Memorie Involuntara

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Memorie Involuntara as PDF for free.

More details

  • Words: 582
  • Pages: 2
MEMORIE INVOLUNTARA Reactualizarea in cunostinta a amintirii, prin declansarea spontana a unui process de asociatii senzoriale. Prezentarea evenimentelor in deriva fluxului memoriei involuntare este una dintre noutatile romanului din secolul XX, pe care a impus-o Marcel Proust. Pe urmrle scriitorului francez, Camil Petrescu isi construieste romanele pe miscarea libera a memoriei involuntare. Noua structura si opera lui Marcel Proust Camil Petrescu Romancierul e mai intaiun om omniprezent, omniscient. Casele par pentru el fara acoperisuri,distantele nu exicta, departareain vreme de asemeni nu. In timp ce pune sa-ti vorbeasca un personaj, el iti spune in acelasi alinint, unde se gaseste si celelalte personaje, ce fac,ce gandesc sxact, ce nazuiesc, ce raspuns planuiesc.[…] Ca sa evit asemenea grave contradictii, ca sa evit arbitrariul de a pretinde ca ghicesc ce se intampla in cugetele oamenilor, nu e decat o singura solutie: sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce adu, ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea ce gandesc eu… Asta-i singura realitate pe care o pot povesti… Dar asta-i realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic… Din mine insumi, eu nu pot iesi… Orice as face, eu nu pot sa descriu decat propriile mele senzatii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decat le persoana intai. Autenticitate Termen in directa legatura cu anticalofilia, care se refera la incercarea artistului de a identifica actul creatiei cu experienta de viata a scriitorului. Se naste astfel o literatura a sinceritatii absolute, care pune pe primul plan confesiunea, iar ca formula literara,impune jurnalul. Intr-un dialog din romanul Patul lui Procust, autorul ii spune doamnei T: Arta n-are de-a face cu ortografia… Scrisul corect e painea profesorilor de limba ronana. Nu e obligatoriu decat pentru cei ce nu sunt scriitori… Marii creatori sunt mai abundenti in greseli de ortografie decat bancherii. Eminescu a scris mai putin ortografic decat oricare dintre poetii care l-au urmat si l-au imitate… E indreptat, cand e tiparit, de editorii lui critici. Ortografia o poate cunoaste orice elev premiant in clasa a cincea de liceu.[…] Stilul frumos, doamna, e opus artei.[…] Un scriitor este celcare exprima in scris cu o liminara sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, ceea ce I s-a intamplat in viata, lui si celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neinsufletite. Fara ortografie, fara compozitie, fara stil si chiar fara ortografie. Calofilie Termen(de la gr. kallos – frumusete si philos – prieten) care demonstreaza pe artistul iubitor de frumos. Prin repetatele luari de pozitie ale lui Camil Petrescu in privinta scrisului ”frumos”, dar fara substanta, in critica literara cuvantul a capatat o acceptie peiorativa. Ulterior a fost creat prin opozitie termenul anticalofil.

Personajul din romanul psiholohic O particularitate a romanuluimodern este constructia personajului care sufera o modificare de viziune fata de romanul traditional. Un prim semn al aceatei schimbari o constituie renuntarea, adesea, la conturarea unui portret fizic com plet, prin folosirea unor procedee ale caracterizarii directe. Din portretul “ classic” al romanelor realiste, naratorul modern nu retine decat putine detalii fizice cu rol semnifica tiv in actiunile si trairile personajelor, in rest interesul concentrandu-se asupra lumii sale interioare, surprinse la nivelul constiintei. Se renunta astfel la o categorie de determinari, de conditionari create de mediulsocial, de exemplu, sau la corespondenta oricum medicanica intre portretul fizic si cei moral, ceea ce individualizeaza personajul fiind portretul interior relevant prin analiza si introspectie. Tocmai de aceea, esentiale sunt experientele si trairile vazute ca modalitati de intelegere a propriei identitari. Cautam o verificare si oidentificare a eului meu, va spune Stefan Gheorghidiu.

Related Documents