,t a ati'1tt' bopotul8r,.. ie-a lt:x rcn..ati .l;ttii.n . F.eud .onlhide 3tu'sir 'lh i eds\.1t.Ltiune. ttdftr s au i"ir.pkt,ltra & eru nt hk1 '". in !-.aro!o:tiriodaisnuldi", Frcud ;nsisla n i !l!s asupranecesitilii de i' {l.zam.\r.5rd'l:rul predc'linlJii, expllnindu'i ,n rvrei la Selozia ne ea'eiior. lor dir na$tere de PaiSerir silecral , g€nrranilot, carti suter, la iinilj nrani{nul rmui 'delir al Predesri'narii"ciudal de silrietric Ceea ce dr explica. rulx re;:sc Cnr cottenrariul lol Ren€ Major pe acdsli tema'' {ap1x} c' -inlihirea dixlre evrei \; gemrani a geneml o ura anliremiia de ne{ieP4lii on lndaiala de nici o ftrl Pe$peclivele des.,hisede lexlrl lui F €ud lin sul'€riorilatea .fimrA (chiar dacA, am vilzut dtja, Freud anume $iiiudaisn iudais rrlbi asupta allor relig'i)- Ac.st antiiudaisn se leaga de anipatia pe

2t5

r91

.it..

trl

car. Flerrd o poana reiigiei in generat. Oricil de inrempesrivi ar parea in 1939, nu poate fi coilund t cu 1,!a dc sine evrejj.,rca.,,pentru cn Freud a vorbil totdeauna despre iudaitals s:r firn cea l}lai nrica nuanlA |eiolarila, .rrln d dovedetre dir! pliJr d"crmEnlalia rrccuin rici in rcvis|a. Dar fnr. indoial, ci s],inrlii nouiur iudarsn. pe ca.e I invo.a in p€taia sr la edilia elr.aiol , lui nite,t un.i 1'eta: vebuia s, se ctibereze de rr"dirir iudai;i. pe|ilro . !e pure la lrison cu ciritizrlia spirituiui siiinlifi.:. rdQi, di, Frspe.liva h l,.eud. !i le elibeiez€ de iluztle reti:ioase. (:urn snblinja Jxrqr(s i-lr.an itr selrliliuul siu desrre E:i.a psihrr:rlizei. 'lorrjl $, h,zenh te d;sliriclja dir,rfe Mois. Egipreanut [,torse M].iianitut ti i. j. iv{cse e*e Marei!' Il.rbar. legisialotul. dar ti poliricianrl. r?lionalisi,: 1.... Alinlri n3 f"loisr Madjinllrt. gjne.ete tui Jerta.o,pe car. j:,eud it $,ri JJll|n3,ite si r.l djn Sin,i. din;iofeb J...j nlspi.irut, otrscur.undiui,,,..i. atinia lui Frexd. iudarsrn|t nr! Ioale ii .,satvar'.dr.n s|rbtuiJlt$r]ea ire ;xr1 i ;, dar o Moisr llrirleanrl..r t)l)p.denri.i a |piitrtui ,cftn!;ii,. cjr.el;qie.ordu.ir(i lr drip recelar la depatir.x orjcaJejreiigji. Irrerd rpe..r fal'.t ;lkloirla c. di,rpr.ijje il{?iiloi' lcli!:;onsc at,: irdrisntrlu; ,rr .umi rnjiserxitsmul Va lnaj rrlrni . ntlillli :tr,i aslFr, p.otlt iei anlisemjti$uhi inlr-i:n rt)r s. n pui,tic:lr in lir:8, :lir. w.n :a'rn An,.iser:liiisIllli"'. Cii.nra nrt,Jang otedrair ur!i reevre! ,:.nrr: anrrsml'tr!mutui. i' rlr:nli.ie3za i. sffr:iiluj arli,ruiniui .arrea lu; i{eirirj.l I(,u.Jenha!. Kalerili. trs Ut,v.n J.r.r tl tjtnttisut,tt :i crrr.j prim, ,3Jl.l lusrrJj tubli.iaL4in !q0l lierll srnruleazi reedirar.a.arlti ap,irlr!,;tr. lq_a9 .ir o f r eialr t pc . a ri o ,:a ti i ;.:i rd r.f: a d n rj ..a ti t,i ):r t.i dni r l dN i uj . ti i ri r;i ri 1 l.J l;ldenha,. Kale.ji A..er .ut:in cu!i:jl: !es.,i{., iils!:rlrrl,r-r!J |rixa .* r.|(iCe.. ri lnlretri lerF de .,,n:rJrl.,e r anlt:erj:i.;.it|!! 1: ;,]:,,i.r..i1 :'.'!.rr {liiirgIi iird{i .rc!ln :, !r1 a )r r.jtr.,i,.r.-t:aliijji s1n1d.ir.illJ;.r:irl Sllbi;Firi! an aspeil ij\: Ija\ V,..{t, (tet A,:i.t.rj.|*rn:. !. n$uri s; rlaiiiir. ins!\i nnn.ir; \if 1,i.iej. al hi fr.r!i: $jnriu i{.iru,.:i! ijo,r4ieit:cr. l i rlif t i, s 3er t . , l ;n .i rj 1 r!:n fl ;r.q re i ,,..ri ' ru ; rj .nCrnl ::xl ;nk).rd C ei .i al i .l .rsl'e.tr ai( i,j{,,:tertlii:i. ,::ri}. rrJirlrli .onjedt,!rrli il] aT,r.ent! fjr,: icflrrrA .'i .niri1.i Fh!io... sirr Die,j.n,.,.r .n n:$. :rnl,,!r!!r i.i.i nrul-. r1r. rrr! I$n ind.pllr:ai: ;i. rn.rir!..ilirlrrrrrDiLsle .{},i.r).i irjrrjlres--a t|olat,it rc.easr ftr'vrirger:. li'.1* e:, .iCnr;jta ri ui eee i.! p.inut rind Jc nar.i Ftrgiol!1i. Lupla im!trri?a ainls.rri{i$luhri cat A in .tip nalurrl ii ne_r:,saj :onna llnej luplelmporrir,: Irra,lrr religiitor pentr,rjpintut t; {liiri.ific.

iIt ') Moise dl lui F.eud, o fahul.qie

inpatrivt

tuturLtr

Cel.- dou{ ipoleze pe care se inremeiaza inreaga ofiBin:tlirat e ideiior lui rrreud cu ririre ia Moise, ,si anuine oridnea edptean. si ucidorea narelui bnrtrar" de {:itre €vrei, :ru un skur epistcmologic destul de diferil ln i e.iorul re.xtuht. A doux iporezi, cca a lui "Moise asasinai",rezultd dintr-o analizi, c, iA irpunem ata- slrucluraln a texlului biblic, Si dintr o €xigelrln teorelicl decurpjnd din concfiEi;le pt?zenlJt. in Taten kntl Tar{ tj rczunale ln partea a teia din D.r Mann Mo:;es". Frcud pr€tinde a fi gasir la Goerhe 9i la isrc,licu!S'lt;r "dovozile" validil6lii aceslui asa.sinatal lui Moisc. Trebuie si spunen ci Fr.ud ;i seleclioneaz, dll lu.ra le lui Sellin decL tezele car€ i convin. simtliliclnd $i delormtuJu i girdirca, refuzi,rC se lin, seama de fap$l .I. ln alte publicalii. acesla rcvine asupm ipolez€i sale asuFa itsasinatulujlui Moise". De flti!. l-..rd se increde br aft, daca nu mai ruh, ln "documenle psihice"" sfecifice, scoasela lumint d€ metoda psihanalilica $i amesibile doJJlr;n ea. Chesrilrnea"egillenirnlii' hri Moise ndici problemeinci Sl mai deli.aleDaci inlr adeyar importanla rezei omorului loi Moise este evideng penlrr solidiiaisa conslrucliel leoretioe a iui Frerd. s 4r pArea,la p.ima vcde.rc.c4 doar o in.:lpillnale pulin jusrii;.ari li inTing. sarinveslighsze acel "dacA Moise era egiltean" in trima ri a doua pade a cl4ii. Si ioru$t ii s.ne lui Amold Zweig, lnrr rn nrone de desc'iajirc: Nu . erenlid!, cleti rq!"exlntd lLtn.tul neu dr plecare ", ti, lD cete.iin ur.nl, admite: O.laki tjtr"{i it1 acett putlct, sr porr!! pune inhehdrca: .4t4,in der;I,thd onote;-thkl "* evreu din nbnx(itnut esiptean: in fand nu Jacem dectt td deplafim p/a" An purea blena: td nit dfidn nni nuLt. despre Eenen ideii de wuneisnv. rdxptndc .n au se pun? pnbleru! a te ci[tigdtt, ci a u,lei nunc; ie .:c,c.rare ''" Raspunsfoane p lin sarirtdclror, la care an prlct repli.a ca dacu. intr adevnr, .i$ligrl final al "deftonstraliei" sale esle la Fina vedere indoielnic. in schinb rste foafle linp3.de ce pterde Frud pilfllrd acea$a indirjirdu se ln st$linerea ipotez6 egiplenir ii iui Moisc, Frcud : .onDromis c'edjbililatei $iinlillct a lnlregii sale cI4i3'ln ochii leologilor li * istori'ilor .elor ma; bine inienlionali, iar judeorta lui Manin Buber esle in acestsensrelelatoate: Fdptul d un nvant atit de e inett in donzni ldr p$blice !, nie atit de furi, ttiinirtc'n, coE ca S. Freutl s'a putut de.ide

stt'rltd uLpruA tu t. ip.te.. ;ip:it? d. i nilfun.ni. ..tt. utunot l! t.:.?t4h1l 'u. Ntr puTerr chillr itrieba diti !ri:!el {ie ae*ear r{' cri pte.. ofr,:lli, f:nd, loriinrd dispre ,resrii,4iii.iixtr,. lrlorici li.o.li.ne d;r b.t M4t!:1 M4rs. inluc:i r relralJt?reijr li. isi{rria+jiria:'l' Mi.rhrl di aeJreauri'ix o i.risnnre a lri Fr.:u.i cAte Afllold Z\teig in iegi1xr:i.,n c crrls.t i:tli,.ic'rl,i .\r€f|.l|h ,|e$'r. Wii\\! und GtLjatri' la"d. int. ad,l!', i.ero declara: '/. I ;1 ir,,i. .i! t,1d4ia. ?.ntrr , t:trt!. id ni Mt)ite al nltt-,tr t:sk M.is. ai %eu, ":ti 5lJeciilrilar.n ri; ,'risuiiri ,lntstd pttitr,ria s.: :.1'tirli , der'ir,;nqd i,rtrrk, !nr! t'ietl r;1 ada{ije: r'.'r:\, .. nlrl lltsjedic;; re Cecr :rsihnnatili.e. t.:pr. lk'ii.nner tu^jtu.:nil.t n.l" !..i.tit:. r.lxe D' .t ..lnat i. 4/ ! prbi; c.t d.:.tt!nl :r.rde, kt t nnll$',:tt " L rcF:i,cnde{, dtr're |i.nd $ 1". er]]ld $ lrhr);tr esre niesea v.rrb3 d. :l!reig. il: to;orda lui.ur;3.. ronurrrlu; ;s& r. !n l9:ri.;lia.ig i: ]inunla De .io:.ispordeni i srn liener.i sc ElnC€.<eIa flnie.ld tmui rom;llr hli,ri. r,,irvriat hi ldelt!.he, i' j .er. tJarrreaiui r.i:rd'. Din di'erse nr,.]ri're,F eud:e s1i:idrie$ I ir]let!1.2e f1 niri nruli. riiiLrii care, in rfini:, -r1,ia. Zweig de 1: nieana;dec. liiorl M, 5.l',. errti.n.t: :nrprsjlrii. rru;ila tire, iseri.tls:r h;ti.rt. It.;t)f:ri. .,i 'itiitteti' r.oi;lenm li'tttdlit p'.,cttrr lui i , r Pclndt.a ist.:!i:a. i;ttu '1, l.th /i7. t|.,.t h taterie cs!. ur.ll)t1r. .rn*.-lttolrr ') irttri! firrr.. p.lk | !,t.Nti i.ca,dinbild. bir|"liit, r les.:hid? fi':tt.dc ii t\,:i!i; ti i,t.:erut !n :hiceasd tut :: 4L pete.ltL ltlu rt;!!. lt.trn.iNltltLtt r.tu..in, !t ;li .ltr:,.:; "it1d ;-\t.r;: e.tt': pootc iastui. iflx,X:raiii : ':tee!urii,: t)'Ltpti!i .x\,):1ctlt.d,tltr trca ,.tht :l !t!dit|4 i! .ut,Ejt::t.a i(n.n!n. cl f.rrid rn .r :i.riin'i:r i a.cih rindui irii Arn"l.l Zv..ei[, SiEl,rtt,l Fredd )a'; ill dea ?ulin mr;iimele pJoprieis3:3 rrir ilocri.. h.i tr:'ftle c'mpozllia iui .44?ri!e. mai iiffiu. nr ,:i,coaii t,;r:sttrndtnti1. a!{flt ,r:i !i r! illii.irla c:in*1 ir:r Md,,l M!!es, i*tlrii.:het kotutli (lr"isoater .lrbe Zweig dilr :r0 septer*..e l1):'14). Lrn a..asli t)ers|eciiv.a.dlciurenn d coFril.ie Yolti Ua,vtn,'yenisnalmi capaia o irare il|pol1arll: o .icrni , .iurintllui inrint Iat.J M|l,rr it4os(':, doledeate ca Freud a .ial ac€s'! {ub tllE {"or, rc1nan is!ott") deja "to lntrcpind. p]ir .'nare ini,nusc.isllui snu din 193,1.Ciiin ilt.ionr. ttd*lrea fiecArci' din p.\ibilitdlil.: olerLtein tex. (in Matcria!) ca t puncl .t? spriiin [i ca posihilitate d" umplerc d kzdthelat dintre u fraqnant { c'! LL'-itdtor, re.Vectihd, dacd s. padte \rune rlta, Leged celui nni nLic efurt, ipoteza cnreia i se poate /rco a rc4 nMi maft vcridiciadicd priyilqiind krr?"". Iata un elemed cate oferi o porspecdvatevelaloare asupm melodei

298

s'i ducl l't bur Jiiirqil o umdte de Freud. Acesta dir, rrflnri adaugecn do'e$u "lc Cedrce t$' lRi Ysrushatni LlturcktLttr*lte: adrrii d'Jre-sitdnpa i{prcsi't .llk -iewsftul-' th:l ai Mo|es charxcl.r --lit*n frcudiene lir* iir ntiodz lsli$lifioa din ri't ;",r"p'"";t]tuditrrile pe liceai" ?.elrce ale itrui 2tr1'r: de'.rdn'dn isloric ' un Mcd tt.,v,r, "r, din irx'nrar;ft'r turatecEtrlflrt$lla ca i: it.l,., "e.r.rtijr ".""; "i.ti" {iuirr;ch $imi'is'"' cnre dil i+it..tr.!.;tuit. F.s1eilloteza soslllrul 'L llse . r . ' / 'i'a'a t ': ' r io. r t le ...a . - t - , ', " l r ' {r " Lr ': r J i ,:lr r r " t 1'L iint {li i,13rrrun1 ,: ii rtttntdli'r" rerueni; din i908' r?'. , 1,,t3!kj,: -rlaL iris diun' A.r:3l liie'raff' r,r ,;',,.,,1t,j .:r"i s,: ;!irli.a l, cr.a!r.t A:risliti stlt na"1s:1ir nl ar 1; fiii!,. f.r.!ia hri Fre C lx ll n[allsriril '^rf]serLiris6rului aiedive) ;n1eie'lrrald 5i .{ikn,i. ,i.r li }iellnjs o desl;ldere a aul(ltcn:ifii ' 1 il:r'rlir4" gr riiil}asa )Lin!rlxj ri iid€itttirsa nnej du'irlt l?deftr:irt'' "1r'ielitaJi c"li'ri falir d' !triiarsil li r,.trni3i,'.t isi :rrend. inl.lreixia pe 'r pe alln la'b :-'! fle oi: rj,iL!;oti!!r li".iilirl {' ii p{:atris i,-"t L '".,,,1',; .il tsi\)aiairifrr {€tabortrer .i'l* :a(]Llle ak i'ii.rr:jul!i it orclr!: ".,,t"'",, ,rt lurnt ',11t:11wke x xe\'(,:eh'. x ex'r)li'"iie; anrise!rtielrtiui ';i -a irrer'C' hilnne oa :tx'l1ir,lii .ar'i€lli;. n..linr :ii*ie. !i:'el'' 1;|rni:''ilri. ddtA ii ajrttl ; nco ir"r:,res;it<1,r"a,",i" rve|initrrltlc iri:'rd;ei r:r'rf 'a-nri' 'ri '!r r g"3] i-iui}1l.t !;i depirse'tsti Sijr-1iti' rslrel ld lireud. dtP, opini! ilstl irl'r{ile"' ar)Fr0sElt i! r' ,royocbri! ile tersecutd.r ratrisl, 'ar' i re'l:r;\.;r relidn:Fa' imrilit'ln' irli€soi.rici espirg.r:a iric;rei del,(ardillr aF inl; C' ir r r 'n''nrre"i ior ": r' ' I "i ' r" ' rnF ' j.loric" li 1is diuri' siif;etalf, de Si€n] nl l're'i'i ',"-rn i-p".",I. M't'3 tt'iJ it': n:suri .s:n:rie:onrntar0nl si, lenfiu i c,'trdff!1 ttet M'tt1t1 r'11 ir erorrt 'l::); ntint,:'1?]:iln:h. nair;itr' xr ptllca roLtrii 'i1 r' rniiirc': li itsFuns"l jietirliile r:uiii.fj: ;r.lri*r drqi,r dxi. .tnrli.l::: uri'; iinri;';; qrer'i rl;'re1ia co(1t r '.'rizii ri,r iliilinun1; ia r.alirxt - li in i:.'-''r;:i tr fondaneotni: tetLrn-tli inro.ueirile irrl,rrle 3ie iri I'reird .i]'!trr: sPre t' r '"' ,;' ;;;;;,;," ;, 'r \ ''''' "r 'l '", , "' L : " 'l: dr r _ . , lr . r ': : r ': : ln\ 'r "''' :,fr.r.l ,-, n " .' , u: '; r , t , r ""i' ''titrem culnlrz: ileii' r'l :.knriial"x sirsii.s,a ii rro:le.!,ltale .r;' i'' ilir j! de proles{'!t1j3'nu1 (in rcn$i in {irde !,.t rkari 'ihornas NipFer'i"- rofir'r: ie ":rislorne ,:rtolicrsr:ri ;erna,r,l:r secolelol{X li XX ia *' drt 'r'itl"t}d n:n Germauia nLode:D' o 'so'ier]ti l]; 'ulrurrl6"r" Shlllmii car: Il.*rr I-un;ri:or Volkov rublnliaza c. proiecirl de 'isir'ila'e 'r! prog lnollri :t!i9

:

I l

i,

ainbjtionamult mai mull de.ft o modemizarea rcligiei evreiesri:proiectul viza o refoma protunda a vielii evreiegj sub ioare aspeclele-Conresiind proiectul de astnilarc, sionismul iEi propuneaIa rindul sAu sil rcgenereze "sistemul cultual" eweiesc subloate aspectele.Or, acestedilerse elonuri de modemizare!i de regenerarea idetuitalii evreiegi tr,,€,/l1u de fapi o traditie, thd€p6rttudu'sesensibil de aadilia oaodoria !i alim€minduse din arsenalul istoicismului !i al spnitutui $iinlific lnodem, inventind o istorie (opcrA a unei WissensthaJt.l.e!Ju.tuntok!), o eicL, o esrelic, 'ev.eie!!i", capabile de , concurao k4krr tsennanjca. Invenrare,uneieri.i crreie$uadaprate la . on prjn dilia modematrecea i\cotporarc liberalirm ui tir a spiritului {tii4iJic tu 'tradilia' evreiasca. Din perspecliva deschise de eseul lui Stulamir Volkov, romanul i$oric, visul ditml al lui Freud asculaade o tege suprajndividualA: el urme3zA foafe exact dirccfia originad a proieclului de asimilare a evreilor in lumea gennanr. Acea$e asimilare nu conduce la o pierdere a identitdlii, ci la invemareaunei noi tradili evreie;ti, capabila sa suslinatucredereareinnoitd in idenritateaevreiascn. Examenul minutios al surselor (isroric€, reologice, Iiterare) u.ilizate de Fi,f,'tdit Der Mann Moser dovedelreci, ln ce prive+e majoritatea acesror Gze, Frend pu.ea sii se lnlemeieze frr$, n,do pe bibliografia pe care o adunase-Numai ipotezadupa careMoise ar fi fosr egipreannu era implrtni 6 de nici unul djntre acetli rurori. Reunindrere hele'ogeneg disparareiFreud construie$e o imagine dinr o bucard,ceel ce face ca expozeul s1u si fie deosebilde abrupt. Criteriile p€ carete apli.l in fierea t€zelor, ca $i cele pe care le resprngeli s,inl dicrate de o idee preconceputA.Uneori Freud jnvocri cliar tezele unui autor facind absftclje de context, lnrr,atft lncil le oferA o seDnificaie cu totul diferiri{. De exemflu, Freudil citeazi din abundenfi pe is'loricul E. Meyer penlru citeva din lezeie sale, de$i Meyer neagA orice inllue4n egipteanaln reiigia evreiasci. In Der Mann Mdrer, mai ales atunci cird intrepdndc demonsararea originilor egipiene ale "marelui birbar", Freud pracricl o manipulare a surs€lor. Ceea ce nu-l irnpiedic, si pestrezr spersnla,aproapenaiva! ca o descoperirearheologic, neagleptati i ar pr{.r da dreptarein ciuda ruturor celor existede. Coresponde4acu Amold Zweig dovedegepasiuneacu care urmdrege sapiturile de la Tell el,Amama''. (ln 1904 deja, recenta descoperite a "Codului lui Hanrnurrbi" la Susati inspiraselui Freud o conferinla prez€ntatl ln fala asocialiei B'nai B'ridL ln care Dennis B. Klein vedea primul germeneal reinterpr€ririi isroriei lui Moisen). Acea$a ezitare asupra

300

nu poate sA srriulului '.loclnnelelor psilice" scoasela luminn de psihanaliza cu modelut ,jll n-int rt"i nosialSi; exllicaliiior reduclionisle'confolrse pemru psiho chimic, care reprezhd uneori in opera sr o contrapondere meuPsilologice elanuile ' cnlr'i l-reudmsuifr mulriplnarin ine!itabrlele *t,-t'b l" n** de " rexulsru a.relede me,.ulta ale 'avdrului lrins in nzFranr'lelcr Recurgintlintr-un notl atil tle autoritat €i de Personal ,"*"ti.a. i*p."a4i gr*ntl Ic nevoiein u o canfinurc ti respinBintl4ldra io'mailii titttica, d?I!'L1ta,rr !u .J4uar' \nv'.t't toptul'a "e e\ptRrn ? i tp in.aTul ntQtne .etn'dsa r].i tt , n \ldbin to4d d? r' nriaset?a d!?4tkrttrt ltansfomat l-an (tin analize' aceste indoietnic ':An subliniat deja elementul sd nu-l rlw chiar, ca sa spun av, in derizd: ini pot Prin utmarc permite lucrarc awoc ta tiecire paragntf'.' Pentru simlut meu ctitic aceastd "'- xn pe intetnanti pe anul Moise esteateneneaLuei dansatuarc Po'nte (falsi) modestiedestinales'-i ixt"" pt"r*d [sta acesbr declaralii de dezarmezepe cililorii prea pozitiviqtr2 - Sd nuJi lost dzctt o qlunn? a zecea Toa@ eforturile din dernonstraliasa nu erau decir o glum'? ln consacrau 1916' din conferin$ din zur linliihrunS in die Pslchoandlvse al lui otto renei Tramrynbolik.ireud evoc't deja 'rnitul na$erii eroului" ln 19161 Spunea ln M'dire ir"x, .r o"ii, p. care-l comenteazldin nou nanei acetel rolul in ''CiNl tn l,is t.tt'dn o Persoanddin ape ne distihuim coPit un lulvean care persoana p"^."n", t"u i" e"niol dI runei: in mit glund inta' capil a acellli ca daeraran Mmn din ape se desemneaza biiiat evrcu esteinnebat ddcd ttio cine hinecundscutiln intu {i inteliSent nu' i se rePticii. era nlna lui MLrise EI raspundefdrd ezitare: prinlesd Ba dstfelca a gdsit el afitind eat'a scosdaar din dpd ia skslineasta'rcPliad interurctareacorcctda milului'"' prn ace'r.ta lormulare, Freud oferea htr o fofln! concenirad pnma a inmduce versiune a leoriei sale despre egiptenita@alui Moise Penru tn adipostea Freud se out".unt profana' a Istoriei evreiesti' u""u"ra t*i-ta, unul forma pemitea' sirb sDatelezlmbetului unei isiorioare evreieqti Ea ii depisind rpenrutubli(ul evreies"cr' *n r.^ arectuldezagreahil lii,,, (da ", t m incon$ientulut.. " timp a omatismelede afarare ale in aceldsi care_r mdsocrus elemenl untoruletreie.c,ur cdneadespreMorseexi$a un chiar contesln poporului evreu una dintre certit dinile sale fund^mentale'

301

)1rn.! clnd lume? 'rrrrc,E, :_r de"iiiluia trltrotri,ra en.eito.. Ca ri i.r) crnporamenhl $nanriur b1il|l evrir din ane*Coi! felatjilarde t..erd. eljstr in tolojs. :" ml1.clafle de !Irjt,!.]|r !i de pibce.ea jo.ulrr; cr ipo:ezcb rroi.e. Prnrnr cr a.eaqai ccr.!t!*i. ienlni cr ,!..r!ti irrnirt Cujia r, .1Frii c, ilre.irl r,r.}i rnei eiorluri .i ii .irl:: un.I .ircunrsi.rr,leo€l rtrli. .i:j.r!,|;!hiic; Srfe.r{i raspros l,.sibij .t1r <:. Dd Mai1n,4d,,r:,riringe^ caa.l^ .|li llrli u ',i a, , . : r u. dr y is 1u A.f,. .. ,.s u ,r.L :r ,.ru ri .... loso_re:tre lli4itul vielii t|r411.r,'n!r' irJlharaiize:.l.i.iirj.t.rnr lrrl!?rJ.,rlrr !1cfmnsse niTlnll,rerea]e\l.j.i;i.; ,j'!:.jpinre. Ie:xsrf in ririe.Jr{:: rj;r]]re c(eu @rnetuii.trEnrate .omr|t |rl !|esrxl cer. i fitiriiei si ..r,: !, i,t::lnalii evrehislr.i{d r,r,t ilcA d:Lr}.ur '!.airLrl iiror;..,, ref ri{.r, ,iti,rj.r i:irl. |rn ro nn 1irrilla! rrde llrr,,; i;i ric.,rsrruic+e f: ultitrla aaL) io:rttnLe;J Gnie.fiJxirl.r lur tloij. 1rrsrer|:r?yreircL.r, t::r,i i$ .rne.L,; troi,rln fili'$:.. b: linu,llttltyt irDt, 1. !. .d:iarf.r:. (( ,s,i,g!rjin rour r!.i. .l.r.ri rste Jj tryi|iro-rc i!r.'r:! .r.i{r:ri ra lilr]iiete r,u.r,-Labirf al. i:rlf1{Jlritlii . : r. r{i} r k j

j

i .i' r ,.,.- .,.1 j".d ...,,..,

.r

ulti oe isr a a:,t-'J1i1irii. niil:,. !.1i i !io,!irn|utJ:. Iraru de..nii i|r,; Lir.i-,r, 'Itr" r s t t ; : upr int tk o l i tt1 .tt..:ti ;i r? a .4 1 .!tt;\ j .taJl :i ci rt.t i ,,:," t:ibilc !:/k : tt:rice$e 2. pt.:." tr: j i'itti!1:;u.i . .tit::::. ,) !.se, ut ,i1!rtt . ,'!lrrnrc,: dcir dc oDnlxrirl. ori !i n. sa ,!).1idJi, iic' ar)sr!j^., li1) gcrlnan. .4.iuni. nrri..f:i .l:rr .:t x}r rr ii enr:a! b rn:r,rt :rii;D,.ri, ,i .evblrld;. l).,.?.fr. \d ftz titi: rian.u; j; d- ,;j.d.r. ,),6 j.t,i \,ut.r: i.,ri:nrr:::ii;,: gerrealoSi:::ri]Jt lkMnierttlt;: lrrri 1:r,I rc{.i .:r;: ,,..:lj:.a.r; tind cir Girihald:. cib.l.x Pi Ji. sorrr i'ir,'ren. .,il)d .,.i ilr,,rit.:ar i.tlrx, ra : l$ Iilil:nirrl. jr il Roazer :,1.:,1.)rrn!i1;rrrr)1j, rjor:rr'):riitii iui fri.Fl t!: . J. al,_Jlt.iori,iallt;rsr:reio!rr:1.r.erii.i, n: r s. rid;r:r !l::r:nilri J;,:,rirr: :i,t: r'.ttr..ie. Irr--1rdr!!ine lr: l]rlrrtxrra,j ll..*tii .r!,,I-ir i..rrr; ii,"r..irsllr,,l rJtilullt ],i.i l3ra in .ar,ir .," .rn.r:,rrr1;! rut j.r...nrr:ir:j1.,'inc. !l:rrj]f iri.!r, ir a €lara .' iepen;i igirrerrltr +:slr. lrilniii .n,1L,niiij i. !in... Le.rr,ri.i:, .il turt.:opil'!L!!iii-, iaci iuscre r...r.ru: Ji:)i.|.! , r. .:eril sar!llrrrrif. .i.r.:, j! \:!ns!4!ro ia ,trti ttt:!F:::i.t|t ti"-tl.ttr.,pti.!l ldtr iel.j,. conciridr Rol:ett,i,. Unt, ce s a con!.rr.i: :a::.rr,oreiln si ;i:: sJiiirtrar nnj.ele, nll,jrrui lur tlo;5.e. iaraenuj Alli.-nr.. . c.lutitnlt dih !t-!t/, itt.,iD!;it. ))Mnr',] :.tutui i. aturt tn.i,h rc!1,),i; i; citiat de acni. !t.t.. ete cuprir., i, mer: ^tha'..i .tdu, ,+,'!nbt.p Il ' qnl "'. l,a trt. Moise Egiprealut rul)e tegittu.ild sate lii:

t.".,._- _

itr. iliiaiie !si, dupa io|mdla kri Eugare Enrll|8z, se in$irnie ca generlnd ei .i::g r ne.ale pnte.,cStnericr. popofl (:axeI I es- M,rrs ii"i atct rnp.' ltci,Je. .ta, lar?ld ...:ir!x i! it llitt'tt ir t:ltidte dr turn;fiii stnl r,l it.it\rlil t , 'Ji' J: i ! t i "lt - et 'r \ r '. t \ . t i. t lt t - : ' , .. . ', . '\' ta!.i it'.n ln;.i tlc Ialtr jlr re :uclisrrLi 9!t. p!-zerd d,:'Fflrd ,! :r reiigie fini dtirtsalli din !-nn.r J1ev.dere r,{ion;tl l; rnat fid"ln 1}ijiner3gea latihi ile^fi {:elelaile reir:il: !I0grrea ldjhii C3 oiie firr nx tsle posibilr d€.ll {Lacriilrlolscrrl ....2i asqr.a sinl'.rrikrl ['ic; lt 1. siftttti" doai' rxt.r.niirtec eirlr ioila il rxrirod.rl|"' L.re i'rr., in{rdrd3 :i tiolil1tl unei curioac i oLrnrr.,s. 'o,rljs;rnl'con,ric.t. Ii. ,l 'u, l].f llflnn fi.,::.s in 1912, ?iarl Ab.tran (Ekhnal,rn)"'"' {; irrbllcrre n, irk-Ig, !r artic,l .!l.s!.ral lll r'\]It.nhorepIt Dai Karl itij J'.{sise iuses. .n Atrnliotel ,r(esl sl!.ii .nger3 PiecrlrsorLd Faraomlui" a] nrinei Certl|irarrr rsur.a folutui iiNisla ln.ieiurJ]! ./r,rri$rl! Ti!, $i rre'zes1. oj]e;jr lvi A.menlroltil ., ar. e.eio.$a x mogtenirii ,.!i1 pliretea tr:cn,e irsrirala de ;tflrctla nr2remi. Sirrtirn l:o:ii1i sa imlarta$ft fl:r,:iler [toitii:i', Lare $fl.fcazli ci r.esl i:sieci diI a{ii]oli:l i]Ji Ka'l Abrlham. srcll cdrtJatjbil .{ ideeritixi" lr |ri !!eud imorol€isnill ca iege a l:l1iiril erqri;c, .cnTirnre -conflietia s!.r ir,ronllientil --a a!1i{jol'tri llr; li arl Alrrtr;1dlr'!n Ir.. ,rlrlrn, !'[r.t?tt ior di!: tr,::i,;t1t!.!risrhe iI. !i8ion i

:.iStuotti Fr.rd li lht)Mt Marlit, r.tut,

i.rl ritJib!

ptin inlcrm.'Jidl \rnei tcne"'lln.ieuliu il srrprinde pe cititorul :ui rtl.r.re.!: ir4ud f,'ce rhrzie la ro'nir'nrl originiloi' lui slrakespeare.l''tattite Rohe( a urna.ea disdes.ris cu umcr inleresill ru adevirat p,lsioFt crr care irei ltorinl. hri de:-l sbitk."1':are. ofisirile hi .ulijie -{?€'iiiiirilo..le!!re !r pulea sa ft rm lle! gertilon.ie cea mai bun* e;Lra4ie'"'. !,iib,' dl:pt nl] Freud se deip;t Moisr: ilncl! ne ltrr-t cattr grsind accasta drgr.si rtlrjiim rorifiqre :iii .onsidore Popotul evrer ca fiind :t{ sau , aceas:6lantacnra*u aE face cu vrea iiegradareorrecre. F:etd ne asiguri c:' in Egip! .irli!.1..r Moise e$ ur a.islocra1 de rang ioane iftr'ii 3i el ir8istli in contltft2.re asuPta I'u1r]craasilor titl$i de tDirlele crr cale '|€ IJd ,nlndi evreij Sermani: 'ri tlt. kr(ut;. tveii aparlii l'tturilNl celor kai vchi dle populuiiei, ti in ,n"' l'. c!!.t li t'Iit' dt.k' t:hiar ina;n1ealtcdtarilr)r a.:ruli. tle {tenPlu hi arutul Xilt.. uil. ew?ii ru venit aiIfi cu rottutttii, innitte chiar .i orctul td fi tost r@. otrpat de genhani Acersli dlgresi ne ptin shntespsare trinitc Ia "ipot€za englezeasce . deia lorndatn h leg ura .u risul 'Mein SofL|}.der Myap": cind lucra la

103

i

l

Mnrc"-Frcudd fi dwl rendijrlr.t ronJude nrnnlrientFprDruj. Dauidlur Vor.c ri a monorersmului sau lurnindl. c Anglrr Intro scriso-ecrr* Emest Freuddin 12 mai 1938,Irr cftevazite de ta plecareasa la Lon.tra. SigmundFreud scria: "Md n,hpar ukeoti ck bdttinut ktcob p? care t.piij sdi l ak d^t 14 o |irsti inainkttd in ligipt, .un ne w p.,vesti Thrnds Mdnn ih urnfitarut sau runtn. Sd sperdtucd nu v urru, .a pe vl€mui, o JuEd (tnr Lgipt. E.tte timpul c.i Ahan.l sd-{i .tlte und.N repaorA .',". ,qceasraatuz;e ne arninkq.e de cor.actele frervenre carei au apropiarpe F.end pe ?homas ii Manl1in cpocascnezei tui M.Ji:|e_ S a insistarde nrulie ori asuprainfluenleipsihanatizei asupraletralogiej loseph u Ll vih. B/ndet ai asupranlllclej ,ar G,?ffi: (..Legea,.J. scrisi .ie ThonrasMann ln 1943.a careiaerniestetocmaiMoise Dar fardindoiatacA n:tlj.ar s, se ia ln considerafie influenF lui ThomasMann asupratui :a F eud-Primulromm din rettab'ie, Die Ge,tchichten Jaaroh, aparei; t9:tj, d.lduilex.Da iu'.r" .t, \. rl - rn toJ4.Frcud turu,c ,d rd culo:unti.!i o. L'.,?th tr \Fvpr?t. fl').1Cl,ndrnlejpubltrarij turr,tntur (atede.preVor,- ,dte cnreidoui I,ri r pri4i, in speciat.ea imitulau ..DacaMoisea iosl egiplean,,. ap^reznii 1937In ImnBol.?nianua.ie1937,Freudtuseserizil_{ de.Thonus Mann ia Viena"_ Asenani.ile dinrre Egiprul itnfaiigal de rorlanrier )i cel un.te Freud ii situerzape ir{oiseslnt fr;|pDrre.Cei doi arrori au atesexacraceeatiepoc, pentrurornanelelor ;srorio.rdonniite lri tunefhotepIII qi IV. a oprspre zeceadrnastie,ia finelesecohluial Xiv-lea inainlede Chrisios.pen1n,ibo niasMrin esreepocalui loseI.per1nlSig und Freud,esreceaa lui l,{oise. La drcI)1 vorbind, tapbl nu esrs prea importnnl. inlr-a1ll cei daj aulorj mlruies. islodadupabllnulptac,prerinzindin aceta$irjmp unutsi .etilatl $j ca $i'arspri.jinip.opriiteipolczcpe documentatii ;ep.oFb;le. Descope.ireN r.lblifetorde argilade la Tc el Alnanra,in 1888.te oferise .-giprolosiloro ciHsiderabilidocnmentalie despredomniiletui Amenhoiep III Ai IV. Aceslet{blile conlntdu in principalscri!,,ri(n scriere,rlncifo.m, ale funcliondrilordin provinciit!:difl Siriati Crnaan,precum ale vasalilor ri :rsiatici ai Fanonutul. Unui dinre p.oc ratorii cei mai puremic; ai lrii AmcnholepIV era un anurre Jall]urnu.un fet dc vice,regeal paiesrijrei, insralalin palalrnsa din deirr Nilutui. Arheologultlugo W;nck;crcredea'in 1903cn aceslJarrhariua. fi pu1ulfi identificarcu Iosefbiblicut,g-j asocircu Anrenjlotet Mcllrlaton. Freud $i Tholn$ Maln au uiiliztr amindoi lucrarea lui A. Erman,1)rzd8)Ziir.ne te,Sjor. Freudsercferata ediliade la Bertin. 304

din 1905.ThomasMaIl| utilizeaza edilia de la Tlibinge.\ din 1923, revdzutf, de H. Ranke"'. Or, Erman, sustine winckler, srabile$e o relalie lntte Janha u qi Iosei spre deosebirede ThomasMann, Freid nu a rctinut aceast, indicatie Freudtebuie sa fi fost impresiooat,la lecturaFimelor volume din Jos"prl und seineBrtider 9r'at ocazia conversalrilorsale cu ThomasMann, de oPG zilia foarte pulemict pe care o slabile$e romancierulfu1relumea biblic, Si lurnea egipteanl. Bitfnul Iacob traiesrelhca lntr-un i{dvers mitic, liPsit de tu tudePlinitea cronologie $i de individualism, mde subiectul s€ esiomPeaza care_l asimileaza total lunii egiPrene Iosef, in schi$b, se voinlei divine. la tomul al treilea, pe identifica fttca de carc Thomas Mann o intlmpinA, ti $i mai mult ln al pauulea,cu civilizaFa anglo-saxonl Ulrima part€ din ciclui romanesc,explica ThomasMarm intr-o conferinlA dn 1942, s-a ndscut lub cerul arnericaA,fi ftai cu seana sub .elul in'sori al Califomiei, attt da asendndtor celui din EgipI""'. HansMayet a obscrvat cA Iosef al lui 'momas Mann, devenit ministru al Faraonului,se coliporia ca un gestionarcapitalist in stil amefican,ln sPiritul prclestantpe carell analiza Mai weber"'- Sanottun cn Max Weber. Ia fndul sau,considen iudaisrnul ca pe unul din primii pasi decisivi ai umanftalii pe dtumul cat€ erici !i rafionalizare, a carui desrvirtire o reprezentaln optica sa Protestantismul"'. Concepliedesiul de apropiata,la urma urmelor, de ceaa lui Frcud. Dar cum comparata nu este totdeauna $ larnuritoarc, vom opri aici paraleladintre "rolrlanul egipteanal lui Mois€" la Freudti "ronnnul egiPtean at lui Ios€f' la Thomas Mann. Vom relrne doar t€ndinta comuni celor doi autori -amlndoi intr-o perioadi tulbure de tuga $i exil -carc consta ii a suprapuneEgiptul biblic $i lurnea anglo-saxonaa secolului al XX{ea. Daci ene adevaratca Freud s a identificat cu figDra lui Mois€, cum s-a demongmt in chip convingator,de la Marthe Robert tava.ianne Ktlill"", trcbuie aturrci sa vorbim despre un "Sig und Freud Egipteanul", adicA, dupA iPoteza. noasfra, despre "Freud Englezul". Moi$ ti nonokismul ar fi consdruh o rentadvade a concitia ireconciliabilul, pe Freudeweul cu Freud englezul, de a subslitui sionismului un indetm al Diasporeisprc lirile ljberr4ii. 4 - MoiseegipteanulSiF.eudenglezul Pleclnd la Londra, Freudar fi indeplinit prin u.nllre o dorirlA din tircrcle, de a se instala in Anglia, paftia lui clomwcll, oroul adolcsc€r4eilui, parria & spirirului $iinfific modem, $ de a pirasi Ausiria Ei Vier,a acelH.innt ^fr

305

dificil de lndurar ti unde se ajunsese-ln cele din urm, -c! nepu.in!6 de OAit Una din ultimele declaratii ale lui Freud va fi deslinari sa apere unul dintre "mitudle salepersonale":la 16 noiembde 1938,din re$ediflfasa de la Maresfield Gardens,Freud acceprnsa respund4editorului reaisrei firr€ 4nd fide, carel inviiase sapaficipe la o anchet, desFe antisemitism.La stutitul scrisorii sale, Freud scrie: Sirt p.o&nd intristut de patajll din sdisoffea duhneawaird care recunaaqte
306

uaaa"' i*anu .t' i:iit "u,'" l*'#:lffi -q,*#si*',rrg:il i:"#: ^W

-ilfl*'fei-5*',H;gif t#'*:$^ll-frH ffi[,:]fi,'*-]

:i[[**r#*l';lrr.*+ E$sffi*r;*,m'* sa arua'1u] sarase av'"'irmp

x[:ilil*1*.-;*'*;r*:-

**r#-*t*:"*r**.l:mi,rt+l':l*:r

#iH'i""'"";#il lt#+#ffi 30?

foa e.arij;i peicuto,i.A$rpunepu. linptu cd i!:!::!*:,r:.,. setttueazat et ra.jiu:ut":,t proprieineteopercdz savant.Uu"ia ri _irta in d".^":rut tor si dcaie face sdde"in ri,,p*i ^." gi t.,"i". i::":y:,"1t" ii, a'n contru,procedeazd inle*, conandnrumii,ei ,n*i .inni i padc a oelinzi.ipsihk.. Eu psihanatizd. . . "*Lii) Iac . i Iac psihosihrezd, Accslf oprnx,poarein maremasnraapocrife, ne_ pdea incila sA prezental.dedinul lui Herzt ca opus desrinutujIui Freud.il;,;;;:"; comune-dinrcc€i do, birba! sinr ta ret Ot

Ansria.asre sinsura,* * ;#flf;t;:il ryT T"d urcrederea evr€ilor,gi .tacaunuj pleaca

13 Karl Kraus sauidentitateaereiascAde iregisit

:f"lj.L:

spr€Sion,in,in]p * *rnrr, iiir, ccre dln unD6 calea Londrei, ei au in rcatilaL *"lai ia."f irr'tniri con$nlrea un€i tumi tib€rate cosmopotjre. f,rA anrise;""., $i ."*. r'ru tiberseniurui "rO. tor specific. fira..a*"unrai,-;;;Fl: f^fY,1, rrogresulur,- aieprogresutui ,riinlific. retnic Sicivilizaror.penrruHerzt;.ate

tFonsctuit!in d"t G.rvrst"irrpenrurreuJ ,n",":Ill 'n "iit, "pTtutui.. vrsir.rcomuh.acesror doi inkle.ruaU

cvrei vienezi ar fi fosl IAra indoiala sa re$aureze{rdih€a libenta. iremediabilpierduu.a AusEd de la fuele ar jo; to/u. $ sa regaseasca pafad;sulDierdu din adotesceDla r.r. ...r":t.p* marbunc ''. prezisein rinerelcd;perinli tor.

t-OcotuandpentuSiotl Pe p.ima paginAa pdmului numArdin revista sa Die Fackel' Katl Y*a$ fsi *ai-" rn'rpiiu" 1899 prograrnulintr o iorm\lat "w.ts wir utnbrineen"'' U sfagitul acetuiagi numar, mai multe pagjni erau consacratereclamei lir favoarea celor dou6 marifes,tefondatoare,preliminariile intelectuale de la Die Fackel: Die det lolirte Literatur d\n 189'7" 11Eine Krone liit Zion (O cotuanl Dentru Sion) dur 1898.P.in acestePafiflete' Ktaus infaptuia ruPtura cu douAmefi care ar fi Puturfi ale sale: "Trnira VienA" Iiterari Si rnqcar€a sionisti. Primele affflatii ale e8r-ului kausian consiauln "a Ii ftnpotdvt'' Doar ultDrior ti la ailma Did Fackel prcPn e valori, gAsindu-ti o cale Propne. Daci Drimrl din acestepuafTere,Die d"nnlirte Lir€rdrf' s€ recltelte 9r astazi cu plAcerc,lntr-arft ferocitatea sa suna cor€ct $i deounlt cu luciditate ridicoH ;€cadentisnlului de sffnit de secol,celrlah pgInflet Eine Krcne flr Zon, nu mai estecredibil. Amintirn Pe scurrcare_islnt tezele: sionismul$-ar fi lnsutit progtamul antisemitismului,alunglndu-iPeevreii din Viena sFe-tT "nou ihelto'l rezind pasiunile antis€mite carc, iir lipsa sa' at Ii fost cudnd dateuitarii. Inventia evreilor asimilali $i lnst{ri$ le-ar oferi evreilor samcidin EuroDaCentmleiluzii inevitabil destinat€a fi dezmtrrgite lntelectualii esteg' nodemilti ii ln$ninati de tladtia erreiascase reclamnbrusc de la Biblie !i de la profqi, suslineKtaus. Sionismul intervine chiar atunci clnd binefacerile asiniidrii si ale sociafdemocraliei erau Pe cal€ de a rezolva Problcma evreiascn,adictrcea a disdiminirilor $i a slrAciei. La Congresulile la Basel' continua Kraus, s-a vorbit des?rePalestinafrrA s4 se $ie unde era situat6' iar

308

I

,"ffi *#b",ffi *;li$$f#*it*Iffi vaT-c1,ll,er sirnveF eqa,",' u,',""" * ili,'JIJI;[J; fifffiT' '' ",

j;,11, y:{,.ffi i:i.'i:,f ,;I,t:Jl:t$..:tt ;ll"ll;:ll;: l;;l j$:':il:'

jl"i:-:i,:, :u,:r;I;I1.,:di ii+Hjl"Tp:ill T. fi.ii.',i:t'i ;.,:,;;;:"f ;.*:lu;.ll; :*fifdiHiJr :'ff

c!)t.na itrrhuit44,: e ant;\.:ntt^1|ut':ri Z' D.:!tis,1 Fieca.. nurar {iir ti.,{,r-t:il !a ad * o nou, ilusFarea acestuiplo :jr)ril: dDcs ia ii. l q: 'lr.pl !rni, "Jdisrinilii. t:ind coruplia iudeo-liberala a fininlelor ii ,r ii.sr; .rs1e.ar:" ruittol .rlelor. i!truexis6 o "solideitate *,vrciasel'"lalri,ik nr rti ja lD; lli.].ns"o pur 9i 3iq)lu o coliziunedinfe iibeiai'sm evrer ii a(.iienatisrx".ln dlil)txbrie 1899(atul lansAdirevistei na; cdeg{rir licrilie in "Afacere", contla saie. ctud in din L,-rt!:. i,irls;:r tu mod oi.ial corD nitat€a evreiasEa dreytusdEilod, K,lll',e:ir.re Sigtrd l'a Soiei.il' .n$ider, ca. ln...Pitd d acest moment, problema asimilalij o.npn uL lo. trai pJiiil ;npllJ.titr in .DteFacl?/. In ce ne priveqre, riniem dr alli rrii.,a. Ac'3sl,r prol,lern,rcvinc obsesivit textelelui Kel Kraus pini l! li'uillul lieiri, q.artidu se clliar. Ahaliza reac$nor hi Karl Krals fag ile afa.erc; Dretf"dr esle deos€hiidg re,velatoare'. s a inrercr. jN.ifi.j.fta ,rrirdditii lli Kar; Xrausln afacareaDrcytus, Fin stura.eaei ln tc'tertr|i i.jirrri duse d: /rie nackl fixpotriv! Pefletsiunilor jx$alismuiui mlilelr]. Asli.i HelrlrutAulzejt, h eseulsAndesPrera.l,
f*'if.1iliT:1",ffi ;il'l'",;1,..:,,;i;;.";';ir.*;;:

_._1:J''

rr|ai n,lh€ din cr;licite fomurar. .je Ka rrarx, farlt a fa.. -al,'oba

il',ffiri[l:;"n:;l :'::1*l"in,: ;: H::L:rf,,l;! ":' '; ri'liltf r.l;:, "iu:1r,,; :::i'l""ll": :.:.{,,Tq?:-!i, xF"ii:,i:"i!1't"#LiltJlH;:1t*1**l";*i*:J;'ii {H$,:"xT#'"iH:.;:xi:ili,*:;.#:';*,*1ru:n:*:f jtlil'l;,n*"*1"l*i::l ffi:!:ryqiH;tTtril*.::T*.f,

in*;,t.fii, rH,ffi ;**:rl***: r#J$*H*i:;:

y,,ry".!i;tlTit*i"*$'ruru,,.1!ifix#:Ti

I:i:fi,fi,f:,: :::**r ii''#:fi';r^:"'r;. ;-*i:r:i 't:""^H#,f

;}.*T:|,,:"::;";:::f ';r*,^,nIsein'{eiens,da,in

tr*"#*Hru 'il rni#ll:{:fi:tif ffii":l:::ixlr.' 3i0

d? antiahry

Lr.

tu

Ll ,t:

qLt

tlp'Ftttt?t

3il

pe rare l
vd2LE ur.ohtd.

Mdcar dacdat rt fost inspirutd de ctanriziune, dint -un sentinznt de echitate : 44r ta una urmetor nu ette declt set"vitiate,_imi ahinte$te d? o scendla .are an asint ihtt-ozt in oa^at. Itnd rconiarcujaki.,ela.6cnrc in lap lui Lu.Se, \punindu-i..va tug. HeryDdklor,..ti fat.a in'at nouhtrc .,?r cd t u"Bct nu-i d,ndusc uk ri.bt i" Iurd. pe s.w!, atitudi,ca mrcutui Ktaus/nlap anti,cnilitoreuc ttptcc| eias,a'". nuarlamaLeasaiudecara sublintindca. . -se_cu\rnedesrgur_sa ulrlectualii \ienezi. afa(ereaDreyrusnu aveaaceeaiiimporrdnlacd |)enou IEntru * rr se |djea indepanara,i compricdLa. tinind de probGmete 111""i rnleme lranceze.tumea oultuminou.srsl o Drlnareas.,prin mlenediul Fezetuaribr din presa.Toru$ireacfiite inrelectualilorvienezi Ia Afacere stm caraden$Eepenrrucuthlrator polirica'. Cercd. au dcenluatesensibiliU!i rDerxremdruend o simpariesponranapentru Dreyfus.rnareadoamna a Irreretorrusrie. e. Mxrie \ on EbnerEschenbact^ { t8J0-tqlbr. ,i .otegutei de genemle.PelFrRosegger rlB43t9t8r'. ca ,i Bertha,on iunnei 11841 r!141. antrnatoarea mi{carii paci,'-i,rei. adopral|ozitii puremicdreyJu\arde. nmue modemr. spinFte(elemaiarenre la potidL a ddoprd areedlipozilie: Sismund Arthu Schnitzler dar g Rdolf j&ber, f;;datorul -Freud, antroposofiei. Tinerii est€li ai avangardeivienezepar sa fi remasindiferJnli: nu gasim . nrcr o urma.despreAlacere in srnerite corespondenld tui Hugo von $i

*.: *n.dtureun:imrromar-aporirism;ruisru:dar sr ll:Tlisir :. rot ar rendurler de a retl|ta re

ar fi nururatimenla-probtemaevrerasca.. 0om rev€nrasupa acesei rendinlein tegiTuracu reaclite lui Hofrnannnhat ja , olve:s'ule a prierenuluisauRi(hardBeeFHormannr.ln sch,rnb, . i ::nis.ra rn.slnul mrl arilor de lupraimporri\a anrisemirismutui, maj ales u. rFvista rahurxlurJosephSamuefBtoch.O pnci, hi,.h" l4ocr?n.hrifi. Cenout,nltrp 1w at?Sesaamterratercssen de! Judehthan\,.ca I; prinre s,oni$tirTheodor Herzl. Mar Nordau),risunetut afaceriiDreytus esreevident Ioane tnseinnai. Aceasil rrecercjn revisti a situatei vienezepemite sn inlelegem mai bine pozrpa personataa tui Kart Icausi sarcasmetesate ti lovesc ftontat pe liberali pe sioni{u. dar s(rrrura anorlealaapotirjcaa tortitor !i saj prieleni -Si vichd.Ploce(ljnda9fel. nDpare on lindra delo. deranlarsa se afle ur veri natateaziarelor austrieceanrisemite. 3 - "Intelectualul Ka

Kra'(t li spusasapanfletard

Credo'ul asimilalionist !e care Karl Krausil expnnealn Eine Krcne ,d,? nu estecu adevimt diferit de cel pe care I propovaduialn felul sAu fiir -. N;!? 312

Ftei. Ptei!€.li[t f.prezinLa nn iuctaisD ,sinitrr 1;a!€ se mulrumege cr lranzr.ljile it.heinle cu o socielnred;jr ce in.e lr]a_ dnarsemnA.Karl K.ans cfit,c. asen,.,ra .iorltro:njsuri ,l l splendida *r,.llri:"ri. nr.." .! cftin fror I'e n.e.;.ld!e,rz. de L\uryheziacvreiasc, lib r:t"? Nimic """i. alicevr oecll ulotrr rioi asimitiri ..ad.nric: ._al cirei progian ralionalisj pare fagic dr r.rli,1 1., rr.sr ticeful de s..ot. .liundlnCu se teDr in a isemilisrtul ,. . J. J, u; . . r - : r : i. r , p, b . n. r . r , . , t - id. it e , ". . ', - n, , " J. I . , ,,,l . | . , . , , t , dink r . e. r , . ; e. t "r , 3esr r i, Let a v, . n. . . prn. ,r ' \ r" , 1r . , ar , i t r . l, hnr r Fj, or 'd/ i t , bf f ! t c. 1d. . . s F; - t du/ il, r t , cir'! de'r rrrir::rte in'rmonrentut nr.eme;erijziar!,, ti Dte F6.:ket. Ijs1. ii:+nrr r;i ci,n*ai,im in .e nr:isuri sensibiti{atea d" tir ,Vatriir:, .

ill,lll:ll"-1

inlr:2r?rrF.i a rll; rirnlrsri ideoiosi!ei: lr,lrnrsiaaurli n

' ,, ] ' -, i l r' " , i ,.,,, '

. , ( , . , t ie. ut r J: t ui \ e ! d\ r '. r , . r r . , / r 1. . , t . , . n, , r aLc, : r . - ", ; , , ". . Fr , h, , , I ir F. hpr t , , , ; ; J. . . , , , . , . - r , p. a ", , , . . ". , 5. r . , 1\ , , i. , . . - j. . . , . r / . . , , "s. ni| ,:1,.,' ,.,, . , d. , , , . a, , . r , r l. , , r : . , , r r ur r r , . , , , ur , r f r '. . r d. . . - , . 1: j: , , . l .;:l : | ': . , , : . u, - r , , m r ] - io. , , . r , r - l lr e. , . .1,,"r.d !|lei id!,irij !.i iarr p.c!rm. aDlrsem,lrsnui !j 1i! ::ill::l|:: nzrnPrrar.:;,r^i!rei pablic.. lt;ar. rr.je ihi rare. nrerrenlia tri lirnit,^ Zr;la r o.r.l ,,: ,' . .- r JF\ r , r c l Jr ! ir . , . . F I r Jr . t m r r pii. r . , , , , , un, . 1r r ,cJt . li :r.:i ,r" i , .'. t a. r . : t , t o, A, r , r , r t . nr . _dr it , - r it r , , . r ) , . r i, . ; r inr p. r , Jt , . . r . r n Jet up, " r : , . t r iL, d, r er "n, r Lrcr : Jor eJ. r . u. t ar 'r - , r . l \Jr.K j ni . n, , , c, {r " . r . , t , v. . t . r , Ut uLr a. cir , r , r }l

. r , r c t u r,i r . h r t " , ,r r : r 1 1 . r r o r r , . , r i ,o , , s e . a , n , r o .

, : , -. ' ll..'r. l.n'e -. .r. ,pn ir- 1.r,r,r-t,r. q..ca.r.,ih.ELtr,...rh"i,.ait,on.i,,.rr* -r Droe. n lopid lara dih i ti firl ;ciir$, ta o crndartrrre il] btrc. la un rerr" ..,r.r..r f,f,., i. v,c. up,n.,?nr1,1 .rre ..r zn;i,,,ca lj, : "'1: uarn'. ! ...::.", : L, r,.: I,r lrr ,,,.1r-llrlrriri...po\:\r,n.rrrun ,rr s, ,. . tu.a :;rro-,ui,, i ;- l l , rd.lit,rr,run,^:), ,.,,,dir,.r:ro r,,c,ur...,p_,1.raa,n,:ns.on r ..^:: dn? (tu,, r;:J i ad"usr I jt li 1,. ,*i,,".i "n:,,p ,,rf

.{r . , , , r ] , lj. ldl" . " \ . , Jr e. , .rcl ).? , . h{. , " , , , , , r e r im hi: . , "n; "n. oe.al re c.nter,i. r ar ii r lil. " rre117;1. Krrl fraus vede feste ld mrncxdra gi s.!n . .I)ar ".5imb;l 4Jl tI , dr"-uu 1 h. ur u , . , . i . Je. lr r . i e( pt ; . : r . i o. ont inuiLor ; . ' .:r ,u rqi !-i, rrrl ni ,.

, ir ( J Zot r . Kr t kr

r s r pr e. , / . ,p. , r - x . J\ r n, ul paf , n. . j

I]

annlizarde Marr A.scrrr. ui! ilrtri pinicllarj(4r j.,ii jlusrreara 't)roloh pa td.)xal,i D( carc pai',Jq:11,tl .ti-r la.e de\"r. niti.,i.un(l "ki1.1!4ui frcpusculaft a luttii .are ii .!k a oftratrd, Lo4aisl.ht t ttunilitn i*t
114

riserza L:i|d ; sc ofe|a ocazi! l1 ur .egnn auaor;1ar.arear face si prit;li. trirlmle.a'r;rh ..a bunir "lt:rst arreste( denl.ti erte %tti/.,it d. uk putcnic ':;uti?'Etlt tl. {1}!r( lii i.lena ?d?ttlletul, tintiin al contradi:liibr inlc l..tuailtlui din kttidat.a ,natlend ri tThd dcpairc i d;eskra, a?arc e Nll|itlalx n unei atil'tilini ie Vn it tudit:L,le , o tnre,-rite d n ht:ii de analizd in infu.i. ti r(.s€ntniunt '. Anal;ele lui Mff. ,Angenots. refera la un dnsa$ blu dc rerte Frinre cxre , ie Fackel nD r'gurcaal. ln multe pnvn4e. ele sint rolu$i .rplicabile la "p terea inleleclualA' exe.citatii de Karl Kraus- Ele ar putca exDlic,r de ce !nr aibritalor .A Dic F,:ckzl yerrm 5lia},Carc[i a p$8t nr a.el6i dmp sl onagieze d.€a{-a $LoaU a rerj$en1ci' Ei sa denmte rm slil pijmllehr cJIe ii u'tnslolnla prlili.ui intr o rnas:i 3gresivl nustird de rrd."'.

'I L

Lird d/: iine

er.e;.s.:i

Poj.iliile rntielreiesi ale ld lierl Kraus, .re i siruau lrecveni in cimpul anrirenilrlor, nn t.eceau reooserv.uc,le oolrlempranji sni. Theodor Lessing, in esert D.rlrdi.trn. S.itlrlult, ll defillelte pe Karl (.aus .a t,e exemplul rel ,i innnxJs de llra de sine evreiasce"' [arl Kraus ii rrspundd tui Th.odor Lessing in nltmif.tl dir. Dic Facke! intitulat -Warum Die Fackel trichr c.e.heinr", din iulie 1t34. Karl fraus lcrie, ./orblnd de el insrqi la pcrsoanaa lreia: 'I-.rrt&Iotst1se reraqd tn Iula Ji.tllrei acuz.tlii piil:i h linila fs a.e o tuaryl3a7,i notu de pe .aperkl rcl)i.ltsi, lunde sli scris de rri de ziie rorire fpi de cor$trn.jen!,r e$e hedonr^>1 ptupoz4ie wkb d .hiar ;i ih .tbltrgt oricdrui .onlinw, [i tarc est. un \ettrr tie iLdlitate, de(izie de iutu.rtlenarc inpotriea tuikror u!t.!;!]Lil!r i\tel urlle id .tusul oltijlki rdlpi'ilite in ce\:uriix psihok,2iicr, enf*ut ctjrcia awnines ro inlobir,! neg.tnL,ltd. intelitenld d: t:. rt;tui u,r a'::t d;stl't.]j Ce (autorfilLere d iu.tujisn i i') 9 este otke, fumdi istu nu. i! noi, editotu! 1ui D\e Fa.kel .!,t€ chnaatten.k muti ani t.1i:.. int
3lJ

,-

I

! Eseut lui Theodor Lessing esreo carLeetllrlionamrr,scrisi .a o lifcsiure sutobiograficA,djn monrent ft rnrorul recnratr€ a fi .edar c.i|du et iftusi in faF unei lrdir.t€r /tcrlrli.r- iucrn re.lroi.r tio.iei saie ci; pfezjnra .ura d. sine" ca jx o trliritura diltir.rjvi I .,.afa,rilr riur evreiesc,. T.jruii inluiri.r lri neodor Lessing s.: doreije{e corortA, Iaiji! o (0lrptetilx, t! Lle.J l,arnj. definid mai sld.t cadll .,onoiogi. in .al. sc apLic]]noliunea te jttitst:hfr Selbsthaf:' , * de alt:a,al.:oti|td der.ierjlor $er.t.l;ce al: tuj LessiDgpLrtin nid mulLr prerizie ,(o.roiogjca. A.e$ dnblu efoi d.i x.r{,eiizare , ios i:Ddepliiil i. Iucrl.i;e.erte, in speciat dr I{$s t)i.,er lt.jlltge nr lrLlrod ccrea 'rai;nuitc sa ra s..espondenla tui wrkher krlirenau !i Marifri:i$ H;trlen". Faraleia ditur. Kraus $i Hnr.teD p;nire sa corc rn {:rojrcr do persl}.cflla r lui Anre;d Zf,eig cafe. tjlj ut eijeu dirl l.r:7 i lilui,l ''Calibar', prezi-,r.. jkjis.her Setbtrhd/Jc., pi: o ,/jenezt. iu ,eriaii!:le c.,fi,rlr habsbur;rc{. e,iplicj el- crlLur:r ri iarnrele d{, virF! ,'re.elreieqli pristeazriinar adevlr ur; presiitiu illreBs.t_trtljlr otue idrai ,er r.|,1s..r.priea dc r r r j. i enf i i d r,. Bp ' l i .r" l ,p , l .j ../r..( " r.rr.,C e,,t.u" " r. n..,,.i tr,rn,d. ' i. Lal, ! nr ' asi ru i re I r.' .!r... l ] .,r'r, . n i i rr ." dj j rJrr - e; - r . 3r / J r d ." ' ." ." d i n r" ri t. .tt, ..11.,r, J:r, rf,.,, r.i .., l. . t ' 1' , ' ur 1, . i n ,J .H ,,j .. r,.e o n r rr. I. ,.rdrai ,rrr rj r' \.,,e,, d," m;,, ,r. c,rdi riilr.ird tuJiisienemu nu nr:re lrcrr :n comln c! V;en;,:,\| aru ltrrr l.p't;e & un sentihr|i irlr r:ikjr, t tiui: reblti., t.11 p,in.:r) p! ,uht:. utd d4slx[..] At:.t] k,i tit fuf;?.!ot.t.trji?t r,,ri. null t&i lt !! 1tet,!iLL.i.t n t r(.te ! . I. R..rt..ul .;! .\!|: Ituie dtnie, ( ui! "ct,)t i itl fin!.t kluhd: tr!q.ut, l;nlia. ttdd4i;k, teliti., chLtu:i."" tsL: ,!j?!.i.1i.i },tben trt..jrmi m s. glildeg. si-i prezini.r l,) erril c1})e sinijuf.ie vic(irne ate acerlui rif de psi hopirologje: "Z:!t,rtd. ,/d!!labi. n ,.eutu;. t.t tt{4 .k}1 .ti.tt;j r L.Slolonie a ' . : alui. t ., t,k t.' D . " t.,. t,..,,,-..t . ttr' t. * di r " it lnut de. 1 n t aele doua nari tani:ll:ie alc iui X;r.l Kiaus !r?ci. sirrr*an. an, pfirlru z|.fra, esEtisnnrl fi cultui eului specifi. eleirilLrr,fineftj VE ei Die d.nbiirt. , ' , , e, t r , . r i p e q o ri rl l In l :;/a h ,.r.c ,i , ,t,a i r, I.," ,' K ra," .e" " ," n$rnpalizeaz6 (de depane) cu sociatdell1ocrbr,;..dar "curind, suh blil|!:nla lui jiUdischer Selhsthafr.bascuieazi de parte., dorlservaiorisnulllt arirlocmtic. iafi ce i sirueazd pe liarl }tuaus tn cadrilaten cclor patru reaclii lipice ale elreului asim;lat fali de antis€mit;sm:esterismul(pe car€ I refi!:?i).sionisinul (pe cdr€ I refiizll de asernenea), socjalisl1rut (pe care-l {rbservd cu sintpalie) ,i neo-conservabrismul anlisemirciruia i se raliazi in cele din umti.

316

$nd se plezinr.a o slrategie de "di!lrnu1are", reaclionind la e8ecul ;,sinrilnrii. slonismrti i .efhc uneori ti el tiporlxri nea$eplarecu ideologia !r(:. conserliii1.'ife. ADr elo.ltt deja cazdl lui Max Nordru. cate denunla '.;rSeDere$cnti ilrodemilor in lemeni harte as;.iianibri spirjtulur f.r.ror.rr Ji ms;st, lleiiclnd o regenerarea rasel ev.eiiil,l 0hbire de secolele n+ ithe{c, gralie edm.aliri fizice rii vi:l.i i! ner libel. Clr despre Vladifti. ,rlr1;!sk,v, a.,esi. '.'r ii! umula de la .llir,ftlisnrui Sennlil .ireva dtrl.e r:.!itu'il. lale c.ie {nji .e]e ,!i. ifr 1ni; lt:0, vn td,rlrn desciris nodetui fuvi!)'. ilin a.esre i illtati: sllsle.rt€, ctr I.:!!iii r-xlrcnii la ialinrentul latbrtry'J intrelin o ririnil]:ii Liberule.{!r:li curenre slorrsle !i |tlicr?/ 1r'd.tartiti! rrlatie {iirlr.ilca. '.: x,!iKtdu-t { avs.m4ii

Cinhherhia,$ei

inser.l;utz Iiebenl4ts

l^rr^ judicncr Seiattl...l]! lri (arl Kfal\, a c?asi eiiologi:, psiho socjal''t -rloci.int' la dci rufori: llorrstoi Srewan :i)i desdnsc, S;a fiiii ales, Utio Weitinger. Drr re;4;iie amLri!!( tlinrre l(ari ll1ri alh:{,Le.hur i;, l'.ir,r'sti rasisirl I-;l'1?'r'rn Liebirriels :'rara.n a.ie{ adisemirisrl melaiizi." ,ir:In.iiriai :ri cada'in niologjs1!!l cel rrii 5tnnar. iirle ;9[.r1Ii ]'102, li./l t-j.ris plblite dou rni.:rlie qi.jo'it scrisori ale iri i-i3itb"-rlrn1. a:el nrri.{ri.,| di:l.Je n.osle ilo.umenie e.'re ilrrl lndo;ala rrrii:ihl i il iat [attlolisch., Univtrs]lliien '_'- c$e fi tari: tui Krnts dL N sinS.rr L1nilrtr.8 nuDrdr din ii. atii de evi,lenrn, in(il fflpi ;r,,!rIt1 iDlort,chcrrl ;, lui prea sA .eluifl ai!:utl]edrlia i:a.ti: ndit A. Cura de {rtrd lrin.ipii: rxod$|I,! eltr nilreninlal:1 cllre lu'rr.a tlira{rherli|n. "fllir.i ;j.rlrl' {i I,irtrlaiimlll, ,!; larr.hidi,^Ji prot slajilismui $i .3ro:i.is ul Jr a\'e. pasaiul ttrd. lir:r.! sa ;F jnfl,rdri':jt ticiproii. h x.esl c.nn'r;l ne inr':rese:r1a, i i,rn1b.,f,aindcscfir anl. iDlarea ven;1. ain:rrre tirusaitni: .a eite irlnui .a;irr:1o iir-|ea de L:ln1isaf, siiirgll r()9|l. 5t: irriilitnazl, in tonlr rneiliii. S( ft:nrir.l, }esle 1.'l l)rit vninl, +e posrsiune qi ie puretc Nu coniruleqle nlr;,r. lal nli.lerzl tri disimge loL croa te .ucere$ler xna. tadilijlc lnsr{rrenLLri ei cei 1r; re.iutal-.il:1resa". TxeiJ ie. din ncleri.rire, sa .on$atenr ri. a.eisti liliPici .mris:elnil a ln! alr..mberldr reia o bunn parte din credinl"l. lui Karl Ktaus tnsxli. a ctuor for ulr a gis o ligllrd Paul Scheichl: .l tutlinea iui Ktttur in .lald nd^isnxuiui r. {leL,.itd l/Jr- n pdnrlelisn peied cu Proptia'i Kulturkrnik i, $nsma iL c.rc etrcii par sA ia pane I.1k)etelenomehetec.rxenporane pe r. le j ie..i neptir: tibetalismuL,.oruPlia liberald a resei $ a econ.' niei, lr,xisiuneaMtur;i h matuid i'ur8hezn "'.

317

!n tr'a8Jjl:r, n slat;le$e i;rtrr e'vlen rji erglezl'. :i{Tra.xnul \^reiningeliani(' !r.ianr, r 'tnitului arirn' erplcftl de r,e,Jr Polialior)" esle un g€n;t' ui nou i.{oraiis. cale rcltrie sa rcsraurere cLnoaglek:, rri.rr..stni., i0' noirla pe si palia dinrre .unelul irdriiC al i; Strfie.lulLurii. Re(li2;ruiul lmp(itJ.ra elir iui ii sefl.tte lqi ()1to Weinnr;:ei in .riti.ia ;hsiik'r $! r impasuiiot L.uuinilo. . A! e.xjslar,rhiarlenialiie de a I .tmpnr.. pe Wcininger cu Thsodor W. Adomo dir trdl.Ittl der Att*k/u"s'. JiJi.r:h! Selhllh.tl3 Jre ,i!,'i;r;si iim.rNiirne li (ar[ Kraus: csa a tev{,liei .tn!,ritiie impof ila .ontadi.liiior raijoL'dnili: lno(Llr]e a mei e;vilizatii rtp,iifnt trdiepl.tte spte Ptotr$. dar c . l)reg.{.Ql. razboiul ti "Uhimele zile ale nmariuiii . i'rincirJdlulriao\al p.ntu :rceaslliirpocalips, ya ti Tn cel{ ditl unn: lor evreul liberal- su$ roale infuitirile s.lie. iroiiiicia,r, jumalirr, sr."ecula1or.fals sav$1 distr-uEird Natura, psilralaiis! disrugind geniulr?. Ials !f isr dislrlgin.l Culturn. De'i -B;/dmg liheraii r! .tri poale ser/i drept religie secularizal, perdtu evrell or;em. pro.laml l)i;o Weirnlgar. l.lu e de nirare cr-ai dezlin'llie r'.rvji oeamai plinri d. ur, inrpo'.fila lui Schiller. clasicul gemrai ci.ui4 cum .Lsublil;al Gc.shan Schrlen!. r'vreii asimiiati ai elei libera]e lj ded;ca un ,delrrar. lt". Nk tdte t.ctt itl Lr:iLiplatitudike.t de!tuiryitd a Pieseli s.tle, nulitdtca l(' ntL.rfizicd? , ii(rie 01io V/eiringer. fne unul di"tre fon.jotarii .tltuziastn iui ip.crit nL adtrdlnri:o, Pngresuhti, otit de nnnetu$i printrc rl" d;i ". Karl Krarls re.producein D,e fd.iel, pe pagira lnriia. Ia 1l "!..it rrielnbric 1909, iicmai acest anicol despre Schjller, tublical ln cartea i rJsn' n].a Iu ; Wein lpe, .t 1\ 't Ji' . t t ', dr Dt nt t ' . S a afimlat lesea (isle li pirerel iui SiguC Paul Scheichl) c6 nici Chaj|berlain, nici Weininger nu sirn rasi$i ir sensul srict al ierlnetrrlull penln| ca nu gdslm la ei o perspecdla iugust b;olo-qicl asupra iudaismrjlll. accep{l Esre in parte adevarat, d;n momeni ce gei doj autori ,i{iserllili p.sibililatea umi conversirni aulenlice. Dar nu esle adeviral docil in parie. I-a Chin!,erlain se rnanifesl, un intreg conlext rasist, care trc4c ptllr Gobineau ii Dar\v;n, flra al omite pe Wagner, li trebuie si amimim c, lorlii taneA inriia din G?Icnlecht u11.1Ch$akterline d. @seudo)$iinF btologicd. Purern alirlna aceia,ri lo.ft despre Xarl Ktaus. Iudeofobia sa de tip kultffkritich esie conslar{ anenintata de deriva rasisti- ia clipa in care lrlircler Selrrttul., ;i sinpaliilc rcaclionar€alc lui Karl ltuau! ating paroxis nrul, ir ajunrl ti la lncepulol p.irnuiui rizboi mondial. g,.sim in Die Fa.ldl pasaje faaite nElinitliloaJe. lnCisnarea larporril'a lui Moritz Benedikt capati

Edwal.dTimms: pris ir lulr]ini nlotiv!.le r.e{e: rulfurrt{oarccanvergerl^.l d,nlre Kraus ri ChAmtli.lainr tn,ritindr i r.edui. din urm{ .o.e.mrild dnr . ulr l, r . l J x : i -., f, t,n p.ea \-un fe1 i ., d rr, ,. e rr" n d 'i ' c r tu, &operi crle treizeci !i ioui d. pagini ile un!.i nlnlidr din Dia Facket. ii :uge.a lui Cli.rnberjah st adxusc cileva dezv.lrari suplimenlare la ,an.a conshcralil crilicii "Iefusarin loi' si s, insisaea3upra rolului coiupaic. 1l ?fEsei.Kraus mergeat:n, la a arexa lx aceasli scr:soareproFia hri cxrlnn', asup.a aneluia$ subicct. C!.alnber:ain a acceftct sulJesri:tiarn diii.ultate. Krrl Kraus a fosr prin llnnrr. p:uliri cc,aurqrul :Fcunoslut at acesruipamfler ,":1tisernit''.Fo4ele rrul ui de[n ]ire "len':!alinl' vor reaparcajit nai I !] I 6 sui) numelc de "Israel", ir poqnrl iuj Karl .var!r$ "Cebe1 an die Sonxe rot Gibeon' . Daca Chmberlain pafr sa li iucal un .ol foarre impo$anr penfir t{rrl lkaus, irflucula iucriri; G.r.r/scir u"d Chdftkter a tos! d: aseircies dinct" aift tn .e prive$e mirolu:ia fernini.itii cir \i p.drr conlepla asup.a genirlui, a (ut1uni, modernlttt . fsilmnalinei -da: Si I iudaisirlului". irl .iteva pnnctc esen$ale. a'l .remitislndl lui Otio Wcinin3er se spiii:jr?rpe GruN .qe" des 19. ioh'ltunCE^ lu\ Cialllireflrin, inprumuiinilr-i vi;.rl ^ nea conversiurii radicaie p. .are a.r .onstiNi-o renliikrea irdais rtui duFi nodelul acrului ilurerrcii.rnr tri jui li;us Clir:lslis. i:r/r&*rn;i $ctrilara if; Cetrltlecht Lnd Cljltr.lker ljlinde ci evreul, odaii inlr'.:l in r(rjruf, a detin rat r neconlenii de ia si:nsdlei- La lel clll l /agn(. tufsr vizirlri cuiLrd|at3 Si bnrdna muzi.a Eemrann,in .:are .,;bra suileLDll'r/i nlui, cad!: in rniidl* un..,rvinuozi prea man peniru a rnai li,ii.insr;fi, ioi a$i ii Olro Weinjrigcf pretjndea ca qdinlr, nobifuJ ]}]rie{ t.ruslijl pe lare Goelhe !l car:epuie .a |€ o cosrnologie $.iin$ficr, s: .edusese.Ji;r ernx,?a salanlilor evrei, la {i Jalrica lnrrepnnderc de mrnl lare dizox,aori. Da., li sar fi 'tal au,. Ia.r fi -A,ccsi pasal diJr {ie.u:ile.tt u|d a,hodktt " srria irrr,adevif ci! |.rn:a Weininger. evrer reprezenta rg.nnrl modeniznrii crie nitate dupa sine "F)rizarbenng der Weit"/ "rie.&rer ihriilor h hlme' ilonnuh il apa4ine :uj M:r: WelEr). inNrauri'r{io nlionriit:rte griinlificr g iehnica mlltgirjil insiftmertaln. W'.iringer s. n.:vihie ai.i !r un lrrLel reprezenta'i al ''modeinftati redlionare". care refl ge lx traditia ne,o'.onanrica l€nrru ? ?$piedica limitareo ratioRaiirilii la o uiiliu are, 'pczitivisrd". Ura taiE de e,,i J|r rrduce neiini*ffI dh civilialia con@$porana,reluzul rnodenisfln ui. (leri ce€a !c eLplici apropierea. apercd biara, pt .a.e Weininger, conrnruildu I

319

313

i

ril.,

.i

I

valoareanrci t/:4oLDi.t t.tdn!.t.t c.tt.irc dte h:tjci sa!. )t.it:t ?|rrj.ot\n ''Die Hisrcisclren nrd die Vordrirrgende:1. Eb yr'ofl an den Adel,. (..Islo.,rii si p'$e iiii L:r dres:r af:.1ocr;rjjci,),..rul Xraus av..tizpa?i ar;st,rcni, rstrpra a:.eslfr'{rlo'. rtc sin::. .;f:,ezlit. dfu trea.r.dula f; .ei.4ie .r Cii.i. er.pli,:aei. ()M ar iztrkc | rusn, a .i.et rrtiitic st .jirtt( ilst.iltntd t:ntC.nui s. jrptt,t..:zt1tit,.it ,qr!.:.a.ea jc .tirt bt n/i!. t\fudh;L. ,n tu ji. ,.t

h ,,..,,tt

- ...:,

xa,.it.tttui.i ri r c.:ia1n t..t .tj. .tran ,Jut ietlti d :..ldjatii: t;:;t a ,\i, t : i. . t : din ' .rrj .t t:i r1 ti \,u t.,tt!,4 fi t? ,)eni tftj tci .tnkrrJn.hhLt..\n tdt i/imin.t I th.ti\ihL.k .ic a i Ler"at. d. tt litld lr.tt{u I t. ii1t:N tr!iturk,t lt t-t)tralid ttthrie i t.^).dx(\.ti rnt.::rel &tcti1d, \a .r. :1.. i, utte et M ranllkti , t.)(\t:t.ta:i:n:m.!rta ".nttx.c ,itui tthtro d. iar')h,iali ". U. r , . d. l ' 1 .,r' J (.,u . ' i .; ... .,f.J.....a ,.,..r. .r,r.,j . . . nd( ' nr nr i ., ,;tt ,,:, Io i J 6 . i r? \t. .r,td.r.-r .,t .:r,L. , uji. i- l: . \ ' . , n re c ,; t. r...,o .n l c t..,.,t..i n., I ur... ... t. ' .J -rn drar,la l)tt 1.t7k,tj Td# .ter Mertdtj.i: (de tiliti ::rirl.rn rtir* tiplioli,. r jr " ] : .:,rr r .r.,r hi .- i 4, ^c r ,' .n d c f r.\-n .1 \r. " l i :r,.., . L ' nqr c ||' . . . r - . o r,rrm:., i ' , F . f l ,, i , (. ,I | \r.,r : ..r,u.t.r,..r..,' | ... . . , an' r ||. | ]l e c e dM.tr.i e t:j z b o r i .o x v e r si ur.a ta.rl ol i ci sm i l caz?,Ji n l9l1) rji pini la in..plrrut arjior t9:t .u tuit'sennr.,rtrr falrrt. T . . ' - r . 1r' p l . " .' ," ," , 1 t^ ,,a r,,, :n. i t.r. ,. r... i ,//..n./ :" :, lir . u . r . \.a .. j ' r" .rrr' , ,o,r:l .i,.,f.:,,,, t.,.-., .1 M3"'- Karl Kirui rrsfurldf irrlrcJ;irili,rprlsere n .rrjt.)r care_t rnlrei{ daci e.col'\rrs_ci! 4l iisrili:' iorjl s.uiit rL! .f.articullririliif.!.ero$i,., !i ! cerer pare.ea desp{e riirnuii.t arrisenjttof f:rsiSi i,,. ui-1l]p!n l_.,rl,r v{r ' . r el' r , : . 1\ r . J ,t,, ,rF r. i r | ;,.,r l , . , ..;:.,r.c f..: n. l, €. r / J , i n. r,,| t;; .r -u J..t" " c,, ndaug, cli in sirul ntur.r rrselor' .xisci tr,I;jLjh1a,.-, i)enrru Lrdj./izi: .lil exoetrllr, d. n r..ede i,! (j rraftr !:rrJ3rioari...tjl a:ril,* ;:a. ilj Neia c€ l

l{l fr. "\'r' f t 1. t ; , , , in. tctltL/r:).,.n hu:t tnc ltin ,\1t. qtctc t.r-a.t?rtltLci ! \(ieii! pr cct. tt41.n.r! .1.(a ,dsd lc oft.ltiin i:i iltk ) oa.ar? , ,k !. aftd t ,;,r.., $;.or.i;deri.6

limbaj'rl pra.lical.de,rc ta.rirl esreincompnrabit snp:riorcelui ye c:ireI pracrrc6amrselrlilrii.

:r'10

ln rest,adaugl el, defecleleevreilorau deveniluniversale,incepind.r cupiditalea ma@nalisu. Karl Kraus conce{leca "rcnegatii" e\rei care si convertescdin interesmeritt drsprelul $ atac[rile mtistmililor. Dar el lnsusi se plaseaza mult deasupra acestui oponunism 9; tnrczbL: Crcdeli ctl .Llet)dratcd ?rcneg, iudaismul,din carc nl trag, pentru a-i lrecrehta d. pildd pe tonli ofl€ri ti prelali? Nu-ni rreceprin up stt &nte .a pcntru tuine, ale cdrui cohcepliipaltice, dacd le dn, se oprcsc ld nevoluliu Francezn, cDntii, oiilerii ti preldlii sint tn ptihcipitt nai buni aliuli aL regenefirii speciei uhn e d.ecitspeculatorii, plihobgii ti jurnalittii". DWa aceaita pofesiune de credinll rcaclionari -ca-re este, s-a spus,un corsla' lipio al lui ltuircl€r Selbrlhal' -, Kdrl Kraus lasAsa se intrevada o tema weiningeriana: Alfa $i otreEa api ilat mele palitite constduin .: fcte pentt rkina lunii $i ti|speciala sbtului,- a acestuiltat c4rc est" vinorabn h rcalitate cu ade\,Arct cdtulimto ll hoosului ii a .lectdenlei ekminute -) atitudinea spirin&U lipsitn de ri|ifutte, punt"d la ind.iald toale crcdial?lr lrr?it' "'. Ca $ ia Weininger,anlisentismulseanresreca cu alltileminismul. D pa ce 9i a ptoclamal dezgustrl pentru Sclnilzler ii .dmiralia pentnl Blse Lasler-Schiiler si Pete. Altenberg, Kail Krausronchide: /{u si'r ar iJ materie d. Msii" 9i pentru ca cilitorul a carui hrrebare era la origjrca aces.ui eseu ll cita pe Lanz von Liebenfels. Karl Kraus il ;a pe a.estr di]l rmi drept manor pentru a demonstrain ce mAsurerasi ii 1n$it se contradc rn judeciljle lor. ln numdrul consacrat lui Kraus de cftre revista Der Brcnner*, Lanz lon l"iebenfelsI defineape acesladin urm6 ca pe 'idllarot ul.triano-gemnnit\ii, iar in propria'irevista,Ostara,ca W" un er.eu dt tip blond ti nonqol". speciefertili ln genii, cireia i-at fi ata4inDi Spinaz^. Karl Kraus ironizeazi absurditalilelui Lanz von Liebenfels,dar citeazAroru$ c o nuantade cocheiirie pi.ena accfii anlisemit care, spuneel. nu este ur' aeitaror,ci un 'cAutatoi' (Fdrucrel). Siima de care se bucuraJdrg yon Liebenfels,invihl de doul or; si scrie i:E Der Brenner'", esle a$Azi de neinleles. Revista O.rrdr?conslituje ur monlrmenl de fanatism rasist $i de anli.semitis1nprimar. Pe copefi se puca .:ii; urmatoareaprezenlare adresatacitiloriior sdii "I epoca noestrd tare se tusrije[k de ekhina[i ii de nsete i'lfetioare ti care elihina fdrd sctupu]e lasd bbn&i ehicd, bibliote(ablonzilorrcprezinfipuhclulde Hliere a tuturo! idealiltilor h cAutareatun&sului, d adefiruLui, a laliunii de a xrdi g a punab de Karl karN, dar Ei de lui Dumnezeu "o. InteresulSi consideraiia I-udwig von Ficker lui Lanz von Liebenfels dovedesctn ce mas,uraandsem| 121

thmul devenifseln aresrincepul de secolun ,ioc de limbaj acceptatde o serie

.warumDr r?c*er nichrercheinr", Karl

",.1 ::;":r:,ffi^'tr;,]x:,,:,", :,:i:i'*,:: n,:,::l;;i:;i:#;ji:, 11111 {l**"Inurndr

i::::"': i:::;;'#:i:::",:!:;::;:;::::,:!,

adlipost de rasd ti de bani, de ctasd, tie stradn g de muuine, pe scurt de arice fel de rd "'. Emottooante,de$i rardivi revenire la esentaunui iudaism "pur", pe care Karl leaus afimrA a-t simti in adincul siu, $i care s,ar diierenlia de caracterul evreiesc ata cll1n iqeteg ,,rroglod4ii', (prin care Icaus li irlelege pe nazigti). Dar nu tot el pronunfas€,clleva rlirduri tuai s.us,judecata cea mai nedreaFri cea mai absurdacu purinta-con,idenndca: in ce privesre c ifa so a upulilot evrcrc$inlenoatc .Ne, th lletatua.a st'tn psiholoqie, stnt inol)ate de rcprcsalii crudz tnpotriyc spi;itutui a natwii, i {i re pare cd acestefdfidelegi -cu toate co seci4ele lor dtupru suietului ,i a li hii, consecinlepe care nai'itatea driann te-a a(joptatdz nukd vrene j+u sint rnai pulin gruve pentu istoria ideitor dectt rioteklele carc pmtaacd leme compasiuneapentu suferinla onzhe6ut,"'. in aceasta luaecau, Fetinsele "cdm€" ale evreilor contra culturii par dinrx-o da& a fi a$ezatel; acela$inivel cu crimele nazisreimporriva evreitor!

;;;;'1i;i:!;";:;i::i:ii::,:.ffi ii;fi:tr":iili !:r; "::i:

!' ::;:; ":tx' ;" ::;';;;;:"' :,, i:, f;i!!;{" :x' ii . i, u p rc !. bp,i,, " i, h rant :::":,";: i;|#;" : x:;;,T,;:: :T::#.:

u,'erel,uarieu,open,." :;;;;;;;";;".#*:*:

se pune penru d'lid atr'

;-*il; ;ru;:*":fffi';, *{; fiilxTffr$"i:T; 3 Kar[ Kruur tn anii ]gJ1: mustrdti de culet.ri contra(tictii (.":i..: .t, .ct mar mutr ul rnji tq2o)i tqr0 la Kart ,*uu" nu . .r, xre\uabjlelc, urgenretecoreclii Ile ,are i

p6,11pii*J; *#l.;uir ;i*iru:r .*":l# ; .';;:i;;;;; :ril:',".'}HltiJ'Tj;il,,.$:1,:;:.:l :r-

i . soridd reruzurui r,arir .,i"*0. i,o o_il,;i,.:il,ii.l T'I;TT

,r;ff::lilum#i,:l :i?:f#,"f.ff is:{:t :{iti

seruneze, precizl,dc, apararea sermaneift Germama t separeo sarcinamai ehrdi.iim Rusjasovieri.i. ;i,.r,"i. j..t,dpa,ra,ed T":*11 *r.,lni.i si

*';"'i"':ff

re,u,ui sau " ;l'i)[)Tli:T::,.HIT''ecisiv penrru

ne!o asaocar,.*,'"*',"s, o";;.;;':"JJ..illi,iT:Tiil"T;:i

2:t ::,;':: ::,:,,# ],#n:, ; l:; ;!):#,j:: i"-Sly[ :ff;;,?: " " rh,,:H::!,*" si i'".,"*,,,rj r:",:,:,i:;;: ::":#

.t^1"

", " "';:;:'#'; mar presus d. orke, & ceN.t ,,.ri#tiT"l!/*1.:;-;:'H:;E ".,",,,,,"

u t - Saloni:

"petuersiuni se:.aale" , iudaitate

Jiidischer Selbsthal gsvemeazdpin, Si economialibidinali amoroasaa lui Kad Krars. Am subliniat cara.terul masochisral erotismului lui Karl Kraus.,le carui fdnadsDle fen:ininecapar.chiputfemeijfalate.desbuclivesi hecredincioase. a demonilordes{ri$ide Oflo weininger$i a tui LutU a I;i Frank Wedekinds. ln relaliile dio.re Kart Kraus $i sidonie N,dhemy von Borutin, masochismul se titrbin, cu unut dintre elementeletipice aie tui jiidischer Selbsthafi:fa:Einaliafat, de mediul arisrocraric,ir carc ltarl Kraus viseaz{ s, fie admis. Dori4e neftnptiniti, penru cn Sidonie va rcfuza casatoriacu un eweu, incompatibili cu exigenlejeun€i aristocmte,cum i_o va arninti cu perfidie prierenul sauRairer Maria Rilke, vizfud_o pe Sidonie ntdrAgostitade Icaus, in albDmulsaude copil,-ta hrretarea,.pe cine uraEtiiu cel mai tare?". Sidoniedsrunsese ?e evrai"". Shqierile idenrirAgi sale evreiestifl chinuie p€ Kart lcaus tnrr,arit tucft ii inlluenFaz6 judecat! turr,una db temete sate cele mai celebre. luDra neincetati tnpot iva ipocriiei mora.!,udlorburyheziei, itrrpotriva asim ;ii onor comporlarnentesexurte (adulrer,prosritulie, homosexualilate)!.u crime pasibile de codul penal, imporriva tncelcd.riide cdtre ordineapubtice a viefi private. Pe banca acuzalilor din Die Facket fiErte,d,a totdeaunarnora'la

323

'';tdeoiiregine", id. Kd.l Krausjnsisti de bunAvoie asupradirncnsiunii evreieDli.Precum Weinin9er 1i Geschlechtund Chna&rel, el acuzi budre pusala cale prin zia evreia$A ce lansformA clsaloria int-o afacerebtrneascn i|lermediari. Crilica i daisn lui se conpleteazdprin crilica prostitul;ei. Ne ani .inr deatrffelca problema traficului de femei" o.ganizat de proxenetii eyrei in Galilia qi Bucovina, ca Si imponantul procent de evreice printe prosrituatelevieneze.li preocwau pe contemporari. Beriha Pappenheimva fa.,e d;n lupr2 nnpotriva prostiluliei urul din obieciivele l\i Jiidischer lttl'teNere;n. ln 1892, tatrusprezBcedeputati cre$in-sociali adisernili din ]leichsrrl depnseser, o moliune reclanind masuri energice nqorriva proldr4iei aia-zis organizaaede evrei5l. Se lnlelege cA ideresul lui Karl t{raus pentr.i p.oblema Fosrituliei nu era, ldr-rn asemeneaclimat, lipsiL de iegaflrrtr .u aninrozitatea lui fa$ de iudaism- Reaclijle lui Ka Kraus la leprez.efiAlia visnezd a piesei Salomi de Oscar Wilde, la snrqitul anulu; t904, sini deosebilde reveltu)arc. DcutschesValkstheaterdi'nVien^ prezen tas€ o produclie a ffeuer Theater dn Berlit],,cu Adele Hartwig in rolul lui Salom6. To;ulua anului 1903 fusese melcatd pe rn Karl K.ars, de sifttciderer lu; Otlo Weininger, care devine deindill unul difire 'gcdile blesLn1d(t'ceietrarein t;e Fa.lel. Numrnl dir 23 decenbne1901 carese deschidcaco critica iui :talo,'1l de l.r Volksthea{er,publica $i o scrisoarea tatnl'rilui Ono Weidneer'". Oscar Wilde a fosl (l,.npreunacu Shakespeare) aulorul de limb, engleza care Karl admi-ra pasiune Kraus cu cea mai multa l:'€ {i consranfd'. Dar in acel a.n1903, pl€zen1alui Wiide in Di" FdcLT era indisociabila de dis'ufia desprehonosexualil^le. In nlntrarul din 2 decombrie,Kari Kraus e.vocaun stdiu despre Viala sexualAtn Angli.t rtrecumAi recenziile la a];easlacarle api.nfe in presagemlann,subliniind ca gemanii aveaudestulemotive penrru a'i invidia pe briranici pentru s'uperiorilatealor ln materie de "cultur6 a perversiunilor sexuale",in starede a fi dai naltere geniului lui OskarWilde-. Pentu a vorbi de reprezent^li^ yienezaz lu Salomt, Kraus licepe, dupa cum obi$nuia. prin a ffitica articold alilrul asupraacestui subiecl ln Ner? Frcie Prerse. Tinta atacurilor sale estede a-stl dal, Friedrich Sohiitz. Acesr dnlic turirodusese recenziasa din NFP prin consideratiimoralizatoareasupra destinului lrisr al lui Wilde, str4lucito. eprezentant al culturii engieze, discreditat de pe.vershnea sa sexuala. Kraus se irfl4ctueazA, ln lermeni dintre cei nraj violenli, lmpolriva acestuifilistin confonnist. Singura gdjA a tut Schiilz, ali.ma el, esle de a suEine sus$i lare ci "nu se numiri pdntre

€estia". Irr Ktruq la ndul sau. i)roclan]aciL,pledlnd cu pasime pe fl ct s-ar sirnieo placercnaligna de , lasasa se c'reada carzahoxrosexualilor, numarap.intreace{tia. Apoi afticolui lui knu! schnnba slbiectul, pentru a at'orda chestiunea Dresuousuluirfltiseinilistil ai ftd Oscar Wilde. F edrich Schiltz s,trsfineaci Wikle li Drezentasepe elrei lntt o luminA loarte pulin magulitoare:Herodes er,i un taLtr;ncestuos.Herodiaso malni denatwatl, Salom6o mare istedcl, de le ra, er.eii |enersi sxual sau pe!.onaje Itote!i. Reprezentatea pe punlndu-i evrei V.lksth.edterdin Viena to4ase,in opin;a lui Schntz,nota, Pefitu selorbeascape scenacu accentuigaliliande Orr"den,lA nnutcheln. Kraus, articolul lui Schilt, rezumainsusi sPirilul de l^ NeueFrcie Presse.ge de o patle sporoviiala puriiann desFiehomosexlulitate' pe de alta api{area ioaaismllui ]i cei mai nelnsenr,Inlpretext hin reaclia sa sarcastici' Karl lkatrs arataca, in ceeace I ptjveiie. deca Si ffiuna de buna voie dscul de a rrece dreEl un crieren al homosexualilor,in s.himb refuza energic sa fie categorie. din aceasta diimilat evrcil,trr in realilate. a'licolul lui Friedrich Schiilz descifracu lucidrtateuna dtnre droile succesuluilui Sirlrfti tu Germaniasi iJl Aust ia, curlnd ccnfirmat Prin arhplare:i pent|u operl a hri R;chad Strauss. Cum a aritai Sander L cu tdldtl in lumeagermanicoincideac Cilman''.iud.esulrcprczeniatiilor $centuarea tl'ror stereol:Dari eYreiesli. adeseavecine cu antisemitismul Gilmar a$in1€$e ca "perversiunile" s.xual3 c.|Ie se dezlanfuiela cutea lui Herodes {lendinte hamasexusle. jncesl, islerie) recapiruleazn caulo8ll anomaliiior cansiderate,ln ps;hiatria de la sfr{itul secolului al L]X-lea, ca l,$rl nr.,ffrc(\entelr e\rri !mai "le l^ Orjkl"nr' decit $ alle grupuri Luind cu o asemeneainflacarate dpararealui Sald-l de Oscar Wilde $i copte$indu'lcu atlta dllrir3te Pe evred conformist de laNeue Frck Prcsse"" Karl Kraus dndeao ioviturn dubla. P€ de o pdxte,3eralia avangardeiani$ice' conli.rnlndu-$ tngajarnenhrl penru cauza libed4ii sexuate.Pe de alta' se delimita o datam:i mult de "evreii de la NFP" qi flutura ca pe un manifestal rnodemrlilii o pte.\Jf Lare ldaplarile fermine o nuantaseriprin dnli\e

ii

t

B

F r

h F'

r

f,,r

F i

F ,5 1

h

1[ h

.F I li. '!,

s it

2 Krau.t inpotli,a lui Heita: limbaful re$et al evrcului Setrwn

I

Elerxentul txndamental al esteticii li al eticii - pentru el tosrna -ll consdnriatpenlru Karl Kraus, .ultul limbajulti. "Spunemj cum vorbe$ii ai

lf

!: ii;

cu{l scrii, $ili voi spune cine eiti'': a$aar purea suna adagiut care inspin ioaie bftaliile date de Die Iactel. Or unul dinrre manifesaelefondatoar€ale uner a$menea arte poetice $i program erico poliric reprezing rextul din ar|gu8t1911(ir plin, perioada"rea4ionari" a lui Karl Kmus), intitulat lte;re und die Foleen. Ace{. eseu,unul dinte cele mai nedrepleprodusevreodatA de altoml siu, nu poate fi lnleles cu ad€vtrar derlt dacevedem ln el ,i un snjJptomal lni jiidischcr SelbstlalJ.Llul^d,&ep yn pe ac?/ poer evreu german cel mai des atacaf de antisemili, Karl Knus ofer, garanfiile aurenticei sale "asimileri" $i se delimireaza-eL desprecarc s-ar fi putut crede cd esre lmul dintre scriitod germani cei mai direcr tnscri$i i'l desc€ndenlaspiritului sati.ic $ a vifirozilili verbale a lui Heine -de un nrodel cu car€ nu ar fi suportatsA fie compmat.Iat{ fira indoialA c€eace explicA ciudata Domire a lui lkaus impolrivalui Heine:leamade d fi confundar iu evreutHeine. ' De la lsceputul secolului, Kad Kraus il situasede fie.are daii pe Heine din perspecrivaantisemitismului ti a prop.iei sale lupte iinporriva iudais muiui corupitor*. Eseul "Heine und die Folgen" l$i lnruF$e un m.re numrr din locudle comune ale polemicii antiser te inpotriva lui H€tne. Mai tntli, colmopolitismul $i spiitul Irncez: "Fdrd Heine, n-ar li etistat foitetonut. Et ne-a a&1! nalddia hancezd '''. Apoi absenlas€nrihentului profi[d al naturii: "Dar cel carc considerd poemul ca pe o rcyetaie a poet tui cufund4t ,n cantemplareaMturii, g nu.t natwii cufuhdatetn contehlplareapoetulLi, se va rtunrgini !d-l aprecieze ca pe un t.hnician abit tn a etprina bucuria ti dwerea, si ca pe un talenbt conbi@tor .le anbianje Fefabricate". }'},senla sentinrentului autentic al naturii line de dezadicinaiea lui Heine, cAruia Kraus il prefera pe Deilev von Liliencron: "Detler yon Litiencron u ayea dectt o rizi ne regionald [ktndanlchau,rr?8,joc de cuvinte de t^ WettanschlruunE, yizhrne a!i+n luu]njl. Dat, ni re pare, tn inurut sdu ScuesoiqHolstein era nni costti.c dectt Heine in intrcEul uniwrs".ln cele dn ||.rr.a 4pa.e$i acuzadeschisantiseftita: "ln oediqd, ca [i in necredinltt,Heine nu se debsraseazdnici o clipd dc apucdtunle sale de neeuldtor',. CFf,,ace nn-l llopiedica pe Karl Kraus sAdecla$ cA se plas€azadeasupraanrisemitismutui \ltlgaJ: "Vai! acea$d.urd meschihdla adresalui Heine ceJ zeazdpe eyreu €t nul atiftge pe poet, bewie printre acordutile celei nai $ntinEntale dintre nuzici, chiar g Jdrd aiulorul hwicianului'* . In octomtnie 1915, Kad Kraus revine rsupra lui Heine in doue anicole publicate unul dupi altul b Die FackeL "Di. Feind€ coethe und Heine" Si _Die F eundeH€ine ii Rothschild". Kraus reaclioneazala un arricol apdrutln 326

O.ttefteichischeRundschau,intitJlrlt .,Heine g Rothschild,. soiis de Hirrh. edirorulcoresponden{ei tuj HerDe.TinLaprincipajaa lui Kart Krdu3constain cn ca manier r'totogrcea gema.ni$ilor.care ar rmhtsana ctasicii in ,j -se.insain publicarealmor texte cft s€ po6re de 9l"r: ""Tt":",^l"qi'jind secundare. ProfuAtusA de ocazie pentru a comparafugiriv pe ..aderiratuf. poet Goerh€cu jalnicut facftor de rime Heine penrru . evidenlia ronul 9i "fanilionar" din corespondenlaIui Heine cu Rothschild.,. In fond, ceeace Karl Kraus ti repro$eazecel mii muh. lui Heine este cr !orbe$te.ca un.evT1. ct urjtizeaza a,et jdgon. careesreunadt]rlrrluirtele , ravonF ife re\ isreiDrp F4ctr1.Deja in nunrerete din Dp ra&et de tinajr,tE de razboi, utilizarea jargonulu; ftnbraca o tuncle siinbolicA. bnia de neotrositconcehtrarAla adresagermaneieweilor, cafe nu mai este idi$, dar. inci nrci g€nnana,ou dre vreoatu semniJicrtie decnde a s..oarein cvirlenla relalD vic;iri dinbe inrelig,enla e!,,eiascafi spbir. prin inrrnnediutretati;i sarepemrbalecu limbajut-. in noiembrietol2. cirevatuni dupaeseu! srr, despreHeine, fraus prezi./.aln Die Facket r}ica pres.de reatu flarakii und Feillcrd. careLonsradinrr un djatogimaginarpjssalIn edaclia de ta N.r/ r-lek rtesse rn rniroducerc. se preLizeazrcApersonajete vorbes{in dialerr. Uera ce! spune el, nu lnseamn, cA tj ar propune s6 ne facn se credem c6 penoane rerje, trnind ft mediul pres€i liberate, ar vorbi respectiml dialcet, cel pulin nu ltur,o mani€rnaft de apasata. .Dar nnrtwisesc cd nu a, fi pg,ltt pune un.att.Brai t'1 tura personajetord cdro. rasd se alti tt o si "auca1* sutd de leghe de wt aseneneadiatect. Cdci insu$isufietut toi wrbe5te acest dialeet'6'. Katl Kiaus rcia telna in ,,Er ist dach a Jud,,: ,,Nu qiiu in ce con$ta a:tdzi particularitdlile e\,rcie$i t...1. Da! dacd nu ar eiista deett un, y anumeihtonalia cintdtoarc cu carc tliscufi ti-li cohducdacerite, a€ spunecd celelahe s-ar putea recuhoa$e lk acearta, cdci este into/tltlia car; lnsoktte docil zdngdnitut banitor. Este timba tumii, etre nosralsis ei. si Dc buad &eptate tedem ln ea o trdsdturd e|reiasod'n FrrA lndoiale c, nu s-a insistat indcailns, ln ,nalizele .ntfuemiiisrnult* 8rftan. r$pra nouun de rar6m tjrgrr. ic. Sande.L. Cihnan in siudiuls6u trespreAnrisen ismu! und die v.rborqen? Spta z det Judn a strns o fnpreeonan&documenralie asupraa(eslei lomle singutarede lasien, care mJrgemull mai depad€decfio simptAcrirjc, , arcentutui.a intonalj.i sasd vocabularului-. IdiomoI evrtlor prczintdcaraderisricicu atrrmai ftapamecu c'n .le rirnin disirDularc. ldtiul vorb de O!.ju,t"n ,i unch delonnei ate irmD gefmaneta rrniSranllievrei din provinciitf din Esln nu constituie

32:/

F.

ienonenul col n]ai pl€ocupant ln opinia antisDrfl;tri:or.Ac3$tia dill urll)a pindescmai ales'largonul evreiesc",.areI lual illtili$Ilfeagerftrnej cetei mai pure $i ilepro$abile. In opinia lor, chiar alunci cird vorbeie perfe.l gennana,ai mai bine decl1 gellnanii, evreul vorbe$e evreiegle.Acaaslasubvcriiunee9e ucigAtoare pentu ge.mana lui t,urher $i co€1hei in guia 'cvfuulri semrar", accasu timbi &i pierde din proft$?ime, di tb4a elpresiv,!, din "ne1.rfizica imanentl".Gilmin a evidenliatpenn^nenla acest.iobsesiiIa V/ith.]in Marr. EugenDijiving. Heinrichvon Tr.jLschltesa! chiar l"t TneodorBilfto$.afe. In pamllerul.au drn l8?h d..pre i1,e" .id. titu.n und Lmcn der medicinischen Wissenschaften", afirm, cn cel mai tine as;milarriinrreevrei va vorbi toldeaunaeweie$t€,ch;a. dacati uluie$e al)luraiutprh aplreDia eieganli a genn:$ei sale". Mulij din.re evreii de limba gennanaasimilali .eaclioneaza la aceasrA toma a antisemilisnuluicontempomn printr-oadclara1a obsesiea ulilzarii corecteqi a purismuluilingvislic.Cdnealui ECu.rdEnrel ,Sptk'hdeulf.hl Eih Buchzur Ent ,etschung"esteoperaunui errer delenir arbitlrt puriGtii lingaisrice.iuptlnd codra infiltaliilor-francezei!i ale iargonuiuievreiesc, nat$cheln" Un asemeneapurjsm duce uneorj l^ i dtschet Setbsttl^xll. ScditorDi evreu g€rmD esieobsedalde teamadr a se leder Drinsin fla,.rart dclill dr naus.h.ta. G eaiage zu ene. Xn',1 dc, \!,a. he. fnu nrrurrrcr se expnma cu ierocitatelmporiva iudaismului.:rcuzatde a fi jnrodus superstiliacuvltuului.fet4i$nul limbajutui,precumSi impotriva evreitor, care vor continua sA formeze un trib $riin ir cermania atil timp cit vor 'largona' in limba hi "Mauschel"(Moise.evre[l $aman,tn ehrajci-idjs)". ln G":"hl..ht undI hatu&/c,.OUoWerniog(rarifmr ct flreul -)i femFr,. nu {hu ce ins€amnA si vorbqti: ei trincbesc mult, darnu .rp ! nimjc". Unul dittre lexlele cele mai su.prinzdloareale hi TheodorHe'zl, publicar 'iq 1897, se in]invleazAMau.schel.ii crftica pe evreij asimilaji carc sr comporll ca nisie anlisioni$ri, $i care-i insp;ra, sliie ei, de a dreprul greaF: "Mauschel este o cqicatura a u anittilii, ceya nespus de abject Ei de .erpragdrrr".Mauschelestemaledicliunea raseievreie$li.caci arnisemitiifl confimdi cu evreul adentic. Dar sionistii il vor lnvinle .t doua snseatda tionismuluiw str,ipunqe pieptu!Luilt4dusthell',corchide'fhcodorHerzt", la capatul nei liiade in carereia cliieete cele mai peribile ate anliserniti$nului. Teana de "Mauschel",dublul carepare .n sonnoleaza?n orice elren asimitat, se iosinueazaplnl ln ircon$liem. Cind Josef Breuer descrie 328

li;itionele isr.riei de .;tre sub.i Aqra t-1.,et insiil?, aqFra piefderjj de .at'e sa R lnnlujri* gelr':ranrjneoii .Jerinlrln, in!, ! liflba slrdinr. ln engtez, {ie ei;.niftu,.1[ t r;( l:,ri$llt s5 dili?rr:e ceea .e Brere, n(mei1e un .jargn i1.;!inrr. IA,r i,!.;r;trli ltr; amede.: ilJt-nlari ii de ldit'". fljtterior, Berihr P?)lenh.iil. ali.ii {nna l}.. I trqijr rtat mrite cad idi$ penrru puhti.uJ x:'flrtnn). tn rrr,rr4'!,l!rf. rj .ljrr in..rtca r,r des.rreIrer Wit u)a rrrr" ttt:trrt'\\:i.r,r l: h€rru!.ir:n.Freul .r .jr::i f.nze, si r;ci .rlirte in tdi,1, !i lrai|r., i)rfi o [elmar]i rcr,e.ri rrnr_e;.i.nrioa.eteev:eir*i 1rh,,rl lii:i:ri ''|""r:ir t:]|.r. d,r. Mr,i'D, rj!1e rnd .i!r.j .?ilj. .r"l!,.i .iriri . ,'.I!e tn {t:,t,, .liiqol.r rr..)ri'nriul!ri s1\t,llul \;.,.]tj, dt/i l)tt(s.r.s l; r;ideazi .c!\rj_ !n!i IiJi:.,:rini. IJrlra uiiliz^re' a dr:rnnnei {:s1ennrl .iir frine}e t,rrflri care ::erriinrr.|..u11] rC:nritarei.elrerjt:!i i:.rnnan6!te pusi latr,jo;alr. ':

lya!nt'ith..'li

l,1i Ka.! li!(fi.t r: ti*nd tir.bni.iu; {'irC s. jr,.ill.jctre inD.Lriv! ;!i ueine. t;ft lifaus 1;nte$e,ir. ''Mnus.,ik: )ar x.esi 8ej, {n: tlrtf,\iri,r1.e c$nd?rnrar:ja regrseas€i r.-r*,r} Iiiiir!ft -$ 1;rer c$rCajr;iir.i.r i pL rrrl; i\4.r.ieis$}n,Eanhokir- in 'rni,i .irrrll*}r ior ere.,r:ld., e,,c1a,ed arrei .daj. "trdr.n.,r ;;r ,.r l,{,11tj..r!'. rs ;: ixsi$a .lsrtra .j.{r.:iri p. .r.tt. (\,..tii :i ^ c.,^q;t.rno.lstd !/d i,rixtt illr]rr:"jrl .r.i,, ,:).:irai dt:rt' e . i.-u,rtdi !k. pj.ldre .i rcJ.teciiito. ni,6!o: \.:yp.. it,i;r.,:.) lrt.i.:t ir /n$:i.:a. irreii ,.ti.$? Ltth i. ,$e :,::tett. r!,, t:t.!fu4r. tr i:!n.ruii?. Li4r o rorb:$l. ta:deua "ariun;i ca un stfiin "1. aeer.:,. eJ,-!ij..',di (r, .!.rfa $:'ar:ef. erreuj e(e i .llrabil d. a cre&p!rc"ic: '!1,nr.st linr:,i ir d.:ea,ii rte.!!;tu; p.)njc.i.n utLirl.,u:En si $i ritr ., l;d?rnrJt,;rtr, !t; fr!\!.. lfcr. i:.: .i.ic, . ;i rrrai deri: ile acriul ,.l)1i-, ell€ .,rrenl jc .rtrrr., a €,rtic t, til cnr,!r,;;rit. 'ir,rrne ,1. rrd,',Jli. i'ii.! ,-niai ,rrltut asmitat {i irlir:: ni! ,!,,n e n.c'3._rtr l" ao'rrr!;,!r priz:e., orj k- :idca .a{i reste.r..srsijn{: f,i[:lef. se,i:rldi!,:irc..,.l ir: 1tls$,c1d l.l L;tni,de .,.!e e"rjr rilmtne ,lrlir. Fyrc r,u poa€ Jd $r insrLt,jascldecft carlcro.ek, surerficinl. 1ie flrei nationale, ?fi nr, tel inrjt "arjdelc !nr2xat\.. trr.;.\ti ;,rt.;t!. a.r.va asurl/t /wasi'.a &cetctl irdpt.\tc td lt t.t"t,1uh poe at itli a:N!t:.:. d. {Enpju, nt.^a!.ti ire ht ifl t ln orini. hri t/agnei. Ereuli cet mar fr.i.ncieJrste { consirxie tirn{ierssc,trJ,..xr,li ariv cu nurii lnaellr; ai ff ricii gerna.le, r1!L-,h, Mozrd. Bee:irnv.l. Faisa cre;tl\,ild:; I lrri Mdldelsscl n caF1ln ta *:xiE t:scurr:ia.rpl!''ljc.r an.; iraludji a inlrclrt llne contenrror^ne. .Ne ut,nla.:$c

r.:11

h, F p. 6,; &

ili

F

L

tr: rF ii-

rF.

t

,F 1F

ir it.

h"

$l

F p

ii* '

I' L iit, li

{r'

t, t€

!.'f

jri

li{i

j"r5

It

sxuaid in iniu{i .tpiritll atbi h.r!tr! _ \r./!e. inrj jili dlett erfrxtJirt. lnrlar3 dom€nixl i ,nrjzi.:i. ;)o.ijj! ronle,ri)oranl, jt e,i.i pe ije,rri.jr Heine. , r I € un s n i l o l a i 6 o s n ,i .:ro .;. .i n (i r ,,l ,/r,r;a 1..:er..]1i,tri i ..tnti . ljr{exl rrea iotar a an-!i.al ;.!t,|; r)oc?i(i ! 1naneve}rjinaut inlrcdrei srl: lea:fice, rl rp;iirirlui sir de,nrti:j;! al zefriqnslei!vt:. ..it)ir t1t:iihi.l litl litda\n lui, k)t tta .u,i idin\nuj . e n:alo !.tjrstiatjt . :oili;!l.i na,t.trr

. rnler.ri7ea:r i.ii ne n pc.malenla punep st'ti sennul inlrebinr;. .cll c/r irnrrlr ktj lr.l.atjr)tlp. |.tj .arin!.:t; dt?.!kt.ti ti( dcponeVriv,ltte et ihjpt. acr"x, sarr,; rii,l! aiorisn at hri lir.ros \r i$e lorbr, qum aritna Waircr benj.tnii. d: . i*btr. nlr1o1rl.:d : l;mtaj!tri,,, cr a. e^p.elsraune: zngoasp.r ;ubrii u.iAr:lc$.'. rrecum cea te c!'e ? crqoscur-o Kraulsir; retatin ra or Sid$nie N:idir|rrv, observaNike Walrne/' Lr froxtrn,r,re .ire se rcreta a 1' q nrdepar:re {, ;r ni:rri' .,rrc !!i panrelza sDxnie.atea.snscinnl sentirnenr: :r iricl|; .$.a tndojrls de)Tre carc lorbe$e ltii de de$ Kraus, alnn.i .ind eva.il prelur.rrea lil1lbnj!riui llalr in:e?ret511 msrica" kfausi$n a ii$bajr'ui (:a o inrflsji. 1 l i !e jilnin ir: .,.lijttlallFiu !cri,rri, nri;tc de p,€;ni ii, tr. Fd.ftet p,r areme j'.a ,'nti rrii ihilezes. ridi.al inpotrjya inutlimi; aSresorilor xlrisenili. $i mai rJ.s ilnpor.i'ra banrlicii, iareric$.. mer.u gala si-i {,onrestear,..rlenenlzl li! ir.Jstrla $i i^ iitrha g( atte. in luplr sa inpotdva lui f{etne, ei lupi.r brtolrira d blului s, , :mporiva sc.iirorotri (evreLr)gemran cdr€, fa:a indoiali. ii ssmina cel mai nrutt. i'r ti Heinc. Kraus a fosr corshnr utilizar c.r {rg.ulnenide alrlisexriiij cerc I acuzru ci ,.s.rje evrciegE..in ri.l"dct.I S.ri..area adresataproducAlodlorile radio de ta Kiitr. la 21 apiilie 1933, ni i?ntAlltcazt p. Karl K.aus.a fijnd tnfe.{ cangier,i de vn_qilarea op.re! !ai!j de arjntlare ia.r[lu.a gejmruri ::i .:lsrunder ne;ni\ unci cered de tr rriilrLe i. seryj.iul de p':sl lradtrcereasa dirl $one1.tetiri Shajicspear.. .rn otraU./.. tten a dixpr.t lqnutui ei aiLjpta:ce sdk,tei.r iui Sh.;klsp.arc dpRrii itlaki ,i; Kati raklu ar,;i intntde\tu ijuhin:aft it1 tem\tfi..k. i/:ta itliispehrciii.j l,.e.tza:e ,:d .st. \.tb:; f? l"lpt dr ., trtttN.:er. din !:.1!it:4. aesrtxt r,n w & :, ddr:t prckili .. nzrlut,.! titef1,1 iL tt,,ttrti, !:. li N.irut4')mili .u tet /: )|a \:?iar.Jaory? "'

Dar, .a loli andsenjtii. Richrii Wa3l.r ti-a gis,t e!,eui (ir ex.j:rlie c.r. ill consolezedo lcli l,lstrdetssohrij si de He;n6: esre vltrb! .i. t_udwig Adme. l.rebuic, eurie el. ra evred si i,rce1vz. a mrl l evrer: s..lltt,rri] Bitme ar fi rerltit-o- ildr lo.nai €ienlplul -{u, s.ne Wagne., ne ania iri o nu e$e . irurirli inr un ctimal de rrmriezen!' !i faeilitate: din conr.q ea are rrevlie de ..disireflre.mgonsA.quferid, li dilri.re dtu abundenfi". gi Wagncr rociarni, reierindu-seta..i:,et: -Luati p6rk. Jii!-.ij :linduri cs.utlse la a.eattd op.rd leinn.iktare, Llue Demre rcrarterc| pr1, atuoditt.qerc, cdci nmlai asttel hh ajunlr s.1 j1eitentiJi.:ain ihtt-1, d.?ea!i u"itate! Dar dfia[i c.i eliberare tt. ndt.ti.!tu,,es ctrc aNki dy4,t ,oa.,t/tt lreceprLnt.4 enqurd ti unifd.)aie: etiherat.d tui A]tdNrct,,_j1ini.ir.a ft tt I i. p' , 1lur Ri .l a rd W. p n ., r\e a ,r r;e r.tn . cr.,,,^.,,, , ,r .c, .t,rt .,t yl X lear i alX X lpr d r.J re L o ri .,n r,c .n ,l ,r1 x fF t,,-ntr.utm,.,,crt huri :,,, I ouN voibeqte in 1909 a'l Die .jeu$che t,Ius:k det Geg.:nr,.t.!. letednrl!.e Ia Gr61nvMahler, despre .anctetut cat.prit: ri f!|dnt,ehh! !rte;e,r: . 6ei ,r'njlrn..si uuzic.r sa ar fi vorbn dire.i clreie$te. ea ar fi chiar tunn pirea ''eroticA Dar \ ea jatgoneiza inrr o qemranit ewen^!^, in nnftc ttetti' . ^11 Evreului w.gnerie ((xto Wentnrrer, de .iemplLr) nu i nlrj rrrriie.te.ij !a xnneze calea liri Bijme al iui Wa8lle.. El reinr€4rreteazi?similarea, c^t AltJl.liitu|E ,jlib*alislnut o conce|xs..rt ca ':. fe o a.teziure .alionai,.r.sutl ' om , um , . , nr c j i d n i In i q i .- q m t,rrc r:p U,r- runr rl rddo\.ri .rni _qrr . r ' 5' J ' bdnir a ' " ru l l u i J r.i rrF I p i rF a .I' ) cJ. ;r t(rut.du, l i i t| i :udu. erre {rn "evreu wagnerisl':. Da!. }Enfu el. mislerul carB lrebuie sa $deze L.munnlne. dintr. scrinond e're ti .utrrre gennanr se indeptinesjc pdr limbaA.jeasta Frs?ecrivi ne Dermite sA inleererim inr-c nou:i lrmin6 erotsmul bausian al ljmbajuiul, ln .nre mrsoch;smul descnia. .atea Dld. er iiorLelu r n a i ,J fi n i re -!,4 i , ,.u .n : p p dt? tt!..., | ..a .r.tu t)?\t.t. olice, pe care rnriie

'

!. ::c

.,.

tr JL

t p K' , , . .

l\4Annr;r hr; Franz tu{k le ColeCe$e cr. de_parle{t. a constlrui o aoonralk. laz,ul lui l:a.l ]{r.|!i r,li ooledett. .e ezerradY Fmru si.ilierer idenl!Liiri; ,r!"€i .!u ;, f:l{!r1ir diure ..i nral ;npoftand scriitori de limbi $rarzra '' acesnrirecul. Ilrp, ce a cilil "Li|ir:rlur, od.:r r,,lnn$drd doch da sehen". r'operfitn r,!!gi;,i ? liri ;:fli iira,rs. orb:l.ara in t9tt. jln$e iu spelLJ i !r werlil esr.riidr.ulizai ! .rdzinr, Franz Krfta ij scrii: l!!i i,{d,: EtrJ,i: ! i t4. s.tt tdrtrt ;o k,resk trosehit i! i st ii])evc .tt.pt i, trt\t: t..l ttlnkn; ru {tr ln i.:t,',r:e:e peeun Knu: ti.fi, in n.edsri i|av i&.jt:.| t:e4r.'tit, t)t*.tti t:N !h. .t. .i.trd altc(ta,i.ct ln ja,.!ltt.,t: t:.tirtr: rtr|(,

irut o i trevedeia evrerr,$i te .arc iiitJis.:tat Seti iaR

.r0

t3l

ru

.il

-

'-l-

E

|f.

&,r

|N.1u .ti spLn in Jiind lua! in sens1$8, \ineuul in !:are €i lrci\ie lmt t.rlur.ttil -< unu: bua ttdcaliaateate..tpr.priere -- ztotuio0sA r'r iil sau t:6re rdmitteun ba' tttl,tttr) .:i dptuat .:u I nint griihttt: ti in, ne.lcthintitt, nidl Peterld tu lirnhai sttdir, chiat da.d nu putemsd Sntir nici c.i nni r1m* de aceast4lilrrbi De c€, se intteabi Kafka, siit eueii irezis.iiil "r' a fos{ liicicirrd ?tit de Fu!i! '/ariar;l .i astizi. Poarecirnr li-a pierdut " diversitaba?" 'Deizdinta gelrtlanei sa se explice ea .rr! prrn puremioa prEzerF a erreiior lu iileraturi? Aceaiti asirnilde fixibdnda la lit:rLi3gelma nn sta manxde p€nfi:J "rapofiwile tinetibr eNrci|u prcpri\i iutini t'1' cu kihila litualie i'lterioarrt a dcestor !e:!e.dtii, tur Kta&\ a rct:utlt)scut bale tn scrisoarea cAlre [4ax B.ad, Kafka se lanseazatu contiJrqarelnlr o impresionanii desorierea sihralici carepoale condu.e 1ziitd;lche! Selbstlu'Ill ''A.crt canele, petern, care-i fudrclte din Putt t .le vderc spiritnl pe Alu\i, nu arc legntuft & tufi| ,evibrai, ci cu itftiaisttul tufi| ; Ivt!11)rnate' .elo. c..re incepus.rd sd s,:ri( in gewnhd nazuiausd pdraLsed\cnirdaisnl!'l evintl tn ,eherul aprcbttrea ra|n a tullar hei dlcs acesl r|dg' eN levol arcastd!iori,\d, dar Labeledc dinap.i li le lipeauin d' lltot ); ei nutt-eau daism .l tadlui, t.tr teie din Jald l
332

14 "Sionisrnulcuirural"al JuiRichaldEeer)lloftnann

f

i L"

F

r' r. L ua f F.

L 0 .tsitkil/:trefd!d ilazii Pe cir de sfitiaie $i de p adoxal, ne apdruseidentitatca erreias.a a lui Ka.i (ra!s, pe it de suveran echiijbra.a se lnfalireaza cea a tui Richa.d Beer-Hofinann(l8itn'19,15).Ca roti evreii:rs;Filali din sene'alia sa, el :nifirftA la nniverjrar€, in rmia#- in viA@ colidiana. anaisemilisnrul d+minart. Dar. sl)rc deosebnede Herzi sa|i de Kraus. acesreexperienlenu I dderninn snpllna 1! tuldoiaii ridlcinlle sa:eeweielri. Sinrernchiar surprhsi s, constattun.n descriereaanri.enriti$iului viener nu oc pa vreun spaliu ,J.o, de luel ln seamein fragmenieteaotobiog?fice i,tirutate pa,rtd, scrise inlre l94l {i 1945la New York !i dedicar,e nemoriei solieisalepaulaLissy, .ire murise,a Zi:rich ?n oclombrie1939.FitndliaBeer-Hofmama facurin l!36 o c{hrorie ln Palenina. la invitalia unor organizalii siodsre_ Puria numele t5talui sir! Beer, 9i pe cei al varului snu, Hofmann. lir.i o$i sni-venili clndva din Kdtn !i din Trier, dupi rradilia iamiliak -, r.ieu le lnceptrtul s€c-olulrdal XVlI,lra I' Moravia de Sud. unde se slabiliserdde Ia sffr$itu! secolului at XVIIllea ca fabricanli de Fsaruri_Tatal iui Richaid Beer Holmanri venise sa studieze &eptut la Universiratea din Viena- De multa vreme. o alaeramura a fa$iliei Beer udia la Viena: tliero c)nlus Beer, docto. al Universitagi din Padova.devenie in 1848profesorde . rdicint leFaldti oe psihialrier. Mama tui Richard Beer-lio{mannmoare la na$tereasa.in 1866.Tat snu, liirrrul avc'catHermann B€er,ll ln.redinleazi familiei lui Atois Hofinaq la Briinn (Bmo), unde $ va pelrece copilAria ti rinereiea.in 1880, cind Atois 333

tr,pi;nel i irci:e.r d. ar,;. :.lriii: -Ltohnarr i;i rindc !zin3 df 11 lhinn:'; .u r!;lii llri i$obii.r ln (1rri3.!; aini;.r.rclir 'ii, 1ir?na.unin n: ii ilila;$ii a. rrrlle btllrrt irohilixr. li |etfjlil. t n];ii.i t!.e. llcfrranr ir.cirtn?s4:ura1a !i adofi. slilDj de !ii1, .l brr{heriei lienczi, dr: .,iLrtaie }-i rilr.irl sd;, in Hat rid'Ie.gd:irc:isrnar-t1 h"€r l$i descfiideri l E69 llr .ixiriDeide ^\i.at iSi exer.ila prlfesi!,nea pini ir tgS(;'. intreaSr f,milie ! !i*;ias fi'teia "a .rnnfesiurii err.ie!r;'. dir enroriil.lri Ri.hdd Beer ll.finarN nu i;e3za .lari a ortmil o !d oalie reliq;.,td:, tnxi mollnl:i1l de(n se {ihrtnrja l; lamlliile Lurghezie;el feie.rli llsinrilal.. in 1880,Rich;r.d Beff nofnann e.re lnscri:i i; iic.t\ Akademj.;i!.! t;Jri,a!;ra. !n prcsrigios llatrii;rcnt di;r p.j:nr' arcndjffiehf (Arth$r q.hnl|?le' fus.ie edu.at aici din l8?1 ijini! ir 1879. ii 1ol aic; ll von1intilni li l. llnatur .e:, ku t , v on Hnf m a x a rl :d l ' r' : ' !\4 ,' rr: i n t8 L ' l ' .d. rJ " r' .1.' ]r .renrotiiia mult de 45'l. din ei."ii lir,.dlui provin d lanii;; :!|ei.$i' sale. Scinitzlet a dcscrir alntosJtjr! rcesiu; ji.reu, ir speli^l lerriioiul i iniiitererla care lrsolen'j or.le ol'iig3tori; dr r.lieie ev.eiasci'. ir, 1i81. Rifkrd Be€f-Hofnunn init,i la universilate,!i .jilihe docrarin dr--plin 1890 Taral sal] dorea sa-l il .h .rsocid, dlr llul reFodufe confii{hi dintr.j Sen.Talii,ero.al de.Jade n..u,rnr!te ori aic; !i analizd ij. Stelarl Z*eig: .i rlir:i s,:deagao trese.i. "lBigh|!." !i se deil;.i .,a.je.ri li1erar,l il1eni6 connm, bioFai'lcr lui tueud, lle.zj. Rarl Hr:t$ sau Katta. ,)i; n$adslacli! 'finot" lata ctj euategir de isi$rilar: nai' .irlNnilii :au, trrirl ien \ntei |)".t vag, ti nlCeclri. lnri:i:: ai;1l sp ne3f,:t '1.:'r:rli-'do.unrentc biografi.e dezvrljuie jrFlrr .i, 1i: .:rzri l'ri Ri.,!:rtl Leot f'lafn\arn, se produ.e snlnli^ ir-.ersai larii li ar..,ge areriir 1,utui asupr.r p:.d.rj.lor.:Kcelulri .ic..edi:i;iar.. ir l8tf. r;n,; RFh.fd, in aoul do,1!, ntuhri.rif, rsle .lenru o ue1!E.,oi:enuar ir qzu. din ltriiffr. talil slr hJci'.i1 it ..!rie- sfiluirrdlr i ri, ru lup1c.tr rbor.air I' si se irrlr1rjt\ia$i. Fl rdurglt Da.:n tenrru tine (t)ari.)" /!( atit d. ,ntili !a!%t!, ,, la J.l .tr!:k la.)inl..u inine. 0 l.irtri citre ,t rrc.{.i, ljp.iili & ap,lrurc, wliimi; infil rit!(, g it! tilus parc a .\. :;al€.:1a.:a sufertii.lc n,atae, :i . nrc w rc naka:.i in m.c.tqi .le(t an.rci ciui e votla i* t tliTaliile na:r1 , dr. i.;i !i.t-\r.t:.a: drati:ur'll?fict [.k ite . houa.|ni $ni rli"nr .rid prore!$i fJsn;ir ' onro itt}al ' se de?t:inF. jbrtotriva cvrediui llilsne: ia F.inzr. Alois H..ftrari ij srrre tri Rl.ilard Beri llatat: tt: Ptr.Nrc/ui niri: ienat,l, t'r.:..rtc! in t|::d.nrn tu cr r:nora: n! r ir :! rt l j t !. iuat t. C( .nior itut i, lar un a\wle ].tr t;:]fi (t,.,.Drcrrr 3:J4

t:r; !1ii,, rir; ur Li Lit i.:ta..'btral.te '4ttde lie ;t.i' li).aLsch.r \nkrblai!1, i! ]li.tt::t)it. :d.nirj !,i \t.tt,r'h],i iv!!.et1.rLd. Zpituq itir dic isrcr ': p.]ral .:n ii v p.e ,:ii s'n .i.reiit /:tl oteiktr )/;r.tcjr inlMrt:niti "r\iIa t:t ''';c

4

l.ari: r;' ii.,ldr.atrr $ii::rllligiia x lul Ali!.., ilof.nm! l-: cnrtatpe lintflri i-ich:trn B.)i:r lioimar r. Irc l unni lr.t.!..trl !r;hnal. indurat de at4;a .linr'. ;,onremrr.anjjs;t. bris. decepllonafiic I'reamarcnincredereasint iilrer:'ii. lr.!,oiisr,ri,tienil, d. h rn!:;lof dir E(Jreralia :

l'titij,tlT 6teret V!,.re

alrrie'4 i;reraiil I tri iiicirarl Beer HolnrnD su sub semrul unei slins€ :-rtflnire dateaz, d;n toanna FiierF-ni; .r ijugo vol! liofirlarns$rnl. Prina lor a-1u|ri l89l) Uhina scris$re a iui Holmann$hal cire Beer Hofmalm .sle drrad Rodrltn. l5 iutie l9l!): chiar ziut uloriir sale.ih t919, Hofmali]1s.halii i,,.e rur llecr'Hollnann o fierbirre declsalie de F*rtenie: Cind tui uit in $tm/, uiti ttc; pena,tu rk ci(rr bi eJa.?i rd'iitt penbr nine .te est6s: tuna uncit bdtuai jnli tt &, buf; ti de phL .le t:aft.ter, .Lre a dispa c.limre thi {Ebethar.t ,dn Bodenhausenl,ri Dut't @Mstd. 7h mult la Dnhnedtt)usf.i llihatd. Tou;, Ritln4, islui ik Du,inea,ndsttd in; estc si patic: p rtrtu, ,t.(:&, .\ipui pe Late |u-i ndi $d l:.ic, ri ittr-un lel t:u totul lt na; randel - , ntirtilt dutinear.insn A, ae ri lerios giutiele , diferit Si "1 | ti itlut.un! -- , clct ti Lnrrazicerile. 1...1''. ln enoea incurtuuai!€ licean 1^ A.kadeftisches lo. i,ontncre, llofrnanll..lllal eta tt., trimelo' alr n !!iun, iar Eeer Hrflnann tornai isi l ase hicalaurearri Beel-Hofrnarln juca pe hngri p.i€tenul slu rolul mer orului. lri.hafd Bee' Holmann apxrii €a .lirei Tine'ei V;ede", c.t.e s$ltiva ;r.ii1oc.a1ir.piriluhri ti dandysmul- Le va lisa txlllror amint.e.a unei nlfircsionade sieuranle de sine ii a unui so' de strilumii'tare olimpiand. tiudoli Eorchrrdl ij va d.dicr un [}oem tndd iI compntt cu un rege ltiumfno.. i'lt.h lon K:rhler r;t eyoct in a! nlirile saie atilrdinea sa de llteriottate, ca.ei3 nimic nu-i rezisla, via{a lesn;c'olstpe care i-o pelmiie3lf ;:vercL linrlra de p.io1'. Duta' nlaftria iui Feljx Salten: 'E/a ?hb.n'-It cu o tkhti]?, nrblele loo'te , du1iti1,L eie:
.',r::

Ar

r.r t* T.

1\\jjl,]al ou acixsl;t au, Ce ,ra.r.isiJri.ta!.JrarcEeer :Jofuann t,kox !ne!,i i'rea furdetrnat- r!';.n jj ni3relii..r r.elc, n!,n aln!:,!aii, .Unl ,i.rv:ll.ii,i li9c . ; : i. . . r . ! : , t .t.,:..' n ' t. e t!; fl t:: i i t:ti | l e.he .t(i i t urd(t. ti t.i ti tt: tl utlut'1ti .u ttltrt: .:t r4t. t tttut!' ,:;Ltt:t:u act. .: b!iLl\& rc.,!t ck .att)i:.. e*n.r _mufl,tj :: ... sir t:, :: Etitott? ) Darc!. @ a( !.tt. llotut rhili. ji \ j rtn. i it 'i , |! r t . , ir , n y .l l l j :,i t:.ti e j . . r.t .tt l tnx nt:n! tl r-j ..:trt.,t.: rxtJurottl...tur. lit t.]itaii al:,d:.i. ir..t).i tt .. it;Atnt., itrr-,e ii:)ei:,.:, k:$er ,l Arlvilt\ !t!.,!ti ' ln iurrjr lr.:.. ,i irnl:'ta!. :,: L niir Jloln&nsrl.rl ii r,u!tplr., lr: tr.:fr-jlof$,mn l.nlf! ...; intrnrr,,!!1.,r tri .ianrj$h. el /h t.e.r!. Et &is11.,r;. llxri,!."-D Au6!;ily' rn tol tinpirl ii.fii laie rii.e?e. IlL,i],]rd Seer,Holir-rln !r $; !:i piiii.t. 3.l]!l slil arisl."cr:1ic. L 1.,$,)rr a,:uiui i905. ro !i ir.!.at, co tarrili, 1n :rut.rbr /i;l .{ld,"iriii ilittru ct i:.: rrhjtecn "{oref fio{inanx {.tfllia il C,ilci:rr in spB,iir) iAxtrisrl 'itatar Sutcr'. din ts.ux:jiet). h cnrr;eNri ,l.rurjl 'Cona':. itin aroil.liroinrll r.zt,i.rrial Jin tJeitt;r!, Iiisen?le, $tftLle. nr. 59'. ;]er-ilotulan! cerus. sri $. d!€r.zc pe lairda ! lrei . irl rvid. Casa. Lll1rdi re !r,le rnxi re$.lrcabilc to. inle ije ,r-ti$l! d. la ?,r!.. putul secc,luiui.(rn:jlis{at, di'frdziAl! n! l1]it. a insl LIinlei,jjjfair diirnlsi i, .lir{:tu] aniior ttdC. LloRrile lilera.e aie ir: it.c.Ii.i.-ra.x al" ibsr lurin ;.t.ioxlna .:Lbr,crre iie fonreel|]crani ari.r1 mari reut,ic. dori nr. i:lr 1n sj| tiecadc daiiiid .l.l;:!ll9l l(dm.:iir\ :,, i;tJ KinA,.ir.!d r)r):r1l?(ir i,:.:..1 's.lllafinxi fnl n4jrjajn" dir .8!r. rle\jicxl litjci s^te ris.urs nr ijt,.ntt j lX!1, pof.is,rr;r "Der 'io. :ieo1:\" ij900l. care rnr{ l" ijr i$n.i. iiii.alafti fa opera sa .ex lnri relrezei!.:tliv:i .r rriirr:l rn stii eJiz^h.tan iffp;raii .L r. ires, ,le Plriiipp Mn5sjrrer ri Nalolr3et Jiieid: I)$ t;t.tt \,!i a:iu|i;. " (190.1t.clleva as.i;ii cu'x ir ir-Ge.jr:*,.de aui !r'ofi.rerrEi,ri d.!s Mo!rr! .:i , l, , Un M 1. . i l u rr r.. r,. In." I , tr ...r.- f.v i .. l,rdv;l ti cnevn prner: ir !..n^ E\.tii.e,t.t .tin .,;i t.i:t0 $i I q30. 'n jui R;.tirl i-? drepr rrirari\italea 6ei: Iii,tmalln pne : ii 'orbirl{l, cunos.ul ,1leva eclifs.. n.,l:r rLiraat. }x'r|r|r uie.ren;i .j riln;rniorii s:j. ?r (ortvorhiili, 53le .,u 1!e$re1 \:ordriedr. .l n(r.e!r.{e ,ix .rincerilatc r.i vo.alia :a hera.A tlu iusese d.;.rJala piea inselr al.i dar, aitauga i:1. ..i, .'.e lal lu: i[ol annslllal, ,\tinttz]e. Bal'tl r4i e4u k)n,inS.i t.t .-t!i s$ie :i ti: rot ti Ln sct::;.,-iun. kli i,Lt;:tta* dc o itl.retier. netm .ttd, jtu hunn; inaiate d. a ii rutiliuti, d.r, rt\ar itaLfte \te rt f rrj,lr .,1 t" ./,.,,, ln l11ai

33ri

h multe rindui, gisim ir scrisor;le iui Hugo von Holiuarulsthal adevarare exona!. lrqa Rda'd. t.d.lttittta \! l\lrtt rc nac..'tdtplpa, n toa ti scricel lnca din 1894;$i Saseani mai ri!"i]J: "Sintfotjne inpijordt ta etndu! d a datdt@i htuhali renunfatsd lu.rai 1...j" 4.Ca sj celalatrprielenat tui Hofrnannsthal, Leopoldvon Andri,n, a caruiopernpoericri,r rarnasdeosebit de sub(jre.RichardBeer+lofmannpn e a fi losl jo'rir de aceeqi naladie ca Lordul Chandos, careserecunosrea incapabilde a tuapanatnmtnr Cele doua nxvele dir 1893 exprin, chinresenta"decadente;,.{i a lienez, ca S; dandysmutui ai tui Schnirzlerin Canelias",Freddv,tro ^,ar,/ celibaiarde treizeci!i opt de ani, parisegeun bal ia primele.easuri ate resarituluj, merge spre acasn,se Sindetr,esi nfn.u anianrasa pentru a se crsaion cu Thea, o fnara de SapEsprezece anj de caretocmai seindragostise! dar glndul la o casatorieburghezail speri€; t.enunp la proiecrul sau qi se muttumesk sa $miri, ca de obicei, un bucbetCecnlnelii iu; Franzy"ainaDta sa, o xrl?r Mtid"l din suburbiile arft de des des.rise de Schtrirzler.Freddy este un dandy obse.datde teamabatlineliii line I]e nnsu{a de ta cnpul patutrt c'aJrealgiena drugostei de Mantegazza,nnde se voi+sge deqlre maladi; veneice$ neputinlasexualA ln Ein Kind", Paul cauti o ocrizie pentru a se deLarasade anranras4 subretaJulie- Cind acea!.iali munF n)oafea cclpiluiui lor. care tusesedar tn grija unei doici la 1arA,i se paie ca a sositmomenllll tuplurii. Dar nu se poare lnpiedica sa nu se gindeascala copilul nort pe care nu l-a omoscut niciodata. Pentru a risipi gindul carel chinuie. se duce in satul unde muiise copilul $i se lini$e$e msdirind la cursul inei crabjt ai destinutui.paut locuiesteintr-unaparlament din crnierutdc pe RinSsr'dfi",decorarin ..srilut Malia{", cdrac@risticpentu Ctiihderreu. ii ptace sd pdveascabulevardcte din balcon, $i Beer Hofrnann oferA in acea$i nuvela cfteva deslrieri care. spunealJtl criric djn epocl. se numnrdprinte rcba ce !-a lcris nai bLtl ?n Vierd despreytera ''. cindurile consotaroarecare I liniltesc pe paut dupn moarteacopilului sinr inspiralede o viziunenronislr a lumii, apropiarAde labehrphiiotophie, penld]ucareexisrenla9i moaneafac pane din narele cich al Vietii. Nuvela "Ein Kind" conlinein germeneroareremele.'perei ut1e.ioarca lui Richard Beef Hofmann: crilica formei de viag decadenre,,zguduiri brusc de intruziuneamorlii, ca in Der Tod Georgs;"wcea slng€lui" care serreze$te dupn moaneacopilului $i crre I ra condDcepe Beer-HofnranncAtreafrrnarca idendlalii evreie$i; ln fine, Fezenla unei merafizict esr€tice d€ inspiraie 3-17

E

F:

F

F h F F

t

B g.

h f

b

F F

F F ,f

F i'

& 1:l

T

tu 1|

*:

$r lltr

i

li{ iill 1i

posinietzscheanicare con{erdiextelor lui Be€FHofrnanDun soi de profun zime, dar {i acea densilate pulin prea apisAtoareonre, ftnb;nard cu m stil extreorde pretucral va lace din Dfl ldd ocdlEr un lerr dficjl de L'1i1.in legnturi cu E,n ,f,a4 Hofmannsthalli atldge3atentialui Beer'Hofinam ca, "in uhimele do 'd capitole, refle.lia, nNditalia flosofcd hec pe primul plan [...] {i aceste capitale pat int-ddevtu adnuqate"". Lor Andreas-Salom6ii scda ln acelasispjril lui Beer-l{oturann,compafnd nuvelele sale cu cele ale lui Schnitzler, ti conchidea:"S,lteti nai ddni arti$ ti rtLoso[,in tinp ce el estethai muhsoiitor" .

"Donni Miriam? - Mitjarn' copila mea' curge Nu slntem decit ni$e malud si nr strfundurile noastre va salint ce <pre fiintele Jge fiinlelordin Eecul- sesc SiLnsele de mindrie' si snlele ralilor noqri' plin de nelini-ire l" noi. toti srnrprezeng Cine se simte solitar'l Tu e$i \ ralalo' - vial' lot ene a ta Miriam, \iak mea-coPilamea'- dormi: '' de etma genealogiea lemd smgelui.cdreI leaBi Pe ndivid'rl elemer

care'**o: "LTll';,,T1;'*il5"'lll,r: ;.". mindria p"p;;i;-' o,riaa.jn-ii

3 - Beer-Hofnmhn€i Heftl in acesleprime rexte ale lui Richard Beer'Hoimann.nu Casiminc{ nici o LumAa vreunei refie4ii asltpft ideniir4ii evreic$i. Dar printre inlelecrualii "Tinerei Viene", el este cel care se i:rlereserz, cel mai mull de miqcarea sionisladin jurul lui TheodorHerzl. La apariliain 1896a tuc'^ii ludenstaat. li scrie autorului: "Md mult incd decit tat ce eru in cafted dunnedvoastfi, .c ," allo n.,paLeLeet.lr linc utd ur on ft'c nu)i nH aftds 'mpaud poat n iuddismul cu resennarc,ta pe Ltportird sau ct1p. o nemroci.e,ci care se aratd indru dz a fi mo$enitorul leqitin al unei culturi ancestraLe"'". Acest mesaj de suslinererradeazl tu realitate divergenteledinte Herzl !i Be€r-Ho1mann-Acesta din unnA evita sd vorbeascadespreproiectul politic sioni$: malturiile de care dispunexdpen t sa afimam ca era linpotriva sionisrnuluipolitic ' $i ca, pentru el, afimarea idenritali evreietti treceaprin con)riinla.rtrrara $i ilu.trdea nnei.ulturi e',ep{;. Or, tocmai aici era shbiciunealui Hezl, care nu s€ lisa .rlduzil de instinctul infailibil al conlinun4ii unei tradifi evreietli, ci rnai cufnd de voinF de a-Si depnti propria crizl a identilAlii prin-miiloacele politicii la ordineazilei ln 1900i nalioralisml Si Realptlitik. In rlspunsul siu cate Beer-Hofmann,Herzl tndeazA de ahminteri o anumealrxietaret SdJie oare ade\)dn1tcd sihteli pdilizanul i..leilar exptithateln brotutu wa? ASf ntndru ppr\d4p ,a dunncavrasI,,t')r.Relaliile dacd at f pufit et cmuziasn?T rtuntu disDntel,rrre .ei doi birbali, care,ln ciud, sp€rai4elorlui Herzl, nu s au legat prin prielenie. In 1897,Richzrd BeerHofmanncompune"Schlafliedfiir Mirjam", o rneditalie asupravielii ti a no4ii, pe un ton lnai cuiind nelancolic, dedicat copilului nou-nescut.tlltima sfofa conferatutl-adevar nota specifica idemi' te}ii evreie{ti aeite de Be€r Hofmnn: 338

'no-o

.o|nunilaleistorirl

ll_o-","* *.*

Luvd esteica lui

**,:T;l#,::i.T1.L'fl:,ruffi.", errodGpor8,,-Moa'Ea

:nT:fJ'ilffTffi[..:"tTi: h*it;l';,* {'T:i"x cicl;lui dranalic "RegeleDavid ''

II I Afirnnrya iuda altiin Moaaealut GcurL

r:*{j l['ff l;T'il :.fi?HiJl i:ft i:':#ll:i,ff .".it,il:l poveslirij' ea ar do ar lapirorur in p..,.n'u' H#:i;.;[;];iliil

llmrli [:i"*:x"j";;.;i',,:*n*:l:;m"*r^ruffi ^,,u,*

llji*:i:*;'Tis"'j;,Ji1{ x;*i,*:i5:'; x'i,,';;H-1"" "i,lL'",:::l H :,:$i,TTts #**Ti";;ff:Hi.:.tr l ci aeiraliirevisurui$iexisent'le ;; ca4iioovedesc ;'til;i;;;;fi '"-#ir;"'ffi'{SiiiF!i:i*nl,i:f#H,i:l::ffi ffI*: *,:.,T'#"JiT_*:''l"lr*tt}*ff i:Ti:T"#":eff i,itil .isa'lo;'l i,i-1".T-"

*

'r.r"*a

oarein realibrerDe la Primascenda poveslitii'

*:lri"li'il?,lL'Jl;;;;;;i.'--inau i*l i:::',mn, ". ql ueihinaaejata caP.riiulpatul i ei de asonre cu ea

339

*

F tea liec.rre dintre actete sqleinsemtu o misiune,dwerca o dennitate' tI ma 'poate. regasea Kind Ein nulel€i fur,uc ". Ca Sr personajul ,oareii urreleeid ca moaned.opiluluisause Inscriain susul necesaral .en|Jrirare" vielii. Paul reu5elresa ajunsala o reconcilierea eului inpe cu nisrerul cuhului molii. care apare(a o reinliere a * l*iii. C,rtr 'i.rii "lat*a exisrenleiIndirrduale. de un al Paui accede.ds.ulrindvoceastngelui.la un soi de cunoaslere pagini rtrai vis Cfteva realilate Eeileadp, ca.rereTohacontradiqiiledintre Si lntuilia viziunilo' Paul deDane.Brer-Hofmannd, .onturuti mai Precise {ui e\,re'efdin mareluiciciu al lumii se tra$lorma intr-o intuilie a genealogiei de convoaielor pralut tuturor care este iiiius: "Strdn",{i care rAtdceau cu toate umilinqle de eoplesli tuzbatin Dtt tL hathd.,ur?tmintc,drcntwk a,;1,a" uare iu^ea.,e,pinIi chia' v de cet Mi umiLi-dar neteneStndu-s? pe ei tryi{i 1...J. $i in spatelc lor' un popor coi'e nu ce'S"o nintuirea' ci ',"*i*'i,iitrgrea lipfi binecuvintarea zeului sdu; naversind arile' hv,neind d4 turite.ti mercula Jel d? plin d? seuim?ntul'z?uluisdu hepl fe l?.urq"ain vin?l l.$i2te'adirsingetelor' , a de sinsele semnificariacea mai e\idenla a po\estf.'iD?r 7od Ged 8r sr leagi de mDul de ler;e ale lui Hofmrnnslfialsi ale lui Schnitzlercate-indicnd slilul :bJ.a."t.it pertecliunir'c'iticau in acelasirimp torma de vial' p"."rrr " a*. la cinism$r al crei esletismderurneaz'2ru de la .^"i"".r* "i.*i I de la Det Tnd dasTzian la MArch?ndar 672' rocaria si reecneratoare Naci. de la inatol la ReiS?n.tsle ri remaPecareceorg Luklcs o va aFza in centul eseului sru desPreRichard Beer Hoimann, "Der Augenblict-und die Formen, clrncdneasa din lct l Di? Seeleund di' Fotm'ni LU,kcs laclAelersonalcuno$inlacu BeerHofrDannti el prezinu Det Tod G'orgs int -un spirir desrulde apropiarde cel al lui HennannB[ocb-rn€seuldespre HotuannsthatuAd vln;kir. in acelatitimPca pr o chinlesrnlili ca pe un vienez" Esrein|fresanlde nolar orocesal esrerismului si impresionismului lui B€er din povesrirea finald a personajului ca, la Ld'rc' t-u.tii*.u dovede$e Holmannnu lace obiecruinici unui comentarius?ecial:cera ce proba6il sentimentuldeien, Pe ci; I Provocaprintre contemporaniaceas6 modaliiatepulin htflirita de a trata Problemaidentititii evreie{ti' "ConveKiu[et' carelncheie Der Tod Geargs raprodltcemitcarea FefiS!rati de Mawice BArrbslii irilosia si rohanesca Cuhe du moi, cale lxecea1n chiDnatural de la aprofundareaeului itrdividual la descoPerircaeului colecF' "l;diviAn eee cdkuzit ds acaeali'lesc ca ti rasa s4'[...] O tnteasd ra't se

Acum, in parcul Schijnbrunn,et iqi anide*e visul, iar arDinrireapune in m\czre ruecanismulimprevizibijti nrisreriosrt .memoriei involunlale. (dupa exFesia lui MaJcel Prc'Jst). "Amintirea unui yi! pe carc,t arurese cu hni mube luni in uenl, in tinpul acelei nopli de aueustctnd Geory murile, ILsctp c?zttdde trulwca ,n.u ftte dou, /enct. n, a.esea dkparuo dir ex$tenla lui ca {i cun misiuneaLotse se inptinise,,e. La capatulunei impre vizibile ;i veniginoase intenluiri de aminriri brusc snulse uitarii, De firul unorarocralii lrbe'e.\ a reveniUl. on$iintarredztd tui pautnsisi idenr,ratea "Amindrca unui vis" a fAcut posibill disociereace-i producearuferintaceacares€pda lumeavisutui.a incon)rientujui $i a reatiidtii:-Em ",,,;ar intro_Iun strdind€i de nei tetes,ceain caretfiia in starede wghe; tu.ru_ nte de care M en coh{tient aclionau in et, iar ceea ce pier.tea se in fdcea ecunoscut.In timp ce lumea in carc yisa se k,iscusedin et: timitete ccruritor sale,de el contwate.Acoto,em omniscient ,otul seru_ ti ale contihentelor pn4atael 1-Pa te nneahdasup'!legaturitor careunes,\isutsi reaiilalea. Nu ar lr oarem.i bme s, nu se mai rrezersc,de toJ, ca Georp.s6 moarA pemruc! \ isul cddureze)i ci mrinCarealul? In viaf,, Viala pare pierduta. inafara visului, narcisismul lui pqpt pare despuialde 1oa1,profunzimea sa cosmogonicapentft a cadealntr-un banal egocentrismr 'Paul s-a dpropiat de nargiketl bazinutui; Ije ogtinda apei nemi$ate, 4i rdzu chipul deta;ituluae cu cla tate, dat nai intunec,Tt$i mai ftLt dcdl in ,"[email protected], (arcJ pt weat...1.ir Itccc t*"u. nu u a",,, "a"io,i pe sne, g infiece lucru nu se gdsisedecit pe sinet.J. Or|otios, v dapbtare de ceilalti [,..]Jdrd ril se Et deasc,ncn t,ia!a- aces! stdpin impe os -ar put?a sd Ii{ea\ca dtn ,ru. sa-t tniJare y ant
341

340 \

e tl

h K

[F', rh

ry !ft ii'

li'

l.twlinegte in nine", declara Baras tn Un horne librc (1889). Narcisisrnul lui Paul cunoa{te ln Jtovestir€alui Richard Beer-Hofihanno schimbarede r€81struanalogd. Ca li ln literalura "Tinerei Viene", gisrm in opercle franceze ale deceniului care iicepe insprc anii 1890 o mi$care dc rea4ie inpotriva decadcntei,care capit4 chipul unui rcfuz al individualismului!. ln 1895, CtrstavcLe Bon aratt ftt la psyclnloqie desfudes ca, p€ntru ca o civilizatie sl ia na{tere, este necesari coezioneaunui ideal, de limbe {i de 'rasi is{orict'; in timp ce ba6aria primidvi rcducc societaieala o juitapunere de indivizi. Penlru Ir Bon, decadcniaconternporanis€caractqizeazrpir aceez cL 'resa pierde tot t@i ntulaceea ce-i dctemina cocziuned,unitatea,forla. Individul poate sd creascdca persondlitatefi in elieenld, dar ln acelati tinp individualisnul colectiy aI rasei es? tnlocuit print-o denol@re excesifi .t esoitnuJui individual, insolitd de sldbirca ca.acterului ti dc mic$orurea aptitudinilor pentru aqiwe "8. Vocile reclarnlnd "sadificiul eului" se inmultesc. Filosoful cabriel S6ailles scr;e fuce din l89li 'Ca pedeapsdpe tru cl ai nlzwt sd te ridiei dz&rupraviclii, :n Jii u.nt@re senior, decazila sbdcia aniftltlului, lq mizeri!1 unui eu indi|idual, care nu se hralnerted.ctt cu iluzia cd existd'n.A\M Waltcr al lui Gide inciu la ie$rca din sine, la a ",1ute lnchidz daat tn propria riatn: in prcpriul trup: ldli din propritrt sullet ldcatul nai nuhoru"l'. Acelaji elan estereclamat do Maurice Banas:culiul eului implic, datoria de a depasiacesteu, de a-l lega de peisaje,de rasl g de no4i. Acea.stAdepegre provoace cfteva alitudini caracteristic€ pentru lnccputul de s€col: antiintelectualismul, cultul energiei,lndeoscbial 'encrgiei naionalc", !i conver siuneareligioariIlurninarca lui Paul din povestirca lui B€er-Hofinannline mai pugn de converciuneareligioasi (irdaisrnul cste invocat ca o traditic mai degrab, is{otici si culturalA),decft de d€scopedreaunei "cnergii nalionale" Fezente fu strifundurile individului modem. Aceasti energiefsce sa treace prin el curentul Vielii, lntr-o manied mri durabila Si mai p4in iluzorie declt orgia erotic, a culn ui s],riac al lui Astsne visati de PauliD capitolul al doilea. 2 - Cultul Eului Ei critica "spiritului eyrci.sc ' d.cad.n Hugo von HofmaonsrhalfAcuse,lnct din 1891, lectura publici a lucr&ii Culte du noi a l\i,M^rnice Barras.Punctul de plcc € -unde'l r€cunoa{lcm pe cel al lui Paul din Bccr-Hofurann-, esteconstatare^cA "ne sqocdn eul.

342

Putem fl cu tt'tul lericii cu o asetkekea viald, dar sintem in realitate ingrczibr de neferic4i. Stnten o u hfi, tnsullelitd de M linge sndin' utl sclav strdi suh ochiul ltapinilor , ni€tebarbari" . Suflelul aspfa Ia saiYarea ttdi individualitatea ptnd Ia capdt {i 471 lua eul in carc consti ln ^-li cu B6renice, rtdptnirc'"'.ln$trllnea Pe ru Fhilippe cel din tiil,ogia romarcsci a lui Banis, cap a la Hofmannsihal semnificalia unei prirne apropieri de ToralitateaVietii. "O soft a naiadflor {i a driadelor, sord a lui Lorclei {i a Mtlu:inei: astlel d fost conceputd Biftnice, reeina qfidikii, P.oieclia sulletului acestuilinut. Ea este incarnarca incongtientuluj,''a nelancoliei {i blindelii din ldzdlt . Hofmannsthal compar, armonia in care B6renic€ traieSrein mijlocul E adinii sale cu fericirea vegetarivaa Vitginiei ln pndrrea sa tropicali. Interpreteazi lnclinaiia Iui Philippe pentru B6r6nice cl pe o nostalgie a paradisului pietdut $i ca Pe o "religie goe.hean, a amloniei crr na!urt'. dat ti ca pe "un cult indo-crestin al suferintei"- Hofirannslhal conctu.de: Philippe arc presektinentul uhei fuziuni in cun<m€tercaTotalifi]ii-'. Primul vis al lui Paul,in mijlocul ciruia era inseral visul erotic al cultulti lui Astade din capitolul al doilea al povesfiii, povestestelogodnati cdsnoria sa cu o "femeie fragilt', moarta curlnd Aceast46nar6 carc aparePe ilndalul unei clmpii pres,ra& cu n{cise, i Moa ea lui Gerrs, va juca pe nnee Paul rol l lui B6r6nice. Ea face se inrevadn misterul vielii, unde moartea ii viata se intrepitund plnA la a se confunda,'Sii aminte$e de coPilaria sa: in limpuf agoniei tinerei femei, Paul cite$e O r't€ $i ll,a dc nopli 9i sE milluneazl de viala mai frumoasa pe care o duc personajele", s€ntimen( ca€ evocd fericirea lecturilor sale din coPilrrid'. Femeiamoare ln visul lui Patt Drecummurea Bdr6niceln romanul lui Btrres: Chipttl {i miinile ei, Polide precu.m agtelnurl pe careodihne{k,pdstrauun aer secrctpe carei-l .tbser' tasem dintotdeaure'. scrjaBadics, '[. .] Nrenice M disparca, nd Slndeatn' dar eu pdstrezpaflea cea r ai band din ea. Mi'nn lnsulit sensulri.tii rale, pmerea ei fald dc instinct,claniziatea dsuPrunatutii; cu sintprima etaptl a inonalitdlii ei'"". Ce€ace Hofmannsthalnun€a "cultul indo-crc$in al suferinlei" caPAtdla Beer-Hofmann aspectul unui cult iudeo-crettin. Aluziile antorului lrec neobservat€la o primA lecturi' crci nimic, lnaintea ultimelor pagini, ru n indica faptul ci Paul ar fi evrcu. Dsr unele arninunte din descriereaagoni€i tinerei fetnei duc cu glhdul la lntflnirea dintre Iuda $i Cftrisaos (se alrirlrim ii treacn uII detaliu biogafic: Paula Lissy, solia lui Richard F.€.t-Hofmairl

343

F

F

R era creAtinASi se convertise la iudaism cifiva ani dupa cisalorie)r1. '?e albastrul p.tl al cuyerturii le proiecta umbra lntuneutd a penazului r. /cr.r cr'. observaPduipauunzindin cameramuribun.tei Mai ri'riu. Irupul tinerei femei esle spalatcu olet ildoir cu apa,apoi Paui,carese simle vinovat de moartea ei, lngenunchiazallnga ea Si-i siniA mliniler esre sirutul lui Iuda'". $i rnai linpede ca Ia Barras, moarlea "femeij fragjle" apare la B€erHofmannca un sacrificiureligios:ea moare.nevinov^in, in locul lui Paul,a cArui greteala a fo$ sa rArnlni imperneabil la chenareaVielii. Paul. in acesl stadiu al povestirii, nu are din evreu decft hasilurile negarivepe ca.e i le imprumuta imaginarutunei KuLturkririktaoder,e: inteleclualilateaaflalidcaQi scepdca,opusa naivitilii credinlei {i a instinclulni: "Dinr,.n si'8,?. rri.r uneori, sauprin ingenioaseintrcbd aparcntjucAu.te,el atinged ceea ce ei i se pdf se de tlecli'1tit Ainereil. O lipsea de crcdinla int uk Duhnezeu hun \)eghindd.\upradestinului ei {i nu-i nni I'nsade(it o deraranrn osttltie dupd crcdinld: in locurile unde ea pdtise pe un teren situr [i cu spiritul liber dc orice prerentinent, o fdc :e sd asculte sut mle rihori dh adihcurile prdpastiei gi o lntdlase sd le lntebe gi sa-ii ,ad.npl.ptia etistehfi cu a.hii tndoielii. Ceea e hietul ei spirit topildros considerudrept posesiurlileteLe ai nobile.ti nai imuabile,ea-i ofe^e cu credulitat.;{i clnd el tinuseacele lucruri in plin,l lunind, intre degetelelai leci li tctutdtoarc, orice strdlucie se stinsese,ti ce ea crczu:e cafiind etem lunihos nu nui erau dec hucdtele de sticl,n ldrd sclipne'"r. Pulin mai depafle in poveslire, licerea apesatoaredin carnera tinerei muribundeesterupti de strigAlelecopiilor caresejoaci ?,rgrndinl rji yin s, Si tipeasca felele de tereastri, din curiozitate. Paul reaclioneazl mlnios la zgomot ti la aceasiaintruziune. Agita purnnul sprecopii, cu un gesl 31ftde violent, ?ncftse ranetle la mlnl spArgindun geamal ferestei. Chipurile lipire dE ferea$rn i s-au parur penlru o clipa desfiguftte Ei defurnate, precum trdsdturile copiilor nzndsc&Jitr.d ' . $i aici, Paul aparedrept negatorulvie 1ii, care a hansformat-ope tinara'i solie lntr o "femeie fira umbr5" (ln sensul pe cale Hofma,.lnslhalI'a dat ace$ei formule). Cum am subiiniatdeja,doaro a doualechra permiieproiedareaasupra visului lui Paula uneidimensiunieticoreligioase. Darminuliozilarea cu care Beer'Hofmannti-a compDstextul ne face sAcredemc4 aceas.aapropierenu este lntlrnplAtoare. Din aceastaperspeclivi, "convorsiunea"lui Paul de la stu$ilul povestirii nu esle doa. o ilurninare provocat de chemareaslngelui

344

evreiesc. Ea insearnna qi trecerea a ce€a ce Kierkegaard ar fi numit rndividualismul demoriac, lmpotdvindu"s€s€nsuluivi4ii, ti confonnlndu-se unei caricaturi a 'spnitului evreiesc"modem,unei forme de viati a$ezatesub dublul semn al li kben ii a unei iudaitrli autentice. Dis.uia lnsuflefira constanide criticii lui Beer'Hofrnann,inceplnd cu Anhui Schnitzler, asupra coerenleipovestirii'" !i a aparenieilipse de tranzilie lntre pafea principala a lexlxhi qi rvelatia finala a destinului €vreiesc, poate, din acea$a perspecdva,si pata supe.rflueO leorura a Der Tod Ced.8r doar ca o criticA a estdtismului $ a unui individualism lng n" ar fi deci prea unilatenli; "boala ucigitoart' care I indurerezzape Paul la lnceprtul polestirii, lmpolriva careiase zbatEln visele sale. $i de care se elibereazein iluminarea finala, lmbracn Si dimensiunea ascunsaa unei patologii a spiritului eweiesc arimilat ti seorlarizat, a cdrui salvare irece printr o intoarcere la ridicinite culturale ale iudaismului. Originalilate3 Iui Beer Hofmann const, in a ftrpleti, pine la a le confund?! doua lemer cea a dep1qirii egotismuhi morbid al estetismuluiSi a relntoar cerii ia viala adev&ata,qi ceaa conversiunii"spirituluievreies!"la "spiritul iudaismului"- Paratelapermite sa inplegem sensulpe carc Beer Hofnann lt d, afirm,rii identiiAlii evreie$ir ea lnseamna depA{irea individualiei Si reslaurareamarii Uniratri, o modalitate a exal1lrii diodsiace descrisa de Nierzschedtn Cebuft der Z.dgddl" Si.in aceslsens,un "fenomenesietic". Intr-un asemeneacoffext, visul cultului eroiic li dea S}ria capl'tt sensulunei tentalii anafogecelei descrisede Flaubert^lin li tentation de Saint Arroire, evoclnd extremlsmul Nicolaililor ('?efuru a ne debatu-tade cupiditdlile carnii, noi o cufund'nmin deliciile carc o epuizeazdt, dztitul prclanator aI omorului {i aI luxului al Carpocratienilor,rcgina Sab€i, pidata, precurn A$ane la Beer-Hofmann,lnlr-un slil luxos care duce cu glndul ]a labloudle lui Gusiav Moreau, sau Ennois-Helena,al ctuei lnsotitor deal&ir ''Am lenit rd distrut le|ea lui Moise, sd rdrbi prcs$ipliile ei, sd-i purifrc iwwidlile; sint cel care propovdduiegtezndd.rniciaoperelor'*. Acesi vie duce de asemeneacu glndul Ia visul lui Custav von Aschenbachdin lodi^ yenedrS(capitolul VI), ce desciie o orgie dionisiace, ln concepcrcaciruia Si Thomar Mann s a inspiral direct din swsele publica@ de Erwin Rohdc, pietnul lui Nietzsche, ln P,ryc,e". O nota a lui Beer Hoftnann ln documentalia penfu "finirul Darid" dovede$eca, h imaginaia sa, proltitulia sacr, din Hierapolis este asociata cu pasajeledin Biblie evocind curtezaneledin Cafla n (dc c\ctftptu Geaeza,

[E .

r& n:

F e

F i

iF h E

t F.

F !1. I i,i

fi t"

$;

r'

E

H f:i

345

F

!+ *

34 !i 38): '?i*,rr.r, in ]iasdn, lotul ,le < a! ,echii ditiinitdli asiatice a natwtr Astdrte ,.renelati pt pdtnintul CanaLn-uluisub nunzle astar, astoter (da unde derifi t,, arunednd Aphbret, in eteacd Aphrodita). Un loc de tutl celebtu eru Hienplis, tn Siria. Lucian, De dea SFiaca. Ed este nanm zeilor, ze4a pncleapei li a Jecunditdtii "'. Visul lui Paul capatadeci s€nsul unui 'cull al vilcjulxi de aui'. al unei inndeltAti falA de t_egealui Moise. in acest stadiu a! poveslirii, doua inspiralii inrrA tn conradiclie: cea care unneazscaieaprincitiului dionisiacdescrisde Bichofen, JacobBurckhardisi Nierzs.he, hini'1.in s.hirnb,in utLimete pagbi ate ti !e, a ruaaismutui povesiifi, cele doui inspiialii converg !i sflr$€scprin a se contunda, prin conversime, lui faul la radili, evreialca: afimurea vielii Si fidetjtatea faE de iudaism3 - Mo4ii, otnanentuiri riala Am sLfbli al cr, 1n D.r 1'.d t?orgs. conversiunealui paut corespunde aceleiasi nevoi de ! ieri din sine. a.ieleiaAirea4ii tmpotriva deondentei,i indivjdualisnulu;, ca qi in cazul lui Uarres,in I-e cuke du nni_ Mai Doatr fl reletatrr un ar IUn.r.on\ur' celorda; durori:l: unul La sila ietatalr, congientizarea idenrilatii coleciive din rare decurye individul lrece prin cultul mo4ilor- Dupa accasll!.omponenrdmacabri a sensibilitilii barresiene, care are nevoie de recrlegereacimirirelor qi a nonumentetorfunerarepentx a simli fioml energiei nalionale" jndivid l nu esredecir o veriga a lungului lar4-care-i une$epe cei 1ii cu cei rnorii. In prefata ta cxleger:a GesanmeheWe en ale txi Richard Beer-Hofmann, din 1963, Mani Buber subiinia omniprezentamo4ii Ia acesraulorlr: copilul mon din nuvela E x Krrd, viziunea pesimi$a a no4ii desprecare noul-nnscut n ilie lnca nilnic in Schlaflied fiir Mirjam,, $i domnia Thnnatus ldl]ui1n nuvela Def ?".d G"diSsr ceorg moare tn pu.ereav?rstei. Paul lnainiea conversiunii sale finat€ e$e un "morr-viu,' a csrui esEtici lrnpietregreviala'^, care viseazao fetr],.ie agonirnd Si o orgie erorici a crrei supremi lransgresiuneestgimplinita prin mornea viotenti a {emeii pe care a ltnbr4i$at-o, $i care g recapda conEdinla iudairatii s-aleasculrind vocea singelui vorbindu i desprr no4ii ale ciror cadal're au tnpftrzit catea Tema rno4ii osre ilustata ln "Der Tod Ceorgs" print1-o alegori€ a medicinei careaninteqrede ceaa lui cusrav Ktimr. ln rrenul carel ducesprc ota5ul undr v, fi :runotmLllarueorg rricriul, precizeazapo'esirea. 3

c4t6toregecu acela$iten), Pantl$i imagineaza?n visareasa cum ar fi putut ar)racarieralui Geotecd proleso'de oredicin,l" tr paneJe a li repreTentd u,i txiunf a-suprarno4ii $i a suferintei, Paul il v.d. pe Georg evoluind ln mijlocul bolnavilot $; a muribunzilor care I implolt disPerati,cufundatlnlr-o stoici rbeditatie asuFa fragil;ralii tuturot lucnriiir omenesti,incarniid tipul ln$$i al acelui "niiitism terapeutic"ln careWilliam M. Johnslona vizut una din caracteristicile esenlialeale "spintului vienez"" in rolul sau de medic' Aeory rcallzeaza aproape ad lineram Fogra.nul kasat de Nierzsche in fiagmentul din Gbtren.DAnnerunS, intituiat "Moralirpentru folosinta mediciloi: Fdld ,elel?.in 'chhb. zitni . t haui Jr7d dc dezgnslp?nt'u Frcientul lor'o' . Penldj.)frescadeslinatnsi celebrezemedicina qi sd iinPodo_ beasci plafoanele Universit4ii din Viena, Gustav Klimi computea ui dans macabrulnsufletit de moarte,domeniuln care ltiinP omeneascaParearedusi la foarte pulrn. in cazul lui Richard Beel-Hofmafll estetul chinuit de grndul mo4ii reuseqtese ajungAla seninelareadefnd la o viziune "monis1A"a rmiversului, care i permite sA lntezireascA ul]iiatea profundn dinr.e moarte 9i viaF ln marele ciclu al devenirii. Con$ientizar€a mo$enirii evreie$i complete^zA acea$aviziune linj jtoare, dndu i individuiui cedtudin?a sensuluiprezenlei sale tu lume $i a locului care-i €ste desenrnatlnlre vielle trecute qi vielile Der Tod Gearys aduce o ilustare perfecti teoriei ornarnentalismului Jugenhtit pe c,de xn abotdd-o ?ncapilolu, .onsacra.lui "Narcis". Textul lui Beer-Hofmarurpemite confirmareastinsei relalii care existAlntl€ a doua dire.clie a narcisisffului.orfi. ri cosmogonicsi bogaliaomamenulacitre caracterizeaziaceslfraSllenl de anlologie a stilului 1900-S a ar41atci Pa l, careincameazi la lnceputut povestirii chiar tipul lui Narcis de h sfirAirul de secol, $rferi de m soj de tulburare a perceplisi: "Ceet1ce subkctiviatea sa percepe, se pierde imedidt Ia nhreiul ProPriei ,utonomii, ceea ce sesizeazd sinlwile, inmgiAlia sa ,ranslormdint-M ondnent tatal s bordnndtpropri' ei subiectirildli"". Hn intermediulprivjrii sale,omrrnentDldevineucigitor. ln pasajul cel mai de,scifat, unde Paul o lnfl'leste pertro prima oara pe "femeia fragilr" pe carc o ia ln cas&ode $i care va muri tu scun imp' tiirAra femeie pare, pe fundalul ctunpieilnflorite, deja inanimat4: "Pdrea aproape dzscdmafi; din ed nu nni rdmtnea dectt propria'i inagine albd, carc se deta;a intr-un contur din diferite Jlori {i d.in tmpletiren lujerelor tapkeriei prefirate cu narcise.Dinsple narEinea pddurii unde,suh h4itul des tn care 34',t

&

i I

! soaretenu putea pdtrunde, persistape tunzele brune { putrezinde zdpada tncA tare a iernii, stlla u.n yinticel rcce, iar ea iri stinqea wnerii tremu/nd''r. Clteva Fesaturi caracte.isticep€ntru,.gendrrl'/ se regAsescin ac€aste descriere:f€mcia in rochie alba 9i cu uinbrele,pe tundalul narcisetoralbe g al zApezii, decorul floral a$mAnttor wui motiv de raper (Be€r-Hofmarur scrie: "nazisseniibersate Tapete"), joc\tl liniilor ondulftrd, tmplerire ;i stufoasc,ln carc contuurile personajuluiuman se cufund, in marea unitate, abs€4a de profilnzime Si de p€rspeaiivi redu,ind imaginea la doua dimensiuni, ca in peisajele lui Klimt", idila unui locar anoen,.r ameni4ar p.in prec?ritalea sa (ftagititatea siluerei feminine !i ameDintamar,t utui lnghelat caresuflAla poalelepAdurii). In textul lui Beer-HoIinaru\ omamedtul tmbracn o dubla semnficatie: c.stesimplomul solipsismului esretuluicare tnnsformA roate fiinlele !i toare lucrudle ir| ofiamente supusedecrctelorgustului siu suveran;dar esreSi un semn.El pune h evideng maiea coeren9 a tutuor lucrurilor, a omului g a natutii, a fupului uman Si a lucrurilor carcl lnconjoarr- Omamentul este legitura care rcline microcosmosul uman fu slnul macrocosrnosului. Intdnirca cu "feoreia fragilt' va aveapentru Paul acesldublu s€nsjmoartea lin€Iei pentru care Paul se simte responsabilin chip trrisreriossanclioneazi inaptitdinea sa de a se pune la rmison cu Viala; dar aceastdmoarte este, penEual parafr^zape EarrdsdescriindmoarreaB6r€nicei,!i "pdma etapaa unei fttouceri la viattr' -Visul cultului lui As:larle,care dezv uie celatalt pol al feminitalii din imaginanl anilor 1900, 'femeia fatata", va permite trav-eruarea unei a doua etaperJ, In cele doua vise, dean4ul omanerral anuntaca Viala se insufle[eqte{i circulA prin tablou, dilulnd contururile individualiei ti cutundhdu-l pe subiect lntr-un mediu inconjurebr mai tncaprtor Nu indmpldor personajul lui B€cr-Hofmani tdiette aceastilirgire a eului sauin vis. Caci visul, Freud ne-3amintit-o adesea,esteo produclienarcisiaci asculrindde un egocenEism absolur*. Totu$i, ln fi4imea lui Beer-Hofuann,vis€le surprind prin efertul lor de obicctiyitate (btr-atft tncft cititorului ti vine $eori greu se distin8a ceea ce tine de lumea diuftA de €€eac€ apa4ine lumii onirice). Pentru cA narcisismulln actiune tu rimpul soffrului lui Paul umea?"ntn mod esential 'cealalti dire.tie", analizata de Lou An&eas-Salom6, {i ant|rne cea a narcisismului pdmar, undc se rcgisesc marile Un eg anEopocosmiceSi moni$e ale virstei individuatisi. 348

,l Ndrcir;j,n {i iLuziede EtuP Visui srgiei erotice {tin tenplul Dea Sr/ra pune ln e'"idenlAli cealalta tatua a n;isismului lui Paul, cea care-l detetmina p.e subiect si caute fuziunea fu rnultime, confom mecanismuluianalizat d€ Freud fu eseul stu und lch'Anaryse". Mecanismul decwse, ln dn 1921, Mas;enpsychologie -Cha$eguet Smirgel, din difercnla fimdameffaln dinlre cuvintele Jninei idealut Eului. moslenitor al narcisismutuiprinar' ;i SuFaeul, mo$lenitor al conplexului tui Oedip. Cel dintii reprezintl o tentaliva dGtecuPrate a aiotD'rFrmciei oierdure.Al doilea se iveste. ii PerslectivafteudianA'din luzia" cel de-aldoileasa Celdinrritindesare'slaureze cornplexulde casrrare. prornovezercalitatea. Supraeul sepad Pe copil de nam'' idealul Bului irnpinge spre firziune". dr, fenomenelecolective tind s' ProvoacedisParilia rna;'iaul in m ltime poare slabi rcpresiunea tendinlelor sup.*uloiin;onstiente care se aflA la baza orictuei morale' pentru a ascultade o noua atrtori;te (cea a multirii), penniiind lndePlinireadorintelor ln mod obisnuit intr un studiu .lespre 'iluzia de grup", Didier Anzieu a stabilit o analogie lntre rnu\irne qi vis'", deosebitde lam#toare d4cao aplicamIa Povestircalui fuchard BeerHofinann, din momenl cc, aocmai ln vis, Paul, personajul narcis;ac, se conioPe*e cu multimea $ panicipA la orgia erotic' DupA Anzieu, ln grup, ca !j in vis, se lndePline;te o triph regtesime: guPul are tendinla de a regesa Ia narcisisrnulFimari Eut $i suPraeulnu mar exerciia nici ur1 conuoti Sinele se instauteazi asupraPsihsmului pdn intemediul Eului ideal care. sc.ie Anzieu, 1ncearcd sn rcalizezefuziunea 'u nahl/l atatputenicd { resklutarea innoiectird a prinului .'biect de iubile pierdtt!' Gn pul derine pentru nznbrii snisubstituttl acelui abiectpie ut"' intrezarim aici sensul Fofund al "matdafiatuluL' carc donne$e la Hierapolis ln visul personajului lui Be€I Hotnann. Iluzia de gIuP aPifn subiectul de angoasacastririi, alungi figula iattlui, iar SuPraeulProclatna venirea mamei alotputemice ii satisface dorinta de fuziune primaiaAbandonul Supraeului explica ulurinla cu care subiectul conroPit in gmp participa la atrocitali colective, oum ar fi uciderea indivizilor celcali ln picioa.e si violentati ln iimPul orgiei sacre.

F t ;. I

li

v

f

5 - Narcisisn li iudaitate in doi$ rinduri, moarteasfdrftnaseelanul vital cc p&us€ a fi fosi regasil ln vis. Orgia eroticA sfutise in macabruqi odad cu moartea"femeii fragile"

t

349

i I

vieul lui Paul ia sfir$L Pentu oa narcisismullui Paul sAse alime definitir ca lm "narcisism de viatr", Richard Beer-Hofmannisi lncheie povestireaprin convorsiuneapffsonajllui. 'Vialn de al rreiloatiP" la careacc€d€Paul va fi o viag dupi legile $i ptofetiile Bibliei. De asiAdatr' narcisisnul se hrge$e Dmala a cADalno prolirnzitDereligioasa Pdredeci imposjbil sa ne alaruram inremra-arilor oovi*ni De, Tod Ceor# care ntezaresc o nrptuta prolunda lntriexisrerya narcisiacaa 1d Paul, la lnceputul povestirii' $i dtscoPetirea din fin6l a destirtului evreiesc.Nu sepoatenici mecarvoibi desPreo depAtlre a narcisisrnutui'. Sentimennn identitalii evreie$i se aiirma la Paul in narcisismuluisauiruFal. Drclursirea ' Cac; paul drbreaza sieli. chemarijPtoPriuluisinge.sentimenruluide filialio c.re se treze$eln el, acea"gratie imanentl". $i arb Pute4 f;rA a fo4a prer lare notar sA afirmern ca rcgistrul omameffal nu este abandonatin aceasti conversiune, caft intoduce lntorsatura finali a povestirii in a$intirile srte, OIga schnitzlcr evocd o convemaliea lui TheodorHerzl cu Richard B€er-Hofinarm:"Henl visa la o Palestindin tnneSimedupd nodelul ewopean, pc carc o descrlaprietenului sdu Beer'Hofnann ln unnd:torii ter' neni: ''' Aceast| "Doz, sionist " se iiscrie ln linie drapia cu dandysmulde la sfr$tul s€co flui'. Era qi obiecd noniei (prea) crude a lui Kad Iftaus in Pamflelul sAu Eine tuone lib Zon: "Ei sau r.fdc t uluitor dc rcpededupd sufetinlek nn tenareale iudlti$nului, cAteli ajutd acum sd arborezenii dePozeinedite"" ' 6 - "WdlsunEenblut"al lui Thonts Mantl Comparatiadintre ,er ?, d Georgsri rruvebwalsungen9i,l' a lui Thomas Mann pemite o mai buna desciftarea originalitAlii legnturii stabfite de BeerHofirann intse tema narcisismuluiti cea a identitAlii e\Teiesti.In povestirea lui Thomas Mann, scrisa iir 1905, doi gemefli, frat€ $ sori, Siegmwd Si Sieelinde Aarenhold sfrtt evrei hima ve.siwe a textului o PrecizalimPede: duplascenaincestului, Sioglindsexclama,Slndindu-sela logodnicul "oficial"l "ii bine, c. ftumos l-an insel1t pe cre$tin!'^. TttomasMalm va Prefera st suprime aceastaftazi Precum$i exFesiile idil Pe care le conlinea' Pentru a eita scandalul provocar de prima versiute, ln care lmii vians€ra o satirA antilemit a mediului evreiescdin familia socrilor autorului

Dincolo de acesteanecdolebiogalice' trebuie subliniat ce ThomasM'$n descrie ln aceasti nuveli un caz de "perversiune sexuala evreia'sct" reDrezentativpentru pre.iudecefle,dsplidite ln cultura cie'lrin' (9i devenile un raoas al literaturii, a,ntopologici $i psihialdei)' dcspre endog'nie !i "tas€i" ewe casit;riile consangine, consideratea prcvoca"degenerBscenla" al lri-sieg elr€iesc" "SPiritul ieiti q; perversiunite"serualitalii evrciqti"a mai eracctbatt cea modalitatea m"ni ri SieglindeAarenholdinrnphipeazn Decadenlei. Mai multe detalii ale poveslirii dezveluie c, narcisisnul lui Siegmund Aaren]rcld se hrin€lte din sentimentulapanenenPila o "ras' diferiin"- El 19i consideraidendraleaevr€iasci ca pe o marca eleclivA' Ca un p€tfe€t dandy' petrecelungi clipe ln fata oglinzii pentu a alegeoravab asoftalala co$lln $ se minrmeazi la prlveliyea ploFiei singulatitali: "Nimk rlin toate asted nu i se plrea Mn, cdci pretindea cd (hcd nepdsarca,cizrAelemoi €i Suletele datoria dt a-ti a"ifarut" u potrivisc atistocralilor btonzi el at'ea insd d Beckeralhlosodeap picio'r'e pina in inp,rti tinula.de a ti mperahl din .iiui rui si.eiind., .s. *ut din acei 'hlonzi pto\r imbracali: 8?'l?rdlh spuseSie}li;de, ili poand crdvdtele chiar $ Pe cele colorate' cu mici tloduri a" o"it t u"t Becketuth,rdspunseSie1hund, esteliinlo cea nai i"pa ^.a"asupru cdreia \)irea mea s-a atezat rrcodatd t l De altminte'i l';leaft P am-sdte ro| sn hu nai faci alwie ln ace\ttd seardla acestneatq '- ' ln dnpul spectacoluluicn Wdllqfia lni wagnet, Sieglinde $i Sie84flr|d Aarenhol; se i;endficA cu cele douapersonajecu acela$inume' descctdenlii lui wotan, de singe diYin, creatuti sublime carora gtosolanul Hunding le sale' Siegm$d Adenholil serr'egedrepacontrast". R€venit ln apanameote'le 'Cu ochii culundali ln prcplii sdi o'hi. i;t se contemplatlin nou in oehtrdlt contemplichipul.li emmindrtecarctrdsdtuld cu inuliozitate,cutios[ "]' Rdnar; ata ndtd t ern4,studiind tn trdsdwile chipului semnete"riSinii sate: nasulpulin cwbat, buzele ptine $i blinde, ponelii iesili' pdlul des' nelru 8i buclat, care se ldsa cu Sreu nnPdrlit tntr' cdrffe Y 'are utprt ' piia i ttnple, tnfine, ochiisubsprtncenele 7rcase,thbinate'aB prezi e pe gemenii Aarenhold cr Fe o Ironia iui fiomas Mann, care_i cadcatura a decadenn$l lui wagnerist,nu Punedesigot deaft Frlrn prcf pc "narcisishul evrciesc" al lui Steghund. A.€$a ra:dno ligust c8ocenftic li'la fel dBst€ril oa 9i lnvititula aitistica pc csrc o prirbe$a de It sd db^cei rl&i buni arti$l ai lretnti, iar desenelesale dovedcsrdoar lipsi lal'dltshf' Ir] caa* Iui Paul, personajullui Be.r-ltofrnann, conttiernitlrii idcntit4ii evteiegli i s€

350 351

- T.

F

alAnsl o aprofundare"cosmogonict' a narcisismul i Con$iln1aunei solidaritAli istoric€ cu destinul poporului eweu tansformi ln c^zul lui Paul senlF mentul predesrineriievreieqrilitr o obtigaie sole'nn III | - Sionisnutlcukural al lui BeetHoJnnnn ti rcticenlele lu Holnn \thal i al( lui Schnilttel "Conversiunea interioart' trAis de autor dup' modelul celei -a Paulpde a Ii intarirn"rcrsisnullui RichatdBeerHnlmaru ln Dersonaiului iminririje sale.t;ch von Kahlerevo.d in leBarw)(u pri"relul sau\iene/ "strenia solit!.tdine,dtstanPle subiectire pe care Ie lunft fag d! Lunlt' care contrastauru tnradadnateasd ?tln'flolo ik lunc'l ti ia c 'nunttttc't ttnno{tor sdi'"", pe carenici mncarperseculiilenazistesau exilul nu au afecrat-o.Citind cuvintele pronunfat de Richard Beer-Hofnunnin 1936' cu putea ocazia calftoriei sale, prima qj ultima' ln Palestina'aproapecNne am 'E' al elndi la lm sionism subiectiv, la un Pamlnt imedor Pronisiuniior:' 'ri aflu de treizecide ani pe PdmintulPromisinnilor'Cdci nu poli scriedespte tenele biblice fdrd sd te sinli inn'o c.muniune sufeteascdcu PLle''tina Ah tocuit in peisajul Palestinei, iar aceastd existenld a reprezekt'tt k'deawn pentu mine o realiate IRealifitl , dar o rcalitdte care se sitre'lza 4easupta Iu,rlii ftale Mirklichkeitl " ' . in opera lui Richard B€er-Hofmann poslerioara poveslirji Der ?od Geol8r, acesi sioni$n interior care sprijina 'rt atlta iniensitaie narcisismul individului s€ exprimn prin intermediul temeip,'ed?e;ndr't, situatain centrul ciclului Die ntsrdrte wn Knnig Daid' q; mai ales al Fologului intitulal Jadkobs Traum, conceput lnceplnd cu anul 1898 $i reprezentatln toamna anului l9l8 la Berlin !i in aprilie 1919la Viena".Prb intemediul acestei piesecare aminte$e de misterul sacru'autorul lansao sfidarela adresailunji ;ontemPotane, zguduite de razboi Si de antisemitism lacob stabile$te o relalie direct Si nemediatl cu Dumn€zeu,care-i apareln Yis Bl revine la pemanenrda 3_esleipredesinan realiuk, intArirSi convinsdc eficacitalea Putem compara;cea{a piesnbiblicl a lui Beer'HoImanncu cea a lui Stefan Zweig, Jerinia:, publicira in 1917 si reprezentaidla Zfich" Conftuntal cu aceeagicatastrofaewopeanA,Zweig adofla un ton pa1e1ic,nu flri a cndea

352

vDr sa il{r., errilrdiio.r']1ii l:t.rino8.xra, irr lirip.e Beei fllrfmann pare a nu hieraii' slil TrdlrDL ljr ;rrt'ze ernorle' tlllJei q; rJnpJri h JaAk'br insoirtudL I r-o,lrli ric!.r i r d;rPli,tin dnr.:atul l';tuhti lui i-iofnramr}11'?i' de rn' .le'FamlzeJt iir!r!i; s.nscare r"'c(urrr )g.esiv. 'iinr o lT'tqttordeni' qtrl'e 10 Pa$eloi. dumini'r .,: Aeer l-.lttrar,r,. 5cr;s.'a.e! esle .;drt;1 Cin j.jttt. l.i..s! tltrrtltd\iner ini ?r.tlut. . nnD.slc rta i! i, lrailtil ,4r. r1l .tt. u| tut; \ttdin ri cn&ne aple'dter can( ..i .ltltlrtu; sutci?ild i' an.i( lr.rtra .] rrri)t'.u v) ni\ft| tt ,,1':.itut nr'lihti tltildt:ttta L'a eet:;l r nu ryhct d. r?tcr. i ttiritluttl iu llot t|i,lMr.tj atl:t qri !t)t lt '' ,'.tttibil .\i ,t2^)al1! Frlurha ruturr 'r:leitr - de\ru,: 't! 'td trt:!ii!ur.i i!. !h/it'ttt1t! sru r' r.iutak: 2. 'm. nl d!st:op'r:aj p' un ch'p ib:ii ilolirirtnsrhal ;dangil ci sinlis. a..et;i nelini{te de(Qe'iri'l piesa lidr {;t.rj r,,1 t.:lalninl i lu; lieef }Icitianni cot.lirnnsei ia r)roafl8 3 sqPi dr nejticleJi ir' iler ijr'li !''l coni:lri i s. f1'..a ra.iczr.lrria 1) r$,r.iie cat' ra!c41 pe.son,rrui ire|llr" , trediro' ai ar.!4ndi\ 'oficlui' ^p^.e de indruale p.nt! Pcrre'ruliile tnerilde ce t !.' !irt!:ni ii cere rlzrruise (]rarotais (1' J' (!iEi'L 5!1.i p..sibil .'4. !d atit .il ii rr{:ol'.'iia" 'cffelui ,:!liin1e.l rrlli.it (or;Llatnnilriir pi3!a lnl B.o1 llotnr! 1), !1:osiplsaj 'i' I ll (n,Lii.r1 F !tr'irxarns!hrl .scrisc*:a unLiroae a lIi Hofniau1slhrl il.?^r,j1:,1 :aiila asltp:;raiiEst;r il.rlrfxlii. s, ie i'ut! t. scam:i fcb.ei .a:e i titdia li! tJ;L La 7 ttai i9lll Firjrrr.l B.ei |l,rlTtann fsL,rlrde FIinti (' scr:\t'tre a ctue; lqn!:irne (mai in[il {le do )spret..ie plgiDi) lrral; ix ce tlr,isrrr ntac|riic i}i Hofinanrsihe; ;! r,nisera i; Jrs!'r.a ir '-viDla afuza!;ci .le lo"hisrn iri d' o:Eolir nllionil u]lei e'ch'ziutj r' :jIl;i;'iail i,, t)r{iesrir}sd iui iac$l iiu ar!.facre'li ntiiriat' t|t,Llie:;a ,rJiorlaifj. l; .ri i, pt'"tuliia i.tl ittt\ rTeq Jieutt. ' iiflsi! d€ {tice ;,yt'tta'ti zgei,i,r' o,,t",t.,,i,' telrtic!!; : c'a Iacob.Jtr Citd i t. lpu e aPttl iorjnil ac pu|elr .{r de doniin.iiie. $i, in.o!r;nude: kc?e! ii irtdbdi nv : ptit' t';rinf at ilirbcl t:at' t' 'tie '!3!t|t " '?t:ut iii aceanc . ntr lui'.rttitt td n" vi .'tr/i kt t.sl:\it"'Cc!i l!.tn de v,! Drilolru trtt.tLt].t;dtt tolit;.snr'l i !rti:;-r.1 Pkti itr!'dblt l1r''ttttl tii'l i :icnftutu: pt'ttr''| E )arsleii.! (tL4)nMdki. .iisus ie<|slux: uclicitiianr.
l5r

b rF

I

F

'tf

b

P F

r t

F t' k

t E

re. Hotnann$hal va incetcn $l se faci ienal penlru acc$ul de furie d;r: tuel. zile de Pa$ledin 1919.acoperindopereleh'j F,!.r-Holmann de eiogii. Acest schimb de sciisori Eiine arenliii r.,;'i ales prin iezvillrir;le asupra lui Hugo vor *Iofuanlisth;,1. Calli nce!1 ar:or n0 3borderz, rticiodala chesliu:tebpropriei idendlaij bv.eie$li,dr|Jr doar strt)o fomrl fo4i," o'olitlt. iar dial^g'rl slu cu Rich l Betr Hatmrm rlovgie!-tccr' Fintru ei, e:re lor l'a de o che$iure relulad- Per1nr un plus de exa;ltlate, ,r fiebui sr lotbim in ;egilr,r.i .u llofrdarnrslhal de{te un sleri de oiigini evreie$i l da' calcule: culegelei! idlilitlau .ontenpo:xni; s1i m se lncurcau ''Juden inl deulschenKulturbemch". incheialrt io 1934, ii acorda un loc de rnoa'e lui Hofmanrsthrl". I:ti in.i din 1912, \4ori1z Goldstein il sirua Pe Iloimann$hal ln "Parnasulgennaro evteiesc"" #d sene Zait' Hemrann Rro(h a analj in esed sau despre tlrljnam*|nl zat cu subtilitale alrtisemitismuliatetiat" al evreului asimilal' in .are drs tulEE un fe omen de k"drckbn cu tuud etaje, Chktr llupd o asint;i'tt? ttu' (tn pen&nbra tncon\'ti i td d.-a iun.iul nai nlrar xenialii, finii leSat etnului) de si.aata in\iald .de izolqr Slori)Its,, Mediul de asimilarc .are nei lnri nartle esle consiLl?' d dabindit de faaie rnuhd rrene l&niliaitatca nediu strdin Atin,ilalul 1( el un n1t t gindre de la o distanld are l\t:e din ales in sinulpoparuiui ates ^ superior. El altt sinc itftl un akt de un srai p "Ale!at" sau "Artislx!': iur nuni s-ar li tui tseer Ho{main Iacob al loclnai o rsemenea forma de Lrredestirare, care ftcc din el un prirl al Doelilor, li convine lui Hoftrann$hal- Dar, ?e ru ca narcisismrl unui asmener lip psihologic sa se inrcruifice. ptedeginareaevteiascil tebnie sa rnminn, cum spune Broch, 'in Fnurnbra incan$ientului". ,Agrsivilaiea lui Itofmannsthal fa{, {ie p.ietenui sau Beer-Hofrrann se eipljcn locmai prin acee, ctr acesta din urmi dezviluia ceea ce trebuia s6 rlmrnl ascuns. Holmannsthal aseazAproblema I'e terenul luptelor dintre nalionalilAli qi se refugi4zn ln ideologia universaljsld propagate oficial de citr. puterea habsburgica si adoplatA de un mare nltrndr de evrei asimilati din Cisleilania: un universalism care masca in realitaie alianla obiectivi di re evteii asimilai qi austro germani. Erolutia polilicA a lui Hugo von HoinaDnsihai, care aYea sal faca sA vo.b€ascd ln 1927d de o "revolutie conseflatoare". line de paradoxxl retevat de ce'shom Scholem in legiture cu Rudolf Botchardl: Acest otfl etba' odindr d. dotet, contins cd a .listrus tnt cc erc erreiesc in el insu{i. d .lew' nit purtdtorut de cutlnt cel nai eloc|et1t dl fadiliohalisthuLai Senmn ti al conser,'atorismul ui c uh ural "".

354

lnmdire3 ilinerariilor Tonrsi. dincolo de Jcesledirergenlena'il'ese' nePutirF de nega:cli edr persotarl aie lui Hornamsthai {i Beer-Hofmann la socreratea omamenial' lurner i'""..1" ,r. lr vis lr realirate de la Viene Pr1n ai "Tinerei are lo. la acestrvecnrretn'en1anli . .x'ntemlnrrai;1. ra sionismului larinnri indiv;dualist6'a lnn'o *tlurale: i'ia'iirt. ,',.-'"ii"i learrurui tradita ia reinbarcerea ia Hoirnannsrrar' prin ;;;;;i.i;;-, vo' la Leo-pold carolrca: . dt XVII led Sr lJ ioeologid .olul ai" -"'.** uner conromr ier"rhizire Au'uri And::an.pnn retormul.rclminrlureFmet r diri'r. '- -i.t",""-".f; ^ra nu s. inttiaul 1tr lwnalu] str din anul 1919' Herma:rn " 'r;";'i r.ierrc derd aprcareddr' uit'trir' u* t, u-a's ,r "t r,,,,n 'i.i;]" recr'urreatrubaro' 1carui unic] rre ;.;-,;:;;.;i '-t, "ninr"1Le a t nut!'rni lui la \o.dticir'..ulln's:|nt.da aJ MriJe rc D"mncc\ 'b iL"rc":'rar\ecmeri'ur 'Le:'a'1inr' )i, i.";"i,"p, r,,.n' a" i,-"^, e' reia* Beer ",, n. ron'ertJlolIor it 'pl" identrtared .. "''."^*"1; rn $aorrra "',. "i" 11.r'r:.r'sthaldreru 'idlcini ornuneti adij'cr 11-,r,",',, ': irr a n indoiara larl oonsta arisinalilatea rui Bcor Hofin^rrr il mi'sula' ateelt$i iD vieneza ";;';;;;;li' irlentitarer culturala opa.rt ;; ;1,""r, ".iof.nt eare'a.sca. idenlilaca srorr'mrrl'|rrhirr''l-1l lr'r Rrchlr'l Be r-A.o,nurea.hjdt suqU"e'l mul ndiionrr': n n losrcrIml)enului tn hr 3rrume s.-rrr",f".,"..;. '""dl ideolofier I eLn\urnrr cunrele oJt"r''le'otani'n(.n:incnlrctrelentrnr oihe EiseNchafran' lui Ulrict' nr Manl .'Prei.nsa:. ,rrr" s'at tntart sd ""i"*-p evrcii tk':d dltd dintH) al t)krdred !i'it*-" poatte castunut etra;,a' sn-:i teia vechiterutrcniw gi sd ,.lAn,ca ",*.*a la noi Si carc alerc otient'!. Re(:anist:.nutt Ealiliahcarc tocwi a fdcvt nuatatitaa' 1\'i'l ,;nd loptlirt Pc 'lrldnada .,*t',aA" "',i..-",; alc ttttt | "',",";,. pn c l; ,, !ein;' "''ptl ru i'ldLt't rtP .'i t c^tPr' rciP a n i .amtr!. t, 'rtt t? P\tc ''u m r u 'L i 'e ; e tn c . '" * """t , 1 "'',o 1 tt , , , " t r ''" , ^ e \u t"ttttl tta t: u e t"i p t e t'"a 'r p ' ' Ptr tl a ' . . , l i r " ; , , ', ' t i , 'r ' u n o "t ' \a to e n p h zt t P'd '. a tc 0 4 a tr " '* ,"r,,.ni.",u:a ' tto t ca

natwd li r|li intenniwt:ii s; pe,tct l'',, keda1i'leeveilor artevdraia 'etlca sptciait in .sinuL var deLeni it hijuteie' .ry spun? chiar ' 'ttisto'ratie s'tk ,.,"',, nrins rcc nricntuarc in iwut tronutuiMajesriii. plinhi se caft Pe '*lr, ";,',;;"t,, ira p'"tu.t;. i^ieinc ui sinPla nai cotidiain es' ni' a poii int xnis*r"!:i i,"(ld unica in tLalc,penru cd dt'ur'aici

355

vtbild.iega!1!n tur!r..1!Ld, tt't,fldn Li.h lr\ rllyt, t.t,t1L1u-\eft|eina siotdtut intl-ia!:st it-t., ,i.Le tle td!e ieu !:ti':e::ul t' patrtuiani p;nd i! r:i :,ccil coi1.t?'r,.n.ri]"'. '-lonte:rri ri raaului ltri n{l|'il ,rda.u.l:!rl:itc lia;or.r: rnr,e1[:ti3or s|a:ifi. r]inci :inle J-etrrsdorl esre irn'rrelral:d ro:ir..!(rrl .irinocrmioe Dar .xplnar,)a c4rc r o iru|tunnl, li !.ixlimeutoazi rcll:f1ia deiLoru rsrti! r.i.ii,tri tl'rl..ii.Lr ,1re r.,,sl siinj ri ie lulrire|r1rim. -- .hjl1r ti in fonnr :ia t{kurda'iti U$ dt itr;ortjr :!1 fuj ili.na.ri ;lr:r;loiir:rr,+ ,^ultr. Siinilzi.. r]'niiesl'lse iie jr b1|I]in.rpul reti.rnl} lali.r i:rrie rrii43 i;ni.lt Jes.fisi ;! !|et 'loC C!./CN. El scria la 2 n'd.lii i91)0. ,,rirt .' lirf$ulirri iinl,rieii r:i t)r!;re i:, coerenlx rJolesdtl tc cer(.r .,omtnra rlJ $n .oi,er a.- JrltR tre !t!.:i'.!L /, iirise..iar neirtirar* pe utl tiri ir t q:it)iui 1i ldt;Ni..t.t. nt:.inrnlti ir!(*:itt ;.: rtu te l)oat. !.i rt! rt; fi ti4t trt1yl1.,ttitit/t:..ii htj!:r. t! .tirl. o {pi::rdo/t :,ttack, .|ui .ti? n, r.t!it.tt. rci.|*ul, t! $lti r;rrt.:'" Lflnrdz, atoi .neva.iiir,ii .u prililt la lre.rrer li.cvenli iie i, reaLible l:! rir ldin.aie r.otiv. strne S.lLni'.zJ.r.eilc leioir dt, ?cxtl san lfei le.c|,rrid. ans:jmb|i .:n s, le pr(i 01,.rit,l- ii In riil. , ri,ie I r.,ri\id.itn !i aloliul lrrr oralrri. $i 4.rnrrli.Dirt notive rorrie iileiile de !sle ,i. itii Il,,ln.!'rslh:l lrici 5:Li1drlor fir a;]ft...in"siclrisnul suhie.il;! al lui ll.r :iolrlr;:1ti. j-idi liiloiitlt cl, r.*i: ir, r!.!la a rti$dirc Frer irJlionrln !i i'ri aJriip;al, de etnilLl rei;gi.s, rcntru ai s!'duce J,e libenn trNel.lof din .i. 'ia s' lnc.e{i.1 rr.r irl s.it'ii;I3 doi,in{iile ir.i,t16feqlru lord*rrrr. Nr. rLli.rn sl r itraln roiirl]ri sau . i ofcii ..iCilie; c"reilu r;enez;, I'ria ti 3J i']r !e*;pe..l;va .ea tne: ooniFi!1l N{p .r/.]t.. oA ni.i una din reacl;ile la adr,rsriu,;\etuilisxrdui ii tr cr;z.r asiriiil$ii (sociaii:rmu1, siorisnrui, ssiiniialionilrnui r;r;ngridil, ilCividollilmu;. eL..l iu €ra pe de a{tregul saislacatodre'l ta fala unei asemcneacongiEnrizii!! rd.ide 5i oarecun disfer?l€ ) protlcnleior .r!.nlen1poranc, ln lala iidd.izrei tuinilc dtl) s?iriiirl clili., conversiunea iu: Rccr'i{olhann nu puten de{ft s,', lrart

din Viena ln .Jj.nr.iD l8lt. ele. ra Le berg. BDbet rnlr'rsela rJdversitatea d' r c- i 'i, L- ut . r r ' vdr ; e' r 'r 'u5 'or ''u|'ion ." . i ,:" i ,," ' -r' ''lr do. , ! r . or i/ 1 :-;; 'r r t r ''r * . , ; , , , , , . , , n' , ind -,,,1 l'p: 'r 'ir r la iuJiii " r ir i I r . ' 1|r r 'r ' t t t ait . ' 'r ' ^t-., c''rr*urr' u; : -. : . ; ..',. i.':,',,. 1i,.,:,\' ' 'un'nj a1' l'ir zl'r i _' Ficl t '. i' c. t i'l .: ' ,,1r,^; ' ' 'r r ': 'f n'r su''"r ' t "r nr r 'J?r ': ; r '. ', r , '*i''n- ' . ;.;' tcr ' 'co:rvcrsidn'i '' ui co rrne ir'sint si if iliretarixl lras ,,.,,'r,,,4. , ",'"." ,;i rnj .n,:. r 'l'r e/ r 'lr "r r '' , .,, .r, l, \ ldr ur Rr '"r : 'lli r ". nit 'r d' l', r ,.i 'r " s ' 'l . ," . l ' 'r '': "r '", " l" Det r r i I u'' ur r n r' i ,,, r , r , , nr el t e '' '-' ' ' ' ; ' I Ji t ; c' t ' l"r nr )' ' \ 'lI \ 'ar r l l; 'l ..", , tltctut !)'Pol accEtttt D,\\FrePt'zi'td ,ir, tirir:. nvi,er *,re, 'ldit.:/ir.a Lnui tt r 'c ; J: \ 't lLt t ttr ,' ., r. : ', ' ' t , ( Lpac, , " i,

Tendinla de care Richard Be€r Hof$ann se simlc.a cel mai npropial era rcwezgntatA de junsjiidisctg Bewqunt (MiE atea junilar evrei", iorrnlll. ln care recunaa$em cuvintul cheie il epocii: jr.n8, ca in JxSendrrtl s:u 1n "Tinard Viena ): unul din cer mli rluttd metrrbriar aceilerb r lo$ Manin BIbe' (prefalatorul volumului din 1963 de ope,"e ale lui Beer Hofmann). Nascui la

356

,,

'

',;;";

rvricha 'rorct scrii'oruhi neo'br,i' ur,ii) f,nr l;;,;' rer elt a'imsrta eie$:nrrr iriee'r ii,j1ii,!.ze*;ki,t, ': e .tn nie'zith".rirl|l liletarr !i rllosoli;]i: .rrioiaiismului err':ies;'" 0lnteagi mi:icr'rearisli:L ce rf"tb tsirilil ceea *" ,*-u rn''ecruali ey'ei av'a s'! iilstreze ,.L,ii"t €! in angrsl i9Cl (| s'ria _f,",rlt"*, ', *,"ias!t' Fsntr']I promove foD'ja1et" na ",*r"" si conduc' re&'lia tlis'ci sionisle ,;; ;"."i, ;;.'"t, """ ir a 'iunii{r' evrei"nui era sPrijinitr I'rn'a ec' ;..;l ;;",; '.r,."i'ewest ae tiit:'scti"' tietras cnreineiarede pidcnli :l.:''' t;;;;;;;; 6 Fej$el' tr{arlin Epbl;.rrnMoses l-ilieo' de posnri Be'Lhoid ,,' ,;;,,;i

i;.;'l"j,'i; 2. Miscarea 'junilar e!rei": Manin Bubet Si ilicl"lr.l Beer-lloiruml

i"

t i 'k:!i '4 t' - 4 ':\' t" I' : ' tl r a 1 t " t " r ' ' :.t " "' " "" a s't it ta translrtt'1et' i\rtd;:iI i,,r+ fmitr'li' ,,i;t", ,i.,,,rit,"'otr'," 'u A'"1 l P\:\n o! ,,. .-. Pi n ' m \"l n r c' ! , 1 " r r n r "i ' F':" r t'i ' i tl , ,, r, t t t i ! t tt

'.

tt t

i, i t !

Ar'?arac'Pute anmra edilo'errn'rrrclr?r ;i!; t;,;i"c1uari), ft-

J'sP"J'i/ Llui rde'l '-rer >i ecrericii " '. ^-.;. -ctr'ur, henlialu' I nul dirrrt' nrudeme rie+i { ,r,'l,"" :' ,"""., i; rru'!r'reaunri cu)rtr:

n.;.i'p,'l'i'"ur.^'".'. 1;;"'jJlfi "'.::.:-:lT:T" l-.lTil;;ffi: .serrtor Die Natiinale Wiederqebult aesll (18e6) Modene )i"i,i*i )*' i*"e a" urieniaeeQ8e3)si Die^iiabch' Hxa$"' Ahad ii p"t im*r' .r 'p*ao' sc'iitorul'ri 157

t

rI r

I l

A.easli varidnll a snrrisrnxtui. c?re consi,le,.aali rarea cullLrnl:i 2 iudai$lului ca pe s priorilat€ (turpotrjva r.eiei lRed/p.,/i( practi(are de Theodor Hcrzl), nu licen tll: misrer din daioria sa fala! de nietztchemjsm. Unele declrafii ale "sioriigiior.qlturaii' aDrinrcscde ideologia singeiui Ei . Axtkl rcmel. sffie rasei. h pre,rentarea sa la Jiid'scher Altuma(j!.lleiwel errcie€ti {i punLtul * verlet. ?rraicsc sint rcye.thtate nici rl toari rarietatea lor' (:inrldd?rc infi,lacixdte hl p('p.r ti tradili(, cun este,tel nrni ad(sea,ptutlur:lia e\)reik* din L.r: citd decld.dl pktd\se tk .rdtum .u!op.|wt pentlu a-tl asacia iulaismal nalional n.de,n, c n estepr.itlut:lia siDnistilo, dit Ewopa tct:identatd. Se ru1i td1.r|4 $ opete;? s(riitotiiot ql ale nnittihr din Europa accidentuA cdre. ntc.nrtient sdit inrd u urms inD ls i)reLnui elan rulional declirat, dau .Nrei lar a notil erretuvd sDecificn..:.1t.twre d compohenteirasiale car4 .,t:1le{uiefi(ih ei"". Unul din marile surcese lilefare ale luj iunsj dst:he B.wegung I a <'atl stituil publicarenin 1900 a unEi rexi inlitulat Jul? (ia drept vorbina ecltvoc) jl lui Biiries von Miinchhauselt, ilusnal de E.M. Lilien"". Karl W''li$kehl. discitlol al lui,(refan George, ii SEfan Zweig ! au nunaral printe colabora lorij cei mai celebri de la ; iidircher A loa nach. " S. hlaflied ftr MirJ nri al llri Richard tseerHoJrrianl)a iost de nenumAraleoi reprod:rth relisleh a.rslei mi$iri'"- In acest conlext d 'Rena$eni culiurale e\,reietti" !o tusctia ti finalul po,,e$nii Del ?lJd C.,.jr 3 - De Ia l,lietzsche la nistitiln

l ettreicsc

Teza {ie d.,crorat a lui Mar.nr tsuber. suslinut,r in 190"1la Vieira. si hri h a Beitrage zv G.schrhte des l,i'riridkarnnlpnbiem ''; consacrati lui Ni.oi&' de ares Si lui Jacob Bijhne. intlnenjrte Je Sch.rpenhauer!i inai al.t Ce .orliure irlregii gen€raiii tJe ca.c :!JD Nietzsche. dezviluia preo.up\i 'rn pdmele patrri prez€nlal'o .aiji1oi. aie acesrei lur;jri- Cele dori direclii tundsmenlale ale acestei Blndlri Ie constitda nec$arr dririiir-- .t acelui ;n lo0r"r. t 14,tpiun ihJtvnLattunl 5, .fl.rrdcJ L.lui indrt;,iru!'sn cFaror. .i acesh lin:t7sclie", anf|qhd dir lmtn Brbcr li consrm m articol i nnaginase on lir di o erois .ar.'tj era tropriul creala.. depai.Cu-r€ in acela-_ritimp pe sine- ln locui unri altn sn ::rcril. corrinua el, Niet"s.l,e prociamaseegoismul propi;ei dezloltt i. It conceFl;aJui Buber, SuFaotrul ii opune acelui D,mrnezer ,le h'irxjepuhriie lumii un ieu in derr'enire,I'1 a cArui crealie conlrituie Supraomul,$i eare;F.p ?ii!r, rcu$iraunor evolulii pe carc Nietzsche le presimtca.

:i58

Dop. .e a des..'perit nriiricr Bennanna evleiascr, acest "?eu llt in .onceplialui Bubercu z€ri le3lizat' al comuni nir .l'!:ni.e" ,rs(:onlundr'l u',r,; 'c.la sirla(iec, r':r''.e ),. m! r|,?ir,ur.r..I 'n i;nicg. ,,4:,{ii ;luberexpli.a. l}i, l90A nn JIs! nnrt:at de inlluenir mirt;cii t:er,,\tue,.;e la Maljtrul ,tktuFi ia An(eius \itesiur, pentru &re Jundi ih t'i.txli fiit4ti, dirtkul dt),nim:i inpxrs.tl!, cunoatteo prind.rt{t(t., at.'ai dr tr.iluen1adeze.ltirilot lirzii al€ cdbdlei, arc :ftll.tu! unnn, ii:.rordtluicsc t:n omui.poat( .hbindi pukrec de a inbina xeul a!?za, &atqra lumii d ptapri! sa a:r.kluna, ihantinti:rastlela ludt nu{tele in prin om, !'nul tmi apnreaia nitu Binduidesprcr:aliztru lu! Dumnezea jiinlx prr' eine4a \.nreid dlrsotutu!,in nbil in ltdefirul sdu,podte dobindi . dractelaide rcdlitate"". Aceasn !;ziune r nnui nldividualisirteogonjcne rjula sA sesizrmmai irole :niicarea l.in care, ll stutih:l povestirii ,c/ Tdd 6eor8r a lui Richad vielii. mo4.iila narcisisrnul Itee, Holftann,pemonajullreeede la narcisismul creato.'re, de ia visul egoceniric de la indiyiduaialngustl la nidividualitarea ia ta o rcligiozital€nisricr-.La dreptvortlird, nu e$revo$a de o conversiune religia .rreias.A- CershomScholema scos tn evide4a tocma; aceasta. distinclie cJre lace io4? li slabiriurrea glndirii lui Maflin Buber: opozilia riligiereligio?ita1e,ird"isn oiicial/indairmsubteran,cared cxtlic, de ce, dupn folmula l i GershomScholenr,linnrul B ber aveao adinc5ave$iune penrru Lege !i peDlru hal*}aii ln loate formele sale. Nu nurnai, spune Scholem,ci nu i ,rcofth nici un loc legitim in iudaisml a teniic. 4i. ca rommdc,o considera ca pe o putereosrii4vielii". Sa notin .n o aseneneapsrspectiviasupraiudaismultiprir mijlocttea lizi nii hi{ic€ se s!tueazA exaclla op sul celei a lui SigmundFreud cde prelindcaci iudaismules.ereligiaanti-mislicaprin excelenF- religia ca'E proclama l modul cel nai explicit Legea Tatilui, adauga Freud- (X. contempomnii fui Buber erau .u deosebir. s€nsib i la nora femininl carc se (iegaJadin concel4ia sa asuprateligiozitrli;. Gurrav Landauervedeain el pe .e1 care intie qi apdrd o sindne specfc feninind, Jara de ccrc nu va av& lnc hici ftnilstcrc, nici intiherire a cultwii noastrc ajunsd la Jin tl ti mergttrd spredetlin'". Deja Lou An&easSaloln6,o altAma.re":nisdcaiara religie" din e,poca$ilor 1900,sugeralntr un eseusincretic, ittitulai ln&aznel "Jc$N der Jude"^ ce nsus Ckistos datota iudaismului tcligia sa pamtu$ean4 mesajrl s6u de iutlire constlnd, spunea€a, in a I cortopi pc Dumnez€u Si lrea$a in uniiatea iubiril- Apropiere care arati lntr-rdevar ca iudaisrnul 359

t F

F l

h.ruli,.ri i-frlnl '.rno trleqri"-t.ri md niul! s::r mrl rut ltlcr:. nr sett,', Li. ''feniiizsa cuttuii' . .trrac,i'iiri.,! pe)ltu .l1$ru!e,rlecohrui. Illlr.ir f ri,ir ;il Vier€i. Adrli Jeiii!ck, sut'lili, in ca.tel sa Srd,,dx und SLi,rlh ,cr tai,.!,1rtt: :n6hn. irhtrqklphi;..r. S{1r.. din 18b9.trisarlrrile eL:delrvn r. feJli nine";:ie irrdsismuiui: vi!a.i:!!ea. r:rpi'ii1ate,ginCiJii, adripiatrilirsrr.r.rnf lerni.r, d.j ti stirirlll vindi.llir, capabil de ur;t violenti. d. vaniure .j; ,le er perliciliilrie. dri lipsil d. nt;!ina[rat{, tr .:errerareri$iir4ili.I'r- par.nela.tiir. 11eleniid&re ii iudrit;tle elrl ieirsel,ii .ie ife:!en1r. ii nn tloi. ra lln1;setriir Ca $i Uuber. l)er:nrfuilr tcveq;ii iui Bec: lloiniar,n .jes.opeli fe :arl ovreilof lonjuil .i. ir eul siru s!!i:.ril. Acest ueu esF srnsnin cu 'lirii . "sing.r'. I,r.r7t.Subi..jliyitaJ.:3 djJl];!ir.i, d€tiaginCtin1rrcle iod ,id(ni;ei. derine crernrr.a hi Durxr:.''ii. h a.esr sear jir1. h{etege ri refleL.ijaiLri tr-i.ha.il Beer'Hotnr;,D strrli'd c. sui rillul pie:rei\ttt. :d/iko!'t I roun ! ii pu:ur fi -.{r.ismi'. I;rcob .el r|i.? jntrl tn dialog .r Durt,ire:jru (n?na,urpi! k .are se ginnin ll.er.HoJllrann 1!c,r! s, .asue ire scenrr !..*r t{i Dunmczen .obonla dln boheJel A*!lljcirr,.) esle rnr N1r$1,c.ea1.,fat tril in .oro.i1ia lui llube.r.siorlismtrl.ruiirr,rl- fo1nrula; se fctri'c:!i! rr t,ri 8ee. l{iinnnrr -- se reduc. l, i:rrdr,rl Slonisri .arc |ni ,aL li:;?ictr./ ..:cstui .)u1.intF ;. ht lt.tit. An ci: ih! Frc ut t)tu & .eo Dtti ilti n slntu:l C'.,xiit urd r,oi tIrrc, ititt li, prtlutizinu r.et si \ut ilnli a t..ttrat!: din i..t'1 uhittl, ln.rh?drlbnr lt lnry?lui, .11'! .t Jrst atiic ten,. i ilax\it; .ci.rsn ld titpr.tiutri'itatu, iltd :deald .ar. ' ehui( ffupar ,a\.mt;tl l! trteu. i t!.tl:a nirttnttltt:1,jt ErDt.iei !:s.n!r: ,ti-!i latp llttiau! \d e\pldtr. irttl nrun izior? dsuplu ri.r,i/ rx- Irenrru a xjuogc lx r.easd.faliv;1!.:. indi'/iCul ll?buic n:ii intii 3i r,lltnmdt in srl}e ixsu.si.s, rjlDga rr '..}roprir.

jtttLi:r uvtu. "'". Mis'licisF[! e!r.ies. .r] ldi But]er 5i 61 lui Bee! Hof$rarir ,.trezint?l uni. dir vid,xiirele d.sceDd!n1sr r'l*zsc'l'iene de ta rnoe.ir5l,!l Tod Ceorgr :ri fulca fi liezat trurf. :...ol'liui Ir!!!1. eroul lir'tlir j/l'J,n t,i1eareiniilx .i j!'!usil , clLri ronxnrl itp, [.iN.r\.]ul,e,t Erscn:r.lr Lhtlatrlci{'Koniessi.,)cn" 3le lli Buber nr descriefiie cild il:|],odi.r JnDios r,+rio.;.i. ,rie nti{l.e:r, i,,iunui J:ir '). irte,r'ilicarr:r ,,lrtri $aril)r 'rur.rtl,.rns. (.izn iijn car. tlec.nl l|i raijrLms la od.riti ;r i{ienl;Ll;ii. -vrria\rn.rnsii1ui. .1. ietire- llid.h. iu; ||1ls;l iti {l5d-slc rrorJr;r!.ale 're.s,,:t! .ti ft,manuk!: ,,oiislixrie praie.1. tr il pri!il r;:rui inl. uc jt,tJruLr iJertilate te .ri,!i i pcale d:, :tr !r l)rr lirii dcar !1ii1!r.ai i)frr,rliii .li limpahc r.rirnnl ;j (ie|! ie:rrau.ar. a ii.nrilalii ii zo/ie. ,,.asidr:,ir o r\r.rirner ft,.nt;] d. !i r; f.isl-.henrare, slns,eiil , pr c:t.t Parrl lrezriie a c percelc ln.i lnrrti, rn ats. n lralucnr,:ie? Ul,-i'j1eleira:e .tio i'.,vesGij lui Beer Holmlr* r lrl.oiuce c indoi,lli lsriryri natuii re elrtici si.'nisle a perssnajul}i: ':r '':.. ,rs. ..ft ..a!.: tj, $i.:r C.pdrta,tl.tut, ,d) dtr.!n. de toseal.]. Fdtrl t. .i!ti..t tetlir ti pt: .tott. Ct! it cut]t,' .4irta luk:lnttii sr c;r:zuse ,:. 'ixu' t'exn\ d-i lstilti I r !
ilr aceas{irDcrspsiL!vd,d,.renrnnr n:r; cr[1.1:4, din niome.r l]c 'n.lil;dul il giselsle!e ze l carc i vo.i)sst.. Ili ]nlologia \.\ tkst.nirhc K.,i!t.ti.rc!t. .lpinrta tu 19t9. si pe cire Blbef in.epuse xe o r.rie inc.'i .ljn lt0:t. nisri.ii genrdDi qi iu\idis:nul se alili lr l.'. dc cn.ire. Dar jir rlivertii misrtc; euronen',laoislnul ch'nez. rti:ili.n efhreana. Lr;zrl]riniisarl inrir,rn.:.suflsmri din Arabia qi Persia"'. lrrn|itr dc a tun!l{|t secotelo..Ctn secoi t at VI Fir pli:i iir secolul al XIX le!. ,a,ceasusensii}iilale mieici, jje liirs,:$e ioane bin€ de o {eoiogie riguoas:l; e:, F(rale chjar sl le .on.riil arcihr. Astfei irirz Ma{hner, rurrele soeltic, ioleazi dupr o irriini.c l]x Mani! Brbe:i ''Perlnnalitlte dc o wlaarc {r.". ptietcn c LaNttlct. fln'atd. tveu:},tah(

360

.r6t

r

F

t3

CONCLUZIE I ndettrm.inarea (p ost)modernda identitdlii

1 Cejoc trcbui.jucat? Witttenstein Panicularitaieamodemiior vienezi a constatln aceeaca au tiit, lnainte de a 1;cc djn ea rema operelor 1or teoietice, ljterrre Si artistice, cdza individualismulli sub forma unei pierderi, urma6 de o reconstruclie,adesea prrcara. ,i identit4ii subiectul i Pentru cea nlai mare parte dintre ei, "condilia modemt' rczulta din diluarea $i dispadfia tradiliilor, qi era asimilata unui rriumt al fo4elor de dezorganizate9i de dezagtegare,ln faF c*ora fie.are indilid se gasea intr-o situalie de incetitudine !i de dezorientaregreu de st{piiit. Retospeciiv, Ludwig Witlgenstein se numardPrinte cei care au exprimal cei mai bile acest"spiril vienez" nrin observatii pre€um umritoarea: '?re' crm kchii fzicieni d.esprecare sc xpune cd ar fr descoperit totul dintt. datd, cd {tiau prca pu}ind nmterulti(d pentr d putea stdptnifizica, tinerii din tilcle noastre se gnsesc dinh-o datd intr-o situalie in c.tre tnlelegerea nomala nu nwi exte ruficicntd pentru a face fa$ eziSenlelorsinsutare ale ielii. Totul este atlt dz incurcat inctt, pentru a Jacefdid, at fi necesaft .) puterc .te tnleleqerc excepliondld. Caci nu.nti este suficiefi cn ttii sd joci incul tlupd toate re+ulilei se pune netncetatlitebdrea: trebuie cu adefirat sdjoci acettjoc ti careestejocul cel bun?"'. Comendndpa-sajeledin Witlgensteincare se refere la conditia modemt, JacquesBouvercssesublinlaz| cA "an (joc de linbaj , nu poate in nici un caz la rcz ke tn totalitate din canceft.treaMei cftalii sau a unei tran{ottdri: sd rcprezintece|a spontan"'- Acesip\nct trebuie sd aibe o bazd "natwau>, de vedere anti-convenlionalis! car€ provoca ostilitatea lui Wiigenstein, de pilda faF de proiecrele de creare a tmei limbi universale,a llnui esperanto, contesta faptul ci omul poate in mod liber Si doar prin mijloacele 363

r.li{i!a;rt.}ii saic s?rfrei::, l) r:.{i il( ri]tr.;jj

jr nx s| irsrJi:j jf (rtr|ii

ff;::::,';,::j:.l;l"t,i,.;;;,:[ i,l,:;t"ll;:t;: ]":;,::::i:ll;.,,,,:::l

.rfu,!1rrgrili rni nor U ir:.r,,_ i,, n.il d.t,nrar sill lli:i . ii ri.rr{,,rr,rd.rr, .;,,;,,&tiL. :.-;:,,i,tr 11:;.!,..;) *::,:"lf f". . r ir i?s . r r rrtri ;i :-' i t{ i ,t:: te Id j i l r i j n l :i j ,ari x,, r;\j l tzr{ : ;.,, ti ,.,,,.,,1,

:ji:ril.

i,rr.::n,:,;.!,ri i(,/,r,j ro. 1,r;..i. :r f,,..,,,.1,".1",:r:r.,dr.:ir,

Tffili:;l;;:"]:::lt,i. :;,;i;il;:i,,ii,Xl,,il ;;;"lll;;.,::;;:]. n.'p.,\a::,i,i,,..,.,1'.u,,,,;.

:;:;;::,:'i:;,; :;::,,i: ::;,::t,,

:,::;::,': nt i, t:'t8t,!".,i ,/,:.,,,;,,,,, ,,,,,,;,:,.' ,t ;,,;;;t,:,r' ,,;'iilii;1i,i,;",',!,i,,,iji';,

5.,ri;rori tj trnlit.n rei.r .si aucl'.rnne?,ri |enre tre[i3laie. iteori chi;lr iJ;.i;,i.1 ionr'!iar. ir. juru' aniior 1900.tir llclm;|nr5rliai rie .{elrtllu. ila i$i lntcl..nraiii carei ,silnil i, Wiltljcnsliiirt se rieroga asr;pr:I iicrLj:r!1rj ..r:.{:ili. i,,f irflueEl) jui 1)1. Weidnger ii a l i Krtl Kraui 5e ja.e :rim1i1.irr rcm,n.il: s:Jr niai de;lrr'rl ,ici,reci.itve l:r adresa p.oP.j.,i i,rCnrr.li'. i\i n,rduriseL peDie{i ler: &tfesl anti!',:riitier Lt: Cilr,i n/l !u.: dejLi.Et.:!tt \dri tt!4t r't.titi llN.-ti 'l.tr1,:. 't; '..1. t:.1 rr:: irkiitltt C..r n.ti r)n\,ltarit /i.) rcruaodt^:li. (At1!h(a1iii!;:11) Lle,:!t!1t itu)t, ii 'a:l (:xi G t"-t lr.bui! ji.i rari tuNttc li\)tri:. lr.hr* i,)!n.k.'t ! rtitlti ' ir L;i:l. ra.*t, linP*1c'" Ll!.iii turi aCliugant-r!(a lv;tige$ritt Iti.|t.ii., ii r .i:niN,xr!i ln:rnele per|rade ale rr.t;i. aliefffez i$l]ros.:Jlrali, :ritr giinJii.r. :nrr ur as..li:iln de insiri:xiis {einng'r'ianli isru -tclsloilti'). -ljriel'r'.', r'r!ce nrilura .{irx id?n1i1.4iievrci.iiLi so iubieai, in ca rl sau de .' r.iri i i,lerilulii :j.xutl.. iar|.ri!ri. i:coslo! do; f?jarri perrtu g;[di'ea lui Wjrgeaslein cale uneorr :!i;sj.j..ro ca neslii.ririi; dc .itre irnilrrr:; sii. clriar coHresratn1n tlio.'. T.tr-ir. ,r,iheu d sa in ;r!!ii lrlulr1 ir l.g,ilrrl .rr al$ petsonrJc:rugereazi.i. Inrj r,r,t,. .,]n€.inir:e rc.sr'i rhrldecn-:e r identilliii a. ivea o liollder|'r{li rd is. rd xorxai 'io c. I,f;ve.rif ,nr; .,lrrid.:rbila de.:r cir!'lrtdu.!.rt. inlelecnrali, c; !h;rr jrdrtnr iontul Jlirili,ii i]li $iilgensltlrl l,er:'.urir!:1a1.a (lin riin l'*krrparile Bre sln i! iihir elidenl iidl5.J.irbil. c. 2.easi;i :rizt 'r ,r iirntlniji: iri?resn! trenlj! Wcirirlr:i _r! penr t,'ill,l 1;r.i"', iendiria g.nnrlxi, ertili ,;i !tiiii. ri;i:,tica.d:|r .sir,:fle.iii1' "nnd.:i!Jor rlr; r.iodernif; vidlfz;' , le}rrezPrrr:i1i i.er tjLrr rrnre far. r"suf," ,ri r'rorlc;rlilitii. iu r\ ar.i gi.,ieascariiliz:r ci,Jtnrii in jcnlien; dirc.l tolili;l il: {r rtrrli'zr! . c.i m.i :iC.,serii lemreni e$er-iri. .1ici. p!ih.'hg;ci. lrgnr;. lrin |rmif iil ierner indiliiraljqti PA"cl-iiir;. Fi,crlr -rilepl ;l3ir. nohli:ia |]Lrntr! o hL,re lline o'dca.l;:. !!n{lr fi..ar':, * ail. tr locul .ffe i 5e,r,l're. dl,r!.,,ri1ein cansi'ieli ilt,ielrdtai.r i:. irind lc!ili d: ;tirrht;i. (](lrrri i,l);rrq, .j .;, ,.i a pi.';r: lorta de jnr.ar.!.e, d.t;.rrienlinih i pe irlitiiiz: :inFlril .jlr. ,, salrgri.l.:lz:t ulr..i:iijirr! lii .),rleativilale ltrroohl: sinl .rl ri.,,r. rg;.1!!.Jr. li r{!i.rcE.i bi:i'aiii r'n*i'1,,1. xd;ci e.i rl]ar rlst..rti. .':t .,i::r,nr i]!i r3'o:e le .,rt 'i:rgeri. ti.:i ,ir r4]li;i.e tei irio lr ,{ l.a; .x stip',fli la i ,rr.eini o hurla irane ij;n irua:id ri atsluCilarr, ::ei in sure Ce o gi!'ine nsun]l omrlui dezil|:ioral, ii nrgnlili, ta.I2 s,i slm1idin aiesi nor;l ri.i $lictcraii. ^rntl. lric; descsrni,iji". FreLrrlar fi p r.rr.otsliLci un e;elIlriu Fnrrd rrcaNta"fo45"qi iqel.pciuFe.

;;: :l;jii:"1ru:"ffi,,"l;t;;;i:':i;;;,;'*;;,;;.";,,,

,n:!i'.:.::,:

tqt.:.* ..i.r,,::t1 jit,t \i,1!.;!.: .Et.k,:tt t:iviii.!,t;.; ;,:.j"ri,1. ;,1n 1 , jt : a- : i: f : t . , . , r : t ) a! it . , t . !! L t , n v 4 : . \ . t . o n L i . . ,!.uro brtu ., r. pal'ij drt coi,,r,rJ3ii.ir:t|i,ft. i.jirr;i, i|rr.u.l, i! i;::Dz ;:a1],i r$irt.,.i1.

': i, : i: - ' - ; : i ' - ' , i :.', ,,; ::,,;;,.,.;,:.:,:

d. , r . . r r r f .

r/i;!.. ).k:.t. ...t.' '

.

.tr: r,,,.1

ti ti,t.t:,r ,",.,,.,,,,"i'i,i::,,,'::,:,::',::,::,.'r:,;,'';:,,'i,::,':, !; :,: t ',,,..'," !ni! t.t .t. / tti:t.:ii ttL fiic. I '?to: a ,1i met'' .j. lMi tri:;t. , trtt,t, .. ,.tr' ,

' ;, l , .1' 1: ' ;. ,'.i .,.,* .,' ,,: ., r - ,,,,,i ,r ,r,,.,r.1r,. .., " ,' :::.t,", ; ,''I ;; " ' '.,^ l:;1:".:. ,';;l " : , ] , ; : ." :., r,,i !,,/ir+.,ir.;.l, .r.,r, rr,:iri, as.i.pid .r;sktr;:rii ..,..,1.::|]:l:1l,r,.uh!r:rr , ; . 1, ,,,,:1, . ,:; ;, :l 1".: l ,,, ";, :: ; ''"

:;*,Lml,l *j.iI i:ri:jlifii':i;lir:;jji,':"fi:;rill E:.errlta

-.o].:

9 9,)t'.1., i .irdr i]rx.1i!rrar,till:rnr:i $ r.Drcri.i !e rlilm.i in

iT:ih?H':::J ;:*;;;T;iiI^:i,,T, iJ";;t' ;,1';.;*l""",""""*

t t

I L ,

?,65

i

2 - Haos gi t,i.i: HenM

n b.ach

tjlitl,*ki,ilr rp ri *;yi*f ,",*,,6 ": ,

Trilogra romantsscAa tu, Heanr'ln Broltl

delzori'r sauperjcuio\ i,r^.rfrrutu.n" L,,,",. ,

"

dovedegeinsrabilaSi manipulabilA,sensibildla chemareairationalului, ilcindara ce ai lace aparilia un Fiihrer poLtic sau teligios care trie cum s, economialibidinalaindividuali$i saprqvoacemitcari cole.tire desrabiiizeze de idenlificarei acea-ltaat trezfi concluzial\ti Schw\andler' "Planul lielii una; Eseui iui Broch despre Hofmanflsthal ne ''ezi'ntt carc'l inconjoqd visoarc ridul wlorilor clre d lnteznrit cu creator nldirid ale unei fondatoare propia pertur,alitdle "' Elemenrele npune ri care-i replicrea evreiascr' Broch, asimilatea personalitali ar fi, dupa :Nernenea naickiacl a copilului'minune,apoi e "geniului" esretic,ln fine afinnarea nei s?lvari prin ritualul ariei, care nu-l satisfacepe Brocht "Nu ne aJidtk oale aici in |ecindtateaIoarte eliAittitoare a lui Wa|ner? Prin aceastdsu preni suhlinlat"ea stilului teatral, prin luhlinwea linbaiultti pind la maz;cd ,lu se anuntd lrarc operu de a.rd tataldl "'. Ceeace Broch nume$e angoasa" sa il irnpiedica tlrru$i pe Hofmannsthalsa deyinl, aidoma fal$ ui lrotel din Barreuth. un F rf"/ ideologic: 1inl ScrisoareaLordului Chrndos,Plinzi in de haas1...1.tep'esinleaupeticoleleurc gen de antoasa,,)bsed4td 'inau ceea cc ot6' El cdun o leqdtuni cu vid, a nomebr creatd de disalulia, [...]. ta, incd nai etista, ti de aceeein arta sa ca li ln viald, d febuit sd se dgale .te trudi[ie!...]. Nu ignotuct1,in ukituni'stanld,seasimilaidului"l'.

;,|k::i,::.::;!,,::':,*':;I;,i11".fi .::,#:,tl ;;:1""1;; :f;:"tl:ii;_: ri,'::,,J:iii!i' ji "",*i"".

*r,g;;"."i*

$ffH;1$*f,ffi

iii:;"r."fl p11{ffi;rr::,:',.l; #f ."ffil# i1::1; i;iil::n#l',;:H,rl r,::lll"lt;:::ir Asemene?lui Wirigenstein,Brcch analiz{

pnn an-.hjdsrsrcmetor Jc rclori ,ndiridudlisF (a,e!oexrrrr.rflonr.dU {e4g [mp. adeseachjarexttllzrn,r,r_se "r i. murr

or-spersrune nromizerra rr Ld;\efr?-azl.ultura *,tr... ,;,;'.;:: tin) tr; tlndeptbrr.,.[&] rritI un ler Je coerenF " suh5in*.n.,",r,",;*,,if.,.,""

:"},"Hi;: !:,:,.":;.li *:;I ::i:t",::," 3ffi {1::1i,f r jlii

'.\ Apoc.tlipM I'eseld: dr la Fesimismla utopie

;;:i;i;,|;i ffi ,:fil!;-:::!;"':':;,::';t:;f x;i::;:x.i:: r.:,,i::,;:i",:;;:),:,;";,1T,t",",1,',#i.ljj; ::.,':::::,**

fony,L,: ? kaknra

ah.anbtu,u,

paui,"";.i

;;;;.,

pagt.mt,kn.t. paehla .\e det.\,npu|e pL.nt,u,r

:;'::.i"i:; : ?',il'J'J#l;:lffiJ : t:;:: ti:;i;:l,i;,;;;"",:;"

J,f,I *T';hl*,i,r :*ii,:il!:*J:::.n:il"x.. * *,,*iiliH111

#'llI;5;;"1; ;;"'.^,'i;: J:,:T":ff ,,'"'"'

" -"'.r """" ji.fjii\ T":'un

rr il.S;*j",:l'j ffiil "-jn, :r;urll*l*l*

;;;l

Am inalizal criza'modefid," a culturii, cale se traduceprjn dartabilizaFa rolurilo. si a ide itAlilor individuale, prin intennediul a dDui figuri cars s-au doledit deosebilde rep€zenlatjve: punereasub semnulinrrebarii a identiiEii rnasculire ln nou, de'rgglare a coduiilo. sexualealc componamentul$ li ale sensibililalii, Si avatrorile identiradi eyreje\.1i,dizolvale in asimilare, re2ie brusc de trovocarile a.nlisemilismului, in fine rcconstruire aie fitclee subiectir;tate i,r parte. la capltul unei 'elatrorrri" (tueiJd s.ne: Dwchar ,cit ns) mai mult sall m:ri pulifl dificile, ades€adtatnalita $ un.ori ralata. Cale doua paradigme, a pierderii identitafilor cultural prestahilitc, a redefinirii aleatoii lsill)eie ieholifte a dderer4clor,a asumfii de.zordiniihuEii de :are 3ubiD.tul .i$a! singu, permil o de{inire lnai precisl . uro&mitatij vieneze.ln sensril aforismllui lui HermarmBrnr (din 1889): Modenliutea este tot ceetl ce ine dupdJalinentul indiidualitttl lui: tot ce hu nui e$c. dar seafd tu devnirc"'N. dup4 car€ modcmitaloa O as€.ieneapeispectivt confrma ilotez! vienezi,lnci dil] !904, a pf.Iiglrralc?levadin 'loa$ra marilel"nle ale lui ,fal..t&.ttl

:i*iilh,;dt,n"_".:#r,i:t 366

36r-

5

l-

i

i*:fir{*ii iil:':la ft{iiir:l;.,:;'r: i ;ril;;;;nr*:h:lf,

;*"i{ili'* ::d:r"r; j';,t ;',,.;,lli,.;";:. ::i.;-*,1.i"1,, ;.;i

;fi;"1;.,f l;::.:;;;';,;',

l;; i' , ' ;'I ' 'Ii,-

,'",,..:.;l t- ,,

i; ':'l ',,,''"

1,. ,", , , ", ,

;

j*iii :**,;; i:i *r;$,,l',ru:xrli:j : *-,,,',.,,,,.,"',i, :ti,il';ii,,; ",',' i,lli;il.l"ti;t " l1;,"ll,i;::,:,

F*t*t*+t ;itlffi?i' li::li._ l;r;';,,,,::.:,x,::i;,,1;,' .,.',r.ti;;

;,,,,j:;::f;

:irri

i!:rn iln ijt n.i ijot ni. r ir ar i

r..'l;,,,.,:,, ,:;$:|r;t*;r,.,-:.,:::l-,: ;,,,:',;.,;

;i.;:,.i; ;li..,'i;i,J,,;;,f: :il1;n;:; ;"':,:l,r;';;,;.* rir* 'i'i'];'

'r'irr') ' ;l ru;,:",;n:i :"nru}i: ''""rrr'r :..-,,:.

'.,,,;:,,.:,;{;'"',,::::,,:,,1:i,,; ." '. ".' il' t'.-'

lil"":"1;t':"' ;;,:::;." l*::iiiri'",,::l:i:';; i: -1. '.,:':1"-i.':::;:; :::,:: l:ll:.,:i jl'.lll .,;ii:ljl;::n:, r08

{l; rc!e&i:,. , r.,!,i lJiaii.. ijaaemas ailr.i e$e cd Adomo ill}.oe8 uhtorl tain{ra.a '-.l.irililrb nri..,,il!;'" a lu; f'etsr AlEnbetg ca ex.mph, d. ;naividna;ie i{},insa ii e*ftxn, ca un ulri ratugiu al unei vieli !'rivare :'u!&se irxirj!,:iiiui o{rcL.,rt {a4c li arj!tuor adeziun!tolalitare, anticipar! a iinei ulnrrl|aii mai Ui::,re". Tor aitfel am Puea obsava Fcdigi$sa .-ier)ger.ilme ;d;lr.aia ii i rgaisti.a a Monarhiei habsburgiceifffi a v€de?' ln sa $i clura inevitrbiiei dislociri produs€ de "identitAlile flatiotalc" trili'}rfitoffc: ar i.ehrj iie rsernenea subliniai pote4ialul democtatic a1 faccnin unii intelectoalidIn J.-]u|alisuhrilltriiiiculnutll$ lii'riiliqgaisiicca|e E$e adevArd ca *c.*' cu €uropene'. splhe devaral leclI(,a ArNlr. lt'rglrie plutalftr&a rle considerau contemporani, care !,ileniri !u er. Peicrput pe ca slrbiciune, io ryeciat n1ai mult o mutl oolirtni.i a Mofialhie! pcarrir creuzst rm nou codi gemlalt, ca un decft ronparal., cu Rei.h-ui cr|lftral. ?n &nr!l siu tuinlir! ' indilititufiai" din culegerezPrAdtundt dbr Ys6, Alrenbe,rg?ri,tiaDa: 'h! astt'v in larc c in(liridualiate poseda o rattu t aaE.:ct tu d fi,lic .hiat $ apdre la u ei ruliuni de a fi ea nt tr.bwc rd t.nnrnf'i lrlicera.!e!it ati ptdntip, o atlicipare in stnul unei evolulii o4o' ce a L$txt!1u!,|;;r k,n,er'1i.&nfa*hA caii naturalc a Potenlialelor atolqiei itut(ti ku'jti;inli"". AgaA iriedeli ?li prezenlaes€ula$tpra-lui Pert Altcn' be€ .a pe a "jstsri. narurali" a 6!,etiei urtane ln mutalie-. Exerciliul de reduoer. a er,il|entei LodividuaiEl, o viald din ce ln ce lDai &spuiart dir} ae' ln ce }nai ,il ronfonnkli {i mdlinala, creeareac€^ tabula rata W crte k .ra nrtea ri:r,onstnii i. fomil de aleloate coovcnl-lile "iai: maj buni, elibefat qi atcurde' in caa{ boem tilndav" se ettludi. irr .gateie n<xrgri.ntsiFetului prcielism itonic. lui l,*er Alferbcig, uri soi de n,ortra.t4d|rE .an -pieciJ cnl.gerileld All,:nbcrg-subliniaca poz! sa , rr raroo;eIr ,; r h4w at l* Nietz-shE'.intr adevAt.Allenbetgsc com " porta ca n roi dl] Zaralhusbs de la Caf6 Central.Tipul rcu de urrmrftait pe pretinrle, cn o in.anerz, {sou cel putin ce o Profigurctz*) r avc* 'rre desiexr nln'c din SufJraomul"putemic" al lui Ni6lz3chc- El cxlib6 rrr; sudnd urr tu nedetenninalSi flu.runn! un spttiu flotant, fgrt P6tre frt€ sa& itpere, o puri disporitJititale. deschidtuftror oolhbinatiilor, tututot !cd!e' liilor. in permanentniofmate, lnsusi liPul nodlui itdividualisn al €tei vi.h ui. La l-ndreas Salom6, ca{e fi s€ cuDo$it4i cu Altonbctg ctr ocaia qederiisal" vienezedin loarnna$nului 1895,totel "Chd k alai iB cotrynia i&i, nu te Et%lebi hiti ln un bdtbat, kici l4 o fcmcie, ci Ia o ctc^tlr.d & o 4 J69

:

j

i

|..

:

i:,n':;''W)ut* rr*M

r ,ri, , : f f i

tnr o nelncelata metamorfozi; ea nu constituie un cod lncremerut, ci o creativitate combinatorie- Eliberat de rolurile $ de identficfile pe care societateaar dori sA i le impun6, ornul f,ra calititi t9 afinna ca un oln al posibilului si al lentativei, care nu se alameaza vazindu-$ identitatea i,.l consrang remanierc. El prefed acersta libertate fncia din nedeteminare tururor certitudinilot care aservescln juul sauperonajele romanuluiLuind ad liueram rr,^xn':,ehlui Nietzschecarereclarnaii cu\,intul lnainte 1^ Menschlichzs, AllzurEnschlicher, "penttu spibul liber ptirileeitl pericuto! de a ndi dE prob^"', $i care ptoclama"in Fra;hliche WissenschaJr"Noi ven sd ne scrutdn experienleletrdite cu tot attta riqoare ca pe o experienldEtiinlficd, ord de ord, zi de zi!Vrcn sd senin nounintine drept propriile nodNte erperingntdri, propriile noarie aninale de labora.or"". Robe( Musil prezintAin Mann ohne Eigenschafte, o "utopie a eseismului" care consd ln a "obse^'a nndilicarea posibild ti consecinlele acestei tu'diJicdri pentt u fenon'enul compler pe care-l numim ald''". 1n modemlale.indi\uii sinrchemalisa devina stsren?aut"pai4ice ''.l'l:ltr-wl continuu proces de recrealre, $i sd procedezeftue dl]nn la reorganizarea selective a dezordinii lunii Si a proptiei lor vlet. "Care poate f singwa no^{x^ docbind?, se lntreba Nietzsche 1rt Gntzen-Dttmrcrune }i. tot el "Nitheni sd nu-i dea omuluj calitdlile sale: nici Durtnezeu, nici 'asptJ,ndea: societatea,nici pd.ir\ii $i srrdnn;ii, nici el tnsusi'*.

Hfi$,if,*,j#':trffi W fr*fit#ffi *el*;" r-rt#*;;-ilts,iffi 4 - Idzntit.j.

Nimic nu este in apalenle mai tainic $i mai irevocabil fixat decit identitatea sexuala,care il ficea pe insu$i Fr€ud sA spuna: "Anatomia este dcstinul.penur c parartazacwtntcl? Iui Napoleon""; nimic mai consuin gator ii mai imuabil tu aparedfi, decft identiiatea eweiascA desFe carc Fleud afiIma c4, dinte toate popoa€le bazinuloi mediteranean,poporul evreu este aproapesingun carc a rAma! identic, ca o fosili a timpudlor biblice, de a lungul secolelor Cfte valori etice si esteticeale tradifiei noa.itie cultwale, dar Si clte opresimi ii crime contra umanftadi s au lntcmeiat pe acestedilerenfe mai mult deaft evidenteptuI Ia a deveniorbitoare. Or, modemitatea vienez{ a constatat ruina acestor vechi certitudini. Androginismul constituliei psihice modeme $i intrepfirunderca de acurl incolo de nede,sfrcutdintse e\Teu Si a ne e!.leu creeazacea mai vefiiginoasa dintre confuzji. Unii vor invoca d€cadeng !i desfiintaDa culturii, altii vor vorbi de o rcdislribuire creatoaieSieliberatoare.Al doilea sfet al se.olului al Xx-lea a restauat cu pasiune ac€ste idediuli pierdute; fascismele ti

tn n..i{care

310

371

F

rt

j

f i

ruzi6ctul au rccorutruit ..nafira ,emminA. Dr

nx,l*;nnnm:r;ru :jlffi ;i I i;:I : il*,1i":ffi

,* "l:::fig,;q;; ; ml;*,;;.F", reiz

{e.o,F,e i,, 'an"rru*, l,'ff fflJJ"L*-t.ff';,"J"ii.",:'laprofjara .r. ce, ,1ii "'il caracreriza* rnoaemiirrl,;;# ,il,;;ll^r'.

:,,-,"TT,,.:: "* rum#1. $3{*$ts:i.;1:,;,i:,,1 tr'#--^'"""*,:l*::ri:*,1ffi r;"{r,,,,,1r;,ffi :

Littti

^bre

eri'lor utilizaten

ANDRE aS_sAj'OME rnu: Plrthzdaaba d'h.- .|\rnbnu! al! DoDn.L'rntuA . i ttusr zr$chrift fu- Ans d'asd't 136 rtunnnih.Jaa ur I'6t"'-tu;"i 'F.;a, l92l 7 \r'4 Pt' 161

i-" e"or*s"iioe, a'iat''r'l

s! r,rfsf

ed Ern$Plei{fd'FFnr'-

1

BEER-HOFMANNRicbdd: Pls*tunMr'ln ta63 toaonvoMMjnBdh* iiitr - c."--4"o.t rL,- nc /,l..o.sr. cd Hmur slhsibl'. sd6eai' !c80

ti

t,,,"^' s,-i]" ", PrM.fJri/Vd, l9?5

t Konm'|n'tu w?tk'^l'b'

F

ed F J Mrhael l-Ilkrer' 'or' o/l'

r tu ,n .* Ar a h r

cRoSS Ono: ""i",1^"*. ii r {8 8 .

*' u ai,^. tndrca

Ba h Er .\n L I l ? .L n d u n l q j Gl g t2 :\o L

l 8 ttu l

I rdr

EbE PFT'lad' r' lf, tude Pus vaido'r

w'rk it.z'hnDand?"d CerdScbu'[er \i RudoL HOFMANN\THAL Huso vo!: C.ttuh' r9?9-1980. Iri6ch. Fdti|nlMdr, D2 - DrM.a .l89Ll9O5D5- DrMn v, Ot.r^dirhtu4s.n lliq - Eaatl"ag;a Edad.n G.tpriAh' ud araft R'k'a' cDl- G.d;./ik. [email protected] I l80ln898 RtAl - R.d.n @d Auhiid. I ' lEgl'lgrt Rl?.lt- R.d.n dAuhnE. .191+l9U' RUAUI - R.dd sd Aut!.E trI. te25_l0zaAuf:'i'rDu3fl

372

$ jf

PRIIUD S{toud ti.--an ,i*

KRAUS I{61 F- Did Fd.tzl. i899-1936.

i

I

ii

r

f

f

pramundstnru Kkk. prc$. Apro.wh. Au,abus.aphr, o*;9:y:y^*,*,:y.r.. h.,, zssyt bd x.d.n, xa ..n. AdoUFro..R.inb.L4rarbur8.t9?8, MtE- D.r tl6t oh". Eig.Mtn{kn, .d. AdollF'i€, ia.i.bek/iublrB, 1978, NIETZSCHE rricdrich: KsA--Santli.h. Wqtz,I
NOTE LA CAPTTOLULl@aginile 17-41) r@n@

sW -.siihrlich. W.rk , .4. *.iJt -AEniv, Rur! Si.bq,Riltc, Ehd Zim, 6 voL, FEnffurt^rab, r955-1966. SCHREBR D&i.l Paul: DcN - D.tuwiitdiea.en .ina N.n.rln

r..n,.d-p.'jla tt iricqdal g Reinh4d Volt, Fmt_

"nd

Chamtc.., Elrirr Mibclt6, 1980,

Anriu sdEr' ,,4

r'6q

t'WAY.W

lm seb.sit i Ps\Jjl3:,Tit# i",i" "i L "'a.- *"&-..1r AreA @Phita'oPhi': X'iij;.; ;,nm"/vr.d

"ffirffi mfl'ffi:iltr"Y;Y#* il$i#}"Hffi Iffiiii-

WEININGER Oco: G.CJt - c.scht..ht

lo?gi CY Alhsro CoAa lJ

Philaoptia ' p"'i*. r"ea*. r,0"d*t--'r',1':fY.rL1,1#

r RudolJHaiF. S&a"t t@ bia ftt^inh'n

L tji*"*'

a@'Khirh'^ PhloePhk\'at\ ts86

'$'rj;'nr.l'r-H ';*i:#'l';ll'"tvx'#;T'J'::'Jjli:'"ff ::#

i:irr:n:;I;:*:'; ""^::xui:t:;";n|nr, r;nri.Y

, E d d . l q Sl ,p cm 'Fo n u &Fr a Ga l o r l u r R o g 'r EU 'r 3 |btd.,D.t1

1;# m^'*,m.l"Tf;.'J#fi:'ffi lilT#,';ffi ,i?#f.;: Bdu c Dlvu ,' ;";**tXJ"*;.'';:flffi'J:.1;Ti;:i:.J' *"* g;!v'.1f,'!4f ''md i"l!: llll #'J1:i*:*;;,1't it#-T::t",",'f Dn '8'' Kr'Drhm'dr ci Benhrd tid'zl 6r' ood'miror .ii iv;*"r.;*. B'm' r'e"*lM'h "i*^, trf'#iiiil5;ft#a*t#:x:#x.rr;:,*" 6.iemM Bal8,t lriDldnir' D'.lin, 1923'P 12? ; r#flH*;.*"H::lfl il;'flT il,*il :.1:f ;l#ffiffi ffd:i d'\ Aafus' Dk ritod"^' i' r'i' Ri*rlllm rcrr cr' leB izlj"*i"ti"e"". ^dlruA t#i::r::H*#!X;,:ffi:ym;,W"":i,?t;,ir;.'-j"f T# d" Lv'tu uan bturt'i'hsch' b'8"" , aa'r raer'i'n' ;;;ii,;.-"'. i.';;r**:ru:l*"il:;.y,:';11jil:11'.X" ffi:'"i[fii;:i:q:"':": i^Ft^ sncl' F rld{r/rrt'a 1982p l3l *nl' o."' t.*it.*i.**. 'h ''dca4t*haf p lR| tr:i.i L.oaa t t*"au v^, a,ol.lol2 t'trdh le5't

Ii fl1lll"$"';'""1fi ',*-",,", i'; f;fri1[:iLi:'i::ffi'ffi1jffi ii.i'iitw*lnt.*c,-,Kti'

p ro3e cwlr, !ir04r' le,e),,' d'(odlic 1e?0' r r'

s6!'hae' @ddew'M !d11tt!"td'?Mnd!'

16,Hem&n Bats, Widt,Srlraarq 1906'P 9

374

3't5

P

n a d., " . L. ' fJT 'jTfi r; au,. ^i',":,::k";::,i;::,^.-*'t;" rc

; Ii:#,i#;tiil;:;T;.d " , i,,,1!:, , ,"";_ff.f!1;*;t t''ts'rnnz\ \,sn,u,o t.ad. ..n,

'' iliili:n'

BenL stoqr, bo

"'r'!4

b ru r : ^a' t^ ;ii*i-:rr-#*iir#]'.*i#'t

..,

30. Un cxcelenl eren,tiu de asrcsat encicloPddr.cansoral tpirnllui viencz , de asLi daf, 8trb ridul Toma.r de sid.le vimoiJ', est lmizai de voluaul d e.ri! dl lui JiirAd NruE ti tucndd vanlenl@p, citatln nola p@eddtl, un volun consisEntde 9?0 pasini ak zollLniot DieWnrs.h4r!rntwirJ44 Otkt ' 3 r. Cl, Jono KDnlos, DE urrruts.ttMtchic rcih-Unrd ! ih 19Jdhthbd.i, \iila, 1986 ud Tneb-kr:ifteder Lt rwi.klung der bsEreicLtch.n 3?. Ct Kur1 w- Ro$shild, "wutrlr wituctElrstNktui , i, wilhelm Weber (ed,), Orr.rr./.rr t/'feld,4rsruktu , tl.sr.m. h.t., nor4.n, B.tti, 196I untl (].selscialt d.r wi."zr 33. Cl Frdz Banztrek, Alrred Hoftum, HznnessEkl, t,ra.id, SbdkN?ikluns,Wiesbtdd l9?5 (vol5din senaD,rwt n.r.friBlnale Biu.it t Epo.h., Lt schonlc.,, .ir, nolaI, p ic5-' ed-RenabwaencrRieser)r 34. Renatelr,nir.-schweitzer, G.thtd rtk\91, l ndus1ri!tudt Wi.^ Iti. Durchrebung .Lt nt!,v 6ell.n Matkp..tlLlti in d.r HdbsbL4.tftrid.n., viena,1983

ri*i#,iyf !i#{$i:t#{ffii!;1,#rtiil',

rI:#,ixt: i!,,;i: E:ki ", *ir*,-f*r*5;i'i* x"ry;-; r ":,"*-;;);;..H$rd:lj:1#%x i; "iilIi ;Nr;!il;:i,ii-*rii'i,:lHfm:?;i;,t;ir.:*''

'{":;*flTr*,".;:}l.i;fii:,ff jjj:j,: ;dfrT"yi#

36. tes B.bet, ElisabeihLichl€nbelc.t,Ivieh lkrlichl Gclab u"d LnNt,lMg seit d.r Mitt d. | | 9.J ahrhun.Uat, I iena, | 966. 3?.Perd Fcldbder, stod&d.rr tM und lV.hntn$rot, liq^, l91 t . P 19 / \''e n J l a i r 'p l o 0 l n r e e s 1 8 R . i M d o C P{_ m m , tL '.'n 7 a M n 'Kd tvl ta ":J4 cT} cc privege inisftd $ ninoni{ile culbrale, ehice sau linsvnke dr Vicoa. a F Yeder m.] iekt iur G.Yh(t& wd MichaelJolrn!i Alb€d Licbtblau,Schnel"icg.lwi.r-.in$ G.p.hedrt wn Zleakd.ru"s unrtM itl.Lrh?ncn, v i..a Kdlr', 1990 au t900, i, Hub€dCn EhaLqCehorHei8. Hmcs SleH Wi.n.r 39.Jose(Ebmcr, ^rr.rs.r.r (ed.:), vrslltT Dasdnltut.Vi.n un tgAt,lid4 1986,p.\9'1 Gtltuicn & \|n 40 Afons Petz.ld. Dar ra!tu krc,, Graz, 1979iMd wintr, Da! s.htoft. Wienerhed So'i.tt' reportutleh dd d.n Jrnh.n 20. Jdhthlnllcr, \ien\ 1981 Ct EsiL V'l'cq, D,rch .ti. dt Nat uad d.t V./h/r.r.ns, Viena, 1908i sreld Ri.smfelte! (ed.), ,4rr.rsetl Q6rtin M 1900 T.lt zut Alttdsss?schicAt ran Ma lVitut. \i.t^, t98a .tr. .loio. B6hh, Eiinn.rura.n tut tui^.n Lrb.n. \iq^, 1953 .12.l]cdeis Lenbeiger, Di. Wi.net Wat.hdnd,sh., Viq4 1901: Di. tub.nv u"d kbeatr (Erscbnis und sbnoeraptis.hd Proroto! der t.rhmhiss( d.r Wi?h.t hnntrb.nal-n., Enque.teiiber Frardarbcn), Viena, 189?. 4!.ClvanTagw.rLde.Jahthund.rtue^.1(.Bilrl?td.r Arb.it, J,970t9Jr,vieM,1985 A3evc_ dca iotoslaire rui H.mm Dn*e, in rem clair (ed.),vt ,,., 7uu0I93a LdPa.6ltp@ .r_v.!r., calaloguldc i! Centrll Pohpidou, Ptri3 1986,P. 390 $ um44.DonaldJ. Oben,Ir. Ciryar A W.rk .J An. Iandor, P1rit, Vi.ntu, Nev Havo 1986,putc ais leoaric cele@i .apiale in pMlel 45. CtMlmS€lied, XmlUcokd.Wi.a,Frti^clt G$chiht 1740',/934,Vi@d_Muthd,1985. 46. Robeit Mlsil. D.. MaM o/'n. Eis?ntchnJkk (MaE), p. 10. 4?. Ct RcnareBsik-Scnweiiz.r, 'Eerlin-wien-Btrdap.sr Zu sozia!?imlichen E ei.*lmg der diei HauDrstidF ir der zweitcn Hdne des 19. Jahnundens , ,n Wih.lb Rssch (.d ), Di, $a3,tu.139'lS4 ConPuCa dhiE vie tr J|'adleMnubuapt n^ !9. Jdbhthtun,Ll[z. .d, Ina.r. S@e B€ in d fosi siJtedatt fAcutl L urmAtoeelc lucreti: ll.L$ul Rupl.i 0n?F4.h r-d D.anrlatu lAoTt-l'lal4 Httunl/' bndu"! Lad +lad.rarkrr-a E?vrn, h in, r /.h.Brnd?. cputltl D?^n nlnad. \ irnr_Vuncliq le9l: Wi*Bedin Deux sites de la nodemite (1900-1930) . sub .o.duce@ Lui Mauice Codq be'id Haas $ 1993,ff. 24. Conp@lia cu &rdalosta ee Jrqucs Le Rider, Car'..s / ?& d.t s.mniqkr, Ein Velalctub der sadsch{ard in Pdler Hd& "V.'{'iirserlichuns und UrbeisntuE

"#dd:'H;[ti#;,frJ;ffi i-,*;i,,t:**

F.,an],.o,. i,,i : F,, " *;[l#Jfi? {ill :'i:"":,;::,.;.yi;:,. ".",p. " *.fi ;::,f" 1;;,.y;"sne

'"

Auui'b' d Eepr..n.are . LaDtbtu.tu n . . c 1, a E

fifi.H" H:.t;:1it : I;Nl*fittj!;1il::il,l,fl-""r,x'H#oJ#:

"*ii;{,*:trtTf ii*,irf{fr H*,T#ffi ip.ir,:t[*,I

ffi;fr*;;{H'{r,,-ft'n:erilffi-#H;,ffi 376

3',77

F

lcrLin,t3 od.nb'ie re63,0Joh,. IaitbitdPe4^^6'nctid' 1*il:n]1:j:;ffl,j;11"", r'o oo',ra,"I:':T^:lY::"If":::l

fl*t!ft.fl|),"""*fi#'" }::"ff i.1_1a: 9'".r.1,:1.":t!,e (e4).ce!enkhaft ,

.;iil-l;H.::'.,.?f ,?g !; xai,,!;::!::: :: :: i;i,;;:,1 ;J;pa* "::Ni '',i."f"::::, ;; d:;;. !ffi ;;';;;:"TiI""l1? y--;'-n" tl::J ,2i::^;;y1.. ;,,1; h :'."::::r "";;;; ;;;;;);. tr;:;;' ^:: "::,::;,lL', "|:P:.' #,jf"l1i# lllx#ffiT; t;ii: ;'""1i,?"::" ;t,:t_:j_tii"r ;;^;;;;,;i;;';::.;f" ; ::1il: i:.^;L[,l:,,i",laj n,""r,:f ,lTlj""ll,:".:: 1-;:p1

rru, vi6' r1895(dela ediF q /La din l9l4' cutidulDE

**^"

uu.ii.-&.i'**

vetqt.tth tttkn uad Bunapar a I oOo, V,_n i dqz.

aduk nlLnt.tat2d) Phnz Jo!'f'Sbth v^'@ i p"r' n"ir" I n*"* r6\al Miflla. Otrt $tsr? Dd d^ ""- ttn:t too, a- uoa-,e r ttQr' c-Erosulrlpo'rlre' del' Hrtutish's Vu€6 der Sbdr

;;" ;;;: 6: ;;;:;i':';il1#".H',,j tl,i'; fr,l,ifi*H::i):",;::.u.d,;

*

"e; '" ':f:xi::i;,:;7i'ii:)?l B,?d tj' !o'd.4?4, o., ffi i;;; o "iu" ' " i - Ln,eaa " f,;H,i,:::;"::":1y"::"..tr ur l'i;,Tii;lli1illi*J:T:-f-",:::11."r:.? ", aufti'.t a. vr"i"."r. rii".,iiii.Ti,:: ;i;.".",:.,,,:i::.;:" AGde.. sdhnBthrt Wka, vi.h,, t9a5.

:i3:;i;Jw:#.r:;::;r;##{,y:ilf 4#:ifi;fi#.ffi ;tii:li!;; '

:";:':;,:;; );;,:; eJ.r,nn'r"i,'. e

f'Y. u'9e1iry qT ffj"lK,!tu T9::jT:: ;;;;';;f=9*"15q1r,,r... ;,i: ;,';;: ;;i @dB.Jr.i@g ' ; i"/",. dbc,ia unt-)uasti"t'*.i' ,o, K'n$ il.;;; 3:;:;;;

*i'"*ff,fi}.1:,:.T:;lddes*

stlcdri birccturca si tr,no'a,icede o izblloa.

n. Roh€fi A. Kan, .Di. Hsbsbu;emonmhi.

@d da r'robln dcs tibehanon.ten srut i,, id

54.Iteden Bbch,t !. D.l5s.

ii l.'.iJ1"iL" ilijfill,'.1":X: :,:"i:it;i,T-*',""-*"*'

^/dnt

u- P?i6d ona n ala'' IMt'1e18 unh'8r'nt'ctnnand'Be' .i. iiir, i"."",*' ' salzl'utE' 1964 Ar.hilektu, edn attud.rnen schoidt vida lorl p l5a d' t; vu.; ve''"L u*, * i** z!' a'u$ Modan? u a&.'nh cuitd Dadr" D( ^ddb'n " i:;-;; i"m. igs?r' l. -.,u.* ']"";iii," les6 m virns Kdrn M i000 h'n xun! e' bn'n't^B' i"*W";" ",,vid'z i b onErEl!'u t,' n@m Atnt p " '..1a*"^"t -*r* s"ra"b".. o",*", ..,,p&t s, ed Claud' Pic6ois'Pdt' 19?6'ioEul 2' 6e6' tn. ii-r.. A ioe'rs D'Lt'oit tt Bavdzbn' fin' Z2hn ,. I iiditd'dbtu n*. *"t"t,., a .,*,,915 ". rofi lfdw ror la55l,odord.I955'! elt testi Gilt.r Lipove*t l"'/' -,.;.;;'.;-""'. E*". u t ndt"iulba.Pui'. tt$ raL coetnpotM. FBat\ \Lr I indteid@liw (corput' toout 12' nu,a.r*a, *ti.otot "M.Aemitt da EncrctoPa'dia U'iv"slis r+. i*

jJrr**'n1'*:1$;:';"-;",'#,tii.rr*1[{4[ir*,,T r:. i-q*

r"b"r,'e"oq*

f*cid)A'lodme",

rilJ"*;fii,r.i.Ttr:lil,trut"J"Tl:;i.l;:,*::,t".Wl*;l

hnwn'' Ptis' t9aa' 't Psns 1969: D^iEr g"it' Th' conLas aJ Pa!' t! Le coll /li$oi"

p,snnd6ti.l., ,o K;'i.ut^..t lo!t' l9?3. -"tttz tda'Lzl Soci.t), New N'a Dt'rc$r'' Tr'. oi'. e,&.m.ni ol otpht6: Towdt d Pottua' n^*, ,.,' ii n t975' r"*k" ,Th. Rir. ol Po't:Mod'm A'chit'ctw"tand4 i"lk. "tr sii; (ll;;" _A.c. irl o"tC R*!m L bodenit Cz'aB d' Phtlosopha'Ltllctgag at 5 r'-c., " u! r.m"d u u!43' EluDr prcbremdica ;"';'Po'*dm. ; ptilosophith' Dilkll d't Mod't^t Ftuk"-i.8;,;;:;;;l D.t cdta N dia r;b.**, ;-s; lr. ";p. od'r Dekons*' V'Bteho!: H'm'odrit Pf,;q. "fii.4ich schlee.b Itcor s0. ;st "" ru'i*r '14 pi" ot''-rita'd?/FnttMtitPandho'"

T:*,"rrrTli: +rrir**i:q;i';*i;il5ft n,.:ft 1;,*ff *-rhk'u d"DLN (a'd'" **:"*mn*ihfikffii:,:J;

*

";I:::.::,,i,\i;";,L?##n;T,y#"-:##itll"rlL:;fu ::, ti'zpr.on

ii"[,,Te.iiifll;,,";]

de'iD$m@{'a rz.ques F Ri',.'}i urd

ili'i fs;'in'd

irlo"ii

t"a.l

-ii,tr":"rT#*;;jr,.t##,il+..y,F:r"!i:,#*i":y3:":iii:I i ! rer-Frucod

"Nmod;-l.

60 N

he. A.f. }]a@, r(,t4, lol 6, D.l5o 'eee

*, ** fi [ #"]",i HffiLY;.T.Tl i,#,^ ;.,f];;r /(r'rr Js'' ::ri* " sr7^L :;i;;';:*:Ji*i1#:i{i,:i,!:

6.. Th.odor W Adomo. -Funkjoh,,lsous heur.i.,ni"up

378

I

i, tup tu. O"u,,.*

**.tuu.r

L rcBrd. lz cohdtion postuA.m? Pn' l9?a P 6J cf lfqua I in c"M.n@., s 54,lagI v@!P 281-2el'

L' tudd 'Lr

m rdili c'v s.,ip.tt", n' t i,Pr.t , Pdi!' 1985,sblitia cI ErdinF via'zi ii." rr^iqs3, (ci willi@ M d@losiil' d' docp' !Gr!'lic' 6a.di lD a * .,ir..tir" .1'1,"" de! la Pml& dc I AuEich' lrD d' 3rsr' D 4 r"r'.'".. ""_r.roa.-m..r wmodcm'@

'"'i-i, 'i

t i*"iin*i*,

d dcMirlor Mob& li An{trtR'et{ Psis' le8e pp -!?3ffis Mich&l Potlat"i vi.na' a Pdh Patuan d u'

s9 Narhal. Heinnch ri "patM4 *"L"r oi" p*"P*i"u Fciolosr! ioP4tul qPozilic' d' LaMdl PoDPidou i ia;,': @n'cpr o' Pdtul $br"dr L l tr'ild4 ?'. alain Ren,ut lt a lur o tomtrl, 8!. Penn a Elu

379

;::'*'r [ili"t":,**lg]t::",*r1:rir:.r;t;"..;::;:[:Yih::*1 ;S:#*,'{+ftilri.Tr.'r ilHr"}"r:i[il,ltrii!r;,'i;:s: jil,lh,:Lryii.:: 2?5riurm r q N € t z s c h e , E . ./'tu 1 'SAr l l o P -.

#tr',,ft if'iliH"n:T:\i-,tii::

85. ca.c Si@cl, pritavlrn;,

e KLttot (t923),tuttir

t9tj3.o- t51,.

-D. thditr r dk porbrodme.. j. Ma*!,.

Lnd Cs.Ushrl.r

-g "a*

lil,i;111 ,,if,li,l.ll^"T;l *,,:'.f*':1",1;:f r f;i:f".'.fl:11", i;;:;'J:'L*!1fi '"l:"*;,i"id;1 'fi:J::;.{i"i*:fr;:;nxr*nn:: rfr'r#.xi"l?Jl :^:x;*,;i.; :",il;.T;lT"ill1lill; " iij:* y.x:." AusdddedcEue

sit der fidi;{scb

Ni2reh.s.unien' l9a9'

"J;;",. ;;;; ;;,;. i:il"TH: D*ff lii i,"!":",;11 ;.X";;1 : fr1j; ;-'" !oL l?. rd. _, ocl t981.

1. tn.n4 rttu. Buddad4t!, pr,. a \ di..-Dru/tut). 4. r'hedn.h Niea*".hc, (Jr, vol Lp 44 I, um. j./\rerzrhe. &5/. vot.t t. D 642 6. Nierktrc, rSA, vol.2, p. 349. L [email protected]$r. \o 1 3 , p l2 t,J Um 6 N'eu.che. r.tA, vol.l,D. t96. N h E \ . h f . ( J L 4 r ct.lt.p 5 0 2 ,a

:' *"*:t ;;,;ii.ii".y :l#T:',"ffi;:"".1."*c"d"" F: Ni.arhcs

NOTELA CAPTTOLUL 2 (paginitea2{O) I, cf JirS.n H,broa.

u*'*",""'rt'.,"i1t' ,,Jlf,o." T,ll'Xffi;hY:"il;i:::;1"ii,,, ""..''.'. :' r.,-*"

i " " *i , a . . p "

i ",."* ,

g ,"a cl a i r si R d b $ d ' p l 7 ' si r a

lfl.:iilff'??i#ii;.llilli,T;'i,i";1"'l;,''-'*,.' ili;ii*'$ii';'zt'',Lr'*;;l*;:':itnq,.-r' " j;r,r""v-';""' ?9.Rain.rMdr Rille JW,VI'P 36l &a 30.tuoh{d Be*_Hofdm, rG, P liiBHGW'L

.

D t€be0&(hauunle

il iiil""' i',lf'::..,i":'tt,:;.::iltr:1",1::;L#;rffi il,iiT]lrf H:; r*o'u*a' ;fii;'.^X-ili!'l)i'i":;:;,:' n''* *' :il,i';il;1fii'fffi. pp.250?80

gi*U'*:";*.^ I j;.li:'-;Y"":"1,ffi.t.,, p 2 tu'hdd*p-Hur'm Gr'" 'i no*{op o
D@stadt, 198?,

,,|,:K|J:,iy,!"Ti".,'|)i,,#,:"tr1T,1:;L1l]**p.;;i;;,;:"#;i:

jl :e"u :Pbef 9er4r.sa d.' r.. ol'sn. op ;u. p.\ t. no@1o.

" ;ilny.Ji;":;i::"#::;,y;:ii,{: *' v.,e.rlkhdtus E}vs !{^!*! Dc,2 '' ?,ff: f# :;Tjtii:i,j?.*ffi bD,, R.v.'udon !h i;# ;:fill.

',il;il.l'1i""),ilii, i,'i,,il.ff !;i;#,j.":ff\ii i,^,

;i}:;3;"!:(; {; -"..ffi ffi;*{fustrfirf;:tr,:i|",ili::r,f:;x,: *il#:'i;.*l'J

il ll?ill,Hi: fJfli,#'..'nq

u.tut

pui\' .p.14 ^i|oi.. 380

1981,P.85. steiry'Ts

;'iir*'i"l;*r;',';*ttgtiiil1f itfii,*;'ff #;:;;:; " :;ltffilrif:l'i 19, Cf. Fnrz MdrrD<

Sp.,.,E wd kbn

A^s6'ilft

T'

l:i;;:::i**:l'li,;ill,?l;itrlri,Sliri

* #I:"il::'#;i,Y;?l,u

i'nurI' re82' *,* *, ,,''*.0^*rurt-Benin-vioa'

t r.o,"'..

ed de AdotrFri€' Rei'bck/Hdburs'1e76'cai'ni 2l' le20'

nt. Lt3"li[*n

*u. il,.ljn. !:'.:i",:j.];iii,l;t.""f ",;ltJ'-fl:Ji:^,**::,::^:: ^-*.,,. * x?'"$-ii'.10,i", " H.15:;i",H''r'j'fr*i 'u"**.''".o 381

44. Lou And,lss.loba,

12 Yl.

u::!.

DA Er,r*, D.10, ! Un.

^..:,".,y"r

Di.t/. FEd6d/Mah.Ie?e.p.15ri um p"r?

ap nabze vorr'p7t',iutu 'a

il H';,lJi.?jj3'j.i.i3;'*'"&' 48

" *

ui3;f;1*'i:nlli]'1ff

d rr_

trJ 'll1';li'l'i;ill,lfl

1". HuEobn Ho.6Desrh,l, -De ,l +cbkh .D.r Wilt.Drt eta..{ t 89r L i!,4j. p. I I ,. r jirlds. Dz l jt Hoh@Nrhal sinor?np ah drhwhh. Y._u^oi1'd.]Y sn^tut, stun. 3q kjln-Kdh_MMu. te65. k Lt, Wot rd Mar

'dqDrakd..tr' d..rroh*;;r:;;;:ff';ETi.T,H"::rf:;:i#V::n:;

o,NdneMB tad w.rLtuubu. Ea. pwho,a,iat. t;ktpr.wiaa. r., r H.@@ talir. "Die Kiri! d.r Natur..li!ou... L Oo

Mti.h*,

I o?/.

Ii; lJ:mf "*# # ffxff j#:r"i#:Tf,lf"t.?r,ffi "H* u.*'.?X#"?l;l:y;'-'-" """ "" ., j:S:lji* ^T"''",*o*."0**

d. pr./'akse .otuhpordi^.. \ot. I ttssj;.diri! derb,h, {, ddaucir!. ;H::!ou'3i.'.oh;:6 t4 Do.l@m ciDr Di R!jI* HdrL Mo4fiaaon ud kfttuoaa8. /tu vnanderynzalh.nr "

iii* )' !;:, *,, **.i.,n"E)'0,,)? ,,,i#ffi tA:*!:!"r?;"fr " f,Hin#,1;rTJ*:**,ou

vonAndrie, Br,,r../i*r. *r1". ,. o*1u*n".

ra.sofumslraL -euarruu8{,us derNchbB,., t 8d9.npr.///,p.3tJ. rr. PeErAibnb.e. t/, i.r 6 r/,. I18961, B.rliD,. t 90a,e, 220,

l; ii*fjEijfflll?#.rcf

sMikc,,.kb!;& 2a

58. H@@ Balx...DG Obwidqs dq N.udi,aurirl89l) r' ooul6 wbbcre,cd.,. Dz. rua. svr. rubnso, t9?o.b.ut r, tj8. e. )e. s'gDud FMd, CW, Vn. D.l4R. oo. ,,r::. *\tl.is F,p.a.,\.. vtu,ia to X.p:"f r or{riord, 1986,p. j5l:.i D.vid F,r!by,.t{dw F,.ud. l rh. t.nd.t p$,ioa. Ne*

F\1stutu! .tM.dan u,n .t" &y*1,,:rfr!":!x:;?ilff"1dffif.:H; ",. 62. PaulRicoeu,-bdNid!.er igoric pcm,"Uc-, t S_ l..diyttd!, @L.tiv. pd,

lo3?. D.55j ",i"Lri. n-TLTTfl""J ii.ffi lH"ffT:,J*). igq.. *"" -as**'l"r *,,_; ,:i:;J,JT,,Ly.";;;i"' :y:y!.r:;^yy^;;ffij;ffi _ . .:::^ 4q ,,q ue w@ryM*.t ^, w r.di+jdL'rtdd,ttula,lM4, i|!t!M

l J

:'"1*;;,;;;;:";, i'li.i"' i.t;tt

vol l P&it

;

lgSl

EEile E nv'n*

ona P'"1'4r

dr ld'

* *nntuic caa@ pm Li'bai i p xo "s'ti*t ""1w'E*! 7M s'i^ vonM"nA dd Dns rro5r\' F nr' ''* tlk'

'lrit

!

I

""--

biI:I'H.*r{H.cl!,!,K{i!iY,!,,i;:'i Hg:::,';:iJJ::.. "" *i*r*ia;#ffiHfl "rro *ffi:ffi #ir""l:H}"ffi: *p,.r"u-'tr"r'* :::;,"i::;,:::;fy#:;i.iiil''!ffiiiil;tri;';.;'tii.'ienb. if iio*;L*iffi i y6r ), cd. dr waher Meihtael p.br XdDlt!

ll t1

a

a-tr RLoet,I.drs

'

t

!r&I

{

dod

poho&Eii6-

via.z4 pp. i96lt

ci

t986: to aH5i F,r"\,.UG;;

Mdrq! dt r.pir6obsE, d. t..dd;u. d d. b Er{,.t *-,tv"*,.i6fic;

Mrr4(. -d 'uoD!NoFlh

!a,rr, d. 9, To!.@ i9Sj. r N,a,N'..tnb,aoL'iir( ait -0"***.*,iiffi,llf;",rrlNf.ana ^e.d

3E2

r

c@.

^*t-

i?*ti' lp.p..a" r I'i,,u'':'pili'd deta-'m''rtdqc

p 5eti@'

* *ilrui;';m,:;ll .,:: iliil':,!'fq"i:,{i ;rH,:-I".flJ;:::'ff r"ull:l*xilr;;:::H::,:#';,i#'#:;J'tii;",i"H

;l*Jffi miffi:liry,.ry:i - l,jl;:;,ruu*Hl";:'trff 1984.p '145lilm Je;s.J,New YorL_Orrord.

tueza|o4&tu

""

HH*"fi:

UnkMhagc"

2u d'" Bets 8o1td

in li-'r"p.rhoroe,. d' L rib'neE$sirtu ri nonidatiri'aton

R..h?^het philbsoPhq!.t

lglh pp 22'54

vo' wriertr; cd de ceors ltdil B<^nk'nq'"' v.n&ha vf,"r*ti..' ro i-i"* 2l 197?, ftakJun^1,in, P. (rutt lui Robcr vusil Po! J" 7r Pr;ftq, i, rDaai"r lui;ad Liumr arsu in p,tAr$t .;a\@t@n;6 dn.nn6 d. LtEh Ptil tgss D I t/'rd' sub'onducera rui Abme dr P"-tr d Rr'uonr o'drpie*" t.,. ;;;;;;, Claudel-tvi Snuss,(197?)Pari5l98? p 32 ldis 198l ' ,3. ,lt* a" VtjoU. a, *u., 6 ttu tui Fdnt4n" d in'htiftzi:o'' Julia K$teld L ra*.urcadoN-, & Monhue David-M'ndd rcd noe&e' ii r.- n...i'..

";lil*;?;;1?tx{xr:;#r:!;r:;*i#:1":;ff #:f"1*,'Lr;is;

?5.lee FloFnce./ril, P. 155dlm' ?8. Fe!d, CW, X!I, P. 256 (nob?). t9. Henrih lbsen,P..t Crnt Ale't'uta 193?'P 146 Liusene lo8I p rs otu wembser' D'rla oo . ii. n'a.:,; n-,i'+-p' '; p'rrin'r' '. l 8 ti u m 1 9 8 0 M 0 r i h 'n r p m l n D i n g .. 8 t t D t d . . t.a !.Ab .td i kzt

v'v?r l,:*-.*, "* -a,r,iid.H,drsd li liil5fl:f JliffiX"i.fl:5,?fr ;:::il

Tl :'#*i:J*11r:,i f'#Jrifr v,i:i*,I'*l#;*.fi:,f,{

LttM.'6L2,rd$idsv's.6tnt' 84.Niebste. r,tA, vol 6. P 9t 6 , P. B 5 . 1 r i d . ,KS,4 ,vo l t5 1 $ u m

Ttibslo

la?8 Pp al I

il ii#Ex*::"'[.ri lJi?t.',H; f,"ru";,fl*; $TI']$:li*l,Hi tgsg.i.tsz

383

I r

l!

F.

n jth? 8 -. q.^ Al.rt uder . N. hr ' 6. \ l. an4e I Lr i r . Dh t n r L t ? , ( e o n J l r ( {6 r r h u *F t s te8j.b rru $Lum.: ra.4uFfLrcrdo b^u n I at.itt d" , alrt taabos,nphi? nu,t.r^ rno": .i,,i, brte qi dezbaLfi $b conduccEa tui claude Lryesqu. !i abrntie v. Mc Dorald, Mont.^t 1982.p.64:"Au.bbS,"fn du tk pw;. i;. rl. sindnat et.rtui;;: ttut..tibNiettch?". 'z^i.ltz 88. Nie?s.hc, E6. roz. Wie tun .d, wastu n ilt,r\SA, \ ot.6. p. lai. 89.Nietzshe,(SA, vol 3,p.570. 90.Ni€usche,(SA, vol 4,!.I93.

NOTE LA CApITO]_UL 3 (pasnite 61 77) L 6.orses Cudorl, , trm. ,, M"tiqu. ytis, jt84, t ,!,6. " 2,.Ibi.L,p.2a. 3, KmqIVrk, ed.deWi,nclb Weis.hedet,r.t?, D@$adl, 1956,!.344. 3a.cf. lJoBt Hill:J:'J]lm, .Zur B€ErifslqrdnchGvo. <Moninu$".i A,.hit Jrr Desnfssdrkclxe, 1916. rr. 20, tp, 2t1-235. 4. Ono WeininSer,c!cr, p. 2i 4 g un. 5. Gr.i, p- 198!ium. 6 D-r r,"1\ v d.: rnpha.lu.pr {)tb.d ed,k. t-rd rr {h. m rr.rdr" rau,8. /.. T1l11h.d..LnplnltunScn).lrnl."t!l | ! l4,noF t. ^4at$e 7. Cl Mbk.d Die,s b. L,,r.luar r!:nL aatt tn-,., . o"rnb Utt. B.. rhnp, n \ t h.,

,e. i

UuSo{r Hofimi,Nlhrr',.itr, f 4br

, {r , - ! n l r l $ I i .o G l n 'n n c1 ,,i ./ " r o ''r :,..,. . , , '.- - . . " . , ; - . ', ".,. 1 ,.1 \"n ' a r r'.r - , n o . .r '" 1 . . , '". 1 -.* 1^, . , . r ^ . r _ . r . . .,.r .

lr^ /'n vr |- ' 1 'r "tL

9. Hetum BrocL,Szr,!. t53. 10.Roberi Msil, B.traa ?d re utujllns d.r khry^ Mach!.Reinbetrr!rdburs, 1980,p. 4.1.

o.t,.r.,Nu kruqh6,.,8.h r.u.., a"-snlr,...odt. p. sto

rilt. T.1"9'.?"I"11. D4 A4at!s. drt Enpfndu,s.n.q .u. nnb b, D.2e9. ll. Cda rdeP L A$uun. , p . r . noh t 0. p. ll V. H@e 7I an d. h @ e @,4e, @ L pl@ a !4 E lua o, ftd N{ Drvid. prj\ l9t2 D rur. hb o p€rp.cw, dealM$lu h$pE Foriilo-des idquLb h hd4j tu John L!.k aoi IdmjD &d Dve{J . i'-Irto. L n,.mas HM t qit tudus. tboa..drjJa oodaqo. l7r r a

t":#iffik;):!:li[f.H3,,i,111fi 1;iff jrsA.rst*'qsrAnd;q

I 5.Hemen Bolu,-Da.unrnD& trh.. I Dhl.S voa ?r,Srri,c.. BertDtco4.p olt rcDredrs in He,* B.Ir. zu UD.di,dMs &, r\;u,"1,\-ut:ed d. C;; n;*;;;i;;;; ( pp. 1q68, 1 8 3L 9 2 l .pt3 9

384

r ''1 1

/ nli(p .va D "u : ,':J f ': Sq n d r a 4 D ." 'o ;" 00. n. r r 'C /.

"0 f '

....,;'

l l t u l k 'r , l l i . l o i 5.f ? 3 :r ' ltr. H.lninn\rirrl, IlCa, p 169$iun rr)10! l5 :r Ce.rg s nndcl. Harlrrn )/r.'r dfl ll','v't/li'.liilzi! iI H.n;u 8tr1r./" rtrr d., M.l,)r. tt.:t.],ichtt I3$t')'c1.''j de lirdhnl Fnrhs Vier!' 1t Publn:ill: Bdlin in 1903 D , .D ' 1 t " V r 'n . . "i " 1936! 419I un' J4.(lt tu{z 1!,rudrntr. V, a.n. rriJ J,.4.'d o' {ierJiro0\i'3il(: Sizbure r'r''l! l9:5) E aaler' j'r /.r arirJ, dix Dk lf.i 3) ll / f . l nr&as

;::':;(;.^,:::'":;I!;:;'tr,ft:,t't"-":,::.;z:::,,'z""):il:jT,:_;::.:i,:

tdu uadihrl?th'thr ru, /radrior, co. UoJrh8 pauhen Bcma.Vu,ho. to8O.pI ti 2r. Ad2lbcn5.hb-dL -IJr efl\ug- r,*a w.. - rnrprc$,uni.tuui,,n J,;rl., d.! Wnher c..there rci$. |t14, pp 9O-r08."gin.l." 8. w'Im M . lohds n s r r az a. aeaM pr c b, c m . u . e K u. tj.rk. " "1a ^ v . . t . t/oJ,s , h b , avrn4 p a..cnt tu. op:11,.hal rrd td?.a th D.MLM /,rzx K!.n U.J l(_4, "d

;fP

16 ! l{,n $,uar :1 at.{trrr 1vuri,e4.nl' 'rr' t'r: un! iilr ! fLrlll i :j. uoiu:fr!!iL.iI

rr03 il lcsduri \,,M,,;;.r,L;hnnit,h/lt.",r/rr.,Ji:r.,.'dLl'n:vLr{iautr'B'tin '! rn,..ul lr' f.Ita!e, E;had 11i.':cl)lnrLe"luLuL. ci ir'h'r s\lrrtt Ott\? tdthv'di1rn t3 53 (ry'l: 1915-fll fiinin!.n lifu db. il rilt\ Iilr tiliu, ) \ t 't ! ') i t . l : n . ! L t : r r l t ) ,\i :h ? r h .tr .'fl i l r .tr .l a J4 ."d i 1 e l 'i i i zM a u th n 'r 'l n n ci 'n - l 9 l l r' l.tt i.: Orutarutt}uddhn{n"h'n teirtis l913 .1l)aaIrrilzNnr{llrr,D.rt ddL/rtr t;'\'i't:ht th1ll'nlllaa'le 1"r rL {)r. t,norr14,p ?:l3 Grtns dir DflA.l.r!n lr'rl:r !!r, 1(rl0) Sn{l!r lr'i hi.c, lt!lr. EdanE€n1925) .l? t,tr t.la5 (.rIlid:. iri..1..t,il,/..lf 5li 6 lv/'n_Miinfhln Vien' 19*'1 t?!'rsr'r'r Tc! lnu. l, {'n rj Ca Atlrllrik lisittl 'ap :.1 r'I i!{trct trruv.rcnf, l!l)_s'iirR er lLi!ir|'' ii llnrr''xntut: ltt 'int '! la tuilo' \t" . t t a . i t i r t h . r! tn h ;n r ,.,l 'a \r . l t7 3 l 2 L !r u n r :: anrl nr kun N$i'e ! lt .ldoli iliibner' 4,.!1t \l it(etr{'ut rt 5'tha"uta6t'h tnt Ril'l' lnira./r.x l.. sli.k/ti.$bu.g, l9?9'i. 5l (:d l a'd'l/'r 1{1.at Jtr.lu.r L, Rider. Jvfisil3r Ma.rerlin&'. l:r Ffttri'c van d' Ket'kntrvr ttRtrcll.s,l9u?-pP :13-17 lJrt l!,r.1,\, fi.,t l89i f, r gcnnrrr &til, DtO&ad ro"tI39ll,int&tun;xf ](,dl'trM'L''''Fhktun'Nla;' Iq)l Pi .13trulBooe.J,E,tr?6LF!'rnJ.si.,rr.dwro'ah..(i88llcdilicddtnidrisi 'ugiri"Pda ;n uerntm irnrc l9l0 B6'h D't'l' 2_i lnod!. din Ddr:l 8n,ji :!re 49. S.r rrel $iHcd.nn deFaulMirh!'l uitz'|4, vol l:l/l.Frur'_ tt1,)]t l,ttit),'!1Kt^/x.nt.rtol,Qtu^sah.,& tut/thin itsl. t 9? G.n$mndin27 'ulic 1910)

hi

$ rS

ia.9

ffl f,r

iili f,: :.1

:: ':--i

i.

385

;,

r

r'./1d'v'o":F::'::, , yi!.i"Yli',\".iilxfliliil:l,i';il]; Lrpol.6kv. I ci'os

50.Paull-aurenrAss!u., ,? fd., nor! I0. J8l @. I. Sr 51. ClJo.h.. Schftidr-dp..ri, ior? 13. 51.Roblt Musil,''r&!. ?j3 .'.t. ., ' '-r"l ir l. L Rt r r ( Ln - , , , 8t h L 1 , . P&\ t,'Rt. I r,l 5,1.Ot Weininler UraI. t. lot liurd. 55 aircft, t. f,20tiun. . "ph. r s m .r . t ! \ 5 h ,I Ot r . W . in' np. r Ft . I nt r

".,. L

n .:: .:';'ji,,[::i.;.::;i,;, ii!,i."i!1;i"i; _,",:::;'r ;"ii,[,.",;i" ri"l;", , ; . i, l; j:' . :l ' ;.i 1 - - ;"l ::;: - i ,; ' ' . ' ' "- o t' *i ' "*n "u "' ' "t t - k Lo'dr a, lc8' oi ' ,a v' .r,,.1 i. '' """:':; J."*-" ;;"."i "* 'I r o7b, r rrr ;udLr:,

r.rlr\t.

li:lllJ"

i L 'D7' rnr - , lwl! . ?. iodr \ F c , . . r a h h ua +t . . f : r t \ r u . . e . , ! . u , dt r J,,. J7 all. JeaDLo{k Vicilrd Barn, ..Mich.(r!re",, ct nremcoss chcz Novdii.j t ftviera a.r ylphiqk r (..p,on4rsnE!n.i!4d,,), pf apiitieiudc,I983.pp.195-208. -- i-atrtJ*rhit 58. l.frdtr &nr, ol. .t , nora3 I , !. 69. 59. ii!.r,,t .r'.noia5,1,I 233sinnn. 61. F;edricb Scilogd. "AlbolmsF.arm.nk , g J6, in (/,.rbclt Fri.In n S.htq.l Aus!rt,., ^ d J r . q BetL t ' r qok J , n: . . i, r _. . 1 . . . 4 . 6 r i ^ c q u 1 d h r d i \ . n t , , b tcO,. J d! Hds f ' c hn: . Vdn. hr n- pr der bun, t 06- .D t r t <) u. "B \M i. / - - , r r r r , n. k L I t , . .a-. p. 14 , , i . , , A n o \ L M " , . , , . , L r r ! , ! lor ro . r ' r : . . r , eo, r s , , dd. / , ! i. " ",,., ,r , " , t . ^ . 8 pt,t,,,t., bt,;"., o: MichaetLbdnam. noua.di!e lrbkaur/xtao. r98?. 61. al. MqG L.oise Rdrh'R.betr MlsiJ ruF Dtubtondcr E|jlik,.it t.rLtntea urtt l)a.hrtrr ti$a|! tu lt.h.t M6it,Satbit.t3n, t9B7.n, ?5_97 6i Rol'edMlsit, cttll. n. lOt? 05 Citlr d. Mtui: LouJseRoi!.,1 .r,.et2 i,3,p.83. 6?.Murii, Dashjlits€ E!mpr,.,6tt , !. t0j6 !i hr. 68 rl.L -db , r Ao. , or . . r ' and1. Z, ho t L . ,n. vu.tdnd"u,"e/tr _u...n. U, Bdu) . L' v r h dc \ eJ . . r . \ , , VLr l I 4 . / . , . , ^ r ! , , , t \ . r , A n . . u v r . . , . O . h . . I

. h.' a,.F"..^.".J ::i l l:^,:*i,1.o1 ( . i . r r h e n5 5 T ld L D" L'"nnt .,,,

h .t d t. J",.,.ip L1i l rl I l " L ]L tn n 4 /"- n .,Dltr e Jq to q 5 p r tr9- oU ?1. CJ. Johar! Wilibdd Nagt, Jacor Z.ijler ttduad cNle {cd.), D.rdr.r..rjr./i.,.t.r.r. t , r t t o t,,r h . h t,\o l.t..\o o r 8 u ' .,. t,,F .vrc,-.tt,t.F t/0!. /, r^. r n 4 . n n u s ? 0 ,p tll3 . -'. C. pal p r d m r za lu HiJ- ;r d , \1 [ h., .a.r] ..r.nc ., tn:,^a Ler..r4

::::': (;,;''{,:i::::;;;:i

i "l"i:fi;;.'

,. | , A ,o.i .s

l or..\l D

l ! - I l "r: P ' $k tunw as 9 /D /,P ra ro ' t a18" -n R L:Lt i ", o ' ^ "- lcla, P e -, rt^iM. " t'feilft r."*L dkfu J 0""Fr" o' t . tr' 11 u.' \L)"1 ', i -;;;"," "t ! ena i al l P l r! urn' C .hrrJ,! l q 1 : |..\,ta1-8, t.' ra(h{ J |tu. ^a 171l 4? .i r.not l l Mei nD nnL P

386

t I

-'

d.,.s mr1Mu.,-i l

n,oA r Ln{5: ,8ored P ' /n' r' 8' "J

La

dr ra j

" "D

]?t

ri ?' ntu

tl ' n'

n /^nm? .,,1.ddp r\r.. $ t,,b,hnL un-\tu . 'th'nE i: ,!'';1,: i::l.f';" o r.n, !? h'r''rn'nPr''car ^;;;i;i"',s"",; r. l so i R L a l // n J- 6 h n u 4 :e n d 'tu \''h l r i , . ; , .'. r L '0 ' rail

Dr' ''- t - *t t' ^ tu tL l r t'P'\'4 r " E t'- 'd P{a ' Pd i \' tt^ L i .. ^ * " 5 r ' XU l .P , iu, .n. *" d F r u .lG 1 3 S r e" n \n 'L r r l d m r 0 i d L ^ 'a r 5 ) s'u 0 ' 5 r rL 4 Fh . : ; . i . '- . '" - . 'r " '. _ n 'e N 'r r 'w ! 4 ' h a n o L - q l u \tr tr c 4 r r l o h F'! * n b r tr r O . i , . . r " , " . t.t o - ". 6 n c hT . J at , M u r h 'n , 1 9 7 5b f i r r 'p a )

) )t;;

Anu- 1 .,anuorrhJrdPor'inRurrddnrrIa'har

L a^u! ,. I ;;lfjl ;:l;l ;"T:";;;:; . l''' ::':"ll'l:li':'1";' "

,.

ill

il.l1J'l;i lili*e.!,a

ri L'uArd'* satnd''A,o' psy.h'arvsrntJoducee

rnr*-',nu,. ,,1,llj'ol}-.r".,, J\iuD 362

,f 36. Lotr Ardrea Salome, 2l. Lo! Andr.atsabne. lVzD'l 36l l d L . u A d r 6 Sa r n n r 'N 'D F l o a .r .r ". l '| .a u n D e i q 't 1 ,{.? h "a "') ^ tu / *" . ,r.i.' "

, i"i::fr;T,^i.:;:

I Chrin.ph.r Lrsch.ft. airlu. dNlr.rrsru, Nev york t 979.

i !_s .!pr

"Tff,'ji:"i ,1:,'i:li l;""l;i'ii; xu i o81,P ^i,1,' pi e1te,.Frrl tu n^t 'n

I illll]

,""-sr d, r!,, /! j. I d-

NOTE I_,ACAPITOLUL 4 (pag,nite78 94)

&d'P'h"' .' o. ^ ?ruJd"'|'d'

/0 /

*a^ -rqi-nni ni sr'!'\id''r'''dr"

CescLlsh.Ir,Krrlsn'he.la36 pp 46 14 31. L.u AndM_Satomo. NzD' P 366 Nz'' P 366 $ !d 3:. Irn A.ds-salona, !a',P 16? sabbe Andrca$ 33.|Ju

3117

l o l r ':''r

'ddcPh"

,,,.,il:",J,J,:.L";:, " ';Y;"Tliiij""lJtlT;:,i;:",",Tl.""1ili,fi_IiiliT j,llll:

l-ri,r!*one.I-.]u

:t. ill. An!.t!

#,i,Tiil,r:i:;#t::i:;xtrit:5,,llii::}::;,ll;:r iil i:itl{;iji'j ."1: , :. .,..,ru..-, .. .... *" ...,..^ t 9"

\tt ft.rn, l ,:rti . r.|t! l tk h!.hi .tQl .

u!m

: i , : . ' . ,, i '." 1 ''.:,: ,)^ '-.-'*

3i! RiiI:,'\di8

* r

-, ' r,n.r, -,

'o -

-

," ,

, i',:,'Ir', rcL f. t.56 i rrij.

ol r. E !u,1?

",;

;;

, "^J-

"" .'.,,

dr1.X ,!' l b

r 'r ' , P '

L 4r l ,,,

,

r? r t1.,

".

r 'c- .

16

jc

rri l \' f

.rr rr

"'b

_i

/

' t rl c t J r' "

l9S4 cat r'r: 'Esal5 !n Lo'e ad

Lrnt1

1^:Ir'atian'n'

fiv\'ll

-l F

o i -0

rjd' vtll p {1? 6:. ai. fr:i, rd rt, j.iv a, d.r P ryrlr&l,vr'. Lleinsi H'i11'r' \f iir' !s {l1i99l ii tt* \rers.h S"t'"u. ,.u*. i." 'n '/ih1 'd ".. v . r h . ; , t 9 re .q 2 1 . :j. Lou \riors 511i,ri N'l'.| 186 ! 1) l?5 siumr' 06.Lille. ! q)1, :J. .lc ReinilLFdhri VFm. Jd\1,ta.li.t l.r M.'lunt J1E'l'kh'' I rirt../ (- H(ptl{ " .r

sc,in,,h.ii,uedc^.!,np1.n :i.[:I"i;.1:li;.l]i1;[:::],i;:1iiii.,:,?*,*' .,!en.

.,;- ,,; ". " .;', -i .,",'.",i'i,i".l ': i,' . '.,'"", ,

C I j \ l u c c r l.r li-

' ",t ,f, L d .,\t,h r j_ d ,:u n \1 ,r

3li. il: pJl|3, D.!r vor dqn Sr,:c!cl, il 9ilr.),i[ .]4,. n i. 624. l , a . m ! , t utr !ir , kn d !,\+ L , r l,t,{ r r r p in

* j""-Iij:;,,"1"'1,r : - ,;,l;.:" ^:,:,r" " -' " ll' 1;

j: iiij ;,Y ::r..' ," ,' , 1 ; - : lr' ll''"; ' ; " "i ." ,' ' ;: l; "; t;t 1,, .;'". , - ' . . r - , i '.1""* *

, .,

" , .:i ; b . " " , : , : , , . ' . : ; , i, , ; : , . ^ t. ... "" ..nu

;;,']" j" . " *;i."':';".'' ' ' "

,."

,. w:. trt.r:;i\*

'ilij{,#:i;"'1!;iiii)#:ri'r' 14. et, H.azllenscb .r..(,

"

'lrd

ttt t^rn, rss. t grir r:,t t'

nrk,

rv,r r/:

rr' !'!}'hoo'rv!r';csI'i'nr. :;i! n sl ,;:,r

r.ra 41.

.":; . .;; .' 1,,,i:, ;,.,1 ;i'l "l;.t"-, .." ij: l='.:,{l1|r_:^1, . :;"'" ",.,"i,''l:ll.,.,J ,,';,;:'r: ; "'iJ.ll';

a 1. F rtr{,:!,b Finfthtuha ,tu! tia-,J: ,,,, t:s.t i, ,. tt:. 1!.F rt,l, Iote n Lnt lahLCly lX. n. 1t 05j! n, . a .\.lLin .n.llt) .

"'1:j l* :";::'r,:;i:;'i,,;:'.:,,,1j1.,p.n n .:v.,

.

jI 1"y. ,-^1 '.' " , :,,',.;_"'"''i;;_ J'-, " .l FNrJ.Zu 5' t l:t . t ut J \ a( ^, , ir r Dr , , , |, r _- . J.5 5r. /b,d l5(i.

I 55 Sftarr Kofae.

t- r,isa. d. l.t ldux.

ral.M.

trlf bt tdkt /. /r.r ra, ?dis, 19,j0,p.

6,i salod'l' dr:'jerualc n,,u,i',o,,;u*"a" ' !l;?i11"',Ti,li;t l;,'i',Ani?;as 'd^-t"'",io

388

l'

narcirlrnc

drll{qu'i n' R M i'ili''

r01f, 19 intstdr !su'a

l]il"J:'il1':',iTi[:;]:' *"*t",1":ll*::::"':ll;iililijllli,""1!riiii lt

n_'1

t'

."1:.r,;.;:-.--,;1": :, t,, u, '"" ",.1",;ri;,;iJ;l;: '' ' o. n ! . r,r,.".,i "^i,f:,:'Li'!

,uL.'- a

" . li', iijj. . i ] l l x i ; i l ; i i 1 l ' j i i " i ; t ' ei\.t9 i]5 iio l..tia ' ' !I!.:j' .rr ArdE cirn. Nir:r jda.

.oi.

ir dd;olul dti dc Rorren '- ;;:.:I.;;'.;" J",;"4, .i1 .r .Fcii niioi l'r'lc, cvo'n'duI $ Rudorrtii$rcr' h Rrur*r!l h PloriD nr'o?cc f'e d' r1o!rdi! lui nrtui! t",r,r, ii'i.r;, r, ',,tlr-i '-"',.,ii, *

' B l Fi

notsil

"/P'

-

-.

: I ",1;;: ,, ;,',,'li' ' ;" ; ';1,)'i-l::' ,:::; l,^;".;.:;

.;,...-.:, t1",, t r-"..ja "t" ;;.;; i';;:.'l:"1

.

,al;r

v ,' "ll:r rlane'

' .i ' E Ltrrbis

\mr' n1 M Dthtl trttiat

/Lc '| I nt tx rt'

'l'r inRtus' si ru'ni ltr " A'drian t.;!- irlrr' t r""u-r, rn'o^ '""u nN'ra A'east !'bl!i r;e w'tantclRuns txch dct .d'l 6duk .r.*'i ,. n-...iit. r. "4", 1 d' strs i rLn illD iin li nlscr s ?r ci urils$trl r,i.ii su!'E t"-* $ .."t." r r ' i""'t "'..', '': t r '' . n:. , r 'Lr l. F i"'

utudr,rr! desi'erxi rdsturuicorsrids nrshil:riL'i i,i r"i.i.I'Lrr".'" 1- u"'{ '*,lr*.or ,.;, .--.. ; - , r.' -i " ." ;;: {. 'h'- 'cl - . n ''q . , . 1; ; . . u. , i. . , . - . , . , . t . L. ; Ii '. !

;rtp'kt to^ Aadrian! Gcnl| i! r.i Nr(i.;trbr$1,nrl. ci Ur:ulai.'s'r I PnrItli!tu . th.t t).ntitu^Ltit' n 1l it unI9CA l}-Ttr l9al ir{nclrs '10.D.r Gtn.n ht :lrk.n hts ol .ttll +

Etken'/aln

fLi'' l96J't i9l 12.ArdreCre€n, in,,,tssir:ht d. vi., trur.rrrst.,? 'Lri 11 .f.nol 69 1 '13.IterGnti, d.' litinn!!;.,/' 1911, nr' -1. t! 91- lor iEprtdur in .+. r")er DoPtiek.nLgca',/,6t,, r"*.

136) - i,ln)'"i t.'"-*'Lii,ii.".',.,i .a ,i"r""'v'rt r"a*i, !'rhin!"!t80'ppro'i'Dt"

15.!!po lon ljolalm$h,l,i]rr,

F 182!i um

':ti

389

79 Cf.lcr

6!pui.. ',ir?d:iud Dr., \* " r"".^,i 80 Derlor uhd.!erf.d.eD!,e ,1-9j. Nl. Hu s","n Hot m r ns ! , l; .Ear , D.r 0, 1 x2 ll,il..FGt p.463

t

\Jn

..nJ.id

Der

Cdft.,

n"r,r"

,', i -,*," i ,.;-,,

ti!.t ,|;tab

"

, .:;,.

"-"a , "'' .",, ;

' " -.;,;. , - ,; " ,. d.-.F '

r're eohbcbe'bue.,a.'.r".r'dr s,r.d. vtuyE.c,rben. Fian

*il;::inT'rtu

\\nltu {'rlrcdtrfo''ilf nd 'lr ' ' ' dr gs u v ' ral rJ ' !i |rrrn' unl L 'r,tu-enL' A i us da" c ai d' "k $!euk pa m d ' F \l z b ' ru'i 'hY nn", w ;"' t"' t nk h. (l rur:, dF u' J "4t d' n-!L' d ' r\t' rh(t r'

tu(I.rndn

'

o

ol' rd

n.L :t

" : ; i; ' ': . F 5'r r l . or

\ o- r ' oo "r n ' 1; ln cugr wr : 'r ThLr n' 'bdromrd 'r Nr F 1

du-

'r,'nn"

!'rDF'

: ia

I

1 l

6 5 Fr$.1,Dn: t|lb?tuialenin d.f,(!lro,in:O

,.at netu,l'emand,snnl.a,. reb4,!.6,.

li.jili}T;lij]"t"',,it.teirus.h.t,

s. it.

" *$;|1i,:.1';,*fl,#,:l H ;-:::#. ;i,:;;.tt;l..x:.;. "-.-;,:

e.;:;r

jj"*,..

.*'i"',

'.*"d

XVI'p a2ltlumr'

er h leminir{".tu D.stir d' tu/ni"r'

Prb' 198? p 4i ti

P.urs.hrcb.,. D.N, P rr.

ri

T:.*i:,",;l l*::;;:i:: ;,i l*illii:;ilt: "':.:;:r,;lr 'i,:.:,.-..:,,':lf.

e.

'den!

h!r@z dbe artuj n,.r*r.,,

J.r,i.i,, 11.li,"j.; ,,-sv,". 'n ,::"";;;

'l)..ffi,,"n**t,o",,,*,

I

iill'.ll;J;::;;::::l

j

,".e$r,n.{vrc,a,I eo6), fprnn}trarenrun, L84.r.4.re.

16.IrBud,Cif , VlIl. P 239-3?0 t1't tt cc. tun'., Wunitt,"s"n u'1d srhl'.tc J.' I ibidb B'i!'att tut E^'wicktlt'ssqcrchichk 0 o , A . r r , l 9 l l /l 9 l ? 50l}5l3 18.ZhsCarctri. DfFaLl scbJe(El,in Mtrr. !'lMa'tu HnEbus l!60'p 19.iEud. dr..ir, notu16,1.27i rdat*ld wn HoJaenaehal. Gi:l1ir'cn '196?' t l74 si Un 20. Iiiclrrd Alcnn. Ur.;:tar. ikonotn und k't'tLe Pstchtt n i. d?s Sbki'$ ite.intirtat, t t;frersthat .d?t D ie Gun o a l "o r h u n o r r In ktu Pu r ' F'u i r n ':: f td l b l r l i '' .i "^ .t " , ' i T F U d u i h u i nm o |J{r u rh r o l e ro D t r . . n , : - p 1 i !L d o 'r '.h d .'._ ' l'

"' ".1#,ff1.."h11'i',"'i.'il:\:,:,.::' **' o*o."..' ,,,*-.. , l':l 'i" r + \ iul 'i . , . n* , t r r , p. z oo 'MarS

or _.

;:;::fl:;:*ffi,3:;i*11".",", "',*

NOTE LA CAPTTOLLTL 5 Oaginte 97 125)

s t

*. " n_^:':"'l;.:::i ;:,)r ; ;,$i*:!i;rf::qt"tuni ;,",t:^

I

Ittt*lu*" ii*'i#,H",ifi,P

n Hotnr'sltals Dd M&'ra^ 21. JcnsRisokltan, 'Von dcr eenshlilhen UnzulrinAlichleit pp 10 l ?98-3 i98 54. , fh. C.rMn Oer.r./|t, d.t 672 Nd&t .1i van fioftrdblrnaf. tu l :AlLfusr' tuMnnqat ' \'r a u d. luso Aideas Biiot, M.n:€r 22. ' M r 'e l Bn o c "ve FU h "i n e tIa F' l o r 'Pr ,a Ol 0 0 'i o r Jr r ,";i " ,,,"", ',,. '"," \' Jo q S Fr L m 'i r e l l D 'd i t' r ? ' l i m r 't tn U .r 'h .r s'- * " *. " 'i . ", 1966 Lbnluny I vr \ti.lLnd hi Xafa, FranHud^nait, 21 Honndn.d'ai,tOa. P.45. 2 4 , I ] G A . p ,1 5 .

;#Td}fliffi*hr**$#;*ffi

daha d$ 29.rdB,; 5?.Pat+l ic ducec! cindulla o noralieautohiuerat'datui Hdirann$lral 190. (Rbutl. p '15r 5i utu )s R'adineot Caselor I leudi :O Cl.Ii.ir Cottn, .r.it ro*, et$l$:!b' '{n6ll!Ds{ial

391

390

T

t

I - -' - -

-

- - - '- -

-:::+--r-----.-.

t

1l

:

; 'x

F

: i", .' :,, .;;- ,i 1 .,, ' : , : l: . . 1 : ,**;::::

' "i'i"i',|

" . 1 ; ; . . , ",,"" , hr, n :\ '' ''. '''

, , : : : : ,: . . , , . , :;l_, ,

< u qni , , ,

jll tiunn) HenlaDr tr!.h (L,i.rri r, nitul.rnr' t. tj trl re (.1iLa,ry .s ri ri \nr3n1!l c .i :1, t..1; i L lrlil, I 195 _(:r Hofnlolllirl. I ttt l

l:_i,;"-;1;;1;,; li I't.,"';:,;:r,:.,::_."i i; , ' ." ' ; ' " ' :l *" ' ,l ,' '

.":' ; ' ; , , ; ",.,i.r " ' 1l' : "

,i',;j;:|;':,,.'1;,'i:..,:.i.::

! x r o w e L , ,n ,,

rrn)

\

i i,

,

lt JnrrBiu lluintursdat.sr

Cr .t.l

!.r!u, i;ir!r rtr' ;l"t l!r{ ..!... lt: Qr n. it t i::)Rti |iti!t,ri.t|:! \aa, !i)*p.in/:r M'.,t; .it: l",jt,r:jit, J./: rr.i,r!r. lf: iirir\.ir!.i;:tl.r rrn dli_!i.ritu', trfn,h2j. F,.rr t..:r,r, i 9F. \rj r l -r.,(r3rrj { ri t.I. ;i :i { r!,r

n0. r:6 t ! | I J; drnr.: ni ,!ri.L. :,.hil: i 'lsuuui ii u! rns osfccLe d it r , !oiia,!sd[t d.lrurr i.ii31Ll.r'titt.nlt nnr.v.t rr.Nhlr," trrta,il :itij?,t:eb.t. 65. t.! F-rtt.

An.l.\'.t.t

fh.t'i..,,rr

frtiiibie.r

)r,.tr.,

.C:i.\:11.r.1.1.

:4 0 !?.i.:la!.Th.Nelei,Mnirr.rrlkifur.rl.:{r:..;iidrl:irr/Itu!r.197?-tq'78, /1391). f.u.kinr/ttuo, b3. R l.:. rl.tr"n:., lif.b!.,' l9ti2, r :9. A.B{e viziuni nUiecr. :riir a irr l,li.1rscire. lDde e4iut in rliurt.. irnrbabd hJlucn1al. d. Cctt(.r t)(r'I/.tnA? ',r.d l n.rl ': 6'r. llorn.!. S!,ller, F3i1stx fiyldLerer. lir rR.-iren dx..rr.pl ltuudier d.l'iscir&L{a.. ni , \a. t:. P . : ra,,. .,.,!."1 ,.l .! t. . ' 1\). Jl.\tl, Dat l;nh.hq.f ih.Lt KLld,, Atf,t:I\t.t.14t

,:#il:it*:.mi),i'i;;:t;i;::;,::,,,,;:,i::.;;;;i.;a,;,.,n\.tuk*;ri,:,, ll il;.;.;;"

*"*",,

,,,,'rhf.,i: IrixrlRhirr,.,r,im,,hi,.. E ;,,.i, r1 \: ,,,,,.

'1"::',,1'.j.:1.1,r';tr . "..1t",i :t",, :::l;,l:,:, l " : , " l" ' " 1 '" l,!:" '," i,,,., ;' , "",;:i.'1

;,"1.',,,,-,i,

: ::":.;, ;,- '"'r , , ,, "':i:""':ii:i , 'r,,..;:lli.'.. ;,.,rrii ,,..,. ,,,... .!

;,

.

{ n n , r \ . t n,r L :

urn

L.

:. li'": i l',,. i", i:i;' : ;,..:,1^j:;il,l,' 1. "',1:-lr ;.i Cr D.drcotrn.rr, .n Jr

h n ,ir a r r !|

! , tr

n.t..30

, ! 0. .:"m I 11 i, il..:la ";'i:;:,1i, :1,,:,;,'1,..;,;..

" ]t ;",:; i,"r: ;'#:,rir .,li;;"/;;; ;r;;";:i.* ";1, t92

7? rr( qu.! L. P,i.r, & ./r (r!. 1.,{irh i:.t ttt)fur J. I o tdfinini\n! .t d. I dnrlahr;:!tu .:'j \s.lg|:],9.r I.tlL()ro l,trhnql.'. r:, Viena. i935. ':3. AtrFlsr Sr.trdbfa. r.rn,arc! ,lin t 'rnducee.on|l.t ie.emhiie ti0.l .trc Anur lr.j cfrter. r, a\! !v.rnn. rr.i lt:i4e rh ?nan Fr.u,ti..7 N.t, itsch.trr.h dc /*rr Gerb.r. Vierr l.!txi!, lqlt, t.l 0i . rtmnrs n, ai aLl h.!.651. 14. P$<,J.tc(3rtii.rir,r1rnn ,./ z! r,r.ln n ti.f!!r1 itu*JdVirair, I tt:r, !. ,rrO. ?,!. Ar'!rl. An:,Ld. i?llkgdlr.t( .rt lot.n l\i., L.rr. t. i.,t6ud, ,,!'r,r .,,ftar.j, tm.l vl,r,nni, t9a':.p 105 i atu_ 16t,t:a\n.U \l nn hrent,i ri rl ^\tJ O?rrt.t..hql ?n:,j s moi tX ,tJ ,rk ,"l 9' 19,!.13 I'i. Adru(l.I,rr

x,'rr./l.r

t,,iilr!,r

& I i;a., l'rt?, tu arnd,

ar!/r.r

.ruztha,

bErr

!,t.

..t.i ,r',,\\|.L.t|i ltnt!rd,!!..t.ntuni ' 16,Ir:,1$' r' rt,..a* rt:rE d,oF* ,.tri & .nr Pey.l!.h.2l.s Tdr.rn.naas ,: i.rsr s.ns,L!a R.{i€z itr lr+1) t-9 /\na$t af I na4. ]L \ : l !l4h. r. J| I |ttt. tI, n. ror. 77, t. tJ9. irl.Clri. if!!ce'.Ir,d,:(r& rx.a\t. at,l jb.a/1,)L,Irta.::, !!.?iriafud Bind€r, /iatz,r ,r,., tn.nr.::n'nJ..., i9?5,t 174 rurtu. jr t", / xll, ri I . Fiur liaiL': iit.li.iar in i! r&.!. ai.,ft*j.,?i. lt/.ri., .n_ de Md p, tid, vol. : . F:ri ki ,rr/Mnd. l !76,i :. 2l I

f

I.l}';;;*:w;i',trt;il,'i"":1,11,.'1'u'.,,,..',,jeMri!d,!!,,.'.,; o:,j

"r'.;1.,,, : .:), l;,i ,-:,_i;:,",": ;,'::"",;;' ;,

ni . nh.l :::';::;.-

^r

i f i .i ' ' r' -' 't,-

F . nl t ,,* * ,"--,

.

, .,., -* i r tr.l l L,* -'c B 'rLk ;;5 r]edg$

; r1,",;::jl.r:."j '1 i ;'" ;'',,:." , n .p .r . ;;"- :'""^1^/ ,...",..r"t.., ,. ...

r L

' 1l P tLt .1.r\' Lfr

rta\' ta : k d' r' rl

r dr ''e

r' ' t \ , nt a uo" aU: 'r r o - ' ' o' 0.' f.-' ., " i v r' l a,

i ." ;;;" ,,

cr

!T ' i !!F / P runrr. P i s

- - 'ut r - 'I

a{ rqtr,t

Fi

(

ri ' j n r0 P tu

'aJPc'

rrr(

''6

r L'r " r q6

r lcD 2:

-

r '"

er 'o

, qnp 18r ' d'v'nnr : . , 1 . . ?r ', r 'n,;" ..,.,, . L'. t 1 n. "" ,. , ..u ' r ' , r aLF, . r o0- : SL\ ; l; , " r . \ , a, ,,, n,r i ,r.. " ;r"t -' ;,,,,.;.,." . o. r , ^.t ibt J, t "t jnn, \ b, h. \t g."r r . r oo: t / iad\ oFt r 'u"u- , ', ; v- it , 'n I naiD ,- ) i"' ' *, uL'. . r , o' &n '' r "cor nr 'r f 'n lr '' aP t '*'. tr i .f a u t\a \L '\a &r l n ' l q o 4 l ,"

g,1.rr,:,,,,, . riTtlli';,i)i{i;:,;'':rr;: r',{ " ' e ." . ' , 1 , .",, , , 1 1 L . ' :' .- ,,,,....,i. '

r

^,.+;:

"pr'" r.

--'

' ' \ l"

!"'

,.," ..., ..1.1

. "u "U "L ,'&\'r " :a Q' d ' l r ',,1/.,,1 " !P'\t1 'n a u tca k' D - /r "^ ^ .;.t,) , . , , "i.i. -)l- "' ;.,, . "l Ja t\ r r h ., L 'l n ? r a ,l q 8 ' U a 4 .\ i e t tut\an t2l. l$o 811,,h,,, .r'not! I t7, ! 531j p B tl ''I'a "'ta r ' n t e "a ;tl ;0 , d d . "r o r " i . ' , .'". ., ,u :i.;;;; d '\o tn ,r r - i tu ,i ? ,'.^ j t"''r ,l u ^ , \- ' I a r n ,:ttl . l? n 19?5 Fieiirur:Jl1 bertAli:nhotuj si W.lfrar Mauser, r ' ': 'r : \o l \- \- t d r '\ A "" R 'a n D i !"\' ' , . - i , . r " , - * tt, "r 4 r l p :P! i _ J 1 ,A'1 3 I i t d 'ce : d e M d ' 4 , a . ." r r . , a ,. . tof; Niert'hc ntuB'h': !"" 1?4 a:t frir i{;iri, DaJ r'lrasnitd?sS},ntch?tn!.4'rctnti'rr ttr 6.nr. Snlnean1954 _Ven.z€niscnes tn S'6ald Dt' riotuonslnaisin'ras x4TbEmr' a s.,b2ld, ' 125. '"' Ct.ll stifte' bk Edndt' sb\ah\ry Littdut zur i4et;;nht'ter t iu*tt.t" i*t,.ii.,,' "l cr Irt o cnftoeF V'".. tla,., pp OI ri- W.tru,rd Vi3tidit r' 'ptd delLritet' And:td rf edclt.o aLiinicil l?6. Holmdnstha| tca. | "305

.Fffi1xi,,-**r,,,',*i :'l: '^v-,. '1, ;":,i." ,1.:::::'8' '

:'- ";f"

PJ''.1' J,, .ir.

' t;,1t":.i:^,-'' :"", :i'

;:"i,'i l'.'.i'*':,r,i,ii,,rl" - t*,;i',=:

. .;':;r*i ",,, , i; ;'-i;::;"1 ". '!r:;;:';;y:::',;,?;. :".;:: . ,:;:";: l',i;-',',..,.,.

';1'r;"r";i ; :l. ;,*i::iii:ltl r;,:i "'., ' ; .:l':*';::i,':):i.;;;:,' ::;:. _ .",'". ",:,i:;';.:-,,i;u

1 1 0? r i d . , ! 2 9 t lsL. es.4,, .to,totu ,Por-n rui Riohal ale$rr,

i:!r

/'1s' v'n

'fn'!nn]tin4

ai\nit'r'

EiU, P,llr8 t:r2.HctuLi,nndral, 1 3 1l i c B , t . ? 1 \ . D's (ics i::. l,Cl, o. ::r il ut,n.ni"t,i. Rotedio!, "Ib. fnen' ot la{Jili'c ii }ioformsttlal} --.;;i;;;; reeo !or' rr' I I (;d.n" *,1 a,creai" n r1,,r.n,4dma' 'r!"dr'l? pI-l! 13. 23,4 136.td8,p

'395

7_,

1.11.(L Modll ltiDcc. Tlp rr:$..il.:., .1 P(ynal|! t\ \i!.attu.nt SltJ, in Abturhl! l,ti .rat 8), New lirk 19n6id*rrc lccrsrr t3dun a iu llotnr:rr qrtnl.ct Ri h,rl Al.vr!n, 4 l,l2. DsitrreinreD.t r,ador.r ii s.tuh't,:t rel="nofollow">tnlcr,.i S;ptFrR.r|Jrli$| br\t rt hd!.n tur.r .i. k J?tu. tL k tivt,lutiLx l+nniaie dd at*riioa it,ilr,l.l fsh, I sF5.

l4 J. EGt.l.2 83. t46 Rrwr ]t , a"t Di, ", ,

ri

.,r ,.!, t/.....,.

146.tuMn i Ikgratn'e,.p..t,

nd'r l::,?.p. t60;r. !?9i!".20t.

1 5A.L Gli,r.u4. l.i:. A.lrii Aumhmqrer,nrdr.trni Stlii.n.r :?rt li.tir h n.j zu/.pA&:kn Ln...ttt. (mmlli un $ajnr apBc,$it adrci La..ArrPa!,dc ri.hransLtrl. Iitylc,y,lricr Il. 246 353. L6isd.d 2s!.ra u.r nuocr.ai. rrve{ni d. !($onjielo, cd. art ,j tcben€ sr 1rea.Adicp, tfJbiij, i oren, A. AumlMner $sercz]: .r HojBansdr!! d ti r.li trrlmr {ie Ij3.5ci"so@ .ihin G Rrm,1 lJi.g/.4rti., .!t .n ,ok 1,U:,p.369.

l d ftvr '- tf,J n 4 r '* r 't! n 1 t ,'tr ]'a n .tn '' .h " . ' I r j . i n l p ? r 'K vi ( a ', r . r ; : . t. ...'r I ', r u o o o ' ]cr 't ti 'i ' vj L 1 I6 i"r ' '! i r '- i H "Tb , L r i ',i r 'n ' ,t- - .,. r r - r ' 1 .,'1 .r ,/ t'r ' :1 r Fu '" r 1 ". " A't n:' laLobBn.ir!i.n, nar M ufua..nt Etk Lit!r'!' hultl nbr; 'lk GlM;t:rtntu' r''5. ;;i 'i.:)-i,t',",,i;r,*, FPnr' B'nichr' ed rolriirlen Jftto/ tt.,th"o: mtt ,i;La" lnl 15 dn r"'ftrh 16 a;. Easr ltl'ch, l,".hof.n. c,i"_Thcnh unn Naturethl"' '4i 1'.6i'P 12' !r uqn " i"",iiii'"t', wiia,'.'* ttt"ch.r;.Perc3d,. vol 6, rtdktu(tlll! { (Bi!.liilri1:aiiraicilcBachof.n)' lL' r? &rlnlcn. arxr !1redlsu,tlrl.tune.hf' 't 'r't j14 13.Ems irld h, L'rtft.n, !,!.Ch.tehl!"? WttAt: 'p flr' rol-116'! if t\u 'D L N {o Jr ' u n d o " 1 r 1 r "'a "Fr tr Jd ' , J." l - ., i r 'F t4 h ' \u h t4 vtb n . i . . r " , " : '" '- i g '* - d .. D tp ttt'. .. i .Y.d - ...t,.ttu r '\ u 'a xr d d r 0 r u 4 n k '- i " '. d r a ;tu .a t '{"\h .I -'l':1ht1!Ri'hahtr..dBntt ratich' c's'tk'haf sn:!' i:i. oi.c, s.r,;"rLins,rr""l1Rt '.rt -,0. l9?1' p 7'1 :i. Itir hrd !.laener,Si.Ctt d, ed dc Wilb'ln Zent'er"Slrlt:cRn' :tu i e i l o o o ' r ',4 3 "Id _ w i o e fF/ r n . ,t - r : , . . , 4 $ e '"'.t - Miinnl'ht nnJ Wclbli'bi' n l{ultlr und (unif iD R wasn3t' "r". a.! **-. ,r. *Jrrt deMdrin GrceoFD'LlinM n'her lq3? ! llc M.tl,.,*d,ed JS6l_l3a:l eJ io&td :5. P.iclred W:srer, Dd brun Bucn n1cbuchar4t'ichnLng B.lsteld,Z-iirllr Eeihurg.1975.t 245 ?6.Fr:{lri.t' }iietzshs,(JlA. !o1 6,F ?3'

NOTE I-A CAPITOI.iIL6 (pagi-,let26,157) 1.Ot W.iningcr,C,ar, p. 4 Sidm, 7. Emsi M{n. Di? \n.!lrk d.t E,Apftdu^s.a. t.n!'1906, p. ).

5. J,1.6 Bmkharrjr.,'. nndr nt R."akt n.. i, tbii

(.t1ga9)nltu,I,r28,'.39i fi unn.

?. Oniq'm Dai{l i,s belr.s dif€mcei., iD 0dr. A.vk ,c ltryr:.ar}Je, pdi, t9?3. m ?, ( B{sexuiridctdftftnce dess.rct),!,,2.rs ^ i um. 8. Ct ArdJaGEen. .L. Ece neutrc".Ii'd. f.lJ ! i: um. 9. Hehrcb von t!€ib.nk., Dgrt.h. cschi.hk ih i q .lsArnuhtr.n.)ti,gz,v.t i , p. 4.1. l0 W heln Dillhey, Eiimcuten. d dluscne cen:fii.n1sshnib.i., Cesajmcte Suhlif's, vol.Xl, Stutgst 1960,p. 223. k cAu.n-DAm.rag, \ietzsche lur. a..tai diagrorti. epo.t blsscu.nq "lnsbunra [6€noicinoi] n, a deLnJnar irsrauera uei.!k!t dc ina! nileL, ti cu adr sai !4in . urui snsl deLi.a! ne c mbitd runu€lc I i^stin.tdror, ji a uor virtrg mi ririL decft d n pullr oreri once dti !4,n din Euept., rSA, yot. 6, I 02; ide.! ''Il@ulin eJij"Ptusiei consritui€ba dn ba.'e aavoft. ,te lui JuliusLdsbchtr. !.de exeolLu, ia Rehbrar'dr dts Ertieht,)aipzt, 1390.r,&sbeh! s.rie ra pasina ro.tr .€s isr keire F;sc, da! in der EhezwischeDl,leuSd 6d Deursh,ad di. RDlledesMMcs l}.!4m ztr'i!i,.

396

..t

,=

!9 nierzslre.r5l, voi 3,P 569 1930 30 Le.e l, ied4, AMni. tu/rtr. ]). .Itr'. d/i'il ll'ds'/t ' Pffis \1 [ a !p Qr :p r 0 cr D "\d Ir Pd r ' d r 'tD \r ? u :j s d . 'b : - - t p "a * '^ b !''n r ( r u b u a h n s. * ^ ,r ,::;.;;;'' ' d 'r 'r c 1 '1 . r 'p 'r mcr tt",'n t 'rr^\"" '/o r ' o . - - *. . . . -"r ""L ji'i'r (cd) _r.l*. r.diJ.i.;" (1c91),in Gutrd'nhnbd! :r. *.i.ii i.'n-, 'dr"3d Tiibinlcr, l9?6, totruLl, P 2tl Tug ftr zuna4' rttl$' 1901')'in (publical L/ ii B't' p.". Saut,li.sra$ie ir."rt**, .l:. _'w".r..r.s.r,.':"r*"t,r,^ri.j6.Pa.;Aenb'ry'Bt'h'\iena-Hmirutsl9?7'!11' lor dm-siuilc rexr'lor ll|i Alrznbcq slii'a t"mdir *ni"i. :'o so.,t ', '; ; : ,m"aOt :. r o r J! r 'I:Fo 'r "r r ' ",r.od;nibtca :.p - ; Ar .h w ,.ti r l 'L r \Er a J'd v' .r .'. n "r r " ,:. n d /! d "d JcH .i h ;r r r r i t \'' r 4 M d \r . n r a r r 'f . " '; ; ; . ; q ...- .;,,','. !5. Sttbsbn,lra\hi.,aP cit, l 1l g"", 'i.;,", dtt Ndtutatktnus"d Godwl wunbes' r" Die Ub.Niallng io *-*" Suill8,n 1968,! 161 join E Jaclson'r'!x!i"s dr n" n du ta'ga! P'ltiqk Pss' 1974' 3t. in*'Xtt,"t", L t ' tuit/e'Pri1' l9t0' aprolmCetl id{'ca e-t rupP^ .'lnc ,sr'hridlrP :ujct ]}rais s! te!-t leninine de ;;i bssru.liAli" tundmcnule a ptocBlului de clcalj' iiierd4 nuagilnor

391

I

SserdB lEcslafc.0a*0blr3eoEsl]lurduDAinil.Dn{u|!l. djfrodeld. SiabrFnri. LinnJrr. lniortd feD:',ilt, esE rr:.lu.rei d..a@ ;cnituii, rslh!] masculin!.A.eas$ id.. iur.ll :;ugsat de F.lcrn, in Bn,ail. sak L u uo.t:i.d. JurFrBUd desprcLon do da Vinci,ir .adq, Socierilliipsihdatin.( d viend,ln I d..cebrie i9ot:.DitFziliiie bi:riurr..r: eenirlrixr iosadclea sul.linrF: ui nsJ anisrmbuie si tturar.6t, dr i 6ama.. rf,?,,t.,i c.r Wi.r?r Pit.h.dhdtlts.hlt,,?r./,tglris, ed.d. Hcuo Nuoblreti EmstF.d.m. {,1 r, i908 l.r i!. .adiliurrMain, 19'rr,!i. rt 8. 38 S|;pfrrdE \,!allarGd,O. ayrcr .,rdlli"r. Pdil lt,landc) 19,15jI.:t6t 39.S$mur,Jireud, ' Dcr Wlt2urd sin. Bechurgen zus Urbewullbs,,.Gtj Vl,! t.iU. 4,. aautttai. pdr fra.phik ca!r.i. ci. cku& [{&i. sctuinse,,t,sis,l986, r. 145. 4i. anrLr &ud.l.iE, ti rciinl C. L rje Dod.rns,j ii O.uvt.s otuptt:.r,.a \it t:|"\n! ?i.hon. hris (Plai!d.) 1976.tlnul I, ti d85ri un. ,1i:Cl Leo Berol &'kLl,ir. .r f'.!d, nd rhDiniqrc Jcu, pris t9iit,t. l,r !1ra, .13.B"]ldelaif--L spllen.lePdis. Jlt, Lestolles,,ln O.lrrer..npkk\.| rr,Lt:a4i,inn1 i,Pa ns,l|t5, t . t 9i. .14.MidreLBur, /Irrrrt .da irl,nar!. Esat rur b l't. deBdNdetilc,I zis, tgaj j:. , 85: a:1. PFEe F.lma}el, Bzuieiai e, h /.,qe pr tr.!. !,ais, "1981,,i TrLnTa Ba$ih, rz iau. .tu l .efurft J. 4rul.lav.,N.nthnbl, 19,445 ai ?!tucFno tui Micbal. Mor&eidt desrrrescrntu.i gi ienin rtu in L 6nhft et t \.r;. ju, t! [anihd. Ptit, t9'17, '16.reli Dnmator,"Was i.h liebc . cxl,nsdi. ,!.!/,rr.a, t89t, ii conn,4 ri/u,beq i.d ), /)p Wi.ter M.d.tr. Lite.at$, t err Lrd MrtiL zrd.]kr I iq| u.1./ OtO.Sd1lair l9S1 I . 151 .1?.Ca rers MalE Flq:ier, Felir DdruramrseDsC.!ed',ni Fin dt sta.tr ttwin,j zu.trct ,l,,ck, l\tilnchcb,l9?8. p!. ll,1l24t JensRilJrsn,..Lrit lus ,lliDr.ad.iz. in Atibru.h i, .lie m.dene_ Di. Aajihee dd junSd! Wi.,, Knabsl.inlir , t 98J, pr. I I I I24. 13 X arl Lqus, WicncrLyri&el ,b hnrc t irifl. k /,t9r. / qitr, .i. df johajr$ J. & :Btenbuir. otrul Mon.lren l9?9, iD. 8e 9 ! " ' 49.Krl I'lnus, Ds d€Eoltie Licrantr , Ilid. r.Dtrt2,r.285 !!lm. :n).Or..'1., noia.18,r.91, rir! ikxn! iee ac.5rr.lvnrr dctur Rnidrd Spe.lir i:i . ulaltll 5 1,gu8o voDHoirdnslllal. ilrir, !. I 14. 51.ll.tri ln!d,rri. Abiel. D! /.,r/ tul ijirn.:. ca R.ldd Jecard.Enr€llee1937,p.?i.

i l

J5. HugovonBoLlannsdal.ta;i. p.4nl 5{i.Ct DonhLqu. Tnsw| tu lisa. Itn. L.ttt .i, poiti.tu., 46,1987(pp.i.1t,i5i.),ir. t4j 56a.Fnelrich Kidrer insisti asu!tu r.dnejii !..i0-ronoDic. ca,. atine,leaz, tdllso. tunrirr rn $rtruii. ct F ltirdei Arfr. nl.ibcsls.dr, ; 3AA-t9n!,Mnnch:n, l!85, p. 156ti um. 5? ThonasrrM. To o Krage/ , xt Satulittu Ennhrdge^,ta0iJu4/Mxin.,963. 2la. !. i8. bu /sdrd Salon€."ns Mereh aiswsirr' l ilr9q),tu Dr ,r,ni r';., .,rdrtr,e,.ri. de H osr Pf.ifler, Min.h . M9, p. :1. 59-Ci wensr Honnm, Cutro d'rl{, sal.bui!, 1970,p, 2? ti uim.: Cat E. schor;k:, tyr.n c.itt u.t A.ktit.hafi it l: n a. !ll.t , Ita*fun/Miin 1982,!. 195g um. 50.A$pra r$pativcl htuc .i Cia{dceuisu.., P.ra.., e-rlt , d. j9OCtr.tutc d th. .b. p\siot mod?t\ stl.,Peis,191-o; $rlotbul coie.6,a.u?nt u"d A,k,s. n tut*nt d.s It)ka i.r lar]trhudettu,td., si. A&ut ptarrs6, viela, j 985. ri.,i\d!lJ l&' Kmikn,, id Td,Ln. t9ao.tq I ll|]3q. en.4eAdoticrpelvi*E 1982,1 -r9.

398

a t

.-. (,1 lrr' , rt , u 4oLr r' I _?u a: r Lr 'k' m on- ur "- ' ' ,tl !' .1 ,' ",. ' i ' ..,"n". ,- : r , r '/;" , b 1 r ' ldr . \ 'r r dt r r nl{m : "t i i .' ,1 ", ' " hn- ' Mrn')n' \\\'a'r tt' tt! tiht'i ; !,t Etltl Nta ottt)i.'h! * ii-"i,- t.lu.'. ,;.-r| t i r,rI l n4varl i qi !,P t' ";,.,,."'..,. "".

.P

:,

^,,.

*,

''

i -,i''i ,,,

-', ; , . *.n "'

J ' l ' h' l

,

ml

. - 't l

a rr' 2

\ ') t )

't 4t t '

' o-l u.-.
" 'J

/,

n.r"

..i ,'

1 1. rd4l

\' :qdeIoj pr

ruL! l ' r r' :

*r q: pr 'n

e\ d'r ''/ L

r' '

{ r/!

.w a

'u Dnbr ! L\ i - \ 't "t 'ar '

'

nt u6r 'r 'a

I i,;;.::l:,:;,;;ll:; :';:l;;;.';'.;;.';":",',';,i: J'llli'r"i"):i':; p p "- 0 Rrne 1 - - ./n ,-

' ; ; , , " . . : , ; - '. '"d n tjaber' "": ",- ' t935 dd GJ&ir, Mm'l rkr! ilte'dtdt dt lI itntt sthLla re40J90''' ?l ;;;l $'' :l 1!79'l tr ?tr {lr ahd.s R..er, l.rablr3 ParG 75 ou. viihin8et, d!cr, !, 4{lf Vi:na' lr){r! id (ri. Kr K'ans.J,lrti.rletr L,l (liir1inCenl95iJ P 11 ^:riztrzli'i' Adom.,risrd,,rr.' ?? Tteodo.W 7i.Nletzs e,l.-rl,bnui ?.P ?01 cd de c'ors B"nk ror Yrndrr ei wal&' t',;*""sl.*, ...';1" an LutNislt t Ft"' i,,. f"i-" ! :r5 M.trll!1,sxlzbrrs. 1t69, r'1dn'!'n I t83 (Can" esL doeevt* ar s0 ca $ i;!s t . R;b: ill. n'r1r8.ri.r, 'in lel'^,

1e8r, rn/.',r, PFn, | 1e2i;j,i,l r'""./..: *r o.i-,.1"*"ii'**, #illliii.;11'ji:1, n:viskiPs'.4e. vol.47, 1993, ni n (in srrccrLru*pn ,': ..,u-"."t'

'l'hedicn drGckhl"lrlliidtntir'i" o,ty"',i"*ty.t!tr 1! 1!. \, rr, u!. ' 11\

!p JC: 5?9'

:;:t;'xllli:'#ij'j::j:::fl';'Jj:1i;,"":1,.I;1il]:,ffim.'a'r*iora*.re,r 'i."r.. (ed),:? itl: frP'lv'tir Fetua4 h"tact pn"anl c" a'"**,..,"*, 'i3ulcjac rs.tltE \rn6, Pl :lc4'r0!' &;1t"t.:s;h^n Si. :FL{1.,/, .,r., r{}r' t L,a;il.,rtlll. p l59 i6 /t6. r. 118 :' fn tidq'rir' unnSthulp'hn'k ltlA *"("l\.(ni ii. oto'.Io,r* -it h t''' ' 1 , t'''D - 1 1 '\n d / ] 'l . . ', - ,.^ .- r .- .n - * '1aMlhd^h'lk :,,,

, . -L . ' . " '

" ,,.,, F inalhrodilis$ur i'r l-ctcn utrd in der NiuBe 8S. Arl-j Ailie,, t.r plchr.!. :!'tr lh' !t 4B649-: roL in. lgti F.t L:.atitu .I. t t.!i?

if

;",l"ll*:::#?l'"rrl?:iti,;,Ifi - ll.ll;l',::* TjrjJ:fli,ttr1 "" t titttt lit kru. .lltfttwihL. l9i?. 1921il'l \!.'uq.n Db rsi-,h.i.tn.h.n ;;;";;';'";,,:; 't,:^;,;'

on..'l'rii'.o..,1'i.*,*,

&'

"'inrtiLh't

ite*dtfiu'k:n"

j2?r inv (:tnrutdt(re78,'Fns.N'lt,,tr! re7'"o. Adlaa'jlalak

r-

a,

rF 1.,*

, ;:l:ilHi:#i*;Hll1:i;H';i;i. **-'"../.s.lhi,,.,',1, .-"i"l,;;;,;.;;i,:i:;;;.::ti"![;,tr'[i:;"]iil_:i,li;,;"i;,Jf,lll,i,i.;::l)tj.1,";l 109./rrJ, P 80. n F r , \ s d ' B n '1 k L "tti r cD t:'1 /w t"t'"

rjE

',@r Pr a ? r 'P_ !"q o _ 1 0 : r " r ( r m ' :_ l u n l n 'e ; B o r n 'e ( r ," I ' n l ,d G i , ', , 1 . , '. " . L L a h e 'J' !: De luni n rr' i( . u l a u l r , !' R l l, ! ', , h 4 m r '"n h r l r 'i r n "i o n 'tr ' & n _ 'l '!u ' d :n 'i .!r u : n r r t'L '. .. L 'r 'l ir' a mti F:etuiiLl urn sinc .sr' !c a rd. csrliti i ..fi"a ;;;;;;;." 'aie Ldr r,,-a '"."' iredfr de dlori; int' s'a!' AnaliDlc lui Elisabed'Bldiibr au ,,",* s"' (! ?54) ci 19r)2' " ?dis' p's s,,tt-*. * ll'.i"*, O!.ls .",,r,i"'r. 'rE '7srj -tbl iNa t',;'cn ., dosi' ldrin P'bdbaului a'i rarrdi !!' .ii'"..., ."'*n i .rit.** j o i n r L r o l e v^ r ".1 r i Je P t ' ' l d 'l a d 'n r '4 r C r \.'u J_ l i n n d ' r 'Il 'r Jr r "r R tL i . , . , t , . " . . ,,.", r b sd \o t.r " d L - "ts'n r r r a u i r 'L r r r r L \'ts'h ,.r ', . , _ :a ' ".r . f'1 L '_ , 'M r ! , I - , : ",r .,f,r ,,. '... li:rnni . V:ru.e oeurr.listio. c.i lenFs Pris t986' !r' 30' 1i:1.(;etrt l liinr,. l,..nn. o'i l3 n"weru (d.) r! l'nent ', ir n"{nnrt'' N:jric;. !, a{( | .:nnngr'|! ttr:ai lr I in rPftturioi Pti\' te9r 1L1. ci r.a; 'r1!u.s rrrun. diD Cant.^.L i n't'^tLfh' ?tuis 1986 ii 1991r'intiblaL irt. Cr -r.,i,.]] i: l- An{!ro!1n:{linsla ltr'i'tuie" ''L'Aon{,e!te r'.,l,'1 tr Di|tm.\ a:t'htibLtnt a ka' 'ot:i't'Ec dt tn4'' Pris' rri Nir'rhel;;dA;i,

'

' l - r r n r t i . r r . .r /,r l,ij.,t4 ,i

dn.

" 1;l;?:,ilj;.1l t:::!,:,'i;1 ;.i,1.,;:',rr.;i#':: i;i,:;1;r,rl ii#tir*ffi

; ;r;lI'1u,;;; :.:i:;L

;:,;1i;1|;i,,:,,l:;l

ji{.ri,,j*l il[,,f il'i*iiX$i'ttt$,$i*{*t*r :':':-:i l;";;:l ' ; '',: ,"n;".: ;-":i;l:'lir':

' '; ';;' .1',.iT:: i,i;,1',.; ' "|';";;..';''-";;. j.,"1';"1:;i ;I iit., I lf_;;_lj:rl: ::::;:1'"",',:l"i -,;i i ,l ;i .l ;' :.1 ..,' : ;'.::,; ; . 1' . ,:,, t _: . " " i; ;II:' ;l j i

r:ir r,i;.:,;. l,ftj;l;"i,i ;:.r.r:;,:

" iii:ri,i:i;i:rl#I;T$;n*,fl1 l?"]rlH :;,"2i:::"::; il:"{,:i;."i. ' ljl:; j j,:i.,:ii:.irtr;.],.;j ';,:,';;l ; ;,, ;,:' ,..,, j .j , , , ; i i .'.':;" '.;',^;." ":.,,::. ' I "'"'-,'1 J.','J

'"

-,.'.,,i.0';

nr'!

j';. .1 v4ri,

n

Pdlr 1984'F 6? iir'"'"a Ilri. rr J,i:: R.rnu! l,et,lturs(lil.(;@' "' iil'ry ln N?u' Mttt'|otia ?nntr \.'i.t;r..r dDx ri,'.,:r M,"it"i i'*r". /r- r,)rmcnt. l u r , / M t u . 1 98 ) ,p .2 0 . a65rCr A"nn 1i8. R.rb.r Musii, I;ir unJ Otina irPril t'ni l9l:r). i! L'trer Musii Ott?t r' dar a:n.,n. n'Ir tlrirtrr ', 'r: 'L'Ar"' Airan }tov@e AuemhdniI.r, L drl!:lni J i0

,i

|

e'

tt"l.t

-1 . \ , ' t

"

r,;s,,' , i, . L

d,.

1 2 :1 0 r i u m 1 : 1 .r t t , l , d e i r I n .l :l ,! r - 1 r , i 5 :.t l :,: l2i. ii!r,ld:r d, tu}t F'inli ltr h\ r)itu'an's r2:. Jtr iitr&ilrd. r, t{rat.r..

trt::at:

.

" ,"".:';': ':::l:"' ''"' "1;';"; , ,".;i,:;it;rl;, ; "11 / .- J/ q 'j ,

, 1 .lui ; r l '

'

NOTE LA C,Al'llOLUL i ir,aginije158 183)

,.,....oii .r -

'

I ! in\,i.

400

r

1"

. t'','i tr n .

t.- ,

r : i . l 5 d , n i t . t . l 2 - r t.

I'

Ma t

:''6 J_ r _ t vu e D o 2 \) :o a r ' 'f i J"!o * u r 'r ', , . . * J u" 'r "]t- \tI'Ii l - 1 'R t' "i l r 'i F P r r i j .i 9 8 l ( LH e m .,n r '!i l ,Jr ! :2 5 - ? ? t I 1 9 . I {r b s M u i i l .M ,t,!r n .i r 3 L l :5 ,1 9 0 5 lzD liotcr l'lusii,Td|r.btilt.,, d dc Ad.llfns6, Rcntn"k4larbdir 1976'tonul I'P 59E ),.,

iii'.:iff';i::,:;;':;.::;,i::.1!J,::!,1:::;!;:i::::::::::,:.::;:;::,., ,,, ,;,. .:,,.;,':"'1i'"v1'

,r '.i5 2

|;,y'i

'tr

d. Dr,,

ri.f qrh.r.f, G(/. vnl, ! :i64 si nn

Psri! \')t)l'

'i + !f 'tl' L.:{

,I

,i

:j. Pa -hunr A$ou !" !&,t1.hri l;.tuni.n tzi,,r.rtrerli,pan .lt.r L3 Rnle., "Cr6ri. .sr t: Dide {i.,: F,nhrrjer

lsFl.i

|!L

tlo,;,.,,a eJc..o.l:,.,,', :il;. ;i;iij':i:.iiffifilJil,,i,ffi;,;1t'1;"';';

ml,n: Lt9i,1]?.l-3t. ,1.I)eE r. viig !i llf;r iL! O|i Gras . 1.tiitr&rfl.i H!^,.i.. l hb Ci: ?,rli.;\kht. ;..rd 1\ u, 1 , r ' . r z J , . \ t| w, , .. r , , .. ," , . ..;,.:,,. ^ . . R.l 1 . - . ' r ir , , - ", r la{}ttu Gros..RD,}r!.5,1C. l. ED* Joirs. tu r;. .r t,/..,r':. L :i!rhrr,,l ia.k.t tl

p.rzo,,*,:. inro-u1ir. or.;;:.';;,;.,;,:.:;X,lll",fff;;]:li; ;:i.;:]1; ';,;i;,ii:;:,:::;

r-"'

a"taia!itrll" E!;:N, bx*^i 'r

6. O0! Ctuss, ,/ | Frdldlr, o1tiinv@trnt lt f s.r t r 1.r.hn:,L.tpzt r, 19tJ,1. 7 U&,r DiiNh,(1367 !94r),_6iolo"g,.ei.h.r

nd

\.w

Btttutrn!

a" ' i,",Lii " ",*,"

in tuoirtn.tn

lrin t!u6rit3 sal. dcslre ohrrrl.gr!

t .-.,"t

i.t Jal

$ir?n ricild

Lic

)

n d i honl :f ,.. 1i r'c{a r '" xm.ul hr ', :-'l

"3r

' r' \ttR rJ t," ?"L L' dP r' i ul r-

'

r' Iv

p

l l ob

C/

6r' prd \ol .' 1o edi ua. I r/ri /r| J ts l a C a

' Khnntu!,1nth..p.L'!i.rad K' intraliltil. 1916,vol :6 ,r "1 r '. .Iv t /,- 'd r n s,. vr ,.h ct l o o ) 1 .- r p 4 ' ,:, 1or.. t I .d ".\,.. _. ,r i l : l a .r ' l i 6 - ; ' l \ '. n o L sr d '.J !CFur' - l ct|j r 'r r '4 l r " 1 0 . I bl . D i . A b i t , P l ,A1 . j1. a:1.Rusiellr&.bt, .]t ,!.ni.rA Dltnr! d. I' gar.n./r.!ir?4'., Pans 1936{{leipft Od'

', f.nurnA'{'n" 1975 tu!tr:h.t1:(,s D6 tlrd.f.ri{ ),tttLttrn :r. atirmsJq:dtreMi.lN(ed 19 t 3.!i jt't ti !mDi ALt;.t, ! 4 nli Plrch.arnlrv t,ltt ,(rbnr.rt .in 13.Oiri Gros. rl. i}b ajFrs. ?lr. Iimvr ilng oo! Alsereinneil .ur dar ]ndivid!e". tu Di. Aktio|' ?2 .oleDlrie l9li, !!. l'lr)l 10c5. 35 tn 6ross, $d.rLrnreen zu eitcr neuctrEdili , in r,. Ahi.h.6decembriol9l3.l ll4:' 1 6 .D € A t & n . 2 0 d {. n,b i e l 9 l - 1 . l? CI Enrdu.lHuflii, ii 1:l 38 Oit,{to$, D.rlra t}o Gml .ln Lrt.Zd iry'r,B:rlh.:8 Lbruri. |914,p :r0rt. sGri.et.tDMcnrotiin'.-mPq'.h. xnlifus l,Ncw torln NIie l9?0 3t. WiLh.L1r Paui S.hr.ltcr,D.N, |]), 2-
o,'. fiil;iJi,ii.'"ltitj.irtill llL'iiti::;i:ii:";::::::",::f!:,i;i,n"*",i,/,'ga'1i

a.0p Lit,o.

I

ii,!

14.

i r d l l n , ' l 1 r , r .L ..,,g

J.f.\, i./r ,.i...Iv,1.,,..! ... n iii :. p . I r d . 11 ('t lrJich \iillsan.Ar,n.n rnn M?r|h., Urr.!k-a.h.

',,j.,' ; ;;1,:ill;'iJft ifil#

\4. ai.

,.titu

A^tr.polotit

| o..r.ri

ffi.i*,illliiT,:i "lJ]1i:,ii;i?;,:l-;iff$:":

l.Lah .rn.

-.t!,_ih

'U.ik :n,ak,n.,1,rn6. cd.!a,a1dsz.Drri.i!,iro.,r#:' ::',:.:":?;i:::;.'n,,X.il::::

Y.rtd, fra*tun^{an, tse!.t!j,1t79. I ha Rrlhni,l1rD.r, ait..ttd n, jitni),i:;t d.1tt jrll| tu4,. t. ttrn,;r.i;ja r iO t hO r . \ ' t r r t t . h?. t t I t L. \ |t . t ! : . ir : J l . S l t p h u . t ; i i l , ! d i ! j i ! 7 , rO (1:_$oligurg S.!w€n,t(er, hllc.s.han 1tr Lrtxnstom. tr.ri* ud Moni tni .!trl Wctrer utd iD iiftis un O. (jrusj . l,r WulIBli! j r{orrDs.r :ii i\,. S.L"**_ f",t.l, ll-. lL"i,", rr.t !q4? Z.itg.r.s4t!, Aa$st r,1988.pr 66i 58l. 17.M:rim. \kler, &d W.t)ir,.r/r trr.n!ril:/,,t:ibiufen, 1s26.!. 3lb. i8, t"d .!.37 6 9jr m . 19.ct vu w;f.r, aicMzet! Aulsltz nx. Rtt4li,rr.zlat F,., Trttir31r,.I i)63.r&!t I i,5 t 3 ?0. C!. ltn drilc .ira& la .oh .; 2l a)rb Cmsi th ,E.*alf . in D.. atnlr. Btrtin J?08,rcL 65,p!. ?! l10. ;r2. Har. crc.s _De8encif,ioi u,n Ir.por.r,on,,, b ?.,jirjcjp L;.i A,t^rpnbrn.nt: R.u., 1905;ou. ci.$, ir i'e,p j" t ipo t, *" i,na-n, tdt.kn, viena,ri!;s i 9O,r _ -.Npur

o-' -?'."-'* ' l..l::-:

' (i92i), t, Kurl &ei{e. (s! 1, li FrazJurt, Vone:scl'le.hdich.tNat!uszialen KaasrroDhc ot. etns, ',t.^ t.\.hl..hniipt Not ztu sJli.ien KahNnolh.,Ptanlfunlt{.in,198D,P l35 4?, Ot (tor, 'ifu.r Dcsnltri.rss,vLnboiir". 'o Ze,ttalhtat itu Ptr.hqDnui. thti Psth.' l9l4 (!!. rn. d/i., ied.{le1tdh.,JmSlekel),rtul +, nr. 1I 12.1riesbldBna4r ti$lbs.nc 5 ? J 5 3 4 ) !, . 5 3 r . , ii .!,FJ./ fr'n'r +B or! Crcs, tri. toBnruDisllsche Gtundd.. ir ns P'3d,:stvn&lil l 9 1 9 .n r '? i p !-l : 1 7 ) p 2 l , i r t r . ! . i r , r a r r . r i y',Vi .ta i u l i . ,1,r.lltl, srw/.r, p 16!iur ,0. a H1ar, l l l, n m . S.h.ibi3 a insi$al in sleci?l atupt! bnci ndris'srnlxi id ^i(*fala ta la lai I' ir 50 lidru Znn h' alibl'rl Dasvelftirlr drs NtzllJ dh cd.2 sa Lr.rzru.r.t Jug.htni nwid 51..i.or! I utics, Di. J..L rNl aF F,m.,. Dd;iadrurC Neu{i3d 19/-1 5? t]Ite can'iel lt'xrer4 Asse sln&? ddnrs Ashn€) . !i'Mr din l'J77 Moch6Lr, c'iY A1iC.liea, nr. l8t t-5 (c :- Md is Tersa E ..ndr! d,i. 6,r, ,cJRdrsdt, FloF.!4 1934'p 315$ !tal!3 nr. XxIv). a. Gcatrct, tad laques ,-. Rider.BueLlcs sr.RiciddB€erHom,Id,r.t5:alIxhto

; j' ",..::,' .":.."11,1.1,.r,1,:. ;:ji,;;"," l:il'I .:lt; l";;","11,

w.ll"'.,. d ..o c- Dh p \h .L ,Ba a : \c! yo ,^ t"c..-t. .{ 5, :'r \dz1 , - V T s.tb !t.e . At,/u e n .n i.r ...t.{ ...r ,.tl,v ,tj p tc.!'u_ /-. tu un *. //-.nb.. i h., I 4i,urh!v-,,t, t t.tL,ir.,,4. iJ',,h n'4 s tJty

401

tt,

ih ,€l1 L. alhttului, .l H{Luws.i'.ibb 5:i Paul,lis.ltuNi, es cid i'leoli,"rcar

403

Posdalj.7E, p 14?

$ft

57. Gnrionr lrei Mrr a lui llaubcn. L adagnr'1./r",tr datiz.azt.;rud iLtti:ttul !, t\e|n. tribilui, shttnl.rut.l r.luptut)tr).ctirt (iotr d.lucn r luirtulLerr:n.rt in r,m; C,een,FlaLt.n a rh. ilitbtnt ti.!.t ttta,Mbt n.aetrd, Cdrb,j,lSelonda trc; Yoii, lr8 ?, t - 4a y il. 50) . J8. Ca Rajnd Hor:, ,r,:."f'Mri.n u, d B.t:hentu.. Z!, r...aLA.nnE i.niii.,tut ||Lhrh?h. hung ;t M.dcmr rn B.i! rt !1.r Ftiihvtttr\ Fi.hrld 8...-r'./en|r, !-artiturt/fiir -.t Y!rk.ltq4.p. l1?. Bcm. Nep 59. Bcinil. M,,r$N?u-(:lelarr, Lt !tr. ,j. ta j,?/. .t l.: .t,retAeh.z, &: nt. .i plt:tanal|. hrlcr, Parij, r98?,! 3S; ai. Wolf."ar: J-e.1..n,:, i. p 1", 1"..,.,, t:,,opj.,i,-, p ,q, ", "u. 6c Cr.D H. !-awrdce,Iwlqr, in,'&4.1,.d.a, l9t6: Cr M2{in rncen..d rn. nol, t.j, ?! r 6l,Fmm W.rt l, Eatbam.n r dk Frjad,gt.n,Irelton/t\rain 198i. 62, ti{z ],en l, Earbaro 4!et ,ic r'r,rd'r*.n, rnlr}ru,l4vtain t 988, p. 3.1?!i urr. 64 Ma. ltrnd, DLt sr.jJe n ar"ir, Lijrn!,viena,

J';i"''"l*rl'"'.' .;;:,);:,i;:,:'l',I-;l;:';: i"ST"l"',*"i" n'r L i! r v'in r. H n'r

,f, . , . ,, .. .,;,'.. ' .. r "r i' ,f-' .

"r

'r'

r 'r ': v ld

" ;; ':.':;,;,',:.i:,;:: )"rr rl'1,''l " ;:;";.::::';l;;i;"l:':'l;:;1 "

r r "r ! r 'D

i

'r r u'r !

"t

"

nr c

;::'";;')"' "t'''- " "' ^' ; :);r;:i:"'.

;,, i. "i l o l sr

,fi .:i.:':ii 'r"'' L()voLv i(\" ' Ler '

! i i u 0 .r P

, ;l1;1.i :i g": ;$ , :i;:i,[

t 918. p. l j5.

' ir

;i;a:,:l i;i:f';:J.;)"\;"],:"

l t& A t.r L4)s{ai al l

l qR + l i ror' um

Pi"

.

i1'

lr:

,iF:

,t {f,

it;

ilF

).if

j inA$.Jn., /a"a.p' "qu

lr. inuc, Gw,Xvl, P.146$ um' (nor')' . , / r "u 6_ r' u - kJ[". 3 - . t r . . . . L. - , l"L , L . '. J ' 8 . t r ) i \ t V r L " , L . d , t . fud,Al:i^. l!31, 'p. , ?F n urh. 63. ScrlaonpcAEcM2r Broddin noieEhnr t.!l?. ir Fnn KafIa, Ari.J.i'02.t924.Nt\r -Iotk, It5 8,!.1 96. 69. Cf, Itunas Anz, Tenrandnu6re ono c. vs euoder naben.(an€, Wdrel, or. cass,,, ii r Me rku , \9&4, r t 1, pp. 1a4- t 91, 10. Cf. Waiicr Mrfid{eileL. Di D.r.rbt desM.,t.ten l
Mrthos. Einc tth.tich.

K.ntjrukn.n de! Weibtictaa.

|' P..

(S 1 v ' l

r | 41

,,;1, "; ;," ;.:ii,:f ,r,.1::"i;:ll;i"i:,1:1H,1,i..,j il,ll; i;i:i; i:' l':*.;;;:,;;il;#1; {i""1! r:"]';iil :l: "1'"'T,:.';'i i l .F.ed1.hi l 'ev{h.

;Tii'i**::"i"*; ii5ri$;'l u:l tl*":il;r^nsx:;::sr;:"'ln

l*::11i[ii:'#i# JJi:, ;:#lqil::i,T ''{#:1::i:' ::lH"*#:t::T in Find' irecr''F'n{uit^{ain 1e8?noo 1a' cesttkchat G.nt 'nd '"'", 'r. ;ic,t.'Pdis le66'p 3?7tl .^ ,r. Ji.?.1"u'"*-.,r"a*,, slrundd d'"i'M!d' !or' 1er' :mcoi u.i.,it:*,*"*". n..l-i."r' t;ii'li tLt ':ts^'h'" ^k'n"ne'irr'tu"4/i' '' Jlf ii;:i:;-.,

in Rh,'o'i'r c'nt'np'rcocrinc'lh andIniishtEssa's '!h" re82'!7?(.. deRo(riedendn'FranlruIr'.,vajn' ., ,l':ilTllL'i5;i'j'L.n'rr..t.cd li.ifi,ll";f'"1;lii;;i;I"'

NOTE LA CAPITOLUL 8 (pagirdie l8a-202) L Ma.theRob€n,D Oalipc d rlab.. Frctd ?t td cnyi.nc. j|,va, p{ris, l9?4, p. 95 ai !. 99 g 2. KsL KFw, 'An eine.al&nLnr.i', F, mai 1916,nr.4a3 425. 39_ !. 3 Cf Wcnd |ln \, hm.dLD.dgts,"ne. ,der c tu,JAnUqJ,r):nre etu.rr,or,t E. ondi,ron)nl JrB Wrm , in Er iL \ . hen, ed. . t - . u, v, na toAO r.an^r"J,, tu^re ^ntl Lncntur, Muti, Ai dhd tntert .dzr }l6,,ry. Miluchen, tq8: -0loujron Oeme stulies, vol.4),Gp 1245). p.35 gum.

Q4

lrd..zlinonEin.ll' Dls MedlennaDPi. Glv. X\III ? 47 1t.trud.

'':{#;l}lEr;'lr--,Ni'6,:;:,,t!#i:',rf, fr?j}:iiiirl * ;''' i;";T.ffi;:f::,::':f;' :1";,ll'il,l; " *" ""::;"1"1-,1 "''a*'-'

. l,*r,,J,:tl;*;::;:?#

edde 13:,1:1"1."*:';" o,..!r/. 1dDlp,.r

CLdnd.Prhus, Pd!.@LcE'le) la76 i!mull

p bl

40:

:i* it,

il.,Tr]p1r"-*

.,.*," nintuLtdtwt4tiahthktd!fut,.&.s3rzh,tr. rero.ljrl\r..

''Crcnzrnrler ner Modcne: RosaMaycdci , itr ,.r .{,r. ,(!is.h.. taan Rolt nbu oi !..|i,!tetsiih.irn: i.i tl;irt?tn !1d lizrn. cd. d. nubnn,.r!ruplc Uni W.cn.Viei. lt$m l!)ll, !. l?lr?0:. *ldrrlr .Alrdcn!$,"ftc synti.l( id.al. Roi ltaiitdci'. .a!. 9 d: Ard{rsr., rv,d.,r t ,a,/.pa.rd in t, rr sl.]. Vt r.i, }1.r Ila!.n Lordon,l99j ft'resiz lruisnor.r. tr. M.d.lli..drs aer Nam i!, I.;i, ir T. rJ!gnr;.s{, Ch. Glniq, s. n t.|tei.riq. v?rlulttatt. Li.lJt ut. Scruii.ijt al at, sch:ril:jJncns.hag. f.Int.rl:t | \ttt ut':I t)u'1.Stlttr;dtr1s.2.D!. l-11'1.1r. : r . P ! r ! \ l : l i r n . r , , ? .i r ,t i l :!i u ',r r:lntftc 5i /i'il. | | I I ti LnL Drc, . ril n3 lurn ,lu!:Lobre*alir iLi It,b*L Sblid, deT,Darea rr$L)l: :tt ''i4i! if;dL*ti,tlti t dinltu,n i.V.t n ltr j.4.. l:iL. n o.ultit ru4inii. lx(ed r. ntr xfl1,ek t.a.. ve.i.n tuh i.t. k lnprrl. l lrttd-1tui .1! sbhLvi. nl .nului ti t.anul tR|:fler.h$ lLt I itl.ini s.\uclr ls.r afi l! .t f atr.d np p'Lrtiib-i in.linqii khiih. r ; ? , n , , i ) r i i l i P d s l 9 ? 3 .! 1 0 5 -

iJ?tl;'::?,xilfi,i?)ii;||i):.'iLi;i,7.#,i;)t".1ill,,il:;';";i,lT,,,,. r r i H " s o , L , l t j . f . r f N ir , fr { ,// ; ti: u 'r.rllp''a?s.i p a L ."m j 4 ,.jt,.\\,,tr .

\.,".- .u . ..

t t.",.,tu,

:^^';:,. :,1] I ;iiil"i;;l": ; :;:I'r^", t:z:i:'::i::::,[ii:

] jf u3' ' ' . H" I " . ' ' ' ' r.,' s ,' ' ' 5 .\.' ' i a ' .n ' ' ' ' l F

ii

^:l*Jll[1;lHiltf ii r;;lJ";;::

Msr.n] da'b.'.. t'us,jett

*, i.- ',,*' if; Jri:;, ,:;,,;,i

"

r.:" ;'i"Jn i,i:*,,:, $#ir1rl i,I .i;::l;rir:i,;.-,,# Y'i:il11:-',,:.1'l ;fl .;;;l:;l#;,T;'':''";'r''::" ": F,.'

rt. H"btrrdrat.

-Od,,u 6., Jr \Frru in nt. , , ,g.

' 1J,1;:l.l:il.'il; :;".-1

.

o-rn,n.rB..r.r, . ,.. c, n:d. r,

42.&.tk bdRrirfe,.p dt , r,.91t).

" ilir,T#:liilrll;",iL,:.,ii,',,{,' t ;l-',,: J,r. r' ::;;

1:;'i'*"Til':t"1:'^'" ",,'." p "' r! C f F l ' l ' p p f L a u r . - t- .1 .r 6 .

L)hra't

\n r n r ,

!\\

; , 'j: :, :, " *; : 1 , : x :l :::" i j ::' l ' ;J - " ; "/ ', , ': "; I l': f l; ; 'j").:i ;.i:,.:" ;.:,? ;:r r :,,, l i:. . t . , .

' -:::;I j;r,.: ::, rr:;r "i^;"' 2,==i # :;:dl 2!,',,,,, r'1 +iilriii:"Ii i i"'i;1' )u LL r!imdNrhd

.r,,t^"r.",,4-n,"

. ;f*;*i,i;-'

t'1 :' - . Y 1lr l,

7r .^ r;tta . v ,i !

n...,,n Sr,,,r

11;;'ir

{ v , /q d -.r.n . ra n,,!..ut...,rfJ.rr| | \.-\onu..

il:i:::;y "",,, ;i;l ^',0:, "1?,i":i-*:l;;,.,,,:rl;"].:-.t;-:li:J,l 406

n. t in? Pnneh.d* \r.hiht./y:h.t ld..t. Vi6a, L9ta, a,) jii.qrc! rlaDrLr. O.s/rl..rlichk m. Cl. Altrd Plab'ter, Vlrli(ti !($nndcm.n L.ber:g3filhl. ,tr Wrcnder Jah$odenvmd. *..trl. 1i:I l. Rrder,/rn lnL d.; 1llrlotr. i. lrr tr.rv, vrn:r, J/6 nD{aiie l99l

,

n:. ir,l, r. lJo.liD.r:!\,ilrrder a nrii, jn ctu !!al, s irnvail, o ehene^ lrIbllire .,nN{lDjlilii . r,a:lldir nenblr r salr'lui.i. Kdl Mayr.dc:. ar% sinrtiod d.ln d! 'lrcIl DtNc:r(ic rl .te re!.lti !:onu. liMici lcdnlr. , irl tts/ Mn]Ilr.det, fqebit 'rh.] itt73 1:r-]i,.(t i. Hamc{Ardo6on,Itd&Jurl,tl?n, 1938.!. !:) r.p 2?6. tl Puacill dLrr.d.rrc Fa. s. adlcn t]( h bun iulrirui D rLnai. azc' dozvotrtr dr A,rniln! !,la\t?r.,i- td!\titl han:uiii. ca.rln.rbult tt tt itcl!,i'ais.1,9A1: Au ohwre^dt r1)r1"1'rr.i,r!.r.e",t. I I In :..r srudi'l.a'e s. fti.rt 15.urrlF lr&c.za, A M.ngr inle$,e!.:ri'.JizailjetrrLrjiiirasculin. cr p.. uro,..i.tdd!..4 a poar.fllu!ii Juc.stri du!! r::nlm\ci.ii ien$istu.hlem Elrma dupi a..r!9i elPm: erlLicaiiviir.uul modeF r i, !irD.z. ir $ r{e c):ri$,a1lc ini.lr a$t1r:a caniurul,oilcr1900.loiiua dirk .el: nai }ulf ruemi.. nm hime,.lld ii&ranubiJx r.tr€z..ranlc .lt se p.at d. wAlrci lM, t f I Lr Ui.t, k .x t At. w.;nrqer. Rdrirr! d! ! antifaniaiva .t .!. I d jitdttt:k, I'dh, 198?,I! i53-166.Clrislin. Pleia. in L. ,..ir. ,r.!t d. t\al.,ic E{ai sur la Ltut {d.el,hris itE9, a.juqeh o.oncluzieattull.rr rir. noasar. Msu€llne, de Fr: ftrcii J;mriior, M$r?i a liicij de s.himbaie ii n irnii d. xnr. aa$ ln dcneat L nl re tm* ,.nninr. so.iak, lj L:otr'nntl !c LqdiviziL\r . ihl're3io devid" (P. 106)61. ai, UslLa W.,lschsi iti.l€ela Wierner,,r, Arlr.ar-t1.tdl.l.^ ltbertuEMn nr /1_v.rd.rdlria,Milhclrcn-VicDd, 1988,! 134!i !57. r-5.Ros. IrayrcCer, !p. rr.,..& 5:1.p. 153. 6.r L.c rird€alulrh..I^,i.r S.nu1.b?i f\d )r..bul:lt.itcr.idhtrr llll2llCtJ),ra.tr fll-l/i,Ius B.rlin Vrnr.1983,!. 125. 6 i ! . R ! ! a i l a l , r {e r . d t .r ,r o G5 3 ,! 1 8 0 . 69..11,^n RiriE, Lr jeei^n€er iani quc6is.and.irj i, p.{}.rinrlrr.,larir. 194, nr i l"i.i ?0. Rddlrh Bhion, tta li!. \ $tttwd l)i.tplr, ltinc.in N. J., 1968;oa,lid dc vcdcre !l hi ^!itrt.n. Biuion iD Mi.hel M2hei', A.6rc!@dyre cr atlroch. lrn.lliui

407

hiqEpnLqer ]-N Andjec Satona-.,in Drg?,€. ra!L(. t98r, n;: B9 (.,1,rrrioerarhjs,,), U: 1 1 7 1 6 1 ) l , F I 5,, r iu @ . . c tu b -l l.or cn ./,,- ,.,L ,,. 4 /t, r r ., .,,e r8a8 F d,_rr.L.L1. & ,:.n. 1,. q I {l pliJF.u 8 ,., !i., ta - .u , i a .tt. !, a".q,.1,,. r,-" l ,/,.,.. \i1!ri, Pas, 196? | r31 ir uu.j tro.ie Mi,trtFLoK:cL i.-/i.;i\thtt. ,iJruhE i"or j I / , 1 .{ ,/n-r' .. sa .! \ M L ! l r r a i u n d Ce i\i.t -; u fiL ? 1 . t i s : ! M a y r . n o , . r. r ,tr o t :l,t 2 2 q $ i!m ?rl { 1 Grer. Meisi I Hei. Il,.o d hnl otl Waib.n?t tLhtung,\/ n.bx, tr}a . qov V,. -d 1 \.hi ,',.j .. 1 ,,- ... r ..:I. .u,.t ,t. ,,.rr !.,i i, \.t."1 .c t..,",.. /. \,4 4 ,. c D .Ff,4i (CahiersL nlr d hrlrnl n: tj 19,t5 tf ljttt]T. 7i :-ntr tndci!-San,n,e, /r&i J;nLt r., F,?d, dp dr,.or.61.!.:,18. 16 al;lrudi2 Ddrfer, 1ni ngJnrr und Krex:vn.l be i_or;nd.o6 jiiorli. jr rrl nrd.d, Jarra.,, ed. de tu&:-bes:ttlchd, i(rhruns 1986,pp.2J 35. 17.Cil.L{,u AndE!. Saiotua,iiadtrl. lii.rx.tr.,t{is i9jf,p 55 !,!r. ' l 8 . R o : a M 3 y r u t . r , ,, .t,n a L 5 3 .I_ :9 i l'9. N ieris.Le, *:5,.{,voL:. }:.56B Si unn. 30. Ni:k*lt.. r:.tA, roL 6. !.,124. 3 i . Ct irrer€rutrle &$rix ate tui Ricbari llinl., . rot!d\, M. rth. n! c o nru l.nLtr.t ntul Sr .r9r-llrd-/iira. La sajts {jllDois) "1986 (aF.dric ..Ni.Eslr, WoDr.r, ${l Crc *.,:i;.

9 4 N , d z l c b e , . , p. r , n .t.9 0 i ti KSl ]o l .6 .p !.1 9 8 - 4 tr 1 . 9 J . \ i e b B c h e . . ( i n , p.4 0 1 . o biasnphi.r, t",fe.; tudu.nof. 7.,b I' 96. Ct l!.ques Derida, a nr. ilt? rlr l art dezt{eri subcondu.rca iu CLaudiu!€!u€ t, Chnsd3V. Mc rionnld,Monhal, 1t82. 97 Ci. Adrid d.l cat, df ..1.,..ta 36,t. '.11tt um, 99.Ni.izs.h., d-rA.vol. 5, p. 43 rt) .(, |(l!,!. 239. 99.Nietzsctr.. Pdis, 196-{.! ,1.1. 100.GiU.s DiilLtrr;:.N '.2r.1., l0l tl!:o von Hottrrdr$dlDJ, F.:l,, Zr Nierzsif :Cr. Ci. n4alzeo i{Dritire, F:r!.tnu8

lil F.irdri.h Ndis.he, llutRie, t..u rJn Srlonre,li,tr,.nr. irr./ ,.A.!,r! r!., I-:rnEan/({, jn 1910,I ll9. 33. Cr: Ftu,tois Cnary, ar! sai,'/a,jtri. & t r(,',ar,.l,r,lti,r,. ij ir um 8r piul Bou:ci. tridr r./!l.ha!,ti ..,thrornnk, 8,. l. (trrljjl. jLtrLjed.foniv,I,;Cru! , Bi. S.isnae rrr.

Fder Ga( di

t (r wlfudbi.

l BB:, n :.i.:!zsrhe.Rad. Sab rr, ./

NOTE I"A CAPITOLULI (pasinile2C5128)

,t., Dor! tij.

tl(j.l-ou rcn Sllont, LlirflNFcbor ir Ni.tzNhe, R;e, l;ibn6. t)t! !,.ttLw.r irr{ N!.!t:rt|. FrortJdl,rvt,in, Ls7O. t. q-ro. 3t. 6uy le.PounaLJ, lrldM/r. or trrid, jrr$. Mt. , rrr. drlih in r:.js clro il tu Cur dJ |drtaras o tudnep ta leeen& dos,ilL iudairar! tur L.n ArdE6 $annns iat. If*ir\i . l,Iak6so, .p .i. noh 68. I I da Si ub.l. .xlii.i.!ri e.g .w. t: a. Dtitin( *l.zn 88 C:'. Cbrner Andrd, "Sehr ditinnij du ovjjro d Arlzrn.aosir,rr cr de ,ti.pr.h. -ttk Dir.j,{ja. n N(-sLta M !i. .r nr tdra.. vol :, /j /?jrtnu4.. ln N?.:jr., I t, tut", ,., tt, i.rr.r. iE, IdE,.1953, !.009 !i rn., j6crt! irula divcncloi .ihei tlogrf,ncs al. ])e*r.aJltui Arldrsi, .ti.n 1..., p tu , \!..h . u ,d n .,nd t f- rdD !.1,1 .-. s !,r h ' I lr d .Et 4 . /,{ ..r,. c. 0,-!,f \ .!b, .u, \,,.. ' !1, !t. t25 1:-; Ci. ILn'dd I'sutrrt -Lc nJ d-Arej., in ],i,tun,ns d: *t?,; F,p,;.s ;! rricrr. n. Ar.r's.r., p?rjs_t 9? i . !n. 3 t,1 3:? tl9. Nieu$lie, ri.. [n,rr, i]S:.A,r.t 6 !.148. 90. \ieDschd. LjA, !ot ra. p. +33. !1. Nielzs.hB.,I, .;!., | |. t1, tbat !r!. Ni:,2{.1e, (S4, vul .1. F 3JS. ,r . .i,{:", \,.u - r K d'Lorj Kr ' ts"d 1F.\. r..,,.i 'r.. :n^,.i .rr.r. i 1 6 ,,,JJ. r., .. A,.r .l ,o n ".n ,

| (rro i/.irir:cr, 1.r.1.{r,.h uhd }}ti!. ar.i4.n i.r.Lntl,.7. di Atur (iir'l cuhcr, kifzlc \iiLr*. ltrl9, p. 66r EprodusnJ ronrjnu!r.a Clar,I..:tar. : Ci: ltirn. llirlCo l.av) l,ileas:, 12| ni\ ua L i, Ehi lt tu | .rhzkvre lr\t 1.v r.ldliu, ta r..i7art,lt: rxt Fris" 196? (capsnrl lv .l aftrFi :u.rri :.1L inriula, 1- coeaf*n.r. 13 ,,La $.hr, 31 ir x-irl !h.7 S. rop9niFu,r ( rne, rwren..li !i €lfatEdr dc For6rr, Fitii !i.r.r.!rrse .niAirt r..r L.i.l)rjtl/.',.C.denose.-tolDrcirPri:. 1,)39.!p.t1,96 a i.dt:.ra ;t !.::talibtn na. ii :' irlhhrc,, r!..i., rditi: Tr'oti8nra v.r rnh!:yss. DaEr !ndr. 1.r15,n,rn r:, !.l :r. -1 :irr_ic .liu.(

iri,,C.rr,r!. i,af,rr rrrr.j i,ldr .1,..! rr.il . aNtrl l. Prtr* (jrl{,ir(i1l rls ...r1

l j B & ti j i Lr..

i :i ,nsi d o,

4{'9

.q;

i: s nr'. n Ct)rtr.

Lrc * frre{ j !5:i ),i .r/,y r$.r,ry rrc i ,.,

lj grdeixft:..t .t, roia5.t. ?06. 10. Nr'r I'ir (:lrile I'ichois,lrd. p. 151i.

14E

:4;-*

nn Llu AndPa*Salome'. ln

Arr"zJ&t, 1.e'i de ilill€ Cee&.ntrft. Krnstuhc1986,pp.15.2t 103 h"i,tsf hi.,\J,4,voL.10,!. 5?Rli uml l04. Ni.EsLhc.L.rl. rol 1tr,tt. 125. l 0 a .N d z : c L . , I 3 1 , ! 01 .l 2 ,p ,l 0 ? . 1 0 6L o u A . d r c l sS r r o n C ,i r ./.tS.l l l l , h tt Ft.r .l ,o tt.i r ,n o t'6 5 .p l 5 ::d i m . l0t lal K us.tf, nr. 259260. ll ulle J!08. n 4l Athdisn.t,.4 C. Chrsnd $ag.dkne.rhl l:innbrun/Mar,l!86, p. 23. l0l !trN irrL.d.lt.,... l.s tu, B€'lin l! l2 l C9 Pct.. At rad[, An tlic{da l]ucn 17 6.96". 'n Pta.r AlblEtf,. L.beh uid \le) k i, T.;t.. "1984,jJ.100. d{trt,i.rr..d. Jf Har Chrniar K.3lef.ll itraifu4,lN{.in. llf. f:d {raus.a, nr.361!36:,7rdienrba.irl11.D ?5iAtr,rdne^,rt. cn, 1O5,p.21a, ^tb

...not

..htt!:.t,

t:t d.

5.r$nj ?,P :l

t,

w

F:.

rr

l l. Ot .;., notu.1.p. ()16$i!r!!. l: .:t:!ry crotid4k..Irrr /.siai.vtrt..!r d.. M.nsjrr:. r G.dd(k. prrrtrnrn;rii!.r. pt,h6.m,i..n \tr,fi.n.,r d.6iiDnJ ahur*, rrr.(,3tten.lq6{r. .,.:"..-.-. !.158 ir r.m

1959,ryetdioe ]li, Ri.banl Wagne,e{t_i1ifr:1nc?', pp 622n25 natu ita d€Ni.urh.,Pns. 1t. Cil, i. Ceraid S eg, D.r a/ehtr und !,:1. F/Lkel l,ia t irdq zur Wi*@lleLschtchk wn Kdrl krrut, S!][b'iF' 1976,p. )ii. lntase, unu 'Hcmm Ba]rterftu pe a t Lsl desul d. rlspn it : Renhrd Frka, U.tuLh Jttht, Drnnni[ Md Lrile.dn'N.r M.dernr. \Er'l. rl .alJli.utr or.seNltlr Kll Mudt .ft deltaruin I891: Banr I tiilt. i . 69. .il zi un "tzc est neti|i oyrcu (ausrs.) ri tla lrcur o !.n4 din studii L1ldis". 14 Henla ll3n!.tfdn. Stuteut, 1r0?,p 69 tn Ms 5ch8, la n d dnnsL vir ti. 35 S.nsod €rc Amold Zwe4 do 18su;usr I 9li. ciiat?, I?"rr, ri. tirilir1r Bos,lr.ris, lgi:i, F 5i2 i p 665. ln lry.hrtnsi .i.t AnN.nt6nus. prbrcali lr Budrf.ltr in 19{5, lsila]xli*ul engur Lue H:ddn rn 19.11-,11, rlrlli !,gera ci1 rmiiL.il' sooi.t. .ric mri lndiedite . hYd o 4cmi.are serrctacu .vreu: ? tlchrbtx.i ! dnt!.tiditid?,Pan, 1986 r. /'d1..n,1 Fr.unhc. aD,linl.!i.! atnaridin., dl.tuje t srvittittt., 36.ai.Irint J,ldror,

.. \r.i ....i .. .r .' I :.: , t,..1. \t a. .., | ,. L - .. ttui u .l ti.r Antiknhi\htt, \ti I'llJ I r/!.rr ujlj It Ro*rl-csdr.,"Cc E GJ.dn.. !: r:anri)j!,r jfl xaiFrraLn6... ,, .r,n.rI !I I :l)0. I: lL.gr r
l" ' : ' " 1' l

n

. n ,, r .

,,,

1,,,

o. i

i

4n.rb1 ..,..

3'1. t{ni

Aouan.,.l

' ,!rcrl ttrar., Ni:? ! or!. iirs.i , I ,r.16rfrlrjrn4,tr{3in. i 19l, !. 5 i ! hr. ..S.a,rrz -.1 -^ ii.doiphr 2,?. Loew.Lsrir../rz t:tnn.tilr. A i .&taludh.,patu" t9J2,l]. tjr _c1r.E :?^. aGrandrr Mn*hqir0t,.J)( i:!:rturihnlih.! Ijinifrrq zum !lrema..,n t$.r(. irr t.; . i : ' r ) q r . i+ , ., JF,i.,.. , - v!,,. . _ ^ 1.: lo: 51.1 .. I .r a.u,,3..r,rr. rni{r lit uut;zcn,i rinoifu{r; ninr,:r.n I _!h3t. rtui ri inaEnr : rciutfri,r: jn !i:nm!a n"

Ja!, I i,nladih

ldldti4re

Hit.ic

tle I Et.i? d? llr.n.iafi

Md ii.*heider,rn Ar.lins..1. bitreas !:h. r 6. rchi.h^pbtur.rrri.,Studcat-1930 311. \./o. 39 R.rznair in mcezr h sn'ritut dicolulul lu, Lro Liiweo al, "rrur Htmsun. zrr (PTis, arl5, l93r 2zi^.hrifr.fii! S.zinlf.rt !!n{, scr.hn,lf;.der auLit4fl li..l.Et:,6 talr ALan, l9:J8),F. 344. 40. Erich Ftunur, Die tuzixbstciolo8Nch.Iledudbg der Mxlr.@h*6eoric ', lbd, anul I' 1931{Pdis,F6lir Alcd, 1933),!.1e6 qi um 41. Mlr lio*heLn.r, llEod.r W. Adof,.,Dtt1.Eit 'Lt Atd*Ii,,ax, Fflrtriui4\rain l971,l 9rrsi m 42 lrd,I)iri.trtt, p. l0l ti!m. ir:r.rrrr.,ruk&nt,t. r54 $ una,l. Frlresir ii n!a4,.c lui Uenri Plrd. 'Hm.l, AEndi er R:nd :lvin: illusionser !ii8:! de l asinrihrion',ln,Iiaa"al,,lrcndr,ndmt tpecial.l r.vln:i Carie'r d, CAF, Pais ]hrellds, l0 l I i 7 , 1 9 8 6 , r r . 3 3 , p p. i5. Cf. Btrlit |eizei, 'L ren! du Nord.st D.n tlu! B.dd rnemi", ibta. p l:14 46. H@s llayer, l4,,nsr@r, Frrktid/Mait. 1915,| 159:ci. iulidqcdlc!&rh 'nie Fors!tun d1cCbDtudhessen rinlietkt cnl ud Romdlicisn". ix Ccrn.liiur $hBa Md Jelr Le! R€.N l1ls'itu.:Y.r B.o!. Lon,lF. 19"/9,ni 24,!,!. l0l-l16 !7.CL Ud.'!'ti.ntuE.a' &ldr.;r ',44f,rct,.. ', edird le (ied Uedins,rranitnn/Main,19?8 Cai4 lui G€igc Mosse,Nd?i,, dli^ did s,-ttuliu. ll.s\e.Qbilit! dtl Abhawl t.ttuLitl in {otk,1985, aduceu hou osubtu de dgrm.nL qi dc d..ddenL in MtkrnEurop.,\.x iarome tirdei FeD.ieAareulH.NFruat, prcpusnduH{s Mdw. 48.Cl, smdoiL. i;iLnd.D,rf.rc^4 andPath.l.E lxra.t\r.! oJsiudltt, Ra.. an't Mnd&!t. knul(Ner Y.rk), i985 ,1! (:ili il Rcinnai Ri,rut, t@lipdna utul ,qntk.niliertt Stuli.a zu, Jrtl.:tlrt:. det bnr r o 1 .,r .a o \i l l l n ,,n r .L .'n a l r .h s. u , . , 1 .l r l \ . t , : , t " '1 , v.rr.rs.rez,g ./.r Jud?", B.!in,-S€nin, 173t. 50 Cfal dc Riirut,,p cr.,p.24. 51.lndduel Kdr, DerSftirJer F!krt$i.n", AllgeneineAmcrkun3 Vor R.ltioniseltiat. rr r;^tl \l.rle in xeh Bdnd.^,c4.LleWilhelmWeishedel,Damn!'li I t?5, 1ol 9 p. 3?l 52,.fbid.,&ri,"Deiseji -, P.320.

oi,._n6;o.,uo.i,,t,""i*.i,;;;;;,"1,;,;",,,,,,;;il,.i.1",.,::1,i.1,":I:[,:i

r.nrlt.rr, LmEtrJ d. dorhll d. omi fi.. I | . , d:r,.otrIt n&ri. ::h reiturD itriirir. .psllljffiattir r acrlrh$4r 4c,vrntrrr. trDirj.r.!rde\ vornlitr,l.\ .ir3-:tii.1 s k"t i* jrirzhu$s , l:r r!.n.. r/ d,,nc:, jr, ^'hcDo!& tl. -. r-q,.e....r

l.'

: : , 1 N I t r . i 'lt t J " - .J' ... r :t^ .r ., ' : r F . . u l . , D i . I l . ir li.llitr .a ll.t], j. r r ,r . j . j . , r . u d . J L t . t ( !!r t.: 2 l.].

'"

11921'1954),Pns

"1 i

/t/g;.\'-r,.r . , . "- . \ 4r q. t r . , 2J.Joar !i&jo!\ !"\r !. i;.id.!,t.f .! .,1,! rxr. .. f ris I lAD.r._ t,l li uDn )t . ltti., r. 1.).

r! !:r. \lcinnrrs, crar,F.4O?. tiolixnitr n: ,..Err , ii r evi.u. tlrf. n ,tis!1ri{i !!cmr r . t r , _r , , r , . . . tr ._, D. | .,.. " ,,I ",:,, . -:, $ su!r!:retsc ror,pin, t nl ix,o{ unei,r.!!rDf drarci(..rrriiie,,. /sa '- -l \r n r, c F' o. F- t { r , - t t 1. , . . . MlNher. tcio, ! 34, Ntuzeclr.,D.f taj! tti?!n.f, rsA, lot 6. I lt, ,otr; ,,r r:r,.U -1" Andlcr. Ni..rkld, tu r? .?.ri;,-,rlc, 3. r,,",.u"," ,!han4u. t. iit rr.lt ta "er,

.

410

4"1

:. :&ti.,,

jn;,!e.. n,iarii ,.,trr.wc m;--5:1i1g:'l lJ;TT,,::.i:jt::.,:t !r f l'.'l,ii'""] ":..orc-l i.,".;1':", j; [;1;;;i^;' " :i,l :;':1":":: ili;:1r; :"

"

,!,rd./een.l1.Pfaflcnl:iler. 1989,!p ?II :15

lloni!, Ren,rrqrtrsurla $ra1i8ienddivs d turnu Schnitj.r (:l!us li.ur'nar Orsil, s". ..* ,,: ;" i 1 ,.:," 1 1 :" ;,' i ,,,; 6r. Dicr:r 1" , , ; Lr Ernurdc CasrDov!.Lltrdc&.ltlc iils), h ,4t ri s.nradi.r Ae: du Catk,qtud.t I9'2 I ",",, [ , " ] lf l" , lil" i ;:'';,;,.:; ,.t ;:,"fl;i:i:f"li;;], ).:. l, t^,. t",,^ r,a+.i. i.::,,,"*-.-"'";;, d . r o b f .r g f l . cd d r C h .( n .e i r cn b .n R r r r .P{n , l 9 3 l .Q? i e }5 ) ,? .8 5 "i (i.nnmelte \\.r'. ir F:n (1900),,

rr':r':T"':"i ' -,en!' \,\ H'b,,d 'l#;"i;.'l,llH:;,1

6r

y.:';:;:x"i;,,::.:_": "6," -,i,"/, it,;;:i".," ':;',:'i:;;,; i: , ., ".;:,' ,;; ff"::;ir,;1il';i,:," H u . b i i j lo .r De r t.f.,.1 I i, ",::1;'.;,::, "' i,,i:l:,*.:; I\h ;,;;;;;;;

55 /rid.!,, f(. 56 Rrchd ll\ r a8dd, Dr : J ldlqr um j, f r M us d

i :i';',,i'.,; ru:*rtIIriti;"":|3;1;r-;,

scnnn;|e.. !i.ur.n.Dr Cusd -'cldilzl.: O(t r:1ihknvtu V..t, vor.1, F[nkidq^tunr, l9]?, (|P. :0r-?:i6),!. :2t. ^rd'u z.lausttb.4

I'i lJtl . r. 'lo1i ai l.sin il,,ik, A?yntl Ntti.lal|h A 5..n1 ann P.ntictl ll$kr! .i th. I l.lb!' tq ,i,:{r a.4'!. otl.td Univennv Ft$. l !r0 a:f,Bii au incdlur 3n,ie 8.ru'a11 odd. .! d..Eol lu: lorlal ll-le1d$ l-l89.ia Iinnriiolie.i cm, autusrrumig lh Yrd* t,rbo:ielu k'tresisuerzl un nu,iJ..n,!aleni d. olipri cvrej in tudtrire :apoleolen:. L 1843,/49 drlr.i hibstruELr 4i!r..lt 1n:ona€; ElolLrlona. , i0 slecirl ilc maci ura*. r lr! (ossnli. Dup, ifsd!.cr.a labsbugic far se viciuLui ailihr n, 1902. io :marl. iiftlisblti s9 ?'r4 s.rot. lttcl -1,s%db elecnv.le llobale fn ridt .. .Yrcil erFznd 4,5q din pq lari.'roraltr t riroriilordin Mondnia daDurriol),In 1897tlnt F.enzalr t /8 .nl€i .vrei de.si.r:, fd .a l,?'r' din rot lul otlrnor. ?oc..tulft t ndiila de: de$E lei t09h 191|(0,6%i.inalrt dc Itl1,19.viei !D ajlns Lafr!(lur des3ner,l(dinclE I I Dednii!i u, rDr+ond). ara,rl cenelairiul naj,,1 Alerdd.r R rer vo. Ei.t (n)$ut nr 183?,devd qlire are.!ia:nilitdl sjoniq iD€, til s'ntftl in r9O?.1.uu!!.ez&. ,si i1. , peasioadc) pinici!. Ircudimil. rdisE nr inuL desdu. aolsaL.:l.nrugenB16].vrc!,bmnul SlmEl Hu.i, niscur ir 1851,$fl.. nr iiniunE LMdweh-uiui ungar del€nit gcncmlin 1910:1 i.!mrtunci, dedin:in al att rji xl Uns:nei-nh lql0$ 1!l? rl. at lvolSinHN.nrinr. Z\rLs.henldenrifii.atilnud Distaz Zr. Dustlldng der indr$ier Chmkter€ irLArttur S.nnitErs b.t W. I in: Ftt it; , i\ Al:r.n .1(| Vll l\retndrianzi.n G.r tutn&h K.ntt.:r.r Gad,lqen iriJ, vol 5, Aus. rarJesd^ngd un lnddishe Sl)rdle rid Licratu. Jndis.te Xlnprnenlcn r J3r deutcnen L eiitu Dn, Asnilahonr 1 6! 2 1 ? 0 r cl k r . t r , v 3 r s e ' ,e tfta l d .$ n l e r R cl l !i l i d sFe r e r &'t:r d i j r l cl Tn b i n se n ,l 9 8 6 ,p Hus Nlricn Lnldler. rits ludcntiloblenf, in Arthr lchnnxL. Atz.kk urd Ak.nt l6n! | iali. n t, :j ben o.i ,t!/1, Frnllurt/Main B:.na_Ne$ York, 198;1.!!. l 1-t 18. Mnn.h.t\. 1912Annd lchnihi.| tn.l dif A&brrq. ,'1. rll H,nhur ScheihLe. Clt. ,t..t., f,ora 6?. vol 1. Frank :tl turhur .S.hnirle,, ,., tlq iat Fti, ir Schnnnier. tun/rhin, i 9'l3,!. ?€. .aft Attiu. ScinntGr. d.iad din Pdi!, 15 na l89a ?5.s.rto&ra lui Lnu .iancEa$sslonr€ l13!iuml {dhfu S.lDilzierdinMrrbrh/Neckd), cir.t deBetrr:Gtt,,F..t.nol!65,I :16.( iLr in Rolt'Pcr.r I tulz !i (l:us Lremm, Arlraf s.rr!tl. t: 7u DhPEnY d! t Wien Biit" ^ schnit:ici. E.ttuJ's ih Fnr .L .!4.k, sbo{:{! t977, !. ir.l {cl ceoIg BrudcvAniq tri|ir.ns.r. oi. dc Kurl Be.s€l. Beba, 1956,p. !5). Andreawir\ Alrtur S.,n ib|.'s R6btl B.zna.n, ''Ltqt$?g tr: l'ai EiN Ltntes)ciurs ztl1!f,$LtitiX wtd ihr.k '.t4.nb{n:he. HJdcrb.rs- r989. a arikr clt sult dii cti'icile .. nremroin. epo.ii iui Scl,nibrer dePlineeau lipsa dc uitlte o orreti, n.uzinrdu-ll)e Sciuitzier "1st n hor pEr ni!: tene dcadaE: asimildca, sionisul, relaiiile doft birba! ,ti tcneL €laiie dinue ew.i ri e.mo! enmciprea feneii Dir peapectva noadrn, desle snbi{te apar di. conita c2 fiind tilns i conrinseti 6upra critic pniech!rclrnb I.garo. Ardre, Willi ieene xdidaln cd t{R r.Bdutui lui ScluieLer: in tiop .e Hcmm Bair vorb.ile ca u drisemL! Fuao BeryIIfun ledrnrD.rtv.atxf(!. onrcculdclcbadA'ala.imil{ii

" ;i:+i#:2,:;^#i:iii::.;:;:.:;,i;r";:::;::::,iti,!!itj;i:ti::iii,;i; *

li'illlf;,iiiiili#.i.'res".,n.t.ttrti,.hi!^,,6in,tix.iah.tv.t.nixa*n.d,.

" *k;'"j.:mi#.::.i:::.;:;ff:l",", 1:;1ffi";,1i,",it tl...{1. p ,1 ir \8h

', ; ; " i: . T i T . . " : , ] : . ; i i ; . i ' , * ' ,

'

;:j,:1...::: ,1;"-. iiii{ljiy;:l"x;:',;ri'::;':; rJ-3., .' ..,J\ :f {. {,, "''l;!; tr:::::^: ;,,:1.

.:1,.1;,,"j^1iTi;l" " ;-',lil;Ti;:l;,*,? "',,,. i',:^:,

'"

l*l;. it:.:r: i:'i;i; . *ilt[i: ",'1,;i .,

',.,iT).*

o. ". . r , , ", . , o t , . u, t . . r . : ") t. 1 . t E . , r. i a t u t . p , . r.,u\n4, \ tdu,t

,

-t#':.;,'#tfi j:,,,:,)i,: 4rL;".:T*,"x\i:#i:i:;' j;ii;il:"":f:';],;"*;:::i:::::!.:'i,i,:!i [-l"i:ii,;#illi:";lf 412

,j

"

ii

4t3

,lii ,{

i, 1

t

lYiil;];lMil,';fjt

t87' te;2

't ''.:

rh:Fs. i\i.u ri lcinn.h suhrnzrer. fhr

NOTE LA t_AptlOLUL l0 (pasinit€231 2j2)

/:.,il"ri' r r5,) i 5filTi,:ii1*itir,l'J:il;'r;5 ei,,erumt'"

r'mi;" ;i$,i:;'': ; :' *i *,; ']'*li,"t'-* .;;j;,1 \':";l';;.; !):l'","':"";.;*:i* i f:;*,i''rr, : h:r:':i,^ L,!x;:',";:.1i.i,!;li.:4. "'::: ; i", i;i."i .'1 i;p;;)r;,1:'I ; i iiiijii"):'1,, -,^,,; r,ii

" |*ru:u,'*;;1'=*;; i

i

i:::;-;;:T:,j"r,,]i;'i I :t,I;. :L:i:ij_ll"!xir"J-;r

'*;*:=-,;**'. l,titi::i;# i, l, ;"fl:,r#ilr

I l

";i:ii:f:fi;iiill';; ';:-;;i;:,;:.i" l; ;q"' *, ::,r,:;;:}.;;,':, :;,:r;':"'.ir:, r;ii;*i:{*r,.,r"_,'

'

i : \\'.at-'j.n r' 4t,/, i a.a,;-. r,,h., ii'"llt), T":.:' i^;; r:l,i :-,-.,.1"',; -,-,. : i ;-;_ ; ::";:'

:, ",", i:' :,i"!:.:, ""., :;,:.,,;;:,;;lir:-.:.,:_ tq'J p li.-';;;,

;i,f:l,llrl,,.l.l:::li:_. I;Li ;,.: r-ar"r." i:til"n";lat.,e ;:,t,:.,u-," .tt-t,."i,. -

'''ii;,':fi::,,,T,"ii:.i:*ll";-.i'-l:

d,s'r"tr u':.d-3o, i,, :

l -l -',: ;.ffi 'ft::fl]il:'J:il ,""ff: Iil.^:f::1,:.'-:: ;.:i,.l-]i : ii,l,3":.0:".*1,.i i* M"I1.", ; i;:; H,usrer,,(Aus l^:].il*;;:j.':t,l de'chei.).. D*a,,ilr a", ;"_;;;,: ;H!:,ll;"ii:li;;i

"i"?ii,i,li"Ji';:ffiffii".l.T,.JjLTi:i:

414

:1.turdii73C-|8611'.inal,dir,i!ddn'a.el oto Jo L rru, . v i7 r'-.' ,,, .." 'r ' " ' . ,,q.. ,.1 ",r" , , r r, * ' ,. I _ ta\ l d r R o_ .L' ,.' .i .,:... L ' rt ,nl rr' (o0 rLri ),. l 1

d. HdsO'b \' r l ol r n' "' rd 1.,d-r' rl uD r" -'

i.

\ri 1--

ltor'h !i Hn.srtuqkle.

vnl l-

d( \' ' em a_hLLe ' hhu .' nhr \' -i J -' .{ d,nh,a roc _i qd' .-) ii'J'1

t\i bF n\ ' :nF1l .|_h,u

"

r

,i

l

L \!3

pi 14 1/r 1F.n J - ' L i .h _-Tmu,.,) l . l ri qi e artu e' B oT ' "J _

li '" , 11., . L; (' r i i d r. ., L:, .. r", L^,1. - . -( ""-., rL oi ' ,:z 1n"r r," ' ,.,' ' " L* -i "' ' -rhJ B -:} rf ,,1.t.- rr o r0. o- r. i .. t..,..t,s -. r ,,,-.: ;.," c. \rFhI_^ l L' / t"' ,1 ! ll' ' v r' . ,,,, ' "/ ^. oo ',.. I IF IJ ' l f3b a ri rr2q ' o/ r/' n I"i bi a,un,' /' Lr'l j ' ' "' c n:n,.' i_it nci' 11 :r' { Cr $r:r]t.r r: Weitan&!.a " ri a:L llhi W &i.vcr,., .t nofu li.! Li ' r" b r' nr' i , , ,, ., . ..,, ..,;,' -n, 'i'n o r' r \f' f i .r u' !! hoo' r /n r . .. t . l93t- !!r' r:'_roi tn i'3rt -.., t,*i!, M...r N!:e Brun$itl rni t-'qi, i.,i""rt 'rdud, tet(.a alitudmea Dai'riiiin srtu r'rrtztnra3e relrdi.! lirr 2;:rlri ir.ztiii€ r:i.01. v6rnrir ,,*.il,r rsnii.lj vi.nczi si !i:. nr c. I tn .\Ie lo$,rr Stnu'l Elocir id{dn 4!liL uili ILd1 i 1l l :i l . .. P r' :i i : i r n' 8r ' ac i .l \' :1, l ' dr!f I , y,. l "' ' " Ort''un, Viq', ]186: (irFil tun.a& /-\'st L li Ir':t1t' rt, iosd -\r\a!.1Dldl'..a r.) '

. ;.".

..

,1.!0.

.r'l .a

h' i \l ' b ur.l l ' :L' r' 0 i .-\r Lr" u a f J rr ' t,dJ r i ,. :!.L.t v .,drh: T:i ! t,.d.r -t' .. l -1 Il 6 l 9l 4,i r! S t!rrt).E rs ,o{ .i r i an ( li k "!' nrua eu d' i \t..1 r:11 h.... " .. r, LrL r: " i onJ ,J . l r8' ,to..' l -, ' i r,] 1:rtt r' i ' < r' -r' n: 1 :.i ' s . , .' . \, r. t ^ -l r a pt :.. tL l _ ,.t/": al ol r ,,., .' ., , r' . ^ a' ''' ', ''' ' ' .' \l'h A't i'i'ii:'h'd!i.4ai.a r''' nit.).t Md D,.ittu hk ntlt !.t '?'a'tkkr tr ! 7rr:sr,' 3 dl tL,leai.n tclt;'nt' h A''La t"t 6. t?irn! Lir )rt.!, "t rttl6t?nr41! 'D "!'niau! r44. a 1:\" t u. LhC .r, ,r,H ' ^\-drl .' ' ' tl hL, I oq 1r' 4 "l.I & ' dc ( ..r . , r' rrh l 13 i r t:l :"i t! 143S i mr h:l .S r.t;r.r'r'l ,r,l Jj .!r.l rro,(.rtr' :.11' ri 4)!i j ;:: uo' i1 oi ,t I )r.;l,ry'I',, 3.i,.r,, l. ".^ -r.1.ot \eLrr qBrr. C!at, P a:9 rn/.

,!t. l:;!(lr.t.41C 5i utn l:Lat! sat L t'..Lt$tu .rnknryo in.Ptui.,i11t,p.9l. i i,..r drjn lch.lcs. ?:idtid . I ut\i arsinildtur aal ld'an$, Aliar!' .i Vihna lij6Llqll l.\'\ .r.?.a:i lvr:,!i Roze.l,irt ?lE ine Roic ol rtreLl n*rf0r' r!jril c:!ii.ld5!

?3 .Cl W.Hiustc f , , r . . t . , not ! 2, p. ll: . 29 Cf. Oial leitzndu, ,r. .n , roi.i 3.

'" T:ii,n#lf"*-.1il;,;*"i"x''ii;i*:1#'fi: i li'fi J;:ijil:"ltifi W.8ner ln !!iol

. in R. Fakas ilt .J, tttL\itxitutu u.

lf',l.flii, i ii:!:;i *i:L-,:ru;:rl:iiilirr,##lrf:{ '. rq

.,

IL- h+

nr ,.r r i \.,!!.

- /.,\r

t.tei .,..

:j" ";: ',.:1:: : i -i ; ;-";i;:;;i,":li ;;ll l.,l 1". "., :::i:.: ii,.j:t'1.; i_: ij,":ii:;; :.,;,:"i " ^i,",',,,, j ,.l ..iJ,ls

!r'.i l J'i .

'::i l .:'

!

J,

,.,,,

,:.

\uJ,.ti

c ,t..,L

'".,"'''""t.-'-''

.,,f :"

t

r .u..,,,r

i ..a,l

" r, o ,

'''o.,'nr

e*r ;i..- r 3"p.,-.i *,.it;;;i;;;;ffi ji:T,l,l;"T;i,i;lll,:j l::fi I:;:l

Bruft F PdleJ' BibliolttbEal /,!r.rdrt, , li'riv.miq or N4rl CrlifornrnPressl992)i tr 'h ' \i n ttr r q D a n a In Jl e ' I n r .d .. . n . r '. , . l o o r 'p !0 "r 1 so r l \{\'l n " " , ta "t n L 'P) L ! tl o B ! . '" i ': ; . '* 19.ci cra:l/v!r1ub..tr, r,P .n nota 4, P 400 $ Un

:1 ,1: ,T il " ';i,1 _,;..;. '_ _

l' l'u.d" 2a"' 1? Enddv,r,c,Ea'4" ,,,,,4u'.' ?nA, h'!h" rdcad'om'MA'dc uei" p{F': i;;;;i..*".,i,,-. u n 3 0-'a oo i n r o r a l p l l z' h d n tl a 'l b i n e 'a r t _ .i l - *

;_ '"b * .r" Lai:! dc pr?ondeEnr dsci d lin' mnr de iiEsililaEa * **" i*"i.,:i adPos(liib ;heiedin b'ncit' vic'ez' deprimr6s' ..J,-,*;-0.,".'",; '*.1 *t ks.Gs.!'xh]a wnBc'aft KLltuf 'l9e3' PP'ini vi'n41987' na,t. ir. i^":n-"..i* :iJ

4'1.Cf. HemaDnGer\e, G.rhihl.

i.! nli'tn'n

Ahnlvrtinlhtus in D rel="nofollow">tulchia'd' D.|mttadL

a '. ffn .n tL 'z Io n a L h o n l '$ xn 'tt"r . - r vka ,'r r a ..h m u L r tu 'i " . , i , " , vtt l "" " i';;":;;,;" abs'n \' d'u^ htnz?nu4s dP ofr-. ..:;i,";.*.2 8"'r: .'''t 1330 t'.fr., Chemirr' .tin i,td.ntiJ.r" l8lu p 17 , 1 : U r \ 5 *R o b r . - r b r r t,.L .,Jn ,.Pr \, r '.r'.trn r' L'r' r A7L-iu&-rua ft er scBrr{" r'Npas$brr }mhiu ' ,;.;:,,," i"" ' Pdis,1981.nr.5 p! i69^l/6 i' Flsrr PdlLj, ab D.;sch( umldi hd''tl9?i Bcrlio'198?'p l0?!im rr.r"Jw^s"t 1893'! 32 !i En -".ar"-w.s ti'lialloe. Frmlfu4Main'&rli!-Vicna' at ii. nl* *.. ZL,r7?n A@a'r 'a41' rv"4 1a"'1 n . ".tl 4 h liry(a ,ao. fltn,kr t aI,"- I "a -)9. 1r R o ce d A Kd /! r '"d d e r +F i 'h "o d p r r ' r e d l sL . : .;',",. , : '. ; '" ; 'a r u ^;; t1 Er': abqntut Dat j0. Atu \.nnr/r'. D" r .3 ! t t-. a" on?h t\rt ''?ah' 1.,&,r.ll ot. vul a, Fskrd,4vrirL, I I78 r 126 G!Cl'! 416!iltn 51 Ci orio Weinnrser, 52,J$eDhRod!,Jd.n zllr'Wddtschaft'L\t in. r9'' of Rdct:rh' catuni vki'n '-{ Hourto^sleatt chnh' c;. pi.ra. r*qai$ si, cr. b-t*u ,..1d'n,Ne* lodi.l93l 51, a!. H.mr$i coiten,tcdsc hth ,^d J ttlntLh.Oia$a\' |ol5 Oq .- . h o r e m "h sch e 'vcEu tt:L ,t.. !t - d ;"d-"';;;. . t;'.F" /{ d.Fr '.h\ h.n sNdcnrrPeshrhk nr' ro v''no ro\a " , - '" . r aMjcbe j**i ln !'ma'tr auLicbicn oit , * r'-ht.trilGbe "s"10".". r.*. ' 'P€Bl so'i!'tisn 4 th' .,,J tqrt !r 39 5,:i .l Andie* G {'tit's'd','th' iii:rlr.iit, v" ro'trv Moer''ata li7-< Pz"'G'ttu^iw'wtker'v iia,".i'",a i"i i ii ',,, *' nd rrnujurE ol s'hnn'ren ttet/r1ne Dia nlr t'*'|!ns ^Bti't i*i'"*.' i, ^'",^,;! Di$ vio'€" 19t2 .,'ri.l.,r".Aldr.flnipulr//812r-l89nl victr4 ":",8n,"i"i1,,,.'tg Wirt'tuc'iuf"' 56 rr,,:oao gairrrl,, rilrr r;a L.t|.!'1 rhtl k'n 4 der Ndtz'dirtlen

i,li;ii,ii ;qHHm:x.:;l*Uy"ul*;k;n "li;tiH;,"J;ffi " i1:il1.!!r:r;ii:![* i,L"'l],,,#"i;,rf;,i.iil,x#:"ti,";:l.1*.*,ff;,r:"; unei laistlr

oboaibite

dc,thi,rEn

in r;,

EumDl

1918 . viem, 193?,!p. 1560-15?0 $i t$(Jit16u.,. ll:1.Ct tostHmre{I, .Or tsmonve!m lit Jattrtrrndcr*endc,., in V)t@rancgm ar.t.t,1J.dn.tr __ " Lttatut.1. tah aLdtt||.rd.. Xnni4sblr"r.!ru:, I rJ3t (pp. ! S- t; |, p--t S::.., .. rr li p,rJsi Vr.': tr dtrfttuflut Ir , , dol-:-i d- I,

:;'":'" ";J:;i iri:'.';:;' :" ;;" ;':""":i'::":" .' ,kn. , ... : L'.,

: x.:1",.:' L,iridr.,p.ir

tr,

n n r l0 .f

3.a.i.;,-.i':'.,,.,;.),'.,,:ll

rr

;in:li:#l:;:,;ff[1x. li,::];"?1,,1ii""t1 -, "" .i i:1,i:::,t.1 "

';,1; *]:il,,.l".

."""n\rrit,

'.n,tunin,na in te jrh/h[,.,

n, !\t,,,;.t

t.:i

"",?:::;x,i;;":;:n:,i::.::;;:,:i:",':i*:;-!ffi."t:,;;i:::irll;;1ilii,:,;,xi:,:. r,,.i.,', irTiil::,i';T";;;T,"1;t;;,";r::l:',,,,,i:1,,;"'i,."i'.,*r'.,^t. .. .;.

,,

,....

....

Lr...

f....,

l,.t;.t;"::l:r;lii:?ili: i;.;J: r,t,;,,.i,r,;:,,11;1,,1,1:,,.;;l::.' i:il"; si;rL:,|L

!r: Li.nit;1itrr

r::t:t,t

. :. itr;ih.

bntt

r/turi..d.

d. latrnr!

Lri,

jf::;;,:"1il;y::,.;:*;:;l:* 5iJ]lli;, lill';.,j1'-,li;'l"ili.1Ji", -ir,. !,bl\sd.

.r.!.h.,br'1

!r!dra.

irnsbdr&. ts8l, $

,j8Bi 8**

l. 1,".i",

j891 riini85Lidl"6us j?. Itefrdd $(,lr.r Eu nt.Bdi'na\?! ]te^er Anddnilt,d I i tr ' cJ'd d u Ao 'u l ' r "i _ a - r n r * ." i ,i"". L t '..- ""_ ",, ' n L '? 'r q n l ' 1 c,r q 'u 'd 'F'u d 6 c$ .r u o 1 r n J r , , ":r ' '/ -,.;,^t"; l93a rr :2i2?2,leirr' Ndie !! 1r'41 i:rirat.szizbrr: q ! "The CsLsr 4{ dd'L q. o,.,,, r'ii..,' ,!e. .d,,. ! lui Sitonl F3ulS'rreichl.lazeE i in '5 ' D. 'tr'*,* Arii"o't'5" atri€ditcs?"' i' irq o"!1' ]seu"r''':r'o" Arl ii 'q'";*"r' '1'"

;,i"'1,1i,fif'""s"'fyii::,;:;'",,:i:,,+:::::,:;r,:';.;l:::i":i;;i:,ii:, 4l{l

4li

yj:f:?:"1*"::i:j-y:l:fl:1f

n,.: !e dellb! D&, pEiziai,rodcr

:./j,,,o51', i; ;;h;;;;h ..,ffidlililff ##:i::::'-':fl'i:,*f*:-' ::""*"a,r.""1, ' s'a#. afc,",,.i_..*p'J;.":jlJ,:1fl#T :-"'::"1:,.i".:'li":j3lli,"i.fI*"pedeo puc.-l ra,,;;'r,;;;.;:;;;*dI

*-_T'H:.wemmga p** i"* "r^q," ;;;i:il;; $i::":r..H":**,Ti:r"-c";" "" "" bi ;u;;; il; :ilffi;;;:d *T:::::i':1"11:-v.,1::1t! t.ri 'AnteaiM !1v,.Mt nvki,s qti!; ,..p., hhtr t, A^tu tua,ad twLt. rp.t!r. fll,1"I*tT

59.H.m@ Batu,a/ .r., .ora 57,p. t j. **::o. soj . r, H Bur.,.rME" ,1. K|rix k, tnad?n., "o 1_l.Al!l tuuryM$, t394.p!. ?Jt"
t qgs

i,ev'sbz2i!' "' ,"ff"1.1#fl,Ti3i,.f;1;B5 if.'i[]'* ud vdtr'idused

6r. cL.apiblul delpre Aihu rRb,sh

o th@do, L"$irE. D.f ,x/ir.h. S.lbthaj, .tgr|.

I, SEud PaulSctcEhld-Gdld Rolandud SFfd Zs.ie,.inc .mpli*hc rrsdshan d$ 2A Jahlhlnnn\ trishtu* I s86 p l I 6; $ hcqGt tt",t , Wu* s*ii,At, d,"-,i, u G'ahidtt' ud Lt'tM' sFfd zs.Ls ud PE&trh_. r rvitc ott'u'ai k i;., Vida 1989,nr'l,!P.3143 ?E.Ct RoberiDmont, aP .ir, P. ?9. g'lM-n' Dit' stie d'd'nplu: cao 4t* ; ci@ d. Rob.n D@onr,p l41 skl6zkra ooF tl . su hca ta!' ciErii_ $tu schiDbir de ro baE stJmtle if,i 6ol*s!

il*i"'illl. if,u^ l*.li

"".rr -'*i iii,o**;.;a.

p-p;u rdev,'dqn din"aa e-r un'!Ed' 'alu'a e cl ' Be.i(Fr$rd!d,M,ii.ro8!(d' p r18' i. Kid 'r'opru

Fnmile cnnu iasied.stE En'daburg). d' ri mbdtuu Bat!, D.r PtuPl.| d4 Mod.m. 't68'biL'hrt 1888'/00? sO.H.dtu -5'l'+' R.nh3rdFdka, V'm., tq8?.p l56(!ejdlErdm uu noB'bn' 'vor) 24 ti!@' 8l. Nat66 Bi6bau, D.t Ort! d.n ihr R.cht! 'V!6 ' 1915,P r9a1 r.ra- d, cinelib.rcho"atisischr ubPi.'vt64 ii. cr nrn" N".0,**. dr@h'h LiErM n d{ tiJul|n .b ubPNh'lRos{ i{/r,.!izd ti.Ct.r.*rUo.', "" i* a.a'iiit*n , sy,,p.'., i t st6phd. Mo*s $ Albeht schbn' Ftulflr V,n. 1a86,PP2lG225 An B'i'pkt r,i"a'r"r s"ir"., v.t r otinvr44 z'r "wi;s.ad/&1i'h.n w'It4tdMq"ir r. "' / oji vida Miiicho' /80J h utut wn Erns Meh n O!. i, ii't"nsact 'n de'o' 'k Macbud lorrPoPPd_ ri|'l': End m wi."r Fh liaz rcuoirituit, z*.iz.nuul|'gud c(. Insid B€l!., Da poLitic. lui Poppo-Lynla! ale d.ie o.-, i"ir-,Ij. ".r" !i nn dqa i^ ZLw^h68 t l8j8-lo2l PopP?'Lvnt'26 t U
g*.TS#H#;1;ry*fl ;ri#;i;"$i:jirT;"'*H,*#r

64. citd in Eb€fiddJaclet-tid,ry fi.r2,!

ur

9r; rn.l*3.1;

T*:^rl ol cukuat

tu,ra8, Stofifa ,t086,!. t2?

Mutkr.an. nbrqh; @d . Arurrh.dx of t icntu t s oa. t q)r ^ FNin Odlpo8en to7l.

* vH.:fi*';:;:ift '"i:?,i":i;!; i:;:"4i: ;': tr iji;:xrl Hx _iz!, jff, llil ,I.,?'i;",i1,;!il; "J'E: fff;Jl ::.i" t';?r,H#u;l; r:h#l* gij$i$J; ";i #;ifi_"^H,;';_ ^ppmuh

" frhL:'i"H::'iiffi1'1'y;''t1;;iIg*-""

"dderhe.eNidklHeilnch 'i

-ffihT.':##:J';:f xilififfi#.:hlifd,Hffi #;*i#' l3'i:,-,1llll,'i#"J":i,'.,,,?x#,,;.J$ffi "i:" " r"; ;;i'k';l;; S;i,i;i:#til:;':"::,;*;1?":i:" :fi:"".::I; l';liT.'r*s

dutud,iadtd.*kh. n,d "^Tj#,Hf].1fti,1rc,i,#,y,:;:i#y,.2;:{"#:: b " :;,I:ltii Iffiff ;s.Jt* i;.-T",fi ].::::rHJar*c'''-. rcnribuF '' ffi#,\Ai*'fr:ffi:l? 14. Cl^db W:tn. Dt

(spi@rur evocaft ?cor8e@bondr N.tuorks mdre*,d,

habtburSi,cr. Mr,ho, k der tid

rcihi,ch.n tikrd.ur, S^tzbve, t9.i-.

, 4e'e\, [email protected], au b b D.;, Lrt. tuk?t, F&rer, .ter, r1lI rdueie idu&e I9 ", I er 3, r, tr_ tr. 366/36?, 366/36?, p.25. p. 25. .!ud.n :itar l:. ;y:T ?:1!1 ?6. Y:-:"in Htulh AHdi, in ds Werr von v.n ecslem , nd Dt v.rbars.n. .Iranirian,

77. Ct. RoLEnlhmant, StJd, Zw.is.t

ta Fran .,puir,

I NOTE LA CAPImLUL 11 (paginib 253-280)

Fruir-

l. Jud.n s.! Jud.ni6 it d.asckn Brhl.n aa tt i lanfisdz,tt, KiiniElEirVT3, 1984,P. 364.

t96:', p, SJj.i Roa Cl,Ey.t,,Robain

418

419

::l ] %

8a.cf.Ed-'Kiss,D..Trd&tkutW.hord,unginwi.'liqa_Kdln-cst,1986'PP65-75 Vis4 1986' E5..toef Poplcr. Fr^. [email protected] nd d/ Adiva'ris'u' MM to TroBE' E6.Cf. poifte;l lui Vi.lor ,Adld ln Roberi S. Wi$ri.h, i.v,/!io lda Jdt ltM l r n d t , 1 9 ? 6 , p P.9 8 - r 1 4 , s?, d.l,oDold sDE,F?itbld.J!d '. ViuFMlinchd lc8l dd ol Assi^iltun i' G'Mt dnd th( JNt Th. D .Mt s8, CL.Robens. Wlsich,s,cialit4 r$2 &us{i.t-l,ndh-Aorodo' E st .4utru.,r/,,8dt], ,.stv' 1E9G 89. Ct Rober S."W;rich, "Auslii6 S@id Dcb@tav nd l6c PiobtcE of G'lici@ lra,l98l'nr 26 OB ,nt I2o Beck |attituk v@ r,,t,lr b.i dd luda", tu Dtt lv.k kA $q7-1893' I'W 9-4L 90, Ma Zid)alB,'Kiae8.86l{e. ed lnc J'ws of Vida"' ^b dp cir' 9l, Ct Rob.n S, Viltrich, 'ao;ial D@ctuv, Arlb.niti$ o o a 1 2 , p ,l l 7 t i l m . 92. OEatu\;, Di. tuia&UtA!.4ids. r^d di. Soziald.noLaan ' Vl6\ l9O1 93.E pEsia li apa{in. iui Alaid Fitlirltaaut &.rdl mzgr',at , Peis' 1960'

:iu.a

cd de Fe'

fobld' EPriDr

,,:i,:n,:,'*t :. !-" ."d, |t, t

(rit'. l1l1.

!. I q8 uJ,:.

!i , ; i '; r ,,. " i ' ;' ' t: " ' :" ' ". , , .

.i!!.un. t"d1J r,l,i-rr,.,

Pu;

!rorz*'r rr!.ornr i,irrrunnl'c

.,,..: " .i,,:,:.r ;.i ,-' :, , i',:,"-,', l'.ili;. " ,,i ",:: " ; . . . i; ;"."+;;i;,r. l' , ; : " , :" ,l " , " "'' i' ' ' ' " '''-:," :''," '::;': :" ;, . , , : ,;,1 .

\[.r4'.i.idt"4]r,.

..k:,

Itijl,. iir. i!:,lr::

nr.|t.u.ls lietrncn :l ,, i D.riir,i!.:j tr t{rd.r, nor{ct! Ja.^",, t. n;,r".1.t.1,ii ii.i :. t,tuitt,.

11.., t,. !! i. .:[r ' !]'r 'J'r i j r ,'\'h i [n '' t&i 'r !'- i . tir ,lrillltr. l f a ' l , L r i r : d r , .r .,1 a ,r !.i ,t 1 6 l r ;r ,1 .( ..:i d:j!rir. j,.urit3 l. lll,tlrrrrml !r ...r: tui :!nr..t.j :-ti .itn:rt.ii. a;:, r , r . : '. r i r r i . . r u:1 ..:r ,':i .vtt.j t:.,r !..;:r t.:r \:,,;,t.,a ,._ * tv,i ..* ,t..,,i ".i r i i ) -:rril.: -irz:i. t:rltj ,j ir,{13:.i r\r.1:!t.i:. c:nt,iNr -.r (di ii. rjt.,nir!. /_r.i.jri(./r. ... . . " , '. ,. s..,.. ( f l

{rri.)1vll. t qBi, pn t 5; : r 7n

..: _t11.. i..njn.jei. ..J.!.f tu:.jj r.: s.lj. r:!cgnu! rnr :rrrrrj$ hc i (.. ir r\;.h.r.. l!/i.,r, ;r.hn hadi] ;nrru.ti !\ t,tatlrr.-r./ lr ,!:!/r!,a.1 i t,, l 9i rE , l ;,i r.i j .:t5. rr ;::rnr r)a.rb.trr. *!!t , ,: ::trrt!ru.!., c, !tani., ll4t r.l.., jl i4icr L. ti,lnu:. ?; --' ' ".:'i r''?ri dr,,rrrnr:rf;;,r"..n!rn,!j :l l ,t.l l droen.!I..;ti 5.rt.4l o.+ l ,t,r,ai : ,i ir j rf rie I !ti8 i :irr :.rrni r ietrcr. n. t),tiita,, ? anok L ;r\;j t:t ,i.:;?t t:r/:rr|ti ..;\:1.. V.,.rrlr!,!f. :i r. I

:9. .:]: :lj.iran

. tvrr

:,.,,'iiun,r,r.in. rr.;e :i.;,."';;,;,:,i..i:.jJil"::Tjii,,lllli.lr":i;,11,,; i...,.g;

( | t u l r n 'e s o a r a * o i j i i !r f,i vi e n ,,n !.{i .r ,.r .n .Jr :,i cr ,r ",r t:.tl l ,r ,p r ...,ttl a o - .- ..... r : t ] 'r l t t . , r . .l r i a i r at,, ! i i Ttr t l r i ,r . i L .r. Cu]i gltrht3, . :3lrj( lNd \.lr.ftord jli L.Lns !lut i.aita!,.,in op.td,nob )a,p. .. t a.! r.J. iit,n.. t! : :!.th('i! /r4.', /!.j.r*., rrieD.,rr8,1 " ']-li]illt " ""'!. '-r ( il.tdf ai.:r Iletn.,/ rjr:, r.ti li,!.3{i r l i i D i . r : r L ,i ., ' r t,i d .:i i ..5 1 . . r r . f l l a r i i L t J d F l . D,i {r ,,.q i o n ti tM .t!.i r .t,ttr tj r k!N ;i .f,,p u i !,t!t6 .9 .6 6 r tu r h :!. :nre! ift*. ,zi,r,rnf,r /!t tr.A ,.r ! L,nd ntui, 8.tu llxdqd !96c-le6i, krl r.

rl ltrjlu.d Freud.,l/i./J..,! rr., loat, f.20, ! @. , ,, ..t.ti t.a D .? ., ', , * - . t, t r , i d r c r i h . . " , t n \!tp 5 n t

'Fu o e r - s,.'".r 'u .'.r r ... .''" : : . : - '' r , ," 1 . . td :o ..._ L , r ..... ., ..p .!.th n - t... I ... r q .""1 ]",: 1. r _ D r t u l , r F r. \,u ,r tu tu ( .1 ,.,b .,r j .,r .5 n i .t :,il' b I . !.- r . n ,r ,,.," ? .,cn r u * ,,,," d i u J..,,., - .:,, I \ B n ! e f . $ i i !r '/t,Jl ",r t,.,. o ,..,,,,., t,u ,n r ,..n ,t ,Ar , -'"';ti /,' ., ,.t,]"':".,'t' ' "r''

.. l"t(...rq.f .i. \rn( r , .,0 i 1,i r'" : . n-, yl dr. A L t. L.r,,uJ l Ld 1.,,.e . r ;,., )-5 !r. .rJ\ ,rb . 4r' P cte.,-l r,v_ ,p .x,r !rrt,L124. 5l/. lin.si jrNr.!. ,t .tr., ,:nk38,!. !5J

4t,t

.,,,..r,4,

J ,,,r,.r...rrJ u.!rn

,l .l

,i ,l I

5l.Ffttd,D.. Mztu Moss,CW, XVI, p. t52,i um. 5l Unul drh primii.omfiEbri ai tur FFUdcF, ats rspe.uvaohml:r a to
422

?3. Annu Schnitzlcr, Dri.k lu75-1912, ed. de TfieEse Nicirl $ Heiryich scbrizld, FE*lxn,Ntam. l03l, p. l l-. \1.4., r.L 5,'rer /Jir, 1935,p, 124, [email protected],G.w.lt'zi.n4titch. 75.!bid.,p-55, - T .S r h r r E l c '.r l i r .a o ': r ,!.l l s 73. Kar &aus, WienerCrmnit (Evish Di. tvas., 15 ianudie laga,in k^td, F.nh. Schnlen la92-1900.ed, !J. Btnzlenhtg, voL.2, M0nchen,l9?9, p. 153:ci "Wieno &ief' (zid' Bpslau.r kitury di r6ianti. 1898),1bid.,!.1569ih. 79. Donald C, Daviau, ,p .n., nola 34, p. 52i Ct 6alia romoului Die R r, trd.zrr de cilb.rt Ralry,ln llrt@cz (Nr. speial Austia 186? 1938), ihie 1988,p. I I ! !i @. 80.Helllm. Aahr, DasneueCheno".ftDi. Zer, val. 14,D. l?1, 8 i,nudi€ 1898,Fpodus nr, Lit.tatur und Kur$rnr&, BnCordj,n Wunbcrs Gd.), ,a j! ntc lVi.r Ottn.ichich. 1976,p.812. .1902,Tiibing.n, noL?69, !ide aoela sutor, Li bieruake dss l !ub-s,.lyF de 81. Cf. DidierAdi.u,,r..'., Feud: re rcve "Mor tus, i. nyap€ , b NoBr.lk r.w. de Ptrchanalrsc, ldis, \973, M. 1 ( Bis.rualitaer difiarchcedes sexes), !!- 179-l9l; Alexedcr Crinsiein,Orsis,6l Ftuud \ Dr.M. Dettoit, 1968,pp- 3 i? 333r Pcre. Loewsber!, 'A Eiddfl Zionist ThcDc in Frcnd's My son, th. Myops DEe',ln loMxl aJth. iiat, of rddar, idndi.-nanie 1970, u. 3 r. p!. 129-r 32;DavidBale , Freud.t la nddinann siquejliyd, Puis, 1977,!. 145g um.; Mtrd1€ Roben,,p. .r, nota 4. !p. 198 201j Tn€o Phinn*, Fl.ud bct ur d. la BibL. Pais, 1982, !p- l2Gl25; Lydia neD, Frcud en@ A6enes, Ro6e et Jaruslcb- lj Biosraphie d un ie8dd , tu R.vu. Francait. d. Psr.lutkr4!., 1983, n. 2, pp. 59l'613: JacquyChenoei, ,p .it, nola63,pp. 193-203. 82.MafineRobe4.2..l, nau4,p.198. 83.Ecud,,p..ri., nora?0.!.326 ri um. o/r..t , nob38, ronul3,p.258. 84.EmestJones, 85-Maihc Robd,,p .n,D.h 4,p. l99 ri um 86. tueul, bi. fmuhd?uturs. CW, n/IU, p. 445. 88.Didi* Anzieu.,p. .t., nota69,p.349, 39. Mlldr. Robcd, ,p .t ., nota 4, p. 200, 90.Al.roder Orirslein,,p. .ir, nob 8,, !.322. 91.Ehestlones..rr,cr,trod 38,rodul3, p.252. 92.D.mb B, Klein,,p. .n , nola46,p. 72, 93. Ci .nicolul B nai B dh , dlt Ea.tclopa.dia Judaicd . 91.lrdd, Dic fruhd.utunE, e U II/III, p. 446.

9?.Taduceu ecmdi.{ a BibneiCmAl, P&ir, 1986,p. 1428. 98.REUd.,p. .!., noE ?0,Es!€liv !, 357,p. 429,p. ,14?$ p. 44999.Jones,ar'..t ,hota38,tonul I,p.15. dt doi|afu dt wu h@i! dupd n iluttu p.tsotaJ 100.ln Die [email protected],FEud\od*ged. itta.i., @. tu tuttes. cL pukrt h tunpd dnbtetcenleidek tt Ni aLt thtpd va.re tn

nnstu (Ctl,ry!!,p.450).

t'l. Cl. FErd, Psr.hopdhblos,:. d?r ,,1{ftsiidr.nr. GIV, lV, p. 18 !i um.

423

1 02 .-rdn cs.a/ . . ; i. noi. 38. r . hul l. r . t l i04.--SUnisJ tr.!d,

ffiffi";J,.:;tn

"/"s.n.lbri.l. u tltn\!

sitbd.th ?tt-l,$,r.

.d. .te weh-

Bochlq. * l*, ttstu'..tr.td.Latu{ n?ieun.!..,."a. c"-ai" u.*, r.iil

105.Cf.Crrlt. S.!0h!e, .polnq!.crparii Ld.dos t, i;, @r,r!.r', i. schorsk.. or .,., o.r! ri.p, r Dr-le6:.r i_rd," "r'il',""t,',, .o . ",. ""* "*..

P2oo iii ?,#i;li:.1"^"""''innrui'

I l0.Frrcud,,p../r.,ror!70.p.493 !iunn. , | ). Ereld,D.. M rse' dt r M trh.h E.tn .,$,, X, p tr5.

Hr:t;;- y,i:tT. .,'.i":il::: ; I1; ;y;i;: ri' "-' ::.[.F'": "1

l a r1.H-N.l H.si,lh .p r ,n ,t.,4 t.,tJt.;{ ./,, Jr rj ,p a. v,.!:o1. roj a.p ro( | d, rr5. cl Jrqra Lc Rir!:r, "Ferd er ta tnaril!E,., in Rolod )n uvtt Hihn. d? t!, p|'_ \ctr), . h , m t v r . . I r n s. l0 tt. vo t. t. ( p p . + t h 4 ) . o 4 t sin .49 I l r i . r y . J r e \ l Df u r o n :.. r /.. ! 1 u r .t.,u n J. :. .o0,-\u n nL - f. I, mfnd,,,, .,.. .1. I .lFftud rc ]&'iin ae.u Moisc r, se $ridua J,ri iDrbla p.iMlc .,_ I l-. bonr, S n.' n t l.' p d d d d Jo .yfh . r L d t t{ /"..,,u,. (,t.tr // -o,. J,.!...j r . / / - , 4 n ' A q r ,Nc$ r a r k L !7 0 ,Ir r o ;.8 4 . ilt.Ft d n ( h n u n td .r tu n s.r fl, it/l D a d 8 n L r 2 tl , ' a . / / . , p . a / a . ,,,n 120 \liliiau J. M: Crath,.ar .ir. norr2l,! 4t !luhr

NOTE LA CADTTOLUI" t2 (pasil'ite281 3C8) ,,...- ,

I'Ii{:d

"- J4

i"4 r ...

/,n...

b.,

.Lr

s tu"..,.,'.,rur ,.,r ..r .,., 4 o ..n d . i.1 . .t. H {J" ! {_ i a!LrL.,r .R , Fr.lUuri/Mi'n tuh5, n r7. .1 gbtrt ittom tla a efe mrntu puar .ir Ja,re4.ttntlLt, l.i;nbr |.qJ, ir'ai%husdx, J9r9. rar. v t Y o r t H . /L , \ r ...1 ,... ,r d .d F T h Ju *_ pr i . nt tL ,._ - a ,b L j. d . k. ...,rrR " .., r Er , . r , T..: r' I . ". a di , , I r . . . , ,, . .,.lt r r ' - .. ., ".i...o , 14I.u. 5.1dd, r.i./.. r rr ji rs. I

7. Stuiley Blulr, 6. ftetd. ti.li

ar.r FtruJ,j,.t,s. tsi 3. t ,12. 'I..kkl J. ,.tn nltrr , ! ii73. ta.:tr. .t!.,j: |]nd q! Lk,e i :eu,],Fruurn)r;6. L,tj, p :t80.

!i.4

rr*rilfrri (]t liljrr Cr', ,4 r-: rfst ! s.ned! !"rN H:r:n l,.nlin I rtr,!' li! .I..,tr/lrir ..,, .j :' :

ii..,,.: ,

lr'\ F'tut:

!"t\et

a'd th' Mii6t:

1)l ltr

,

i

,.r'"

r_ur-$

''

''''"''''P|'|''1 '''/\''''.

I

"' a

L 3 s o *r , x , i ', . . , i 'r , , i r* "..i '.t;n ^ ? L 'j 'th n 'd n tu l '!kt'r r r 'F'u l Pi ti sl 9 Sl rr;t'DoE7 ! 4+3' n' t'nt iI F€rd.:.i r'r:r (lin il rtdii' l':t"ritr Bri anr;-'$ 'u 1 n 9 i5,rrdl.li!r.i1.1.P .t i.r;:1 'r '16r r. I{.{i'!rl911r,..,t llADlnr.t tl'i l"f,r' ltrl: liEul 1'l ll4r \. ti )?rrt.& )nn-. Ln f . /, .!. ' ," . '

,

L]'t

t,..

r9:j r.tu. u, tt

'

I

1P:Pr

i'

b

:1! ; l r)J

t1 ' :. . t,-. i ,D I j ].i i mtd,i , "r,.,r,trj . i r6 ?? ai :, fr l fri al i v-,: .d rri rti , J l fttt' j _. :;i! i.i..:.f,., , 1l r), I t5tt lr dar "rnitr -h€nar9r.r ,i;. l l. f'rw lltriruti'l I4 lI .r .ii.tott t l.l s 6.!i!r\. rl:.!!,1,,,d!..hr.] )5 hk. it1t.it.:tttt.r '56 26. fr,trd, tj i r: Jri M rqr.

.(;t!.)i l rl .!.l i r.

i 5,i :r:i t D r: a"l ranI ' tts ei c l l .X Y !,! 2i .i rtu, i9l l I lil *{:inE rp-ff t r./D. i),lf nt l lal{h R.lti. Manl ?!. ':'t:'i'n"jt!:a!'ti'{ '' 'f:ti.."..", A\n:'tJr Pry'hi'o! n" ! i:tl| i: r'r'ish ldmriri l,trr'i ir,. r^.rl*. "l ':aud '. .J r!. . rFJ ' -' , r' : ' " _ 11* i "_l i r' ' v r_r' i _ J J 1i r r]:..i 'I r,.: '| h"i As\n:irt t /o! re. I 9q 1-m i | 1 '!ll-< 4nw tu,':r':h4n(\t;_l',.rJ 1r Nlri.f ii afl .t, /r fr n"' rrir"ntt r'ar( lt':l p :a0 Ynqf 10 _ llnr &irirr.o. r\.r ri1\'t: il,-".,,,r.-,t..t"-i. dt l"t?t i: n;rri,k ii't.! lt,t;ltit ;-,,* ^/'lt cnrei' Borrulsn{i dire.s.r1 sre r.i+ reiri i-,;,i'",_ trr. I 5, &.1,ibi:?i! r' ' f \"' l da i 'orlfon l ti l1 l ' ' qk I.n" "1 JotinTstJnt .i k,!!1,.rrj \:.i,rir. \ ,rslrr- J,lf i..rr.i. in:;.i'i'I." G'ri1l:i Fi'lie !i Hctberi li/t"t"d .r!. !',J.rri.rr S,h:Ll.r, t,. rcr,trnA r'lotei 'e {j G,.:pifil. !{nnca.x, l9?t-!,t.nui a.tp ;!l_30a auf rls !!nt'"l:'M'l'nr ll'tf I'tc!: tio:i6iill! llft Cr(t (.( tJril rLs., "Inoatrr ri,'i r".'i al "r".',+,.i dei nrr,.nrrr:c .$h1n16.trro(' ri $rfi i r]l F$' !Mrdt' l -i ' rr"re' rlrrlin. i96i.li 15 r': u "'onM 61'nc o;i in$i rnr.dln lc ;-$ prezent! Ircrt.": !O?'' ri; n't2 r0 t';(A'r{r/'I r.*..r z*ciE iin r0$lieitrbn': l9!4 "D ":"".*-,..o" a55 Fredd.r.i ./.,r,i ., bob?' f lll d?' Lrr4 Des'\tan' v'natu;nir o dfl WiisE. -o ,\.r.r ,r'.1A,dr'!ag" ll. (a1rrD. irvl ?, A{tdclrm' l9t-'" F ?n] ;'5 :le Erirt' Truut r,sg&, l taul',+:r lir ;./;"irr '! ""r. ''!ul

ll. -

l.llni:ir,tu:r jrr\d !u:e!e

4!5

"iyY'#i:H#"#[#::,#Ifriry;*iiLffi"#* ji ffli;,".T#l#i * fl;,lLj;".i'1. "".,., :?ffi1T:iri:; ;:i,:l;:,r"x{*ji.,;

;

":i:

il i;T;5lll:.*,::von

l

'r&.,,

L l^;;,"^"",

r,/ \o,,, ,o/i.,, ,s/

56.?rid, dlY, XVJ,!.243 9i um. < . r D i ', ,c u . x \ t . o . to ?r i u m . 58./b.id.Cw. XVl,p. rcb .a.ft?td,Dd"t ih.has.nn d., *rl./,,CLtr,)(lV,

D.t05. 60.4r Sadr- t. clltnd. Drrt,.\c. a"J Parhotog strtrolo.t ol S.,,atb'. raa dd aaodn.s\ Itlrca-NewYort, 1985,cap.6 'rhe Madressor de Jewt , p. t j0 !i un, 6l- M. Boudin, Sur l'idioti. er l'ali€naiion ndkte dcs Juits d. A,le$asn ", rt Brtletit dt la sa.E t d anthropolqi. de Parit, I 863,!p. 38G388, 62. rea Mdtin Ct@ol lzc,,J du Mrdi a ld Sdlpebdre.pdjs, r 889, t nul 2i p. 1I ,i @. 63. tuched von Krdii Ebing, kr rbrch d.r P9.hiitrie aaf tlkit.h"r Onhdtas. fir ptu t ch. Arek Mrt Suqtietu , aor. I fDie alkeneire pad,otogie qd Ttrenpi€ dc. tftsebt), Sturea4 1879,p.139. Ct Jdquy Cnemoui, Ff.&d, la Frlchadltt. et le jututth.. Un n $ianine s,cr!a,is!, pdir, 6-,1.

ft11;g:;giil,a#;i*ffi:***,*,,*r,,,,*

4r. r@r sllhbhsL,

..&

r"*.r*'"'-',ru,'"":,1;h,#j,*.,ffi ji;l*lh *i;iT;iH* salr a r! tutue.

nE6tr L

65. Lr.ni

F Clikde\ Di. duiotl.nd hit4lie?h Kra*h.irs.Bchaiiung

^"{#i;r}#,f#;f:,J"##"Ffiqfr*f_riffitr*#, :*:

'- JHiT 'JiiT,lff"

ttu. t " iru1drq,,z rA /anr&ra.-". \or.i,sabe.

^gil #r'?i;$:*-ffiiKiii'#:1 ;:.f": "i1::J;'\:::';'Ar!:'^::,

66. ces€ knbroso. l, idirdu nisw , tt lci"na tuda/ra,Ton\o, t1s4. 67. Ct Ms Nordau,ziznir,6.r. s.r46er, Kaitn.1909,l. 379 !i rm. 68. R,J4l D.ct€r, Di. /tdMr. Nete.tba. Iht. An, Eib,.h"ng tnd E hi,qtitrE, Zinictl, tgtgi ct. Di. N.mosnat bei d.n Jtdeh Ek B.itag zE R^senpstchrlosiz fir Aftk und g.bitdere hkn,ziiri.h. 1919. 69. Jea Ftu9oii Lyo@d, FiAuF loElos. 1erjmviq 1969,, ti L &rn du @|os,pdir" t9a4. N, 5 " O u N t u n ! d e i u d a 6 m .r . 6 .] to s' p .o 'p p 70.FE!d,GW,XVl.D.223. ? 1. Cf. Reni l,{aior, Dd l'rt.iid n Fr. udlac. as ,tt.loii.s adtidin., atetundz ., soviatir@. I,!ris,1986,ir s!eo1!p.3? g lm_,p.46, p.89. 72. Cnsin o rnrmi earog, in Cespftchen nt raftn , G\sbr )aouch, FtuLJutMain. 1952.,. l i o $ u n . : t , , ?h ti scr fu a t,a . M ,a u L d ', u r p L a ,t ta .o n n :p u \p Kd l t tn .a e t Mei cotue4aii dqprc Karcl Kruan/: re aaa1a,conltiiacbqi, nb.jton, ,i @dial d.tesqi de eilali E t.;i ,i serfunn $ n*tc dcluri. poat. stnt d.t stali ta.Mi p.n tu eese cahhli, tp6ei. Da, i:alka n clntMt ain.ap: o, tu! Monvd .!. n tt Mi nrotu d. u a.ti, r.]$,a.. ta ,.w1.,. t Lnd ,orM d?tp,c .vr.t..a. f,ina ,o,u 'lte ae"p,, "tm gtMn. aE Mi putin lrdp.t!., penbu cn tu ti sa dknus kcr u^ptul -,a.", Dar va vni ti"tpul . '13.ttual6l4u\ L Stonuir..Uet vn.LXtb4u d. tdpr.hanatv,wt ,1986, !.203 ,i U@ 74. Fr€ud, n Comedt or Anri-senilis (.Ein Won zu Aii!.oi1imufl, n FEu4 Si,rddrd Edilion. vol. XXll, p!. 289-293; Heiroict cE{ Coudcnlove-Krrq8i, Dd We!.n d.s aa6.u/irdrr. lqoj. ed. ii DFhLr d. R. \ Coud"nhov.-Katersi, L.rpzs-vda, i e29,, '1 9 J 2 :\ 1 . l a . q u ) C h e o o m - FFU d ,i r kr l e F d e r - r "..'to i , t Ai ,r "r . n t,o "., Psr'chiati. PslchtMlls., Ptit, 1987, D- 4, !p, 117,136. Hemm Bcldd, ..Relisiiis. Wu%ln der Antbniti@us", nr Psl.hd, 1991,vol 45, tr 5, !p. 44E-4?0. 75.Faeud, Gw' XVI, p. 186g m. ?6. Cl Brkitte St obereer, "Dd M6n MoFs in FHds eemiwc*", b trair.,, Z.irettrift f& Rcle6bei5so{ baft Md [email protected]$jng.Salzbure1a74,u. 3,4, (pp, t6t.25l). D. 22J.Dlp, !lia. Amadol-Fl) Vat6s\k Mox. d. tr.unauk,al.,-ft;, n,,Nt^";, 198d zohdn6coffiriio i45li,4e spliboE narenei "MoiiEesiptesul@inar'. 77. Mtri. itlo$dioi rn 'k rcDe !eef', pEfati ta Fdd, LhM trlo& a td Atision rcMrrl8rd. Peis, 1986.D.37.

^.;ir:li#:,f;:ui,{ii:t:i-!i#':,l^'":':::^::";':H:',:"t::.1,!.

,":..:,:#{i i ;:{:.' :!:, ; i,'i: ;n"ri,'i.,',, :':':^,.':|: ":,'

e',fu cLate deFft ud,Bfu |9 16.P.| |2' i|t:,'X:: f:;:, : :::::": -_.i..i.hc!d.,.'ek', LTi i ll"l,:f ,., on u(Q,ai".Ra, a nqlhirin. .t .L

t Mtislnbtfue,

:triY*-"",I5 i,i,T.i, ht:l,,j,] ;.,lg',ti,ff " rpc 7uFeud ili:"*r *jg:::*'li p.f l *r1 ^d4'J,:Beme{unren il;g:l;;: fr Yiii :;.8 ;1.;: t; ;{*r;* T' f ).i:tr,1""i1'i; ;J,1 l':"r;.1;t*it iji'",;";d:Tj"#{d"rlj"j1fliJT; "',i.'i};ili.l *.;;.;.; ;"::;r ;j;":..:;,Tj:Ie: il?ilt nlt:f l:il"1:i i:"ri"t*"r,", i;f1#l,liill;.,y"j,.l,"ili;;':1.,1:'!.;,:Jll"T"j'i:I'*.::i;l:j-::::,; p"srii;,, "on,io.*

";",;;.i:lf ;l,:n',i:"i;ffil;JixlHlflTiil

d.r ji/futche| R6sc,

426 427

'13.S.ri{s. a Lrliiieud live,!. Zw.E ii{ 16 d..t&hrc 19J,1,/r.,./:r..nr./, Jt .n nou j, p_109, 'i9. frcuJ. /).rlt nr l/Jr.!, Ct1.,iivr, f ti!. N0 un dr sub'.rr dt jilir:l. trc.v3ni r.t.!ar df r.l.xir .^4ii d:rrn: M.i.r. cr. ip.t z. !En'€!1 "orin.bndclier.,', toBular, de rrut. s.nr !! !n.r. I xrirt rijlici nresupun,j ! ' ll'' '' 'Ld ' s ' : i 5 ; U o d i I J | | o | d dr J,' d Ua n .U' l' !' c' r 1 Ju ' , V ; haei l i . . ! U . ..1 ., 4 R.\,n n {

l': rar' a$.izl :

Y 4li

)r rer* h r

Idmiln M--

nii rd-r.d.t.r i , i r . ,1 - .i.,T d

h r xd ! pr, ., . ..JU .. r.r,. r" 5 . su Jiu ' r :1.:r. B h'h! r, !, . ,r 1 tk1 - 1 I !^ u a ,,r..r rnr!' m Ftud !.bintia ., D,owir :,ai erinii illicir .! Lsarci. .i -... r . .s..,a ,r i^ ,.,i. .\trrl ..r_ , !...1

.7r rrr;r, Pdis 1996rsd j.i 1,.Ciltr, D! .t , nli 5li. .airillldi 8. ri! t\i ! trn: .t k , , ?5 )i urlrr u.mir D. Klein. q .4, .oia rJ2.p 161, ''Ff!.I zn,l lhe Jeqs, rrtr',t \.n$11** ,,. F*Lri . rezet(lr ir 190?b .diernri (lespr ll'ia lr la{a atociaiie:! ial B 'ith 90 add l{ot.t. i-r .;J., r* ;8. | )15 .Der..a,:) 1 f.n!a.nl u qdil d.turirr linrnil !.Ltlrie a rli Sirksl,rrni ;i -{eanihrli.tC t:4,i."a.n'r! ahdl:r t?ddirn.rrj, Nc\r A3!-_

10..l)riR.uri

. , ! , r t , r o l r 4 1 . p .i l i .

rrr lrran. fi""iq,rz. t. ir r.tti. a i !:Lt it!.i';:

|r,rid',tltr.

rir l/;r'.ai'

i'ti:, r9t:1.

r.1t1. . Jd h .r r ,d .h ir r r'r 4 .r 4 .d .,\e v \ .L,LJl 3: sn6oEalurFlfli.lrr/r z*ei8 dir- 1:,,nards " la:jj srtrfpfu:;Ir, q norztC.!.ii4,l rrr,.i .f Mr.i!c! ,j. li!n.a!, ..FEtr.l .t ti_ciq,ft rl.r !,hiftr., iD t,y|n*,,t1"* iur" i, aiitr de,tp\ti1NJfx,Ptij, I [ 19, (t!. r_ i 0), t. lj: ;. ,r" ..-to!i iri"",i" o, rtt. :::,:,...' iLr,r,!iei.. 'j6, ".,o., r\cte"at],J rgrir. .t-cs jrr!:|dueL il C1l Jrq',es l.ltide.. v,earoi. .1 frt.!zj.tr€. Aubu de Sitr\r;{t t:r,.!J,.. iD

ocmu.le &'Gl cr t.njqrs Lf, ardcr {ed_).r. ,!d_rr,rid n u,^,u,i tt.",,a" ,ii, kr i$.lie.h/r!t ttjft.r ti,.rdn?., tdn, r9t t, !. I a? !i us. n4ttiw ra. s]1:n,Dt }rEuJ/An CZs.iA, i.rrcJp,ar:a... rris.ar. din 12mai t934. 'i15.J.ref lirirl Yrrsh:Jeu{ ,rr.r; r Nce!. JitBh I.rnirn e onJ th1cr t1hie, lte* 7.,.L, , n. r.: \p1.j-t?.. "adr < F- t t un! r tu

. - | i i :..Jiid .l., . tr .,.- u ,d J e! r.. !-ri Inr- L -l r' f re \ . J 3 n r , r / j . , , , : , V,.. .r 1 1 .r r .. ,,.,... 1 ,r r tD, ,.?, .. | | ) ' 36 ilse cur-i.li Sim,!t, Fzrd nlnrrstutij!: at! tuNttnm,l)i. sirtru.d_rri;.r:t !,o.i"r!.!e.!, rcl l,1'1inhcii,. i99i.

i37,FFud-a;tr,?n,!t.113,:73, q c I , +bnJ \ j

)','..mr"-

r d ;t , qri l !. {Jo-. - \L /,i.:r k J,r r ,d ,u r d .c \! ,.r u .ir ",,:F - u d ..Ir.. \tu6". ,r.t.: .: ' , , a d r ; ri r-udn m.l tL. .:t. ! p .,t,"",t,., ,J."... - .t .:b . i i -0. o_.i ,d \ r. f l, . h. r F n b h i l 9 i o t r , . i , M ",5 e , JJ !!t ., :a 6 ..r r ,,.,--r. 2 !o. r: ,.j n MrDon.. $d k6s ,, irr,t . !p. 20q-:?:r .DF !9. stulmjr Vollw lidndu.s .i,er Inli|ion, Zli irkrehullg ]k; nbde,rLj .ludertuBs r Deutschldd".bIi'.ii.,r.Zrr.A.i4yol.?jl.r.3.dec.obr;l99t,,j!.6tr62ti. .

90.&irine SLenbcrger, ,r. ,r., trota?1, 224. rrl -(lllo!e! . o! cr.,n ote 16 ,rodut 3.a. I) : t ! iur n, , 9i! . 216! ilm . 92. crteMis B. xtein,.Idd, atisi$.f&! p,rch.a6tli. Mo,.,atu, chi.alo rt9E5, hodF, p. r 60. , 3 . F F Ud, CtY,XVt,p.l?5 . 94.lbni , eW, XVI, p. l3O, 95. ,frd., dlv. X\4, p. i60. 9-6. end. [email protected] tt Einfiihrung in di. p,rehoandtrre, cw,xt p. 163. . 9?. Ct Freud.D.r ftr. CW, VI, p.266, nu Reir J,,dr I r N-w lrd( leo,r.p. .?.v |' lr : Fujor o{rf. /"rp 9: /,r/. 4 tt . d1.*:'A \tLd t + EL 4rt a 4dJ e", . r / dpr n) ' : ph. t et . hd. lar a: s a " t t <. u m , p o a , q , " ,

428

', n. l;ut., Z.ii.irii:.n;t Anv.r.lk"t: dfl !'t\)' Mliinat 105 l;s! /\tat'm, '/,n,.tirrj, r;.kt n, l9 ll. {tl l, E'1. PP,3-11 350 .rarul:s. r! d@d$trstff | .i i ns 7tv'r,! ol F.,tui. ,rtultry.Ittl ba rnr',tl: lilittt. t h. kmdi. .l I:4u/. J.*ith t "!ktt. 'x Pd.rraris of FEud r n Rcldon t fui .11t Ir)!-r,ii. |II !; ufr.. "i. L.onld sf.rlolL. nr ;:-tp l:l 159 Att^1i\', i\ A.,.n dnituqa,19t:.ral.l! rlrl Fa:!d. C,lt,\\'i, p. l6i:. p.259 !i unn. i1,8.Mni!: t.b.n..rt..t,.olazli, lot.Ii.:rd, dt?, XVl, t l9?. 1 1 1 t. t 'u d , t . , r f . , , l ' . t , n . I r r . p , , 1 5 9 . l i L . t u n . s t i o r 3 s , , ?. i r n . ( 1 6 , t o D {i 3 ,p i i l l . 1Ir:.ai. {:rlel{abus:r. arr' fit^.t btifh.Mr Ma tu'tJ.t lira.tun. lli'.ten, 1965.! :il ii uDr, (ios :r0). 1l:1.Tlno.s M-uo. "Jde'iLh$d s.i.. Bnlins,ein Vornt (lt4?), Lr ira/&,l]ar .r.z]'irrir.nr en de t{Ti Biirgin, S'ltriier {C }ieder itri Wtra i dscl:lhburhau;eotu ir a.tt A"ie\ Lir.rxru, (uns, $i Friloefiric . vol 2, lrmklari,1ah. 1968,t. 336. : 11.l{ms ]|lry.f. ?n.u ar Mrnn, FrdliltrM.B. lr8c. r. ? | ? t: 'm. l!4.;t ireolLa!ri,F, "Die furionsisLr.,tdeiilnl otr d.'tiitgii3en Edit $ !i&cr Tte.ne.i.r 1r . !i..lcnr. . i:' iz{let rr Rid.r ii ca€rC Rad.1 (cd.), v.r.tr.i i!}unt &, tf.sr'Vtn 'iiibmFn. l9rlr.t,np. 1a40r,ii. Fridy Raaii.i. J!.zl'fl.
429

12 5.Crb rdeKt aucDJ r hlot t , p r t r , noh 10s . 157 126 lbtd p.2+5 te$alt6 I).. .tu.l.rruot )

15.M* leE \tt, tt tNoi pdlphlln:tr

$ cnaudcAY.oFaIL "'..*T.,"J,.,13f'j,iTj,j:,)jj*;]:'13:':.3;*"1 ':l*1v'.1945,

;';;:i ;.,i,:l; ti:l; L^ "Tii'::;:.::,:',::,::.;ty";. :, : : i'l.ilT;"I,; "li:i',^;: "l:t. !;;i, :;:,; Lm . . n.i":";: r3 q u \ : ;1::i i: : : ;..,::!, i i,:":: - .:!!i" " , * ,

rh F a o l i .r,,a " ,r.,.,._ ,. n , ,..i i i l .t, 128.C:tFrcu{, DiaTtuuDl,teuntu, eW,n&t,y.. ii.

NOTE LA CAPITOLULt3 (paginite309 332)

1l ,;

de r" n../ ka. a aL,. a. \,4^aae"r.s,.de , ::,"::y-"':::.: :," .""..,u\ db x_,. l ii-fi; t ;",#;"., T*fy'{tr,!::::\;: i:r i,",,,,i.",., "t*0.,a. Uir*h-. torO. :. oO:",._2ol","

-r y,"lf,;..." ' :"Hi:lilJl,[:'il::t i l,-,U*. * ",,.4 .

23,Pais, 1975).edeaz!

r nr Z. on . r dr K, d\ . 1, J n' \ . t , d e 4 t l u t . t o a | , ed. do JohencaJ, Bm_ ^ 1 1,

.,ffii'.tr1fu"'n*'n'o't t o 'o'

"*11','ft ji-iri;:#ii*fr ,i'"1,1fl: :*###: ;T.# j; rl;*r*i::r;:: ;",,,.# $##dilg%# ij1,,i,ff 1,

l:".,""-.il i#;.;it:,:y;;:,:|,::i#i;;:il::l';'';;T"'H#'d:Jfl . an,d{r-,,inriJ&aF.Lr vetr.u4a dinrmsbur.ro/r: it#?fiffjl.,T,;:-:"f a"'r* i;: ffi Hffllfr:I:; ilffifi:l':1ry;^*^:) 'o*"."11'ii"i J:: ;',";;;:;; :;;; ;"",:,;;.H::LT:[

;ffi l,^_-jT;l*:T :".::i:^ t...,,1;;,:,::;;.;.:,;' ';tr,'.-,*_"rt,,,r,, ;;d;:"i:: i:",ff:"":^::-*. ::i.':" '#::::::,-":":::":::ii:r'^"i 8.Ab prc.rda rL ac . ee"Lr , . - . "1", r ". ^; i;','':;'':::';;,:^!':;#;;:::'':,' i,.".:';.i ;;;:;.

l

,' .#:;x::t,w;::,":6ariom-&rri.h@es

il:arlairc ',;;',i: ,DE t\s,,,j n, Retaio$ ii|ntu" i;,;;.'fr l#ffi ;:".lffi Xn:ff 1",:y: : ::.:":".::r",."u*,;;; Dno,pj. z+i:.rs. spa,atdm,[email protected],,u"

n",, *. i i"n i uao,.o",h N"r\ o.L,ra7_. ii. X:1,_::jS:o":*:., 6Blb Hdm, A,da v4n sn@F .x Lrh\. ,r. q

,.

fit a.- r,_,L,.

da ndr[l,!,t/?hier,

Ca.i.,I982,!!.33? S Ie

t?. /rrd..p. r.u ), uft. 13.Ct Wefrer icai, "Leeri pou d rond ddi rsns,,, i,r ,{6i/t1.4 Rouen,t980, r. tl ( HounaA. n EUasaud!i"). f,r. |I iii. l o n , J d o - r l e , . j l t',tu a t,t. tb .h n .o .r ,..tn 1 ,v,,,.h c..r ;r r p .4 r va c:,ts,- :n L i n h " n F ! . r : I ? 1 ,,r '"" F\,,.Jn .t.,o "r h o ,o d n ,p d \,tl cn 20.F.nr 890/905,iuli. 19J4,p.:ri. ?l Unii speciaiiN 4 prcblenel l]lD -o anxt .a{irat sub s.erui ,n.bielt vsldlrca .oliuii de jndtuhn Setbsl"iJ,es?.azri llt ALta jarik ir ,.rn.iese cuhM d! i6c Jevish Sef, HaFed Hypodrcrn: A Crirxir.'. in nu oinjt, r,,ti.h{ei poJra! t Ginard sorl G.t.), Jer, ycrk, Ann\.ntinn dntJaulu. i, Vi& n,, t_onnm-N3e 198?,p. /5,88 2?. Hans Dietq H.llLge. Radrenauond qud.. i,j i.r cereUs.haaid., Deu*ahd (&scRr.hs. Eine sozialA{chict' rlici t,iograptish. Studi. z! r ir L<eilla ne!!n seFanv., posiriona bei Untcnehnrcn u.d t.rti.ktuclt.r',. i0 |talber krtr.cru-Muimitio l.ttdc., Bti.Ik..hkl t1t97-t920,..4 c. A. t helt4:., |dll$er R:dr3.a! G.uiausS.bq vor.6), Miincto .,p.dncrau Hcid.ltss, !983j Cr. Paul Leb rca!_ ei i, quclnoi j!iv..., nr Rzy!, d',{,.tus,., stralbours, 1981, {II], ff. .r, ,ujierlr. (,hi6 * aie@a" _ un" .onnunrutr ce d6nn1 )r Alr. c.nFibuijj t! nijdlj! des!ft jtj.tiyne, setbrden : r]rtt ., Zonn, Ksl xJdb: did iN.n. sitbs{rin} odq (rjzirile,i,,. tu tr a-"., Lr-n ,i, "a"^a j .c r r Se l |H a b d ..,i ! l 9 ? i , 8 , M . i / 2 , p p . l !8 :P.r r 6 :y. H .r Bd r ni - .'i :,4 Sr u 4 r i r Se Fr.L.t, J.-s ahd Oth.t A. ttun I Iti as.tl ,jtt I i.dnr n t{.tl.r,.' C!tfu,.. Ne{ yor!, r9?8, p p l o ', t r i d J.,l h ,ti :n .a ,r g c. d ..e p Xd l v"J\ D o .,d ? 1 r ) r r . \ L h "8 r .... tn ."p r i 1 a .q .,1 .L .l l .tl q ,d Fr .Sc;", Ktr r tKa L ..i r , L@atu Xrnt., S.Jzbr\.A, | 987,nr 2 | 9tz0 tii3mbna derjeFbrict987).!!. 387,:t99. K6 L.wii,"hd'sdr Haftc donB .rcwlt ( | 9.11).nr L,.vin, ,{.s,hi ns \..i,1t Conli;t. S.hd.rl Papn rn cr.Bp Dt\dni!, zd 4c cetuld., Wci$, New yorL, 1948,p!. r sr2do: ,mnMalie Fish*, Jiids.hd Scltstulr Zu dcursch jiidi.chen pa$ol.Ai. d Ede des 19. ri Mu|Icd pnrel l$t-), Di. Modemilietuhs des tch. studi.n zul lttuderrJ', Subj.ktk nsntuhmh d?r \tot utd linhha.tra., p^ssau.1989, !p. 14r,i5t; Jm, Malre Fiebu, "ld{titudsi Drr deh AsEEsrc|. ,t, ptubituaii} de, jiidi$hen Setbsda6s6 d . r9o0,inM.h./[email protected]?C.fhich?,t992,Mi[!cirs-zhjch,!p.23-4& 23. Amold ZwciA, Catibnn otl.t ttntitik Lhd LarA.hsthali: Ve*kh nhet di n nscllich.n a' ".pt?nad..,..M.F. rd y n4 Ja 4ln.. 4i J".x . t, MJm. rrtr. t. toq i, .m O edrlr l Ll B.-lin wrn.r loa , . t 2. in ,..Jn.r tu.,r. Aioto Zo.ig t p. On Jr !- d tr h ? r sF" tL , a "Fn h ..tz sd l e r s,m d ,l ""o.t u r si .;a a tu i \ t - i q n 8 . i n - o u v .\ 1 1 .' U , D ,r A,,./Jr . !.. m .n - ,a s".r a 7 ,.a ., .J"* ,r p. unn indrvizisi-f i'lneAe propriulSh,adt. 24. Alberl Mobhi, P.r,rdn d d hii, L Lt jibtatiu nk Jui!, puis, 1966,p. 92 th. ,i 2s. brl , p. 94 ji um. Caio ilr t_.lsAlben lrcrai, l!k, B, na! Un hi,anrtnope jlif dbtt !4 Fram. ie Mautms.Psn1. '991,.a lcas ijtrcvid.D!, o ,ids.r.r s./,$/Dl foe 6md.d.oae celcra lui Kel rmus. ?6. Cl Sbl.nroAvDcrL d. t.rpe4st. ti itu, ptir, lttL, p Zl j Si!tu 'irnnrie 27. /:. nr. 92, iuuaric 190:, p, I g unn.Ani.ltul o.u!t lnrBgnuminl g z tost,codiralsubfomn

vun"hen. r;s6. p. ?2t ,,

,rmubred B€ainnu,e!: ,rle pr.,lerF or rh. okftichB.h-rlmcriti{he :1,:::l Dtton, tnT""?. u. bccr ra\ntu v.d, & dr,t andr_a. toi5.e,u, Jr. 45_j?5.

43U

'l r!&)tL

29. Sigun Pdul Schcrhl. (a:/ trfdr lid di. prlin?, Di.enqie da.titogratstA, UnierNitar@ di, lnb.btu.k,1971.kimul:1,t. 3l'9.

431

r0 l:lo?;j t-rrn:,,(,,tk!! .\r.t,,r!: e f N ' $ t t u r n _ t i { .r i' ,r 9 il,.n .:r ;;. ' I ' n l h e r r u : l t l d l B n t;ib .i!f.,l]' r r ...::4 2 r i

\1..: - ' ' \ t:),jrl Ir ,r t

1r)'tttt:\tt'tTrnnr'!"r|t;! rrl i .tn

i l i r,.

''-,,#'j"ilr';':.:-::l"1ll.:.:'1:i't'lrTil'ilt:r":,.r'i::,,r'1r,,r!,rij']r4.!8,,.

i

'- '"1',^ : " 'J :.'" r , ' F ' , i" '' -':'; , ; . . l i l ': ;::,.;.,.-., .-': ttd,!. arher.&,.ia, r!f/.b ,t,; ,n ;.,i,.,,i,o,o,,ot. "" "',,"'"": r, t,,i,, t"ii. ;, ;,, ,,".;; ..,,1;:,,.. !{eii.l!??, .r37 197_1,|

i

o ( r ! \ r r n , n g i r . { ;!:

/:.f .2 1 a ,r :!

r.i rrir.. a;r..r. ,..12tj,rD ri, Lior I'dota,r,l.

i.s/.

r,-L\

it_.dt r..ttrork.:At,rt,n!.ttt.

\Ii,n!,raaL

ta:s.

.! '..i 1,.' ",,",,. ,,q*-,,".. lnlrki$i1ir.r,i.I 175,, i,lr. ..7. {i! ft.rois7ae,(,,1it,zn\ t t. : tuipr. ;. I,am.. p.nr,

t9ti5. I A4 a ...\\.. ,ir , ii.1 tti..t rropr ! \tri r! i rrtt.: r.,tr.al _)ri.r,, r.i( i!73,t 8; n,jD 11.,h4 rtrir{ot d. I bn n. trahr ,tfrini \{rrdjer, ! ,rit. rt, !r, ,r.1. 1ll t.r.2qi. r l ch i,r .lg iir .f! 'ii,9.. ti. u , 1 l a , r . 1 i ? d q cn r ir ii: J!l:.r - . ) it. jr ,:( l$ 'Lr n u n ,.ji,i i rJ k{u!fui i r.j l r rl !J.,1{.rrr i.ri rrrteriarisertn:t irincjr;,fft:.i, []!rtij\!. a:.I rr- 1M,1.':. rtriti. I46,p r i: n,) + r . r . n i 4 5 7 / . a 1 . f t i Itjl, i.,r r . . , . . -" :.. J .,::. lt19.!.I6r: tl!rm. i6. r. Dr irk6.2'r.d!ni^! r' / / t i n r . r r : . , .

r ,,.

. ,,,

'

',

'. , '.' ]'

I n , l9 i.l/t( ,t l

t. 3 4 /r ilr r r .'.-.:. i . r . .. '' l .., ,r . _ .. .,. ,,... , , ,'. ..,... :.. ,. r ... .,- ," . ' , . : . ' ." "

/.,

-1"

i !j t.r, p.:i.

,.

,l;::',i:L1:Jtr nr.\.ry. t,i!,ri*,.r t., 1,, i,1,i", d: r.,eb.liir,lrj n.!! ?i::lf" ll: in dcTh-rre..r. a;1",;9,,". rve{-. I f.rl Ft,riih,rnf

',; ' "l:ll rr u :' ' . , 5? n n r._1 7,8 51 ,

{tir r ot r ( ji njr i! . I t i, . r . r t s : { or

e',4,.,.Ge& M,ii, j!\i\t,r " ';;i"i;;"i';::;",::';::;i',,:ti ,iil jii;ji;l;.llli ^,: ;.;,;.;,;;J;;;h;"':,.:,ffi .

lili,nJTI.r"#,1:'l,ill;; iil;l.llif il. " ij"l,':;"!T;"1),j;'^ :;;:i,;i::; i':;,i:,:{ ::,i:::,:i,l ?,L,l,:l,i,.;ilr Jl;*i 432

sidoni. Nddhcsi r'!:1zrti4s !aErM:lllarl!:Iucdri.hP,illlir,Miinch.n,l!?t.u,bul2, in ihreo14e6i&trar uni Btui.r'. P.ll !' Mr' j7 cl Robdf S.Wish.n.trJ?et lltid|,Jdr.2n,O{.rd'I'67$um i rlo "I,khu ^t. 3 rr. 5 E . / : n i 1 5 o . 2 3J r " B n tL r n1r9 0 :1 ,!.2!u Edbl&E \ansr C lur nid aree"ph' 5t. Ci. !d$Tl 1!rrr' ra:l t' tr '1 ^Dodllltic !-!92 l,'tb,flr i,r.,!d.ari!.ti:!:, -ordr, bC t;. x':.r,i,I J,:..'tr.'i: t901,ii l! rr i L I :a Srkici l- I irl'i,r. llT., !l(r r.T: i1lir md lvt.dels. I DnRe': Ri.hid Shus s |ai'ft :r,. ( lJtl.rx ot rr4c! .l Dtr.,tF ir, 6' i1 d. !-11 , ii G'ldu, Iiin6. .'!i xe$'Ktunt\ na.!r.,!i)r.\\ n dt Mdlr?r b rifirj, itu: (lr i !Lr$dm. lg$N|!. jli l8i C ; a l l la l . L r l t r l 1 , , b L.q r .n , o o ,!r .n . r l l 1 u u 6 r . ? t e , n f u l r : j ! F r l s r".r ..r :i 1 tl 1 :r 0 ,3 1 a r i r u si 1 9 1 1 ,f.Iti u m .:C i M .:n i i i r i &Jd i e Ii i 'r /,t,4i n'tf lkla n lki". Xtnrt:hc R?ththail?n :r Kn (rtur' Knl*Mainz Strr!:t! l:pxlirt s(i J.\d, ld.nt.l ii KI tirt!' l,icr:rv lolcnrs A3ainn 1,r,1 I, r I rrirt, u[Ni.i li.:tlr". n.' n J.||asL llcc.rttbr .j tk'rtth ]t'int. cd dc M'L ll' Celt€r' ( r ol l n r : n i r . 1 i , i . ( ,1 l , l i h i l Se r , Iq g l . a5 ,: n: ion, o.r.r.bnr L9l:, ftie F3irdr iiocrt. utd H:nt', !]l 5? 8r: Di. licunc Hrfrt Dd Rolhr.linl' I)'. 90 rr3. 6 6 . ! i {M l P e i l S . i c i r h i .r ,) .!.,i o l .2 E,t !t'r ' 6 t . r n r - : t 6 ! / : l 6 l / 1 5 2 ,tr o i r m n nl 9. l 2 ,t, j l i i l n n lit l, iq io.li :illd . j. ri 116.29 ol btrir l90:j, t. I Jar-\, tird/to t'tgtuq..fth. Aat,ler.n(n antl t9. satr.ii r- ornn&, J.':Jl ^!e!Jtt.t.t BJ!:8.rt-Lrira, 1186 af. Raginci(ol,n, l. t.Ll n ^i ariltk ltn. ktttt .r nol i. i.?"!!.,: 7,.i)r.Pans,l9!1. ti Xlttur J.Pkh Cons.ias 1lt ilt Sr.r':. :. AlthlrciF, I/, Fa/ [r.,'i'd]h.ltw in Gtt"sn {.r1 i)rra /9ii,Madrson iw, !uns$l lr)82 'litr\. ?r T1..on. silriori'. iir.r /zt krar t::d lrn?n nar ntlicbti i:lih lrillent.litj." tl. Liludd Er:el. s,'.i.i d.!,s.n! Ltt tu.l rr Fnt*.lschLtN,1911 11 Fin l,{&rhnr, A.trit8? :rt.tn.t tr;.Idet !)P .r.,Ftnnktui/l'Jair-Berlin,193?,vcl t, p l6t t' !r$.i Cl. tr.Nlrn Weil.r, !.it Maurh't!: A Sltrdy s lewnl Seli_&{3.nor", in &. B4erl i:rtri f.a: kiL,!,tndn 194:l.nrI,p! 1116'l'i8 ?.11)trnV/:ixnig.r. d!al,t. 187. t5 heodor trerzl. 'Mauscl.i' i!!bli.d tn 15 o.loJnhrie!89'7. tJt lt.r) i e4na6za.' znat!;i.ht ll.tk. dlih| Mrti.n, v.! 1.TclA!i!,l931.tl ?09_:t5 d$ '16 cl l.!.t Breu€r. Kdiicns.-ehi'tr'(ndn.0)'. dr3ad lri Aob{,t Bassf.r. Pnrri,toli! sni Fxr.h'a llnainriul lr.li.rar ,ld {suz!iic.h, l;! Albrc.n! !in*]f'nle: lo?8.P.149ti uttr M1rs.iaW.t\ los?JBr.t ^,a.in.in dc. Mrs( l"/. PJ.ndLl Wr$er, Oas Jurlormr , tu R. 114n:r. r!t./ 5.r[.^, :d d. ]'12rr:a pl. l7l l9c cEsrr ljelli:I. Iu ..h.t.lr3: ?9.Ci131 ir tl.Df-!-.!is d. ti (]r^E , Cutht l|ah].t, k ntl].ldis. 1934.! 384ti !n ed.HeninchF$cher.bnul:1, 80 ltu d.nr ci mu,do , itr,.n,ll.rt 3?n m.n.wr*jd9dbc. Miin.lrcf. 1955,!. 194i ,^tr,tih.h, l!.k(kn, ed de Chrisli4 W4.rLt.chi. d 8), Fisr-iit/i'4aiir. i986,!. 2e,i. 3 r . r n r 3 2 6 / r ? 8 . l . l l ,!.4 4 i ,4 r ,h ..i tft.n ..| .:t,P a r l

433

82.Nile Waenq, ct., Dol! l0O.D.196. "p. t8, Citzrln Al*B.in,Th.odor I!.dI. Biograpni.,fuft i 9 C - R a m eH M ,P ,t n o u I,P l /a

"H#ffiffi*{*"ffi NOTE LA CAPTTOLULt4 (pasinite333,361) t

,*l,il$'Hii*,,11;i'i* 2_Ct ..tuchardB.*-Ho6nd. D ar.n",tn Mod.m A6tbn I Ct RM.r Hanl. M,ft/r{z,o^ lnd rhfth,atun,

I

wd.,p.ra'dcManin Lnettu..

t981,tu. 2.

^,,s.-&;M:;.;;:;;i :";i"::i.ii:;:#.?:J:';;:::;:,#':::;i:il,El:

4

1

f8l1&p.*4:.

Roabrrc rr. Jekr o!vi.nna. )867Jet4. a$tditation ud rd.nn , At6@y,

p80eum : tf l'';y.'#"ilrffi I [:*: ;" 1::;: ::i* "^ ".lab8, :yd::" l.r,:r,,ar".*.rtJ,i"i."ii..;,wff";l":y'j.;H.:ft;f'"f:Tjl ,;":;;;";, d ,urtirh4n.s

tutu; stud.r;" ri;;; ;; iln:l ;T; iifl,:;i",?" { B'* Horhm'az't"iirdr'eddeEusone weber, FE!&' ' t"i;#: i;'Tfrif:^'ed i

9- Citlr.LRainqua&,p t0.Op. cit.,n t^7,p- l7.

I

/

.,r,nota3,p. 14.

12 al. EduadSeirq.Ju,y' Haftuna Da,a,.hr.kr$i.

(.4. sctzbdr&^r'ma. tasl,p. ros

I L Weh.r Vodhede.C..prd.n. ar B.t.H.hnun,ia

,n,:::1-" jlli;t*].. ;;";;fi ;Ti"::lff i#1;."11 l:,j:T"rd-1l.;*

.l

;i;iii;);:'i.;.,Txiili: ;:;:n;.,#Jii1i ,. i,ffii^"y"ii:! fi *r,il

,r creo*\ sorarr.Juns. NovF[ej ii^.!.x.u!. din rr idue. rsaar.ri bor]re;ubeF os'''"'I'h* h' u.ah'' bad KM.'.,.rL.r',*?': i,0; ;;;.;;;:. '::l;.i;:,!{',\t*^ 16.Or. .ir, nota7,p. 24 9i h.

l

434

i!-Vie.41983'P

l4l.

20r tuchdd B€€FHolnd, "scbbdi.d fiir Mirjd", ln 6.W., ,/ .r, noral, ! 654 2Db.RDoW,p. 6l1', TC, p, lO2. Tiaducee i. 66cezl de Jmq|.s L N&t la tut dt Ceo4.t' Bu.lerPdis, 1990. p. @t1:TG,P.98. 21. RBGIY, 22.R C4p- 613;IC,p.105 *lm. 23-R4jll,F. 615:Te, p. 101. 24. R&jtv,p. 616;TC, P. t01 . 25.RBGW,p.619: TG,P lrr tiffi 26.R CW,p.621tim-; IC,F. I14 n. A.orqld.n*t, Dir S..k ttC dt F,ru.", Dm$adr md Neuwi.d, l97l i d Ran|f I od[it' t j.un fuMd. Psis, 1983,W- 90t6 !i ErdE Kiss, D./ Iad d.r k.L.t W.lbrdrug n1 Wir,, Vicn!, 1986,!. t92tim. dans k roMn 1890" 28. Ct.Pi.f Citti, Cont. ld datud.nc.. Eibn. d.I itueidionlrdhcdne 1914,Peir 198?,p.69qim. 30. Claribid-. p. 14. nr,4./, ll9 ti um.; oi Rldurd SlithLiq Disciaiion du sjet et 32. Hugo vor Hofnmdnal cur; du ooi, ln r€eption dc la d&adeuc. barnsienDechd tluSo rq Hotuan$thal et Hlnm Aaii',ln y'.nr. d ,aumdnt dL riacle, en deFtuiob ljtEvqte !i Wati.r MoFr' MonL{al-Pais,1988,pp,2l 7-25?. 34. R CtY, p. 53I ti lm.; TC, P. l3 ti lm. 35.RaGW,p. 536;TG,P.l8. 36, Mauric. Ban!!. l,.ultc du Eoi m, l€ jardin de B€r6!ice" (189t),in L o.ut tk MdwiE ,a/r,r, ed. dc PhiliPPeBattt, Pari!. 1965,iobul I , P. 369Jilieh. Erbr ii drr 6tt r' 37. Ct. Hd! Zbrs, "lch bin .in Sohn dq d.utrctu4 SPtrh. "ur" 1986'p. 4lr.i.hi:ch.n Lta.rutur. Da/[email protected] Lnd Doktwhtui.n,li6*Mtinch.n' J 8 . R G Y , p . 5 t o : t G. p ,4 0 t9. LNW,P.559,Te, p.43 it llE i .i bterpEtatu lui.,cos Mtlb Fisicr' Fin.t siacr. t Epoch., Miitrtrh.n, 1978,pp !97-203 Xawnlazu.in aO.R GW.p.t15i 16.p. 16d @ 41.L8(1W,p. 566iTG,p.5L Work, Univdirv Psrr B.a-Eofu.n"- Ei l$e dtn 42, Cf, Elttd N, Bkru, ii.red (Pemlylvaia), 1983,p. 59 43. cce .e g tue Hdt$t s.h.ibl,i:, Litdarbch.t t\S.n?lti! 6 w€n, Mlrnchd_ atric'll' 19E4, $ L pod4la sol! Ic. Enwrtn d. tdgt Aht itu, \6tuad din 1849,tu O.!,/.r, toEul I' P.s 44. Auri^r.rlflb.4lz 0i naitd.), 1961,p. 198. 45, Er*ir Robds Pq{i,. Sr.r. ntult ud Uns./bticr'1t i481dtb. .Lr ere.hc^, FEtJvEll[ i.CN' L,ipzie {189&1894)'1898. 46.RBGW,p.Saz. 47. Marrin Buber,PttfaF,l(,6r, !, 5 9i un.

'' il1ii"HlifidT-*x!,i T:I'i,#T,.1",jffi;,,,iil,:: !rlti.*i:r jI i;;:".";;:,:; T,itlf,";,i,;,)p,Ji,::yf, ,:l,:i:*H1;:,_y,:*:l:,-;

nlM*le

435

.13.Tcsir evidotlat de qaut Scheibt , Lrc,ati.rer J Lg.tutnii n \tkn, q, .,.. nri43. ji lilinerllo! ,t .t .ib 3. 49 /t8cfl/, t. J.'.i ti'h.r 7C,t.61 tt umr (rrrr..ihi\th. Kultu- at,t {;. rt. \Eet.itith!.. aj$.tk ttij r\d;d.tr] 3a WiirilD M. JolDsLon, nnt)aubdM l34A bn i9l8,\ j{a kijtrrG, I ri.j. n. i.tj fr rn!. 5] Nnts.h,r. &tn, vol.6 i. Lv rg:ir'r, 52 Hin'nut S.),,:ible, r.iflni l! 16, ir 1:: 53 .Ra crr'l,p .Jl.ri? (lqit ; , 0D.t 5f . r r . :.1. aU WolidEkichRrsti, ttin.h., !1'ir...) ,i.iL t!: )_Butrr:S t.r r.,.hnr;iresr(n$ris.be. Mrrrrei nrd do, Jilrr€ddir". ,, 1V p-l|rr\, Zo i.n!.ht r !,i:.t irt !.t t!, t.irt:j\i. tu4: t. srt'rslr, l')ir, t I I'r I uri . ll,jnon rr/, cri.: q,,-t1 l,::!ddn" ; tuui. o-rNjra; 55.4! sprc, c,Fitolu;7. rI. ii,a. 56 ai,tuqd, M"ta?9.hr'n!i!t:ttt ti/!nn2 i :Nt 1u,nlcir..(:W,t:,n.i\j. 5 i. Re!,i, Mar"atr_v.r.l{i. ! nl tch.1r,jirt , CW,l,.,it,i t! ial. !8 J:xin. Chn$:guerS!t!e!. !, r'li:.: rri o:. !rnul..., ri L. n ..:r^t:!., tna.ut ,1. : )i, ,,, e4. .le1$l! Ha!T{ l,Il!, l q:,5(!.:, L.l giJd r :iro,i.jr r d. t i r,.v.thntJ!- r t / ! .i ujl 5',.5id'cr Antir. I ittrrt,r :rnrpl!,j,, i. f ro .r! t.rr. J. /,rl.ir,uii!.. t.rt t!?1, i.. t/i. al. 11J r.r 1l sd ei, -N n.zjtirnuru,i r.drntij. :i,i t. vn kir&rd Et I ll fd jrJt!,. n Prd Mi.iu.l Ltu.l.j i,.a.),kxtar,?a,yt,t Zjt. t).Li.i.tt!,)n;!;. ,,n!,..ti\ j;. :.1) ,Lrf& /. ri, MFld!.s .f3:1i i Uto, Srivdrj, lianig,,ref&rlr, led:'i.:rrr .t,r i] :l.a)ll3liL:bniet.r,.!j;/il.ii,irt.:t":a,.rr.i.:.ldr;.3:l:.tr,g,196:,1rr. iill .,lRaI.f ;tra ,,?., , . , n. t r 1. ! . t r ! a!.1Eaj arirr. Eir. Lrn. tiir ziox , \r !;,i;-\. :,!;ti1zr tJlr ,qtl,. ir ,1. jihdr$ .l 4rr*.nbr;. l'{!n.lrdi, ii7!, .t|intri:,:. tCi i.1 1jr lc$IF rui P.tu. ,i: :,lirnr(eiri, ,r illlLi 4a{, intilir rj,:nnljltrr raj*rcee\. ri erlc ir\EinElriirr..,i, {i. c. p3reri1:},.nJ:,sQi"r),F:!,}tur'Ano, li!i, p. is,i i,. lt.mar i{do, Ii li,rMg.n, ii, tbd ,l, 5.',1 ,. tn. Vi lskkttttiLt, tbit , F.5.J6, 6? Ct &vir K1plPr, r.t /.rM h(?'1.rir,16. jt ti:.^ :r. .ut.r;it.ttua Ln?.atr. d(t .i. (rr.irr, B.rlttsNer Yn.l, l.ri;3, i a+ :i u!!. 'ir ]r. 6tt. IAbtnEr kl)tut_.ti iir.. rok a,!. jr. J? t. r'.aar ri.r, i:i rtiLrJ-\taB! 1t51.! 13,,. ,6'r.;icl lon frhhr,r, t'.,,r!'frd! ll. AliR{l \lder. ii'n.rr, it.1 J ! rhnn, , ..btt rrta | ,.hrt :atta 2A i}.rurttar, !ie,.t, 1., l.6. ?r rit skf CerrrddNeu!flt, Fnnuc;;k.ti.Jtn",t. ltudi.t ntd itd.reten *r .ii*ti. nr_ritlit La*4 , Mita
436

Si PelerU$:ni'.'l' 16.Ct Di. ab$utt.nnan1..ri., ldll_l9la, 'rl d. adm._ Wddnrezta t4 q n .i d . . r., r1.\o\ o , F,t,...o r r L ._ .r '- ,.ts- ru . i r d n cn .' v [g l a L i , \ ..r ",/, ! 1r. tl("az ( ioldn.ni, fJ.ntsrlL l lds.irer Pdd

. 'o ,{!,rrtart

l9 12

r' r"i rr' t! ,-.::rar" nur"f,tl nJ ,. ,, ar..\fl i r'1.1 ' ' ,1 ' l is.tcn li:3 ,rl4.ii n.d Y.rdrincms- Holm{nrrnn' iinlis'li's !r li 5r renlR:;knom tltit'lzer't'iLhtu u'd ii Ln!:dtvnn!a\:ia!: vt)..tidhl.tc]ttil in ,o""")'" lic., rrl !t, l9!i, nr. ll. t!. 4a6,+33 tii. i:f !loi' {nsdrai. Dls ri.hiitim als gcit'itcr ll^sD &r Ji.,nao', tL4J/] ir '1t . i J'lda! ,I, F d'klurt^jrin. I *0, t! 20 rj' s{roleB. joJ.u u'r] Dj[i.nJ il j . islhm B.lrI, T,r.rdtr, Vi3ni, l9lr' Ii l?0\ruilt t-' Iiend, li.j. lloben Mr.il. M.I-1. !. fl/1.1. en de t LiEs. Ntril !i lle nth SLinirzl" Farl: /37J-rrl! t1 AiDur S.hnirzle.,l].d! luii,.,!4.,n,1981,it. il0. (t')A1) D' jnnitne stae' r,a r!4ln$ ltrtr.r. Dii s.ltiie.Jen. dii vriL r,na Cie Ucvr!u't'] jii&lii ji$Lr.BrR'gd'A lat'^ t)nerpl''*{i i:l'rnEr .!.1.if ln 19r4:.i.l4a.t H atc15r. i fN'r l)'o!' tx :t :?Lr &r.ct lltitur' :1sr,n' .,ill:ri !tre,rB d . Cer.a,:."'.i' i qk0,tP .105 l l g -!;di . ti al l l i :n!K ol $.l f..,r!i D .!i .a' !ui L,:t:i htt* n.t' nl n.l tri L,D r(' ti rtur' r' i l l i ti t?' r l tf i tP !|"tr ),1,.r':.i i ..at.D trt.;r1.ri .i rttt.i r' j t.l i h.ti ..\1' r' ::."' x tt' l ' ra' '{ii. Pirf rr'li, irjirl) !.?r!irit;rli ii{!re '!,iiei.1'x j ar ai,.ir!r !l)rj scirrir,i ,'1 , Jr,d.1!7til 't/ali'! \'nt") i:'nn 1\ ,nt riit.i.nt ttirLjll"rr{ !3 !].r'dr lnrbrur,, riLtf ,ar,kt( ' \!e'n. ti i:Lxrt,nd ilt atllrtilti'nrh ))'t \tlxii rtli!:.i:o ritLt's l!' JLl.iraE. "tt ltolltu' Di )iAit.h. al lLn rr3!'::!;rarb.unli, rpsarcvr l$9:: t!'i1j'i!s n.ttr ,,, . 8.,. r". .,, .,LJ ;,,, ../, | ,.,":j \.dr' D "h r , ,a l Lr.. ' ' :., anl lactlttli, i DeL^cittlr:: uti 'rk!,at!n i r.',i|r.,, a'r2lr (.d.) rrndil: .litj.rs'r;i, i'l ;icurschc C6.n''n€. (ltlNu.lr lid{ itlriirri Itil Al!r, t1ii1ri.!t13t. lei 1si.,.r.h r_"!' V Fr" ' , ..P .,\' ,11i .' : i d' . ' o I. .i j . ., 4/. /,. r ' 1 .J ,i . 'r :-$rE l 98l l . ,l :i .ri , ?!) ?10 !.riih l902. !' i e i', irnrol,l rriq.r, tl.i lLrvrf, , n JAlir.l.r.lt,Jn,tr. rrj 1tr aa in.eres ir Ri&r, !i.nis!r3 ei .tn'.ojrrirtrc: lc !t!3€ des nors , i' i:"/l '{'z'r 'r n3 in (ie,,ld d allenbd iP.i,li.!i!.11s d0 l i,aiii sa.:, lct,\ r.,r r. ,,il a., ailben 3: 'ntriitulM l'iLi* und iii' rioLiftnr rioul.lic. nr iarlr ir89i lt bi3:r Cl Nrai H Gcltcr"E r,Jt,t .1990'nr' 3? !t 15 53 jr:'dLs.bcR.iu!3t.: C.xr3,}?.:r ,i'rrJls!, !(, al Mdt l.l. aielbor.rl ,!,nota83,p.llr rri. }luLin i1,1r.., & irr4'. ir! i,n\:\nn'.

'tt

jr,1ir ud.$p/,tloa,

ir;''n4r',

liuiv'snat"

. in l)i' F:L'st in bi'"' 9:. M.dn Bin.r, :tir $ion iib.l Nie-zs.I. Lri .li. L.ll:"i:rt {i.c.nbliE lcoil,n:,?.P 13 !'L .-.. I'l.ni liubcr. ltr i' rdd d.x Mar.n.r 0r r].l'"toi, l 9l3- ln 83m$nll 194?) nr i/"{' 1962,P-334' 1, S.hriictr zu. PldosalnE , Miirchcn tl.iJtlbcra cit,nota19 ilLdacatl.'P 9 L G.-hoE schol.m. Mdin B!b.6 AulT$3lns dcs ludcniwf

1t?,,!. 11:, i!u 1-13

43t

"ffi ,?,ltf i.fST#';i##,fff;,.#'l*A:,.H1"jT1":efi ilTlil ft.x #',iii.H,Ti::;T*",J:::r[**ijT"n:j ",:*il?##'f $. ku ArdB-safoDq

" i#{J:ff.*.'" lfi"',

-Jcru. d* lud.. . lt N.,. D.@h.

Rundkha,. ,as6. t. 1, pp. J42-

sti,,.r.Dnjutih. st*. Et nosmphi,ch. &dn, vn^a, -d Bc@su& [email protected]!a A'\$dt . ud A*[email protected], @Lt. Dw

"*fliiii,,ff"1 ea..Cf.Paul M.ndd Flotr. .t.onaratjMc

[nne{i..lc.

ta Oruudo

d |,edaliquc z,d.r rNurr aei,r intiErd..t"1*,,r c.__#iJ*il. "

100.Fritz Mau6ner, Cirat d. Schot n, op. cit,,aotAlg. D. trrz. fol. CL Ditua cobsb'ss. MrsL,ch. Trudirioa h RMn Rob.n MBit! Matu XorJ.Bio^. 6 "M&n oha. Eig.d.h4lr.^-,A.Ueth.q, t9:,4..'Etu@h. f0! Rich&dB.rFHotus. R CW,p.624iTC.;. W.'

d.

stb.rl

NOTELA CONCLUZE L r-ud_wiswdrcnli.s, v.mB ft'vM,jn, t0?7,D.5?. 2. Ja-q!e! So{kr$.. -L oiDd

E s.wrL

t.n. .n. d. C..B Hcdit

r.dtuni.l

Wdeqrer

vob Wrjgtr. FMt.

cr |,dthFpoloB,..., podats k L,

3. up. .u . tort \v.m&hk Artu Bz.,.o.21. 4, Gu6bv Jdorh. C.rpnr.r. di, Xgt". F;h,r,,n .ir, r vt r, p. t Or ,*. ). Lr. epB r.firi lrpet J. Douv6r!., ,p. .n., ,ou 2. !!. ,t2_50. ', 6. Op .it., l, v.nnchE B.turh.nr.n. n. r4A. ^6tA ?. Ct W'Jljd Andey m. Wir,s.4,t i, i ib.,, M{\.h6 tgsJ, 3 Cijrqle! Bowc$., -kr d.lr]4ijq d. I hllMld,,, & Evi$! Cah?k, pa,ii, t9?5, ... nr. 33on.r0 tNuDd! Adiat i,retd -! itu.. dabord,un ri&L,), rp. rgt-g001 a. Ct AlA rTitl "Sinsod.in sit WcinijSd,, t! f,rsr,,, vii8.Mi, oarlw.i,inst, Ankrhd. le85: r&qucr t.c Rrd.!,'ViEsd..h 4 Wcida!./.. i rua"a" n ii s.Nkn .t td clkhrc d! tund. ,od.n., ..t. dc !i.*y;4 ".p,ir. so*y, sdG riro ;;: i, 10, Ct PeHrltMt A*ou, "ryiag.tui.i! !.iui! p& &Eu.t; FlErd airi p& Wlrqqircin,,, h rr knps d. la rlj6ioa.Pui\ t98 t. r 2. pp. $5:383; ri ,eqE, Bou,;*, r "ittre_"i";]; Roun, re85, d 2rrvitu. .rL p"yir,-"..riJr.

i"To!1T-"r"., -"n",-**

t t. iteau"c n"o"ce*, t ap. oora2, p.73. "ir., 12.Ptul Bo^urs.(Es6 4 r'rr.r.togk @aanpoui,t , rot | (lEE3).d. dcfnidvr d adAueid, P . r i. l$1, p. 1 9d @ ,

438

13, Ci Mlzino Moniindi Aufsab.n dci Nica.ehc-Fotuhb8 neuts Ni.ts6cs Auscire Lir.ratur des 19,.tahnBddts", i. t/i?rrsl'..S&ci.r, 8.rliF dcneEun! 6a d.r i'fizijrisna Nes Yo*, 1889,d. 19,qrp. l3?-148).p.!44 tr lm. Sicl|fi il ,/,.nt t4. Cl. Jcd-Plul Aid, 'Mod.m. ud Avelgede .u6 lolterd.di(lcns th.or.tiyh.s W.rL .n. de P^tr1Mich&l Ltliz.ler tj lttlchel Ke$ler, FE 6rr^,Giq 1988, pp.6q.8t. 15.Hcmen Breoh,,trr, !, 176. 16.lbin.,SzL,p.219. l'1. lbd , SzL,p. 219 tiffi. la. He,:rJ:J,mB.tt, Propha dt Mod.rn . Tdg.1lich.r l8a8-1t 4, culeg.E ti coesiaJiu .1. Reirl,ad Farr.s, Vida, 1918,p- 45. R.innai F&Ira!, Il.,fum Eatu, DylMit unr! Dik@ det Mod.r^e, v',.n , t959, p.53. . edtat cn, l. c&ul lui Bsnr, nod€dii.tco @.sA Lbo dubu mirce d. daadolA (Deladerz, Vcrfall, Ertlrtu4) ri dc E8c!.re. 19.Ctrr E schoBke, Wn,. C.dt Bnde.t hcw i^ Fi^ d. ri ch, F@Itun&tair 1982,p. IX. 20. H.tri Meschonnic,Mo&mirl, nrd.aita, LaBEs (Audc), 1988,p, 1?5. 21. a M Ciora. "Sbsi ou l! wb,Bbilid", ,r Jce Clln (ed.), Vi.nn. !880-193E-L apo.dltpt. ./dr.a6., Pfi!, l9E6 (QGloSul spoziliei de h C..rul Poopidou), p. 19. !i! pnib@phi@der lntels,Ltu.Ucr", -u Ub.r nQodor W. Adotu; 22. ,0rgd H.be@, Frurttu&Main 1968(p,3543), p.35 ti @i cl Sleid Nicn!a!., Dat Ptutug.thctu n Wia du Jahrhu"d.N.ad.. Attdb.re, H.ftutuihat, Potst, tutljt-Nc* York. | 986, p. 208. 23. Ct Modt Csrly, _k plo6lil€. Pou connib!.t a ue th6ori. de l'hisroire dtichitue". nt 33, defrbi. 199|, pp.2742. A6iidn,ar. 11.4. ia Mi Ni^.t n, ed. de Dierich Si6on, Mdncn6, 1979, 24, Pecr Alidb.rg! AAa.uiillt 2 J . E g o n F n c d c U , t c r!,.a ,D .d i .,,9 1 2 ,!,Il :&3 p E'n 6 sfo m i m u l "l u i Pe E!Al te .r &ct Josphirc M, N, Sirplon, P.t/ AIt hb.rg: A N.gkcr..l Wrikr oJth. Vi..n y .ldh,hnd.dp."d., Fra*fun/Miin, 1987,(Cf, i. 3p&ial g 5,5 ri 5,6), 26. Tno6a. M@. tu D6 lr.,b.re.B@h, .4lttt d. BConFi.dell, Viena-Lebzig l9zl, !. 7J; An .b6g", t! tho@ Mm, Aubbingdpract t (W.4?, Das deyirti&h! WitL'f.b Tashenhehesgabe ir lcht B!rd6, ed dc Hdr B{Bin), Earlfu4Mah, 1968,pp, 48 512?. Liu AndEa!-Sdont. &rrnn4.Utlicr. Cmndrlq .i^ig.r ub.nr.nrn rug.n,.4. d. Fmsr Pf.itrer. '19?4. p. l06i ct Unuk Wcbcn $ Mic6!cl! Wno.t, LoL Aia/6-S6lo l. vM ''L.b.Nu,tun !" ,tr Psrchoa,altv, Itth.nd-Vida, 1988,p. 157. ?8. €gon Fri.d.lt "Pcr.r At rb.rE. Zu @ineb 50. o.buftt4. an 8. Mlr 1909", & a Fri.d.U; Abthdfung d.t G.ni.t. BsMy 6,' 1918,.d. d. tldih.d llig, Vida-Mlrchd, 1982,p- 6t. 29. Pcler Altm6sr! e conv.rtiF h cliolicio ln 19@ $ nu ficea @ nist r dir opiniiL rale 10. t'Eier Altmbcr8, Prhd,shos, B.rlh, (1906) 'l1912,p. 8l. 31.RobenMuril lrot D,3?9. 32- Hed,on &och, "Nlc!rurarRlh.riMu.il , J,I, p- 98 t m. 33. Robcrt Mlsil, tiieEirdte Cbtril' (iMic l9l4), 6ttl, p. l,162rci Mlric l,lisc Ratl, Ro' betr Musil 2un Preblcb dcr EthiL , in C.danh.r Bnrl Dirh,ithg. Etn$ zu Rdb.t Mrtil, 34.Ni.rehe, KS,4.vol,2, p, 18, 35, Nieu3ohe,tas,{, vol, 3, !, 55 L 36. Mudl Mot, P8tu! l-a, I 61, !, 246i .i Ct&los. DBI.F&uD., Nie9h4 Ptilasophiz it ttlutils RoM^ "Du Mtnn ohn Eig.nshdt Ein v.tgkicknd. B.nMhdde db B.itae ^".

139

rirrTf r urh;4 ardoveDre,r,' zuo ,: ;?ll'ii;i1''ii,:i;:.:;1i'l''11':i: r:,1 ' i, u ,..,- ,i .*;:.;;:1\.d.l.i. ,.:

ll* " , , - . ;:"1". : ' : "lS; l:,- ' ; ; :" ' -:J " "T,..: :' .'""" ;.J J .;;" : . i ;;:. ; _ ; l' ; , . r ..n .r ' r " i.,.,;:.: .;l : ) ': . ,, ' ai -rl

, , "| ,r l) i l!; j ;1l 5. 1' r:.

" - ' -' I

Indzx nominum

" - . - - -r

ir ?

I hr 1o'

'" , l .i l '.',.'.,,

'

;1":';:;li .; '';;'-'.1',;' ; ' . . '," l' .." : i.:' , " 1:-;

.r3 j..,rJzj.h.,tltr, r.r.6. D.r.16. i-!. si8Eundir.ud, ,.. itnf:a an! d6 bnDu!r.ryr?]!t, r; Al, r,t1r.r 4til

lnafarl de persoanelecitate ln textul luctfii, acesrindice cuprindeautorii ca4ilor \ $i anicolelor mentonarein note.

A d l e rA , t l E d ,8 2 . 1 0 3 ,!1 5 .I1 6 ,l 4 ? .l ? 4 3 9 9 Adtcr,vicror.238.250,251.253,419 A d o n o , T h o o d o rW .,3 J,3 9 ,5 4 , l l 8 . 1 4 4 ' , ? 8 ,3 9 4 ,3 9 9 .4 0 0 , 2 1 5 - 2 1 8 . 2 , 1361, 9,3 6 9 3 Adppa vonNen.rhcin.69 AL Abraier, Kd. 232,285,303 Atrnh€rs. F.icr, 52, 134,202, 121.357, 369, 3 ? 6 . 3 8 2 . 1 9 7 , 4 0 9 ,4 3 9 Anricl.H n-F ad€nc,49,5l, l3?, 398 Andtur-Salont.,Lou, 8, 50, ?9-83,85-88,90, ?00,22?,338, 343, 94, t02, 139, t9J 359, 369,3rll. 382,'9?, 387'390,398, 40?-4{9, Andnan,L.opold von, 52, 78, ?9, 89. 337. r55.!82,339.390 Anscnol Mw, 3 | 4. 315,43r AnhL Cabnel 165.405 a22.423,436 Anzic!, tiidicr,26t.2?4,1149, AMdr, Hsna!. 21?,2t8. 2,1?,263,41l, 418. 421 Antzn. Hclmul,1l l, 430 A n d , A n l o n i l . l l l,l 1 4 .3 9 3 AN.hhci.!Sr.vcnl!,.{13 Asl)crshersEr.Fn.dh.n, 386

448

Assoun,PauHiuEnt, 3?6.383.384,386,387. 399. 402, ,1{)5.4? I , 438 Aonnmnei A.nin,396 Avincn,shlooo.al I

Bach,lohann S.hasiid, l?9, 420 JohM laloh, 129-131,133, 145, Aachoten, 152.I69,t75,I?3,187,r9r, 192,193,346,397 Bson, Frscis, 64, 65, 70, 90 aadinEr, ELisab.d, 401 8 .1 tr H , e tu d , l ? , 2 8 ,1 3 ,3 6 ,3 ? ,4 2 , 1 ,? . 7 1 , 7 1 , 8 8 , 1 0 2 , 4 8 , 4 9 .5 1 ,5 3 5 , ? '8 ,6,2 4 ,6 r34, 131, 138,7t4.241,244,74a,2@,212, 273,t36, 355,36?,375. 3?9,382,l8+3ri6. 389,197, 4t t. 4t 1-419,421, 423, 435131, 439 B3ks, Ddid, 422,423 aarolr, Llrd ArtnurJohn,?81,235

Danit-Schscitz$, R.nare.l?7 BlnEy d Atrdilly, lulcs, 336

441

Bdrri, Miunc., |, i9, t|i. i41-t4.1 tt6 t48.435 Bdrer llt, Wruie 9y,,199,438

Bilr.th Tfimdor,24i. lt8. 4t 7, a1l M o e r , H 4 1 b u t l R 2 , 1 9 t . 4 0 44_3 4 Binion,Rudolph, 407.434 Dinswtueei, Ludwir.53.433 Bihbah, Na6m. t8. 357.419.43? Aisorelr, Otu \otr, t8, 6b, l2r. 2.50 )6^ 402.4t9 Blale, Witlim,66

Blrlillc, Ocorecs, 9 t2l,178,39s BaudckiE,Chdtes,37i9.46.5r ?t 7R I rr

135-|]7. r4.0. r49,t8a,205, 20?. tTi iii

3 8? ,1a 4.3 98 , 400. 405. 409 BadriUard,J6, 38, 156,3?9.40l

a8u.i RoCs, lB, lOo.3?5,l9t, 399,4O2 trauDtu. ceftM. 185,389,a1l6 s.ardrley, AubEy, I I 7, 3O?.:194

I

abc h .E h {. 9 2 , t 3 0 .I r l . t 0 9 . t q 3 , 3 q 0 , l 9 ? Bjo.h . l a f p hs r m u e t . 2 l 4?, 4 r l l l srocn-hauer.AdEtc,st, t40

A.d, Hi.tutrybus, 33j Bc.FHoIhm. Rrh,rd, , t4.20.21.a7 afl 5 1,8 9-9 t,t7l, t 76. t 78, 24n, I12. 331319 3 41t6 t, 1 70 t3 , t , 40t ,43. 1410.433 a..thovq, lxdRLCvu, jl0, B.hler. Frs! 40, j79.186 'e a.it. Al*, 4t7, 4,A422. 42s. 43s

E nelit( MoriE, 235.236.319 Ba Couion, David, 270 8 .nje jn. wa ter , 8, la?, t a9, l5O .ls s r r l 380.182,4@, 4o5.4rO b.u, Coifri.4 59, 383, 395 Aerdy.awski Micna JoEl 15? le.8.r. .,ohM Ncpohut, 253 u.r8&@, Manh S., 420. 42j

I

B.tlM,

Anloi,c. 402, 406

B.h!y., Jacob,256, 420 B.hh!td, ttoDs,

24

Dlrme, ll.iMjiirsd; Blber, Mdin, ll, 265, 297, 346 35cl6o, ! ? 3 . 4 '5 , 4 2 8 , 4 1 24, 3 4 ,4 3 ? ,4 3 8 Chriltnc, 400 hci€lncLmm,

BIed.J€s-Prul,3t,378

a.b..h!re, (ar8 von, 91, 390 B.c,hd. ,ohans l-, t 70, I ?9. 376 Bet, Br.ly. Torios, 394, 419 accker,Rlfaet, 295, 42?

B.Ucr,sEva, 414.422

Coldohove'Kalergi, H.idich, 296 B . a d ,M a , 1 7 . 11, 791 8 l ,3 3 1 ,3 3 2 ,3 9 3 .4 0 4 , Coudconov*KaLrBi, I$.had N., 296 434 cmsweL olir.!, 2?1305 aruder-!.z.! Aloutn, 399

4tr

Bodenl'iuEn,EhcrhJrd von.tt5..106 &thl{do lCasduutrirh. irl Bilhn( O.hor 6,HtMuf, lBl. l89

B$dd.nbDoL, lton6, 43 &mtiedr, Jacob,127, 128, t?8. 185, 190, 346,396 eder, Eiia Mdio, 405 Gredi, EIis, l0?, 315,391,400,431 Cdleba.h, .tulios,.r l l, 430 Camely, Kle

PoncEoa 430

C M o v a , c i . m d o , 1 5 5 .4 {1 .4 1 3 Bolzeo. B€hedi 18,3?j Bon&chi, cabdetia. 400 aorapartc.trinleeMari.de,274.2t5 Borch-Jacobsen. Mibrcl 388 BlEhudr, Rudott34,4u.tJ5, J54,378 BoulinS.r,CcurScr,Sencmt, 2.t. zFS Bour e L D o m i n i q uac t. 5 .a t 6 , 4 2 I ,a 2 r i aouB e rP - r u t , 5 l , 7 1 ,i t 4 , l 9 ? 1 b 0 . 1 8 2 . 3 3 5 ' 108 . 4 1 3 !.uv.E$c, l..quc\, lb3. 1U5,4I! boy c rJ, o h n1, 7 8 ,4 1 4 .4 t 5 .4 1 8 &ainin,Reuben, 307,429 8mdesceorg,22?,4t3 8!aun-PraS.r,K:ithe,406 Bbnreq Fh,z, l?, 18,65, 158. l:tn_ 25n. 375, 489,392.4 I 6, 420.42| Brcucr,luef, ta0,t15. 2h2,:t?9.4rl Brc.h,H.mo., 32,40,63, ?i, I51. t4t, t154. 364,36+368,370.37r3, 184 3U5,393..r3?. 4:19

M2

a!0

Dwh, Chdle& 277, 3 19,428 David, DonaldO-,lt5, 417'421,42l

Delrcrcir, E!ean., 3E,3?9 Dclcut, CiIa, 199,409 Dnida, Ja.que!, 54, 3&, 39?,.(}t Dcthlof, I<14u,420, 4?2, 429, 430 DieMb, Mef!.d, 38|, 384 D ncy,!V&dn, 42,45. !29,180,396 DdmM. Felix,136,137,398

C€nEan.Michel de, 298, 42t Dohb, ctui*id Chdberlain. Houston Slewalt, ll, 224, 212, b t,3t 1-319,1|a,426.432 Ctmor. Jed-M&ie, 263. ?94, 42? ChasssoeGsmnsel Jein€, 349 Chnte icr, Hildc34d, 186 ChaBEdq, tire, I 62, 164 ClEnoui, Jequy, 276, 285, 400, 421_421, 425.421

Chn, ,ee, 40, 37?,405,439

Cohetr,Hemm, 242, 4 t? Cohn,Dong l0?,391,392 CondiUe, Etisne de, 6l, 63 Co.$dq a.njuitr, 215, 330

willeb

v@, 2l E,4l I

Doryon,hlael 291,426 Dosroievlki, ftodor, ?0. E6,432 Dot ler, Bmlud J., 392 CntdotE, 439 DEllcr&lllmc, DE f!s, Altfd, 225,151,265,269,3ll-314 430 Dneeh Hs., 159,.102 Drujeov, ,{' 264, 282 DMor! Edoed, 265 Dftring, Bugo, 241, 249, 265, 328 Dmd fiul, Al.idd.., 269 Dlbon! rdi., 38, 53, 379 Ebna, F.rlinod, 26, 50, 5 I Bbn.FEschdbach. Maic toq 312 E hnan,Mlsistul, 69, 7l, 359, 3E5

Cosier, ,acquetinc,388, 391

443

&€cbrcctr, Has H,. 194 Ena[ HuherrC.. 3?7

Fmd, Enouel, 2?4. 306 !ftu9. Em!! L. 1t0,424 4l'

Ehhrek, Ou$d von, lg tusr.in, Atbtn- t85 Eislc., K. R., 226. 400

o?o;"rfl"*..1,,:,:l aB, 2t.22. 24, ro ir le,:2soszo8.s-q. f6r,roi.riil

,j^,

io:,rC,, ijs". iiil ljl, trz,ljj.,lf ra+rqIl. rro.rco.r,ii.irsli;i,#Jl ztr :to :rr,:t5,116,-:S-:_roa, riii i;, :r .toerrzr:n rrqrnr.jidjiiijifrl .rerlr rrr rrnrar.,ar. ra.iiiiiiij rnr.ro.z,,ror. os. +i",o:6, ili iil, 428,429,440 "ro.

EI$!n, EsrherN_,435 lfua ue t.picm . la3, 402, 416 tueflLh, Ama rslhida, r58 bAer, Eduard.t45, l28, 4ll tiaek. Fri.drrh. t69 FiAliindei Richait,294,427 rnrquez. Eugene, l0l, ']99_429

Fak, Aher, 422. 430

FFsd, JuLen,Jfl(],.t9t.l95. aoe Ericd.I, ESon,202,369.l70. ta7, 4Or,439 mdjlng. Heitri.h.I I8. t5n &i.nti!dq. B.neditL 395 Ri.dt6nds, Mar.235 Fri.by,David,380,382 FmmD,Erich,t69, ?li_4| Fu.hr,Alb.n,4ta

Fcden,paul.lio. 2a4.r98, 4OO, 4lt ftrw.r. &djotd.157. ljc,4l?

30,'3os 3#:*d;:,';;e,e/;

E3pasne,Micher, 400 tu8eh de savoia.130 Evo$ sn a,t!u Joh,, 185.186

Fenichet, Otu, t69,2tO,4{3. 410 r*nca, sedor, 84,281 r.!chn4eBer,D{qd_286 FichE.JohmCotlrieb,241,389 rrct*, Ludwjgvon.l44,32t, j99 rr.rd, ocoltreyc..417 Finliclkraur,Alah. 419

'$::lr';x".f.f

$:#5;1:;l?,#;

!tuq

Mofred,54, 382,401

OEq, Mrnin, 162,394, 402, 4O4 c@gorDe[ir, Mdin, 410,412 Crcive,Hc'lMn.417,429 An|J{j8ua, Fftnt, 22, 23, 25, 129,39 1 Crinrtcin, Alcruds, 2?5, 423 Omddel. car4, ll5, 141, l4A,205, 2i1, 218,224,4O0,4lO

cebh,nd, Walr€r,38? ce.tu, R,cbd{t S.,412. 418 cclbq,Mart H.,433,437

Curdort,CeorCet, 6l, 63, 384

Si*"',;ff 1;'g;.'.11,,u''.,,',,0,

Ccrl&h, Reid&d, 399 Cid. ,A n d d , 9 a , 1 4 2 , 3 8 9

i*;1fl$ll, -,;.iii,iii:.*ili" Ohnlq, Monita,378,4r2, 4 18

H.b.M,

Jilrgeo,40, 369,3?9.380,439

H:lurLr.wolfgeg, 412,4 | 4, 416 H'[email protected], Wede!, 381 Hmbltser, KiiL, 36?. 425. 429 HaMeNnka, Suuel, 255, 262 Hd*, Rabd. 382, a04, 43,k36

dl#.ll;,iti*?jidii;iii;,

H.rdo, Mdn!i[a.,

uomdb.r, ra,268,422 uolr*hnt8, Di.l!e. 433 combnch.Fhsr, l4t. l99 cobp.e, H.tuich. t 8.{,2at, 417 lonFr4 Th6dor, ti4. 241.2i6, 4t?

444

Hlynal,Atdd. 388.436 Heer,Eicdrich. 239, 416 geecl, 6. W. ftisdricq, 18 Heid.8C.r, Mrnb, 54, 212 leine, fienlndh, ll. 286, 29O.325-327, 329!31, 400,426,433 leidi.n, NarlMlie,379 Hcidich., Her JtilCen,397, 4O3 Hcuige,He3 Dier.r.3 16,431 HeU{ing,L A. 412,416 Helbln, ,ohsr fti.dncb) 18,292

om$, t{es, 159,166-168,170,1?2.173,131, 4O7,403 G b 3 ! , O o o , 8 , l 4 ?, 1 4 8 , 1 5 3 1 ? 5 ,l ? 8 - |3 3 , m1 ,224,402404 cbsschlotrd, Fned!, 162, 17l CMbercer, BeLa, 2l l, 410 Ondemm, Moniz, 231,307,415

rr5r27t852s6' Eil?i."ii,1#1ff** '* "'

Fon&ne, Elisabctbd., I85

OEq, Aodr€,5?,84,89,383,388,389,396

Oau d,The.phik, tJ5.3s8 . uat . y . E r . 5 J , r i 3 , 3 8 , 2 ,l 8 l , 4 2 0 , 422,425,

3e4, ";ii";,fjll:ir'; r?, r2433r,3r8,

IrT r?5r8?,rte.re4.

Fbcher, David Jdes nn? Ftuuben.cu{ave, 145,404,,1O5, 415 rr(n.rB. pautfi,codor,99. I 0O rt.d. Lyd4 42| ,423_ 424

Nori)tft.122,395 Ombowsky,

HascLvcr,

164, I ?0, 192,316' 43 I

Waltcr, l?9

Belrmd, ,ost,92,390,416 fietuka, fi.odor, 24?, 2,,18 Herzl,Theodoi,10, ll, 14, 30, 55, 233, 235, 236, Z4t, 245, 246, 249, 253, 256, 251, t@, 264:2n, n6, 28t, 2a6, 306 30a, 7tO, 312, 328,333,334,337,338,350,358,417,420, 422, 423, 429,433,435 Heveii,Ludeig,93,94, 189,390,l|06 Itiller. Ku4 292 tlilemm, Host,384 nik..!, I&potd, 251,334 Iti4ch, MoriE, bdo. d., 266, 267, 3?3 Hi{cfif.LC, M4nus, 150,400 Hnldbiiter, Alb@trl 415, 431 Hidcr,Adob 214,239,244.4 16,418,430 Hoddi!, JaLobvs, l?0 Hdlderli!, Ri.dnch, 9, 19l- 194,289. ,106,426 Hoftuen, Al&.d, 376, 371 Hof|s@, JoFt, 336, 434 Hon|l@, AloI5, 333-335 Hotnd!, Wmer, 34, 189, 375, 3?8, 398, 405,406 HotuMdlal, Hugov@, ?-9, ll, 14, 17, 1922, U:27, 30. 34, 36, t1 , 40, 4149, 51, 52, 55, 56,62, 6+70, 12, 15, 11,80, a9-91,91, t02, 103,105.107,108,l16, 122-125,129, 134,136,lX7, 139,184.t90-t94,m0,3t2, 33+316, 33A, 341-344, 352-356, 365-367, t?5, 3?6, 3?8, 381-383,385-387, 389-393, 395,39E, 405,406,409,434437.439

445

Xortfu h.r, Ma. 39. t 69, 2t 5_2t 8, 4t I

Kor , l d r M u e t . , 8 , 5 0 , 6 i . h 1 .I l l 2 t o r , ,

HEn, tucr.da, 2t12,4O9

Kd$er. Rudou,.16.oo.J8l,lt5,389

r,r:.zno. zot,trs..rat, tny,+tt.,rrrrli_

Hubotdr Wi|h.tD vo, 220. 412 rlu.,D.vi.t. 18.62,61,65,69,J84 HuBiE, Ebdu.t, t 6,{, 402. 4Oj

Ki.r&.ga&d, Srh. 5 t, ?0, 34j

Huilcy, Ihoes, 277 Hoysn.,R.od,38,379 Huy@r, Jorir-K!4 t3?

Kl, le i L u d w i s , 4 0B. t , I 1 5 , t 7 6 , 1 8 t lGo. DlMcs 8., 262,l0O,42t, 421,42s.4x tu.hckrfer, A je,436 Kli& ! C u s v . 8 , t 4 , t 7 , 2 l , l j . t 4 . l ? _ t r s r -

Ibs, H@iL 58, 383 I&cE Wilb. Ab.L., 430

94,t9, r4o,r4l, rs, ttr rsc.zm i;

Lrsedc,Psll dc, 29l, 292,426 li Cruae, Hcnrt Loatsde,394,.133 Lddauei, Gusrav,68,69. ?I, 168,359, 360, 385,438 L.rdnun, Rob€n.386. 40? Lag, tliebe|!, 164,394 Lagbehr,Jdius. ?7,396 Laz von Licbs cls, Adolf J., 224,244, 3 t? . 320,32t,413 Laplmche.Jed, 83.388,410 Lalkq Sch0ler,El*,170,321

liwdnce, Dovid Hcirot, ll9-121, t ?9, 206, lxcg r. KTl. 19. 28, 221, 223. 233. 234, 239, 394,?95,402,404.409,4t2 244,245.250,264.272, t t2,412,4 |4,4 tA k Aon.Cu$!vc,142,.lO0

375 . 1 7 8 , 3 e 8 , 4 0 5 . 4 0 6 .r.bod!rkr, VLdibir. 3lt ,h@bi, FrGdich B.ituich, lE

(iitDlc. Kllur Chrilrie, 4OO Kotua, srdi, 39?, 425

J.fr4votr Richinofo, Elsq 402 Jeit, A[!s. 14.21,J?6,JEi,43t,4]8 r6@cn, Curlv, 364,42?.4.18

KosuIh,L:jos,267,4t3 Xrq*li., En4 lO2,159 KraIft-Ebhg, tuchflt loD. 52. 53 4ts

Xhli&, tuched von, 416

Khui, XaL 8-D. t4, 2t-27, J2. 14. ls. rfl 3er' 'fr,Yf;;tij?3Ee' 3eo' 'e4,3eE 40.52.,n4. n?, tlO-t<5, tga, 2o2, 22i,

42, zio, /4t , :146,247, 212,292, !:. $t, rso, $s, tqa,.top,l04, +09. ,rr r '09.132. 4 t4. 423,43V434,436,43.1

Jotunor. WUila It. ta. l4?. 3?9,1E4, 4J6

'\#.ff fr,il;,1 Jl;,T);.Hi.,".', "

J or pt ll, 2t 8, 2|9 ,2 2 t Iuliur Il, p!p& Z?9,280 ,!.& qrl Cu$.v,Et, 160,t6l , t63,t1l, t93, tb&fts1

l7O,t7J, 174,t79,4e3

Krll,. Ftu2-24,32,I09, I It, u4. tt4 r?o

trctr:, r , .llz.:rr, :o+,rrt, :c.t.ici

4IA,421| 114,438 l(rhLr, Ei.h v6, 335,352,436 KrD, RobcrtA., 32,3?6,4t z

Lrltcs,Gorg, l l, I?6.14l,403, 435 (lOotlJNques,18,3?9 L€ibnt. cofttnedwi$cb, l8 kisning, Peler.412,416

Lyot&d,Jce-Fretoir, 40, 51, 212,213, 295. 3 1 9 ,4 t0 ,4 2 7

Lcn$erger.Hedwis,37? Koaloi, .tonr, 3??

J.0i..1. Adolr.233,234,360,4t4. 4t5.

Loctst.r. lo*ph, 27? r..qob.tC, Peter,420, 1?3 tiewodr€e, RodolptuU,,2I0, 4r0 Lnwenn'rr,ko,215, 4l I Lnwy.Mich&1,437 t Linbb$, C.s.tq 52, 166,283, 295, 427 Lonsu.l-Md, Amq383 L o o s,Ad o U ,1 7 ,2 8 ,3 3 3 . 5 ,:8 ,4 {, 1 3 4 .l 4 S t43,319,399 Lith&, Rudoll 134.I 84,39? L ,u i s,R u d o u ,3 6 ,5 3 ,3 3 0 ,3 7 9 ,3 8 6 ,3 9 4 ,4 0 0 , r. 405.431,433 Lw, Barb6a, 284, 425

Kriricv4 tuli4 135,383, 397

Mcc!8e, Williu, o. rr,414 McOEdr,Wilim ,., 280,416 Lf, Ridcr.lacqucs.373, 315 317, 719, 332., Mach,Ehd, 14, ll !E, 40, 55. 56. 60{6, 68, 3 8 3 , : 1 3 5 . 3 3369. 3 ,4 0 0 ,4 0 2 ,4 0 6 ,4 0 ? ,4 1 0 , 69, 1l-14, AQ,lzh. 138,152,U9, 357,315, 4 l ? , 4 1 4 .4 1 6 ,4 l l t . 4t9 . 4 2 1 ,.1 ? 44,2 6 .4 2 8 , 3 8 3 - 3 8 5 ,3 9 6 ,4 1 9 4 2 9 . 4 1 5 , 4 : 1 7 , 4 33 ,4 .O Mehs, Joef Svtuplu]., 32 b$n'e. Tteldor. 292.:l l5, 3 16.4 | 8. 4l ! Mae.rtinck, Mauic.. 49, 7 l. l7?. 385 Maff.roli, Mich&L 154,401 |.Inov-volncck,ron, l l I M1gtu, Craudio,23-26,247, 176, 3?8, 418 L.vin, DavidMicnlel 2l?,38?,41I M d l e r ,Al h a tl 8 , 1 1 9 .3 9 4 Mahrer.Grsr,r, 14, 11. lll-119,a34.246, rj\A Vnlss', Elia. AlEda. 394,4)9, 422,42? r4winler.Rug€r.208.4 l0 Mrjor. R..6, 295. 4l l, 427 Lich|mb.rg,CcorgChrisloph, 62 Malan, Hos, 92. 94. 200, 33? Li.hbnberscr, Elisb.rh. l?? Msllana, .laphe., l 15,198 Liebcr,Hmsjoaclim, 130 Mo, P.ul d., 33!,387. 405

I
Lilio.Epfir n Moses.l0?, 357,437 Lilicnqon.Oodrv!on. 3?ri Lipincr.Sic3fricd.233.159.rtl6 L(rv.rsky, cill€s,18. ?8, l5l, 152,3?9,38?

Li!i'l:sronc,Ana.l! 189 Lxtc, Jul{. tl1.61.ea.lB4

M@, Thohas,l:!,43,56.71, 122.139, lJl, 1 5 6 .1 6 6 .1 8 6 ,2 1 0 ,2 5 5 .2 6 3 .2 ? 9 ,2 8 4 .2 i 1 ', 29t. 2S3,l9?. 298-300.302,305.145, t5), - r 5 1 .1 5 5 .3 6 1 ,3 6 9 - 3 7 t.l ?34?. ? .3 8 0 ,3 ti . 198.400.4t0, 4t8. 421,422,425429. 4. n, Msi.t@, Daor..lr', ra ir8.4lli M.rril,Wol{gul Mdt nu-(,ldn ! Lr_rrn.L. {t4

411 446

I Manuse.Hct6en,169,339 Muia-TeEa deAusdia,125,129 Mrbeni Fitippo Tonararo, 15l

Mohrelay,Micbare, 39rl Moftau,G0sravc, l7?, 3,15 Morel,DznCdict Aususre,166

O v e 6 . . l , l m n z , 4 6 .l 5 ,,1 2 1

Mn, WilirelE.241, 3!8, 4l 7

Mo$ovi.i. Mdis, I87. 42?

4? 1 ,1 O r l x l .I v : t r . , 1 1 4 , 1 1

Mn, Kr1 ,38 3, 419, . 130

Moan, Woreds. Asadctrs,329.336

Ma!si.8*, Philipp,336 Mltaasso.Michel,.r07,4OB Mllr€n&oll c.( I tt, u8t,39a Maque. ADneliNe.107 Mlusef,Woltah, 132.3r5 Mtudnci, Fnr, 4t, 63.70,?2,328.360.i8t. 3 85 ,.13 3,4 33 Mayenl-dudd von,395 It ycnHa s, 2 18,305,411,4?9, . 132 Mryer,Sisnuhd.21,1.,{ 5 MlyRder,Roe. 9, 19.1l9?.406108 Mebel-He$, GEtc, 408 M€mi, Atbe4 3 16,43I Mqd€lssohn-Eartholdy, Fslu, 290.129 Mcndes Flohr, Paul,.133 Mendoza, Ruron C.,39,1 Mes.nonbic, Henri,368,439 Mes.mi.h.lrinlut ClcDoss L ,2a. !rt.rlr Me) cr.Cuu.ddfrntined, Urs,124 M.reFwendt JiirS€n, 383 Meycftes, ciacoao,290 Meyncn, lr'ador, 263, 102 Michaud,sr+nme, t96 MicheloSelo,27?-279,3O?,424

l

Milehcrlich,Atqeder, 2t t, 388,4lO MitschcrLj.h, MdFe&. 2 t 2 Moebiut,Plut Jutius,3r5 Monfhzn, Mdzuo. 174_:tti l. it09 4ro

R d f,. Or !.8 9 ,3 0 1 .1 3 9

P !1ti,Jo$t, 259.26:1,:130.,111

M iih s d , E n c h ,t 6 l , 1 6 5 , l ? O . 4 O z Miilerounenbrun.,Add. 2.i,1 Miill$-tircck, tranic, 408 Millle.Scidel.W.tler,4{14

l'lppcnhern,. Benla.32r:3?9

Miin.hhauscn, Iriri.s von,302.358 M us l , R a b e n . 3t.2 , 2 0 ,i , r i . 3 8 _ 1 0 a e r r 5h .o 0 , 6 2 .b r , 1 8 . ? 5 , ? 7 , t 5 0 , 1 5 l _t i i 15 6 .1 5 6 : 1 6 t .r o 4",tt 7 0 . l 7 l , l ? 5 . t 7 7 l 3 l lRt 1 3 6 . 1 3 0 . 4 0 0 . 4 0 1 , 4 r 7r y. 4

Penrer{orler, Er!elbcn,2t17,218.250,416

tus.ll, woltd'ericl, 3q5. .136 Rath.ftu,Walter,r l, 7.1.316,,13t R.uLr. GIrad. 375,3?8,390,429 RlvJ, C;ilb.rt.4l3, 4?3 I{6e,Paut.?01,292,408 ReiL.llrcodor,ll?,428 Reut.rdt- Krl. t98,4lr8 Relniold,C&IL.,:83,406

|eremr0rn,RcinhddL. 177

Nddhcn! von 8orurin,sidohie,32:r_3I Na4l.Joh&nWittibau.386.,| 6 Nohha', (lbrisrioM.. ,,05 Nenhras,Alexd er,38a NchrinA,Wollgo8, 4,3 Ne$i!t,Johdoi 34,313 Neutacher,Franz,,1l, Hes Oedrard, 436 ^eun@n,

l'tuhr!in.Alttud,39|i,.10?,4l: t'lenrLn,Frdr. l6!. 170 Phitipfson,Ludwia.230 Iri.ho's.alla!d..:0?. :179.:llt7.l')4. 193.405

Nre e od, Witlie: C.,4Oj Nierzahe,Fre&rh, 7, i, I I, r. 14, 19. ,t{l . 11,4 3 . 4 5 . 4 0 . 5 0 , 5 25, +5 b . 5 9 . 6 b .t r ? o ?5. ? b . ? 3 - 8 0 . 3 8 ,t Z 7 , t z a B t . 1 4 1 . t 4 4 t 4? , t 5 t . t 5 1 . t ^ 0 , t 6 t , t 6 5 . t 6 6 .t ? 0 t 7 7 135 .r f , 7 . t i x , t c 0 , t a t . t y o t q *, l 0 O l U 2 . ? t3, 218,250,251t, 25t, 292_193.3,r5147 358,165,t66, 369.3?t, 3?ll.3u0,311.1. 33?. 390,393,t95-397,399.405 .110.416. ,12t. 426,428,43\,434, 116.131. 1!9, 44O

R i .!.U .Pi u l ,5 3 5 5 ,3 3 2 ,3 8 3 Riedkftan,Je.s.375,u89-391_ 394,398,.11? llilke, R2inqMtuia,25, 46, 50,66. 6?, ?9,33, 8 8 , t0 2 , l l :, 1 9 7 .3 2 3 ,3 ? 4 ,3 8 1 ,:J8 23. 8 5 . :187189.393,,108,.109 R i vi i r c.J.s,1 9 6 .4 0 ? Ro.zun.Paul,292,302,426,129 R o b f( A- A.,2 5 4 ,4 :2 Rob.n. Mrrtne,134,2t,1,?6?,l?3, 274, 303. 305,401.420..121, 4?3,425,429 Roh.,n.UI! sse,24 I , 4l t Roch.fon,Hen . :l |3,,1l4

Rohde,Esin, 190,191,345,,135

F-oid,. E$rll.. 422,.129 . 31 , , ! l t : l l ,M x 'c l . l l q , i 1 5 ..1 1 8,1 R.llud, Romlin.81.98,256.337..119. 420 P o n r a L sl (_u B L d r mdN . 1 .1 t5 ,3 Il ],3 u 3 ..1 1 0 R o se 8 8 e r . f.d ,I1 2 ,4 3 0 |t'IFy l,tntcls. J{,sel.l4?. 2,19.:50, 2,16. Roscn.Chaner.178,399 Roscnbcr8, AUi€d.??4,412 tt'unrlis, Cu!.1e,lr8, roij Roscnb.rgcr. Heinrich.267 PriN.. Monon,i21,316 Rosouto.Cuy.156.,120 luff T ,iar, Andftn\,:19i1 R o ssh l ch ,( i l l h r 'dl l,l R.sscli, Dsr. Cfr, ni .i01 r1. 150,1,12.:lt]l. Rodr.h*tll ]0,, i,,j.

Noda u .M a , 5 t , ? 8 , 1 6 6?. 9 5 . . 1 l ] .] t ? . 4 2 7 Novalis,62. 124,t25,lt9. 3k6

Otfe.brch,Jacqks,200,:j3O opDshdn*, Frunz,248

*

bi p

Rodebbrh,(;eor!es,3?5

l)dirkov, tlon. 255,119.412.,120, 4?5.4:l:

th h

R.Ur,N{ansliu R o tn s.h i l d .l 0 r i r

i!

Vr ti

F b l!:

I

r :.

r' li-

ift

rs $:

L n,).4:r9 ri li

448

).

!:--

I

,$+ l:

Rothschild,Jses MaYerde, 326, 127 Rothscnd,KunW.,3?7 Rolssd, Je&-Jeques,6l, 381 389 Rou$.!8, Frdgois, 155,'l0l X.odblit, Mdsha,414.415,4l 8. 431 Rubine!,rid*ig, 169,170 Rudolf,prinl$otr.nit !, Rncke( Fncdrnh,I 18,188 Ritrup,Reinhsd.218,219, 1l I.412 Rutshcio, Bu*!ard! 399 Ru&PU,Bcrtdd,70,403

Sainr-Poinl,valetrlie de, l5 I Sllomon,Emslron, I I 1,226,2?5,'116 Sedd, Enil, 218, 256, 3?5, 32?' 392 411 4m. 421, 426,421, 429, 431431 sfrq J@-Pau1a6,293,381 Sason, SicgftiedLidaine,257

Wihelr[, 55,383 SchaDD. Hanmtr!3?3,403,413,435,436 Scheiblc, Paul,3ll, 3l?, 319,418'419 Scheichl,Sigurd 410-433 F.W,,61, 62,389 SchellinS,

Amold, l?, 34, 15, 18, 40. I3'1, Schiinbcrs, 399 t4l. 143 | 45,241,3',18. Sd$Ded, G.arg !on, 218, 239, 213, 244, 250.7{6,417 H..415,429 Schocps,rulius Scholcn.Gcidron, 236,3lt. 354, 359,4m, 1t5.43!.43?.418 scha;enn'us. Artli'r,. ?. a2. 50. 5e, 66 72, . 0 5 '2 0 ?3,5 8 .3 8 0 , . 1 O 9 7 6 .t 2 t . l 5 l , 1 5 4 2 Schoske,Cdl E., 11, 19. 34. 53. I37, 246, 3 6 3 , 3 '5 , 3 7 7 , 3 8 21,9 3 , 4 0 5 . 4 0 6 . 4 1 6 , 4 1 8 , 120, 121, 124, 439 Schtch.r. Ddiel Coldieb M , l?2 S c h r e b €Dr d , i c l P ! u l ,8 , 9 t , 9 9 1 0 2 , I l l , l 1 2 , , 91,403 l l 5 . l ? l - 1 7 3 ,1 7 8 3 324,125 SchiiE,Fnedrich. sctur,Md,292,411.426 Sch*ab, Ratn.trd, 263, 406 Schwda Eson,183,265,'114.a15 Schwtrzlopi, cusiar, 3l I Scbven&et,Wol13s3,402 sea ks, cabriel.342

scnnct,Richdd,78,38? Scn L€r,Fn.d;ch, 23G?88,319 SchinteL,Kdl Fricdrich. 33 t4. l5i, 153,386.339 Sohtegel,Friednch, S.hlimn, Heinncb,185,405 S.hl6treE!, Relthold, 406 Scnmid( Adolben, 3?9, 384 Sohntdt,Jo!h.n, 385,386,406 Sohmidt-Ddsler, W..d.lin, 404 Scnredl-BubdiceL Hmat, 406 S.hn.ider, Moniqle, 389 ScbriEler,Anhur,9, ll, 14,43,52, 107 t22, t3'1. rll, 224,Z2A,24. U5,265. X10'21t3rr, 3 12 .321,: r 34,336338,341,l{ 5, 352, 356,:15?,392.395,412,4'.1,417,418,423 Schnit2ler,olBa, 3J0, 436

shal.sp@. Wiuid, 68,303,324,331. 429 Shengold,kontrd, 4?4. 429 Silbsrstir, €du{d. 259,2??,4?a S i n t u c i C a t g , 4 l , 4 ? , 4 4 . 4 5 . 6 7 . 7 l'l4 ? 1 4 9 380.382.185,336,,1O0,410 sinon, Eo.l, 19,?t?,422,425,421,4ll9 Siol'son, losePhine,439 sirinolli,lee-Fru9oi6, 416

Sokel,wtller, 4:16

Trcbils.h, An!u, 244, 418 TFitehte, Heinrichvo4 129,328,396 Tuchohry, Ku4 236 Tydall, John,2?7 sradld. fticdrich, 3?5, 4 | 9

Urh&ii..h, PeEr.376, 4 f2. 416, 43? Sl.nlcr, Rrdoll, 3 12.405, 406 Stctcl,Wilhelb, l4?, l? I, I ?4,399,403

V@fi aed-l,vin, Ralel, 217

Slenberscr,Srigin,42?,,128

Voneli,

Sri.g,c.rald, 394,4l I , 419,432,437

400 Vi.iilaJd-Bmb,l.d-I,!ir,386, virci, troDatdo de, 5?, z)9, 210, 284, 302,

Stoller,Rob.n J., I 12,393, ,lO7 M., 140 StonborenCh-Wittgcnricin, Sfaoli, tuchtrd, 144,200, 3?5, 433 Au8ust,I 13, 122,216,393 S0iDdberg, Suleret, Evelyn., 394, 401 $rh.r, Bertla von, I | 2, 430 Swhbme, Akdm Chdlal 47, l9l,275,406 S{oboda, He'lm, 72, I 15, I 27

rrafie, conrcEdldn, 231,258.414 Taussig,thodor von, 234 Th.|l!@, Rira, 400, 4l 2, 414 Kl,u& I I l, 393 llaele4 tli.berBer, Eiednc6, 285 tlond,Richardlti oo,,108 Thoa&n, qDne. 1lt ,ile, 2?7 lilmr, Edward,3 i8, 3?6,414,420,432,433 TocquevilL, Alcrt dc, 380 r.uhin,

sq)h€n, 14.385

ToudG, oile! d€ La,261 424 17,1. spielrein,sabina, SpDoz, Bd.h d.,12l

450

Ucale, rwl 3?7

Aldo,421.,l4O

3E9, 398, 410 VoC.lstrs,Kanvoa,239 vordrieir, wfld,

336,434

Wasner, Ni&e,331,399,422,43I, 432.t34 otro,14,I ?,36,165,3?9 wagncr, l4l, 151, 18.76.128-133, Wagnd,Richard, t53, 154,19J,211,Z2L,221,0, 25',1,29l, 3t6, 319,329,330,366,367,39?,410,412, 416, 433 Wddtusrt4Add, 32,412,416,437 W&8h,Malrin,21l, 410 WeledM, talob,241.4l? W,rid, Parrict.380,40o W.b.r, E!8!nc, l0?, 434 Wcbcr, lbrime, 162,402 W.btr,Md,28. 162,t63.305'318,400,402, 1.25,429 Wedctind,Pnnq 142,323 W€tk!-m Rrcl [oia, Fiab' 162 weiL!,c.st@, 381,385,433 weiniqer,on . 7. E,33,18,50,56,58,62, 4,',t6, 11,97,99, 105,| | r, I lt- | 16, 65,72-7 1t9-122,t2'l28, 130,l3l, 140,142-144, l4?, 149,152,158.180,182,183.195.196, 224,236,UL, 244, m5-2I9,2l |, 213, '14,

451

Wlrtcd6t in, I-lrdwE, 13, 26, 38-,10,65, 6ti. 74, 72, t14, 113, 144, 145, 24?, 163 366, 3 6 8 , 3 7 03,? 5 ,3 7 6 ,3 3 3 ,3 3 5 ,3 9 9 , . 1 3 8

246,292,31?319, 32t, :r23.3t4, 328,330, 357,365, 382 384, 386,392 396, 399,,{00. 418,426,431 40 7,4 09 ,41 0,412,415, , 11?, 43 3,4 38

Weihm, Walbr R,, 4l +418 WeL*h,UNla,4!7.439 W.rfe l,Fre z , 24. 3l, l19, l?4, 179, 331, 39, 1.

Wediclc. Cul, 159,165 Wni.lide, AndrcwO., 4l ? wicl$d, cnJisph Mdln, r85.39r Wi6ner, MicheLa, ?4?. 40?, 439 WiLde, Osc&,78,I07, 109,324,325,389,392

StTMAR Wunbcrg,Cotlan, 14, 375, 378, 381, 384, 385,39?,398,405,423..13r,436

Zctt.rbaum. Mu, 25l, .11I zoLa,Enilc, 194.2?4,lr I 3

WinckeLndn,Johdn Joehim, 124,190,278 wimico 4 D. w . , 97, 98,, l1. 3r 0 Wisrticn.Robe4 414.415,41q,433,431

TABLADE MATERII

zweis, trnold, 2t4, 284, 246. 292, 291, 293, 300,316,322,4l l. 425,428,431 25?, 314, 352, Zweig,Stefm, 236, 2,15-248, 3 5 8 . . 'l 5 . 4 r 8 - 4 2 0 , , 1 3 6r

PRIMA PARTE Descohpunercati reconstruqia identitqii l- Refleclii {supra modemitdlii vieneze L

t 'D?lititi. vpdicubrnnti, t1 ?- lite nalitut ti nit,20 ll. | - Motuflnzuaa.cononid ti socidtd,Z2 2, Vidp.titi ti situlia jnkkctutitot,3l lll. I M..Lniirasp.ct@ti cu c.ivchi,]j 2 - Mod?m4di: Oro Wasn?r.H.rtu;n Bah 36 3 , tntieiddlitn .il?tic ti cuhul g.kiutui,3 j 4 - Ma.Lmkaresaupotuodernnde2,3a

l. Ind;vidualisn,solitudine,crizaa,dentilnlii l.

1- tndirmutithut,tutadie !,,t t m.de.na. S.h.t.nhauer, NieEs.h.. Sim.l, Dihhe', 42 1 Splehtloril?ti hizetiite s.lnldinii, 45 3 Sctiitura inn d,ctos ac?atLrrii.4A 4 Mohotos ti datbg: W.inin9.r, Ehxer, 50 E, 1 Depc$or.li,ue li aeduibE.5l 2 - D. Ia d.cansnun d ida"tunfi ta ddofutiun ,53 3 , Onul ldrtt t*qn| Mdch, Freurl, Niaesche,Mu,U,55

.r MislnulriSeniul l.

| 2 3

' N.o".ftpiri@ul lui Mdch ti ?ra tidujLj,6l Cow.rsiuhea nilticd a l-rdutui Chandos, oa - Mitu. {i tialt: X6!w, Rilt, H.l,s"h A,66

4 - Sc.ptiiw, lasicai ntniciw: M1th,t,Winq.ein, M6it,68 | - tn|.rdirul, at4ori d. E.4h1@. dwnW.inirrer.j2 ). ..dLrlb traa tt t.ativthn n 4arata tn vi,tu4ia tri Mu\i!,1A llt. D? ta indivi.l@lisn h ritauruea .on(nitltilar,l5 Il

4. Narcis | " Ndt.i,.roulrictii nadetne,tS 2 - Dubla dn cti. a wiisNlri: tau Andr6-Salam4 j9 3 - A bisun4 e noiunii de "n@ckih pritu,83 4 - Fetuia Mrcbia.d,86 lt, Nt.Ltitul di.,itiu al poeltor'"rihcreiviehe, 89 !Il. N6ci ti Mwntut, Klitu ti Makdti,92

452

17

453

6l

PARTEAA DOUA

PARTEA A TREIA M.lscutin I tteninik I ludaic

CI iza identit4u na scuttne 9l

5. Schreber,weininger, Hofmannslhal

l. | - Dt rc\zk s.tualc ti blt.tuliar.4,9l 2 - Notdtgb lcni^aulli,98 $. I F.^ini.at.o P/.t dintclui Sch4b.r,99 7- Batnut..kid.'4672akbPti a luiE.JM NtM l03 3 - Schr.bi ti Kukurbnit, ll I lll. | - W.inins.r, Aturd, KaJtz rt3 dnrLtdualtatc: Mculkitat?4 inpo,ibila' I 15 z - E@ktualibt(., 3 - Gtsdr Motu t li Sisduhd F\ttl: tntttnia d. ld taJ'L, I l7 4 - La\|rt"c., W.ininsar,Bdbill, I 19 l\ . Al p.!rul.d t.t ri stuazd d! f.wi' l?l

| - F.Aaia ti br?Ll Ll Weinin!.r, Schop.nh4u.t,tuudctai;..ri Ctodd.cL,21s 7 - Antil.^initnd, LntitennAnut ,r ..hpt.rut d. cnstar..2Oa 3 - D. k t tkdidt ]a anbivtrt.nsa i^daitaciutlai..2\3 ll. | - Dial.cti.a Luninilbr ti .chiro.nt c4n.iptuii, Zt5 2 , F.nntdc, iutldibt , nod.nha.222 3 Err.ii,lancil. & antit.n|ii tn vi?iuneotui SchaLrt.t, 22\

l. t - Mdk.tu Ddn^ cksinilat. 158 2 - Ono Gtos, iMtdlittuI x.aut , 159 t- DeS.n.rdii t tt sdr.. pn'nt\tutLi 165 IL r - R.lolui. tuti4rh4tutu| 163 2 - I$ani d.fmils: fdhilh Grats lilddilia Scnr.het' 11| G.os ti D.cbH'ltunn, X - Pdrdditd ti ialnnut ltuithttului: l7r. I Frar'W.tf.l ti M@ Btod I'npanivd luiOao Grcts' r'19 2,a4ka, nn. Grat" ti tu.ntns.,' tao

158

113

184

8. Electra, Artigooa SiAriadna

l - Mtc.n{, Cnott4t, vi.tu, la4 2 - Ft.td, Schli.@n, Bvdrt, Ia5 3 - T.z.u tt poti% Mhot tt'ulti, d. l4 Ni.ntche lz Klint' lAt ll. 1- "Elcttd iui Hoitodn$h4|.190 2 - D. Il Atuigog lltqdld.rlin la Ek.ta,stu d. 16Nd.mi@k Lrpotubd.ni$t 3 - A'bditu.d bntwlor tifeni^bnul, RosaMatrd.r. 194 lll. | - Nientch.,Ariadnd ti Inu AnAnu.Sdlbnl, \97 Z - Dion rat, tu tnc.rcu.4 dk lzbbint, tgE barbdtul.L ur.cni d. ddet'2N 3 - kiadna 4 w..hiut ^ici ti L

454

ZOS

PARTEA A PATRA Crizeteidentitdlii evuelt I

l. | - Bvrutiud tt p..i.tJ'.tun i ontktu'I.!. t!'rir.126 2 - Cr.pucuJul patithdtului: BochoJ.n,lVash.t Nie9ha' 129 ll, | - [email protected] ri.n.zt: p.ntu o pokaotagi. d wetor ' t33 2 - F.tunitdr.a lcriitsrii, 135 3 - M@iuhdltl csetu di tui Au$dr Klitt, 139 Kra6 hat Weihingt' UO 1 - Anti.tud4nii ti tu!.ninittii: Scr..nrb.ls til4tiag.ntt i4, r43 5 M.d./nii64tici: . h vni@ed lLiFrcud' !45 lD. | -'Irdr.lnnJe^inkuluittcirilbdli. Betj@in' t41 2 - Adla. CroIA.cL.SiMI 3 - D. la Mtu.]. RnzboiLaJdscit^: p.nburired ti r.rcli4 virildlii' l5O l\ . ([email protected] ti tdrs.xulitdt. , d. 14schLgil td Mutil' 15|

7. IJcea rnarnei/ Legealaului. in jurul lui otro Gross

.

t.

126

6. Femininulaclionindir' (poe,modemrtate

9. Configuraliilemui aiunghide epoca

.

r97'

10.Situaliainleiecfttalilor evreivieneziasimita[ l.

l - AidiLt., o,y?'si!ne, lib?r4tis^,231 2 - Nalionaltat g?tunn, naliohdtitm.v.ieq ?,71 3 Dvr.ii ti eulnm vk^tn,I5 ll. I lih.t.tul evr.upahE?rMri.,r1gr.ne ri ri.trkraaa,?31 a Rndnrrtil. nntix?^itisnulh aueria..239 3 - NaL.utcntcatus.nt ,/tz 4 Rcnt:O.vei.stik latd Mtk.nnnnltui.245 lll. I ltt.giil. i|livid@k: Ztu.ig,H.rhka, popp.rL!nt.us,241 2 Elr.ii ti rociatisnul.25l 't "Evftut fitrdinsuliri,25l

231

I l. SignnmdFreudSi TheodorHerzl A * ln "noul gheno" l.

t - l t.ud,inte cuttori,z53 1, D. taJd.ahL1Th.ad.rH.nt,256 3 - l'r?u.l,dnns.Birisnut ti rits.h.a hl475,1 4 - Hcr ptunt antis?nin. 260 Il. | - Fnkl: -.t!ncritt"l, izatat. xo.inla{ iudtitue,160 2 - Ft.u..l lt4'oEiea fttigici,X62 3 -H.hl: L batiniLr.I riohi!h.26q l l l . l - | r e t n ,tt.n t t u n r .a d L ,r ,t i t|tSn l u d a u p l ,2 6 a 2' N,,utuRhatu 2dr ^.rJ'iELrhli1p t Pnnthtntlnstului"lci la ti.rd: tia"ut kt, Albi.nd,1,216 4 Fl.utl|n R.M: Moir. at tLi Mi.A.hrc.t.,2jl 5 rowJ.fut ttli 1acob,280

12.SigoundFreud$i TheodorHerzl B- Ceidoi bArbagMoise"la incepurutsecolului t.

I tdentibrea.vr.i6cn4 tui Ft.sd dqd l9 t 4, zgt 2. C.tutudhil. ,t n^t.t.t. iud.iiarii,Zts I l i . x d I q ,,a a 'd .2 8 5 tt. I |tdt Eatpbrdtt: Ffud, S.hitbl. Ao.ha, It.ih. p.,tut t,rdku,.zae tt 2 ltlr.(iratu a)ui Ittd/d. ri a lri Clwt..din,29 i 3 - feiu' lr.klidd r aatieairitu t i,i psiho4rolot:tx qitni.2rl ",rr

di5

28|

t\r. | - Moi. at lui Fr.tn. . jabulat inpotia tutl.at.?g7 2 - Sn tu i I.st d..tt . gtMn! ,301 3 - Sigrtut l Fr.utl ti Th.tu Mdnh, rotutnci.ri bibti.i,j13 4' Mois?.sipt.anlt tiFt al.ngk.ut,305 5 - Th...lor H.nl,Maie vi.hell,306

13.Karl Kraussanidendrabaeweiascide negisil L

n.

'

I A .nrcuh.ipehtu Sinn,309 1 D.spt..ot?cta intubuinwe a dntil.nniimului,3 lr ! - thftktutul Kdrl trtu! li tp6a tn p.nJLtufi.tlX. t- Utn dc sin? evei6cd,315 2 - K.d tra6 ti hns.mili: Chanb.tlain, W.ihihen, Ian,U.b.4.1t, 3 - Katt Kraus h .hii | 930: d. cqe t i r&tidi.tii,3z2 ^urtnri ild.id.,323 | - Salm!: p?fl.rsihiseaaL tt j: l - Kna\ t ar c n\ n Lt llet . hahr lt Jv da t . | ] t r t e , , m n . 3- WnAner\nrl ' lui Katl Knu ti nstita lihtalului,319 4 - Kalka, jua.clntlu-l p. Xraut,331

309

j 1'1

14- 'Sionismulcuitural"al lui RichardB€€rHofnlann t.

333

| - A dsinihft Intd ituii.3:,3 2 Print lTinetrVi?t.,335 1- b..rlloltun n ti Hanl,338 t ' AJirmr.d iudafiii ih M.ar.dtuiC.ats 739 2 - CultulEuluiti intt )-pnirtui.rr.e!c .la:ad.tu,342 3 - M.{ii,auwkt|l !tAF.!6 4 - Nu.itiJh ti ilui. tk Etup .319 5 - Nu.ilih ti iutlnikae.349 6 WdltuntenblLtal luilhotu Mann,350 | IIi | - si,okihrt cu!tural ol lui a.er.HofiMan ti atic.nl.L lri H.fmnn$hal li aL lli SchnitzLt,352 2 Mttcdr?n juilar.rr.i : t nnin Bubt ti Rich.tdB.erH.JMrn.356 3 D. la N iei!.i. ]a nilncfhul .vair..358

Canctuzie Indeteminarea(post)modema a idediulii | - C. joc t?btit jlcdn wibs.Nt ik.36\ 2 - HnbstieA: H.ttunn Brach,366 3 - Apn.alipsa v.tL|: tk h p.st^ish tn tu.pi., \61 4-t.t ntitt?a tn n4car?,370

Note (cu lisra abrev;erilor) Index

363

3',t3 411

MARIANAPRICOP AL CVASNAI