Mfcb Cig Ate Baze Anul 1

  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Mfcb Cig Ate Baze Anul 1 as PDF for free.

More details

  • Words: 8,370
  • Pages: 27
Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune

Anul universitar 2007-2008

Disciplina: Contabilitate (baze) Autor: Prof. univ. dr. Cicilia Ionescu

Întrebări pentru examen ADEVĂRAT SAU FALS 1. Cheltuielile in avans reprezinta valori care asigura alocarea asupra fiecarui exercitiu financiar atat a cheltuielilor proprii cat si a celor care nu-i sunt proprii. 2. Sursele de finantare proprii exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti, pentru care unitatea patrimoniala trebuie sa restituie un echivalent valoric sau sa acorde o prestatie 3. Efectele de platit reprezinta obligatiile datorate de societatile din cadrul grupului in relatiile de decontare ale societatii-mama cu filialele sale 4.

In cadrul intreprinderii X are loc urmatoarea operatie: Se primeste un credit bancar pe termen lung in valoare de 10.000 u.m. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: A+x=P+x 5. Formulele contabile de stornare in rosu sunt acele formule contabile ce se intocmesc pentru inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit, curent, in cadrul intreprinderii 6.

Cu ajutorul bilantului se realizeaza dubla inregistrare a operatiilor

7. Potrivit metodei costului istoric retratat, în functie de indicele inflatiei, valoarea conturilor anuale actualizata la inflatie se obtine ca un raport între valoarea la cost istoric a unui element patrimonial si indicele de inflatie. 8. Principiul costului istoric consta in evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare stabilit pe baza documentelor justificative 9. Costul istoric nu reflecta valoarea reala a elementelor patrimoniale la data intrarii lor in gestiunea intreprinderii. 10. Principiul prudentei impune estimarea cu precautie a elementelor patrimoniale, astfel incat sa se previna subevaluarea activelor si a veniturilor, respectiv, supraevaluarea pasivelor si a cheltuielilor. 11. Valoarea atribuita bunurilor intrate in patrimoniu prin aport în natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie se numeste valoare de utilitate 12.

Valoarea atribuita bunurilor cumparate se numeste cost de inlocuire

13. Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala, egala cu suma de lichiditati sau echivalente de lichiditati ce se vor încasa, respectiv plati, in schimbul lor

14. Cheltuielile si veniturile nu se evalueaza prin asocierea acestora cu elementele de activ si pasiv cu care intra in corespondenta 15. Valoarea de inventar pentru lichiditatile în valuta, creante sau datorii exprimate în valuta, se stabileste în functie de cursul de schimb existent la sfârsitul exercitiului financiar 16. Valoarea de inventar a disponibilitatilor banesti este egala cu valoarea contabila de iesire 17. Pentru elementele patrimoniale de activ, diferentele constatate în plus între valoarea de inventar si valoarea contabila se înregistreaza în contabilitate 18. Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea contabila, nu se înregistreaza în contabilitate 19. Reevaluarea consta în modificarea si substituirea valorilor de intrare (contabile, la cost istoric) ale elemen-telor patrimoniale cu valoarea lor actuala (curenta) 20. Rezervele din reevaluare îsi propaga efectele fie asupra capitalului social, fie asupra disponibilitatilor unitatii, conform dispozitiilor legale 21. Forma unilaterala a contului se caracterizeaza prin aceea ca într-o parte a contului exista o singura serie de coloane pentru numarul curent, data si explicatia operatiei economice sau financiare care se înregistreaza, numai daca daca sunt cresteri , iar coloanele de sume debitoare, sume creditoare si de sold sunt alaturate 22. Forma sah a contului se caracterizeaza prin aceea ca atât pentru debit, cât si pentru credit se deschide câte o fisa distincta, în care debitul apare în corespondenta cu conturile debitoare, iar creditul, în corespondenta cu conturile creditoare 23. Forma contului cu duble valori se caracterizeaza prin aceea ca, indiferent de modelul sub care se prezinta contul respectiv (bilateral, unilateral, sah etc.), acesta are coloane pentru înscrierea sumelor atât în moneda nationala, cât si în moneda straina 24. Debitul si creditul contului reprezinta denumirile celor doua parti opuse ale acestuia ce permit separarea celor doua tipuri de modificari (cresteri si micsorari), pe care le determina operatiile economice si financiare ce se înregistreaza cu ajutorul conturilor. 25.

A debita un cont înseamna a înregistra o suma în partea dreapta a contului

26. Inchiderea contului presupune trecerea soldului lor final în partea opusa aceleia din care a provenit, adica în partea cu totalul sumelor mai mare, astfel încât, adunat la acest total, cele doua parti ale contului sa se afle în echilibru 27. Explicatia tranzactiilor înregistrate în cont are drept scop cunoasterea anumitor date în legatura cu operatia respectiva, în vederea identificarii ei cu usurinta, a întelegerii sensului si continutului acesteia 28. Explicatia descriptiva consta în indicarea debitului sau creditului contului utilizat la înregistrarea operatiei respective, precum si a denumirii celuilalt cont corespondent ce participa la înregistrarea operatiei, potrivit cerintelor dublei înregistrari

29. Explicatia contabila a contului consta in explicarea pe scurt a operatiei economice sau financiare cu indicarea documentului justificativ care a stat la baza operatiei si a datei în care a avut loc 30. Conturile de activ prezinta întotdeauna sold final debitor sau sunt soldate, iar conturile de pasiv prezinta întotdeauna sold final creditor sau sunt soldate. 31. Dupa sfera de cuprindere, se disting trei clase de conturi: clasa conturilor sintetice; clasa conturilor analitice; clasa conturilor cu duble valori 32. Din punct de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza, conturile se împart în numai doua clase: – clasa conturilor de gestiune externa – clasa conturilor de gestiune interna 33. Internationalizarea contabilitatii românesti este sustinuta de armonizarea sistemului contabil românesc cu elementele referentialului contabil international al Consiliului Comisiei Internationale a Standardelor Contabile, IASB. 34. În prezent, realizarile IASB constau, în principal, în elaborarea unui Cadru general pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare, denumit si Cadru conceptual, aprobat de catre IASB în aprilie 1999 si publicat în iulie 1999, si a unui numar de 49 de norme contabile internationale 35. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor fara valoare economica, apartinând unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera 36.

Determinarea economica a bunurilor este conferita de continutul si valoarea

lor. 37. Din punct de vedere contabil, patrimoniul trebuie considerat ca fiind o entitate ce cuprinde elementele materiale si nemateriale ce pot fi exprimate valoric si care nu îsi pierd individualitatea atunci când alcatuiesc o unitate indivizibila 38. Contabilitatea ofera informatii care stau la baza fundamentarii deciziilor referitoare la investitia, finantarea, utilizarea si recuperarea valorilor patrimoniale 39.

Ecuatia de echilibru a patrimoniului, este de forma:

Bunuri economice = Drepturi - Obligatii 40. Ecuatia echilibrului intern al patrimoniului este de forma: CHELTUIELI ± REZULTAT = VENITURI 41. Principiul pragului de semnificatie presupune ca orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor financiare ALEGERE 1. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii ? a. observatia, rationamentul, comparatia d. clasificarea, documentatia, analiza b. analiza, sinteza, inventarierea e. documentatia, evaluarea, calculatia c. bilantul, contul, balanta de verificare

2. Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont poarta denumirea de: a. inregistrare cronologica b. corespondenta conturilor c. inregistrare sistematica

d. dubla intregistrare e. dubla reprezentare

3. Emisiunea actiunilor si lansarea acestora pentru subscriere se fac pe baza: a. prospectului de emisiune b. caietului de sarcini c. registrului jurnal

d. balantei de verificare e. bilantului contabil

4. Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru: a. anularea unei formule contabile d. a se tine seama de modificarile de sens efectuate anterior gresit contrar b. stabilirea corespondentei conturilor e. a se efectua inregistrarea sistematica a operatiilor c. inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit 5. Modalitatea prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de: a. articol contabil b. inregistrare cronologica c. corespondenta conturilor

d. formula contabila e. inregistrare sistematica

6. Intreprinderea „X” prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: mijloace fixe 28.000; cheltuieli de constituire 10.000; titluri de participare 14.000; furnizori 3.000; clienti 9.000; terenuri 6.000; creante imobilizate 5.000; materii prime 4.000; capital social 30.000; programe informatice 18.000; obiecte de inventar 5.000; concesiuni si brevete detinute 4.000; credite bancare 50.000; rezultatul reportat (profit) 20.000. Marimea activelor imobilizate este de : a. 94.000 b. 72.000 c. 85.000

d. 90.000 e. 103.000

7. Determinati marimea activelor circulante, cunoscand valoarea urmatoarelor elemente: mijloace fixe 12.000; casa in lei 6.000; materii prime 20.000; terenuri 10.000; materiale consumabile 18.000; conturi la banci in lei 4.000; furnizori 9.000; clienti 16.000, impozit pe salarii datorat 3.000; debitori diversi 5.000; furnizori debitori 7.000; cheltuieli de constituire 2.000; capital social 25.000; impozit pe profit platit in plus 15.000; efecte de plata 4.000; efecte de primit 3.000; obiecte de inventar 2.000; produse finite 1.000. a. 87.000 b. 91.000 c. 94.000

d. 79.000 e. 97.000

8. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta d. contul este un model de inregistrare si calcul in expresie valorica cronologica a evolutiei patrimoniului

b. contul este un model de sistematizare a e. contul reprezinta un model de existentelor si modificarilor de sens individualizare si grupare a situatiei si contrar miscarii elementelor patrimoniale c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului 9. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie: a. sa reflecte mai ales forma juridica a d. sa puna in evidenta toate operatiile evenimentelor si a tranzactiilor economice ale intreprinderii b. sa reflecte numai realitatea economica e. sa reflecte realitatea economica a a evenimentelor si tranzactiilor evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica c. sa reflecte numai realitatea juridica a evenimentelor si tranzactiilor 10. Care este marimea datoriilor S.C. „COMDIVERS” S.A., cunoscand urmatoarele elemente: credite bancare pe termen lung 180.000; furnizori 48.000; clienti 26.000; furnizori de imobilizari 65.000; imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 140.000; efecte de primit 5.000; clienti creditori 30.000; capital social 25.000; efecte de plata 15.000; impozit pe profit datorat 3.000; rezultatul reportat (profit) 40.000; debitori diversi 6.000; TVA de recuperat 16.000; creditori diversi 12.000; dividende de plata 15.000; furnizori debitori 30.000. a. 490.000 d. 518.000 b. 508.000 e. 378.000 c. 478.000 11. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o consecinta ce decurge din aplicarea in practica a principiului specializarii exercitiilor (intalnit in contabilitatea romaneasca sub denumirea de „principiul independentei exercitiilor”). Care este acesta? a. practicarea unei contabilitati de c. utilizarea in practica contabila a angajamente veniturilor de primit b. utilizarea in practica contabila a d. utilizarea in practica contabila a cheltuielilor inregistrate in avans cheltuielilor de repartizat pe mai multe exercitii 12. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta: a. totalitatea drepturilor cu valoare d. totalitatea bunurilor cu valoare economica, apartinand unei persoane economica pe care le gestioneaza un fizice sau juridice agent economic b. totalitatea obligatiilor cu valoare e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu economica, apartinind unei persoane valoare economica, apartinand unei fizice persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice 13. Imobilizarile necorporale nu cuprind: a. cheltuielile de constituire

d. concesiunile, brevetele, licentele, marcile si valorile similare

b. creantele imobilizate c. cheltuielile de dezvoltare

e. alte imobilizari necorporale

14. In structura activelor circulante nu se includ: a. stocuri d. investitii financiare pe termen lung b. creante e. casa si conturi la banci c. investitii financiare pe termen scurt 15. Acreditivele reprezinta: a. disponibilitati banesti in lei si in devize d. sume virate la banci, puse la dispozitia aflate in casieria inreprinderii tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii b. disponibilitati banesti an lei si in e. sume de bani achitate in cursul devize aflate in conturile bancare ale exercitiului curent, dar care se refera la inreprinderii servicii ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor 16. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura pasivului, conform normelor contabile romanesti. Care este aceasta? a. capital si rezerve d. datorii b. cheltuieli in avans e. venituri in avans c. provizioane pentru riscuri si cheltuieli 17. In structura imobilizarilor corporale nu se includ: a. terenuri si constructii b. instalatii tehnice si masini

d. alte instalatii, utilaje si mobilier e. avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

c. creante imobilizate 18. Fondul comercial este recunoscut ca activ : a. atunci cand rezulta din achizitia unei d. atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de alte intreprinderi al carei cost de achizitie este mai mic decat valoarea achizitie este acelasi cu valoarea de de piata a activelor nete dobandite piata a activelor nete dobandite b. atunci cand rezulta din achizitia unei e. in faza de negociere a contractului de alte intreprinderi al carei cost de achizitie a unei alte intreprinderi achizitie este mai mare decat valoarea de piata a activelor nete dobandite, mai putin datoriile preluate c. atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este mai mic decat valoarea de piata a activelor nete dobandite 19. In categoria stocurilor nu se includ:

a. materiile prime si materialele consumabile b. productia in curs de executie c. acreditivele

d. produsele finite si marfurile e. avansurile pentru cumparari de stocuri

20. Datoriile comerciale sunt delimitate sub forma: a. furnizorilor si efectelor de platit b. furnizorilor si efectelor de primit c. furnizorilor si efectelor comerciale

d. furnizorilor si creantierilor e. furnizorilor si debitorilor diversi

21. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Se diminueaza capitalul social cu suma de 5.000 lei, prin retragerea unui actionar. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A + x = P + x b. A - x = P - x

c. A = P + x - x d. A = P + x - x

22. Cadrul conceptual al IASB prevede ca, pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, informatiile contabile trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici calitative. Una dintre caracteristicile de mai jos nu este prevazuta de cadrul conceptual al IASB. Care este aceasta? a. inteligibilitatea b. comparabilitatea c. exhaustivitatea

d. credibilitatea e. relevanta (pertinenta)

23. IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare, grupandu-le in clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite: a. structurile situatiilor financiare d. elementele situatiilor financiare b. caracteristicile calitative ale situatiilor e. informatiile situatiilor financiare financiare c. rubricile situatiilor financiare 24. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii? a. observatia, rationamentul, comparatia d. bilantul, contul, balanta de verificare b. analiza, sinteza, inventarierea e. clasificarea, documentatia, analiza c. documentatia, evaluarea, calculatia 25. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte? a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea

d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

26. Dispuneti de urmatoarele date din patrimoniu: cheltuieli de constituire 2.000 u.m.; amenajari de terenuri 4.000 u.m.; imobilizari necorporale 1.000 u.m.; impozit pe salarii 1.600 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 4.000 u.m.; furnizori-debitori 1.000 u.m; produse finite 2.000 u.m.

Care este valoarea activulelor circulante si valoarea datoriilor? a. 3.000 u.m. si 5.600 u.m. b. 2.000 u.m. si 6.600 u.m. c. 4.000 u.m. si 4.400 u.m

d. 4.400 u.m. si 4.000 u.m. e. 5.600 u.m. si 3.000 u.m.

27. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice? a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare c. bilantul, contul, analiza, evaluarea

d. contul, analiza, sinteza, calculatia e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

28. Una dintre urmatoarele reguli referitoare la functionarea conturilor nu este corecta. Care este aceasta? a. conturile de activ incep sa functioneze d. conturile de pasiv se debiteaza cu prin a se debita micsorarile de pasiv b. conturile de pasiv se crediteaza cu e. conturile de activ prezinta sold final micsorarile de pasiv debitor sau sunt soldate c. conturile de activ se debiteaza cu maririle de activ 29. Rulajul contului reprezinta: a. existentul valoric la un moment dat al c. continutul economic al elementului a carui evidenta se tine cu ajutorul elementului patrimonial urmarit cu contului ajutorul contului respectiv d. existentul valoric, la inceputul b. miscarea sau totalul sumelor perioadei de gestiune, al elementului inregistrate intr-o perioada de gestiune patrimonial urmarit cu ajutorul in debitul sau creditul unui cont contului respectiv 30. Care este formula contabila corecta a urmatoarei tranzactii: Se constituie o intreprindere care subscrie si emite un numar de 2.000 actiuni, la o valoare nominala de 10 lei/actiune a. b. c. d.

Decontari cu asociatii privind capitalul = Capital subscris nevarsat Capital subscris nevarsat = Decontari cu asociatii privind capitalul Capital subscris varsat = Decontari cu asociatii privind capitalul Decontari cu asociatii privind capitalul = Capital subscris varsat

20.000 20.000 2.000 20.000

31. In urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila: Materii prime = Furnizori 10.000 lei. Aceasta reprezinta: a. plata, prin banca, catre furnizori, a sumei de 10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate b. aprovizionarea cu materii prime de la furnizori cu suma de 10.000 lei c. plata in numerar, catre furnizori, a sumei de 10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate d. aprovizionarea cu materiale consumabile de la furnizori pentru suma de 10.000 lei

32. In contabilitate cheltuielile reprezinta: a. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului b. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului c. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. d. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub forma de distribuiri in beneficiul proprietarilor capitalului. e. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. 33. In contabilitate, veniturile reprezinta: a. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. b. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. c. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in scaderi ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. d. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, rezultate din contributii ale actionarilor.

34. Unul din componentele de mai nu este avut in vedere de evaluare, ca procedeu al metodei contabilitatii. Care este acesta? a. obiectul evaluarii b. aria evaluarii

c. etalonul monetar d. pretul

35. Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenteaza intreaga metodologie a evaluarii. Unul dintre principiile de mai jos nu reprezinta un principiu al evaluarii. Care este acesta? a. Principiul stabilitatii unitatii monetare d. Principiul pragului de semnificatie b. Principiul alegerii formei de evaluare e. Principiul costului istoric corespunzatoare scopului urmarit

c. Principiul stabilitatii unitatii monetare 36. Valoarea de utilitate a unui bun se stabileste in functie de mai multi factori. Unul dintre factorii de mai jos nu sta la baza stabilirii valorii de utilitate. Care este acesta? a. calitatea bunului b. utilitatea bunului

c. pretul pietei d. gradul de uzura al bunului

37. Costul de achizitie al bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vanzarecumparare este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element component al costului de achizitie. Care este acesta? a. pretul de cumparare

d. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv b. cheltuielile de transport-aprovizionare e. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize si risturne) c. taxele nerecuperabile 38. Costul de productie al bunurilor produse in intreprindere este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element component al costului de productie.. Care este acesta? a. costul de achizitie al materiilor prime d. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie, determinate rational ca consumate fiind legate de fabricatia bunului respectiv b. cheltuielile de transport-aprovizionare e. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie c. alte cheltuieli directe de productie 39. Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesirea din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. Una dintre acestea nu se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a stocurilor. Care este aceasta? a. a. metoda costului mediu ponderat c. metoda primului lot intrat – primului (CPM); lot iesit (FIFO); b. a. metoda identificarii specifice

d. metoda ultimului lot intrat – primului lot iesit (LIFO);

40. Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor patrimoniale nu se utilizeaza: a. costurile de achizitie sau de productie

d. indicii generali de preturi

b. preturile de piata c. baremurile

e. indicii specifici de preturi

41. Unul dintre enunturile de mai jos corespunde definitiei contului. Care este acesta?

a. contul este procedeul comun si altor c. contul este procedeul specific metodei discipline economice, cu ajutorul contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, element patrimonial in parte, ca ca urmare a modificarilor produse de urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune intr-o perioada de gestiune b. contul este procedeul specific metodei d. contul este procedeul utilizat de orice contabilitatii, cu ajutorul caruia se discilina, cu ajutorul caruia se reflecta reflecta existenta si miscarea de existenta si miscarea fiecarui element ansamblu a elementelor patrimoniale, patrimonial in parte, ca urmare a ca urmare a modificarilor produse de modificarilor produse de tranzactiile ce tranzactiile ce au loc in intreprindere au loc in intreprindere intr-o perioada intr-o perioada de gestiune de gestiune 42. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic care poate sa reprezinte: a. un mijloc economic d. o functie contabila b. un proces economic e. un rezultat financiar c. o sursa sau o grupa de surse de finantare 43. Unul din enunturile de mai jos nu corespunde regulilor de functionare a conturilor de activ. Care este acesta? a. Conturile de activ se crediteaza cu d. Conturile de activ se debiteaza cu micsorarile, diminuarile elementelor micsorarile, diminuarile elementelor patrimoniale de activ patrimoniale de activ b. Conturile de activ prezinta intotdeauna e. Conturile de activ se debiteaza cu sold final debitor sau sunt soldate majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de activ c. Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita 44. Unul din enunturile de mai jos nu este important in clasificarea conturilor. Care este acesta? a. clasificarea conturilor ofera posibilitatea studierii sistematice si generalizate a conturilor, asigurand legaturile reciproce dintre ele b. clasificarea conturilor permite cunoasterea structurii acestora

d. clasificarea conturilor ajuta la intelegerea structurii planului de conturi e. clasificarea conturilor constituie un mijloc eficient de cunoastere a obiectului de studiu al contabilitatii

c. clasificarea conturilor permite asimilarea cu usurinta a continutului economic si a functiei contabile a conturilor 45. Dupa continutul economic, nu distingem: a. conturi de rezultate

d. conturi de activ

b. conturi de mijloace economice c. conturi de surse de finantare

e. conturi de procese economice

46. Planul de conturi general reprezinta: a. matricea intregului sistem de conturi, c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire delimitat printr-o denumire si un descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu si subclasa, in raport cu un anumit de clasificare criteriu de clasificare matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare b. matricea intregului sistem de conturi, d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare de clasificare

47. Unul dintre elementele de mai jos nu defineste un cont sintetic in cadrul planului de conturi. Care este acesta? a. familia din care face parte b. functia contabila

c. continutul economic d. corespondenta cu alte conturi

48. Dubla inregistrare consta in: a. inregistrarea concomitenta dar cu sume c. inregistrarea concomitenta si cu diferite a unei operatii economice sau aceeasi suma a unei operatii financiare in doua conturi, si anume, in economice sau financiare in doua debitul unui cont si in creditul altui conturi, si anume, in debitul unui cont cont si in creditul altui cont b. inregistrarea concomitenta dar cu sume d. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau diferite a doua operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in financiare in mai mult de doua conturi debitul unui cont si in creditul altui cont

49. Analiza contabila consta in: a. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in concordanta si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma b. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin

descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma c. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite d. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma

50. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta? a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata d. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente e. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei 51. Formula contabila reprezinta: a. calculul elementelor constitutive ale unui cont

c. modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica b. modalitatea de asigurare a unei d. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a egalitati intre elementele constitutive a doua bilanturi unui bilant

52. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element constitutive al formulei contabile. Care este acesta? a. semnul “=” dintre conturile care d. suma care face obiectul inregistrarii participa la inregistrare b. denumirea contului corespondent e. denumirea contului corespondent debitor creditor c. documentul justificativ care atesta infaptuirea operatiei 53. Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a altor elemente. Unul dintre acestea nu reprezinta un element constitutive al articolului contabil. Care este acesta? a. semnatura si numele persoanei care a

c. data cind are loc tranzactia

intocmit articolul contabil b. documentul justificativ care atesta infaptuirea tranzactiei

d. explicatia descriptiva a tranzactiei

54. Inregistrarea cronologica consta in: a. Inregistrarea tranzactiilor consemnate c. Inregistrarea tranzactiilor consemnate in documente, in ordinea in care in documente, indiferent de ordinea in acestea au avut loc, sub forma de care acestea au avut loc, sub forma de formule contabile formule contabile b. Inregistrarea tranzactiilor consemnate d. Inregistrarea tranzactiilor consemnate in documente, indiferent de ordinea in in documente, in ordinea in care care acestea au avut loc, sub forma de acestea au avut loc, sub forma de articole contabile articole contabile 55. Contabilitatea nu poate fi privita ca: a. o disciplina informationala d. un limbaj normalizat b. un ansamblu de cunostinte teoretice cu e. o tehnica de inregistrare, prelucrare, clasificare, interpretare si comunicare a valoare universala informatiilor c. o arta

56. Contabilitatea generala (financiara) indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu apartin contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale

b. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale

c. functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale d. functia de comunicare financiara externa, avand drept scop informarea diverselor categorii de utilizatori ai informatiei contabile d. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii, in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului intreprinderii

57. Contabilitatea de gestiune indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu apartin contabilitatii de gestiune. Care este aceasta? a. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati

d. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale

b. functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor intreprinderii (rentabilitate, productivitate etc.) la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate

e. functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale

c. c. functia de determinare a costurilor

pe produs, activitati si unitati organizationale (divizii, ramuri, departamente etc.) 58. Determinarea economica a bunurilor este conferita de: a. forma si continutul lor c. forma si valoarea lor b. continutul si valoarea lor

d. utilitatea si valoarea lor

59. Obiectul de studiu al contabilitatii comporta anumite trasaturi. Una dintre acestea nu caracterizeaza obiectul de studiu al contabilitatii. Care este aceasta? a. Contabilitatea studiaza modul in care se asigura gestiunea patrimoniului b. Contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie cantitativ-valorica c. Contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie valorica

d. Contabilitatea studiaza echilibrul intern al patrimoniului e. Contabilitatea studiaza echilibrul global al patrimoniului

60. Patrimonial cuprinde mai multe structuri de activ. Una dintre structurile de mai jos nu reprezinta o structura de activ. Care este aceasta? a. Cheltuieli in avans b. Active circulante

c. Active circulante d. Venituri in avans

61. Imobilizarile necorporale nu cuprind: a. Cheltuielile de constituire b. Cheltuielile de dezvoltare

d. Cheltuielile de cercetare e. Avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie

c. Fondul comercial 62. Dispuneti de urmatoarele date din patrimoniu: cheltuieli de constituire 2.420 u.m.; terenuri 4.300 u.m.; cheltuieli de dezvoltare 1.615 u.m.; impozit pe salarii 1.800 u.m.; credite bancare pe termen lung 4.110 u.m.; furnizori-debitori 1.350 u.m.; produse finite 2.730 u.m.. Care este valoarea activelor circulante si valoarea datoriilor? a. 2.730 u.m. si 5.910 u.m. b. 4.110 u.m. si 5.910 u.m. c. 1.350 u.m. si 4.110 u.m.

d. 4.080 u.m. si 5.910 u.m. e. 4.080 u.m. si 4.110 u.m.

63. Care dintre bazele de evaluare de mai jos sunt utilizate in situatiile financiare, in combinatii variate, conform Cadrului conceptual al IASB? a. Costul istoric, costul curent, valoarea realizabila

d. Costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata

b. Costul istoric, costul curent, valoarea actualizata

e. Costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea amortizabila

c. Costul istoric, costul curent

64. Care dintre structurile de mai jos sunt vizate direct de evaluarea pozitiei financiare, potrivit Cadrului conceptual al IASB? a. activele, capitalurile proprii, veniturile si rezultatele b. activele, datoriile, cheltuielile si veniturile c. activele, capitalurile proprii, cheltuielile si rezultatele d. activele, datoriile si capitalurile proprii e. activele, datoriile, cheltuielile si veniturile

65. In raport cu modul de intocmire si cu rolul lor in cadrul sistemului informational, documentele contabile nu pot fi: a. documente justificative b. registre contabile

c. documente centralizatoare d. documente contabile de sinteza

66. Registrele contabile nu cuprind: a. Registrul Cartea-Mare

c. Registrul de evidenta fiscala

b. Registrul Jurnal

d. Registrul Inventar

67. Evaluarea are in vedere mai multe componente. Una din componentele de mai jos nu are legatura cu evaluarea. Care este aceasta? a. obiectul evaluarii b. etalonul monetar

c. subiectul evaluarii d. pretul

68. Plusvaloarea rezultata in urma reevaluarii elementelor patrimoniale de activ se reflecta ca : a. rezerve b. rezultat reportat c. rezultat al exercitiului

d. rezerve din reevaluare e. prime de capital

69. Unul din principiile de mai jos nu sta la baza evaluarii in contabilitate. Care este acesta? a. Principiul stabilitatii unitatii monetare c. Principiul costului istoric b. Principiul permanentei metodelor d. Principiul prudentei 70. Una din operatiile de mai jos nu produce o modificare patrimoniala de tipul: A+x = P+x Care este aceasta? a. Aprovizionarea cu materii prime de la c. Majorarea capitalului social pe seama furnizori rezervelor b. Contractarea unui credit bancar pe d. Subscrierea capitalului social termen lung 71. Una din operatiile de mai jos nu produce o modificare patrimoniala de tipul: A-x = P-x Care este aceasta? a. Se achita prin cont datoria fata de c. Se acorda in numerar un avans unui furnizori cu suma de 3.000 lei salariat in valoare de 1.000 lei

b. Se achita prin banca datoria fata de un d. Se achita in numerar datoria fata de creditor cu suma de 2.000 lei stat privind impozitul pe salarii cu suma de 2.000 lei 72. Una din operatiile de mai jos produce o modificare patrimoniala de tipul: A+x-x = P Care este aceasta? a. se diminueaza capitalul social cu suma c. se diminueaza capitalul social cu suma de 3.000 lei, prin retragerea unui de 1.000 lei, cu pierderea inregistrata actionar in exercitiul finanmciar anterior b. se alimenteaza casa firmei cu suma de d. se efectueaza o plata in numerar catre 2.000 lei cu disponibilitati din contul un furnizor in valoare de 500 lei de la banca 73. Una din operatiile de mai jos produce o modificare patrimoniala de tipul: A=P+x-x. Care este aceasta? a. se inregistreaza datoria fata de banca c. se incaseaza creanta de la un client, cu valoarea dobanzii lunare in valoare prin cont, cu suma de 2.000 lei de 4.000 lei b. se plateste in numerar datoria fata de d. se majoreaza capitalul social cu un furnizor de imobilizari in valoare de primele de capital in valoare de 1.000 1.000 lei lei 74. Ecuatia generalã a contabilitãtii europene se prezintã prin relatia: a. Actuv = Capital propriu + Pasiv c. Bunuri economice = Drepturi + Obligatii b. Patrimoniul net = Bunuri economice - d. Activ = Pasiv Obligatii 75. Ecuatia generalã a contabilitãtii anglo-saxone se prezintã prin relatia: a. Activ = Capital propriu + Pasiv c. Bunuri economice = Drepturi + Obligatii b. Patrimoniul net = Bunuri economice - d. Activ = Pasiv Obligatii 76. Total activ = Total pasiv este: a. o simpla coincidenta b. o relatie anormala pentru situatia financiara a firmei c. egalitatea bilantiera 77. Structura activului patrimonial este reprezentatã de: a. active imobilizate, active circulante si c. active imobilizate, active circulante si active rectificative cheltuieli în avans b. active imobilizate, active circulante si d. active imobilizate, active circulante si datorii capitaluri proprii 78. Structura pasivului patrimonial cuprinde: a. capitalul propriu, datoriile si pasivele c. capitalul propriu, datoriile, provizioane de regularizare pentru depreciere si pasive de regularizare b. capital si rezerve, provizioane pentru d. capitalul propriui, datoriile, riscuri si cheltuieli, datorii si venituri provizioanele pentru riscuri si în avans cheltuieli, provizioane pentru depreciere si pasive de regularizare.

DA/NU 1. In cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de functionare a conturilor are drept scop stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata. 2. Dubla inregistrare consta in inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei operatii in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont 3. Actiunule proprii sunt reprezentate de actiuni cotate si necotate, obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni cotate si necotate achizitionate de intreprindere in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt 4.

A debita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului.

5.

A credita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului

6. Rulajul contului reprezinta miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont 7. Conturile monofunctionale sunt acelea care, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor 8. Conturile bifunctionale sunt acele conturi care pot prezenta, la un moment dat, fie sold debitor, fie sold creditor 9. Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informatii in care continutul, forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate 10. Evaluarea reprezinta cuantificarea si masurarea, in expresie baneasca, a marimii mijloacelor materiale, a creantelor, plasamentelor, angajamentelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute 11. Pentru anumite elemente patrimoniale, cum ar fi, de exemplu, stocurile, la inregistrarea în conturi a acestora se utilizeaza, alaturi de etalonul valoric, si etalonul natural. 12. Totalul sumelor cuprinde existentul initial si rulajul elementului patrimonial urmarit cu ajutorul contului 13. Soldul contului se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, preluand semnul totalului mai mic 14. Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele de activ, iar conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele de pasiv 15. Conturile de activ se mai crediteaza cu majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de activ, iar conturile de pasiv se mai crediteaza cu majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de pasiv. 16. Dupa continutul economic al contului, distingem numai conturi de mijloace economice si conturi de surse de finantare

17. Caracteristica directivelor contabile europene consta in aceea ca elaborarea lor se face dupa schema unui proces legislativ si nu se bazeaza pe un cadru conceptual care sa asigure coerenta normelor 18. IASB are ca obiectiv elaborarea si publicarea, in interesul publicului, de standarde contabile internationale ce au trebuit si vor trebui sa fie respectate cu ocazia prezentarii situatiilor financiare, precum si sa asigure acceptarea si aplicarea acestor norme la nivel national. 19. Lichiditatea reprezinta capacitatea fiecarui mijloc economic de a parcurge calea normala a ciclului de exploatare pana la transformarea lui in bani COMPLETARE 1. Radiografiind produsele reformei contabilitatii romanesti, se constata cele doua atribute ale sale: _________________ si internationalizarea 2. Prima lucrare din literatura contabila care prezinta descrierea partidei duble in contabilitate apartine italianului _______________ 3. Terenurile au o durata de utilizare ____________, fiind singurele elemente ale imobilizarilor corporale care nu se amortizeaza 4. Activele ______________ reprezinta bunurile si valorile cu o durata de folosinta indelungata (mai mare de un an) in activitatea intreprinderii si care nu se consuma la prima utilizare 5. Reglementarile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romania definesc imobilizarile necorporale ca fiind active identificabile ______________, fara suport corporal, care sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri si servicii, pentru locatie la terti sau in scopuri administrative 6. Valoarea amortizabila a activelor necorporale trebuie alocata ____________ pe durata de viata utila 7. Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu înfiintarea, dezvoltarea si fuziunea întreprinderii (taxe de înregistrare si inmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate) numai cand reglementarile permit _______________ acestora 8. Concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si valorile similare si alte imobilizari necorporale cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de ______________ a unui bun, activitate sau serviciu (în cazul concesiunilor), a unui brevet, a unui know-how, a unei licente, a unei marci si altor drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala 9. Cauza existentei fondului comercial o constituie existenta unor elemente ______________ generate de intreprindere care nu sunt recunoscute distinct în contabilitate (reputatia, clientela, vadul comercial, firma etc.). 10. Caracteristica imobilizarilor corporale este aceea ca acestea participa in procesul muncii cu intreaga lor valoare de utilitate, dar se consuma si îsi transmit, in mod treptat, valoarea asupra _______________ noilor produse

11. Valoarea _____________ este alocata sistematic pe durata de viata utila a unui activ corporal, prin alegerea unei metode de amortizare in masura sa reflecte ritmul in care beneficiile economice sunt consumate de catre intreprindere 12.

Terenurile au durata de utilizare _____________.

13. Instalatiile tehnice si masinile sunt mijloace fixe reprezentate de echipamente tehnologice, aparate si instalatii de masurare, control si ______________, mijloace de transport, animale si plantatii 14. Costul de achizitie sau de productie al mijloacelor fixe se include ____________ in cheltuielile activitatii prin procesul amortizarii 15. termen lung

Imobilizarile financiare se mai numesc

si _____________ financiare pe

16. Activul curent reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare nu este _______________. 17. Materiile prime sunt destinate utilizarii in procesul de productie, participa direct la generarea produselor, regasindu-se in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor _____________, fie transformata 18. Ambalajele sunt bunurile utilizate in scopul protectiei pe timpul transportului sau ____________ diverselor active 19. _______________ sunt bunurile al caror proces tehnologic a fost terminat întro faza de fabricatie si care urmeaza a trece in continuare în procesul tehnologic al altor faze de fabricatie sau se livreaza tertilor 20. __________ sunt acele bunuri care au fost cumparate de intreprindere in vederea revanzarii. 21. _____________ reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care acesta urmeaza sa primeasca un echivalent valoric 22. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea un echivalent corespunzator se numesc generic ___________. 23.

Creantele _____________ sunt compuse din creante fata de clienti si efecte de

primit 24. Sumele de incasat de la entitatile afiliate sunt generate de reletiile dintre societatea-mama si ____________ sale 25. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare reprezinta creantele generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu intreprinderile ____________. 26. Creantele privind capitalul subscris si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de relatiile intreprinderii cu _____________ sai, referitoare la subscrierile de capital social, efectuate si nedepuse inca.

27. Rezervele din reevaluare reprezintã ____________ create prin ___________ imobilizãrilor corporale si a celor ___________. 28. Reducerea capitalului se efectueazã prin rambursarea cãtre actionari sau asociati a unei _______ din acesta, atuci când societatea îl considerã prea _________. în raport cu activitatea sa, sau atunci cand reduce __________ dintr-un sector sau ramurã de activitate. 29. Actiunile proprii sunt actiunile proprii rãscumpãrate ____________ de întreprindere în vederea ___________ lor personalului propriu sau tertilor, regularizãrii cursului __________ sau reducerii capitalului social. 30. Activele __________ reprezintã bunurile si valorile cu o duratã de folosintã _____________ în activitate întreprinderii si care nu se ____________ de la prima utilizare. 31. Fondul comercial este recunoscut ca activ ____________ atunci când rezultã din ____________ unei alte întreprinderi al cãrei cost de achizitie este ______________ valorii de piatã a activelor nete dobândite. 32. Imobilizãrile financiare, denumite si investitii financiare pe termen lung, cuprind valorile financiare _____________ de întreprindere pe termen lung, sub formã de __________ si creante financiare, în scopul obtinerii de venituri financiare sub forma ____________ si a dobânzilor, prin cresterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor invetitii. MATCHING

a. b. c. d. e. f. g. h.

Principiul permanentei metodelor Principiul prudentei Principiul evaluãrii separate a elementelor de activ si de pasiv Principiul continuitãtii activitãtii Principiul pragului de semnificatie Principiul prevalentei economicului asupra juridicului Principiul intangibilitãtii bilantului de deschidere Principiul independentei exercitiului

1. Presupune ca întreprinderea îsi continuã în mod normal functionarea într-un viitor previzibil, fãrã a intra în imposibilitatea continuãrii activitãtii sau fãrã reducerea semnificativã a acesteia 2. Presupune continuitatea aplicãrii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, înregistrarea si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, ceea ce conduce la asigurarea comparabilitãtii în timp a informatiilor financiare 3. Presupune cã informatiile prezentate în situatiile financiare sãreflecte realitatea economicã a evenimentelor sau a tranzactiilor, si nu numai forma lor juridicã 4. Presupune cã orice element care are o valoarea semnificativã pentru întreprindere sã fie prezentat distinct în cadrul situatiilor financiare

5. Presupune utilizarea de cãtre intreprinderi a unei contabilitãti de angajamente, în sensul cã întreprinderile vor lua în considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzãtoare exercitiului pentru care se face raportarea, fãrã a se tine seama de data încasãrii veniturilor sau a efectuãrii plãtii cheltuielilor. 6. Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sã corespundã cu bilantul de închidere al exercitiului precedent, cu exceptia erorilor impuse de aplicarea normei IAS 8 7. Face precizãri în legãturã cu modalitatea în care trebuie stabilitã valoarea totalã corespunzãtoarea unei pozitii în bilant, si anume, prin determinarea separatã a valorii aferente fiecãrui element individual de activ sau de pasiv; 8. Impune ca valoarea oricãrui element sã fie determinatã tinând cont de urmãtoarele aspecte: - luarea în considerare în considerare, în cadrul situatiilor financiare, numai a profiturilor recunoscute pânã la data închiderii exercitiului financiar; - se tine seama de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care iau nastere; - luarea în considerare a tuturor ajustãrilor de valoare datorate deprecierilor, indiferent dacã exercitiul financiar se încheie cu profit sau pierdere. a. b. c. d. e. f. g. h.

a. b. c. d. e. f. g. h.

Clãdiri Abonamente contractate pentru urmãtoarele trei luni Echipamente de productie Subventii pentru achizitia unui utilaj Creante de primit de la clienti Profit obtinut din activitatea societatii Datorii cãtre salariati Licente pentru programe informatice

9.

Imobilizãri necorporale

10.

Creante

11.

Capital propriu

12.

Venituri în avans

13.

Imobilizãri corporale

14.

Cheltuieli în avans

15.

Datorii

16.

Stocuri

Creditori diversi Debitori diversi Cheltuieli de înregistrare si înmatriculare Avans de trezorerie Materiale de natura obiectelor de inventar Rezerva legalã Creante imobilizate Terenuri

17.

Imobilizãri necorporale

18.

Stocuri

19.

Creante

20.

Casa si contruri la bãnci

21.

Imobilizãri corporale

22.

Datorii

23.

Imobilizãri financiare

24.

Capital propriu

a. Avansuri de numerar acordate angajatilor pentru cheltuieli diverse b. Bilete la ordin de încasat

e. Chirii încasate în avans pentru primele 6 luni ale anului f. Abonamente achitate care for fi utilizate în anul 2008 c. Cambii de plãtit g. Rezerve din reevaluare d. Pierdere probabilã datoratã unui litigiu h. Utilaje

a. b. c. d.

25.

Active circulante - Creante

26.

Provizioane petru riscuri si cheltuieli

27.

Venituri în avans

28.

Cheltuieli în avans

29.

Datorii

30.

Capital propriu

31.

Active circulante - Disponibilitãti

32.

Active imobilizate - Imobilizãri corporale

Cheltuieli de constituire Ambalaje Creante legate de participatii Creante în cadrul grupului

e. f. g. h.

Acreditive Terenuri si constructii Abonamentul RATB Actiuni proprii

33.

Active imobilizate - Imobilizãri corporale

34.

Active circulante - Creante

35.

Active imobilizate - Imobilizãri financiare

a. b. c. d.

36.

Active circulante - Investitii financiare pe termen scurt

37.

Active circulante - Casa si conturi la banci

38.

Cheltuieli în avans

39.

Active imobilizate - Imobilizãri necorporale

40.

Active circulante - Stocuri

Capital subscris nevãrsat Litigii Împrumuturile si datoriile asimilate Cheltuieli de dezvoltare

e. f. g. h.

Abonament RATB Instalatii tehnice si masini Subventii pentru invetitii Titluri de participare si interese de participare

41.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

42.

Active imobilizate - imobilizari necorporale

43.

Active imobilizate - imobilizãri corporale

44.

Venituri în avans

45.

Active imobilizate - imobilizãri financiare

46.

Capital propriu

47.

Chetluieli în avans

48.

Datorii

a. Împrumuturi din emisiunea de obligatiuni b. Chirii plãtite anticipat c. Amenzi si penalitãti d. Rezultatul reportat

e. Casa în lei f. Chirii încasate anticipat g. actiuni cotate h. Creante privind capitalul subscris si nevarsat

49.

Venituri în avans

50.

Cheltuieli în avans

51.

Active circulante - Casa si conturi la bãnci

52.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

53.

Active circulante - creante

54.

Datorii

55.

Active circulante - investitii financiare pe termen scurt

56.

Capital si rezerve

a. Subventii pentru investitii b. Credite primite de la banca si alte institutii c. Despãgubiri d. Rezerve pentru actiuni proprii

a. b. c. d.

e. Obligatiuni emise si rãscumpãrate f. Creante din interese de participare g. Stocuri aflate la terti h. Împrumuturi acordate pe termen lung

57.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

58.

Capital social

59.

Datorii

60.

Active circulante - Titluri de plasament

61.

Active circulante - Stocuri

62.

Ventituri în avans

63.

Active imobilizate - imobilizari financiare

64.

Active circulante - Valori în curs de decontare

Ale creante imobilizate Creante din interese de participare Avansuri de trezorerie Alte instalatii, utilaj si mobilier

e. f. g. h.

Fondul comercial Produse finite Actiuni proprii Prime de emisiune

65.

Active circulante - creante

66.

Active circulante - stocuri

67.

Active imobilizate - imobilizãri necorporale

68.

Active circulante - Investitii financiare pe termen scurt

69.

Active circulante - Casa si conturi la bãnci

70.

Capital propriu

71.

Active imobilizate - Imobilizãri corporale

72.

a. b. c. d.

Active imobilizate - imobilizãri financiare

5311 = 5121 5121 = 5191 301 = 401 106 = 1012

e. f. g. h.

5191 = 5121 5311 = 411 441 = 5121 5121 = 5311

73.

Majorarea capitalului social prin încorporarea din rezerve

74.

Se restituie o parte din creditul bancar pe termen scurt prin bancã

75.

Contracteazã si încaseazã de la bancã un credit bacar pe termen scurt

76.

Ridicã disponibilitãti din casierie si le depune la bancã

77.

Ridicã disponibilitãti din contul bancar si le depune în casierie

78.

Achitã din contul bancar impozitul pe profit

79.

Se încaseazã în numerar creante de la clienti

80.

Achizitioneazã materii prime conform facturii furnizorului

Related Documents

Mfcb Cig Ate Baze Anul 1
December 2019 14
Practica Cig Anul Ii
November 2019 12
Cig
May 2020 6
Examene Program Ate Anul Ii
November 2019 16
Cig
November 2019 17
Baze
November 2019 23