Marx & Engels Manifestul

0 stafie bantuie prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile batranei Europe s-au unit Intr-o sfanta haituiala impotriva acestei stafn: Papa ~iTarul, Mettemich ~iGuizot, radicali francezi ~i politi~ti germani. Exista 0are vreun partid de opozitie care sa nu fi fost defaimat, ca frind comunist, de catre adversarii sai de la putere? Exista oare vreun partid de opozitie care sa nu fi raspuns, la randul sau, atat elementelor mai Inaintate ale opozitiei, cat ~i adversarilor sai reactionari zvarlindu-le In fata imputarea stigmatizanta de comunist? Din acest fapt reies doua lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca 0 putere. A venit timpul ca, In fata lumii Intregi, comuni~tii sa-~i expuna deschis conceptia, scopurile, tendintele ~i sa opuna basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului Insusi. In acest scop s-au Intrunit la Londra comuni~ti de diferite nationalitati ~i au redactat urmatorul Manifest, care se publica In limbile: engleza, franceza, germana, italian a, flamanda ~i daneza.

I BURGHEZI SI , PROLETARII ISTORIA tuturor societatilor de pana azi2 este istoria luptelor de-c1asa. ~ Omulliber ~isc1avul, patricianul ~iplebeul, nobilul ~iiobagul, me~terul bresla~3 ~i calfa, intr-un cuvant, asupritorii ~i asupri~ii se aflau intr-un permanent antagonism, duceau 0 lupta nemtrerupta, cand ascunsa, cand fii~i~a,0 lupta care se sfar~ea de fiecare data printr-o prefacere revolu~ionara a mtregii societa~i sau prin pieirea claselor aflate in lupta. In epocile mai indepiirtate ale istoriei, gasim aproape pretutindeni 0 Imp~re completa a societatii m diferite stan, 0 scara 1 Prin burghezie se Intelege c1asa capitali~tilor modemi, proprietari ai mijloacelor de productie socialii, care exploateazii munca salariatii. Prin proletariat se Intelege c1asa muncitorilor salariati modemi, care, neposedand mijloace de produqie proprii, sunt nevoiti sii-~ivandii foqa lor de munciipentru a putea triii. (Nota lui Engels la ediria englezii din 1888.) 2 Adicii,mai exact, istoria transmisiiprin scris. In 1847 preistoria societiitii, organizarea socialiipremergiitoareoriciireiistorii scrise, era Incii aproape necunoscutii. De atunci, Haxthausen a descoperit In Rusia proprietatea comunii asupra piimiintului, iar Maurer a dovedit cii ea a fost baza socialii care a constituit punctul de. plecare pentru dezvoltarea istoricii a tuturor triburilor germane; cu timpul, s-a descoperit cii comunitiitile siite~ti, cu posesiune In comun a piimantului, au fost forma primitivii a societiitii, din India ~i panii In Irlanda. In sfiir~it,organizarea intemii a acestei societiiticomuniste primitive, In forma ei tipid, a fost scoasii la ivealii de descoperirea hotiiriitoare fiicutii de Morgan In legiituriicu natura adeviiratiia gin{ii ~i a locului pe care-l ocupii In trib. ° datii cu descompunerea acestei comunitiiti primitive incepe scindarea societiitiiIn c1asedistincte ~i,in ceIedin urmii,In c1aseantagoniste. Am Incercat sii descriu acest proces de descompunere In lucrarea "Originea familiei, a proprietiitii private ~i a statului" , in K. Marx ~iF. Engels, Opere alese In doua volume, vol. II, E.S.P.L.P., 1955, editia a II-a, pp. 180-355. (Nota lui Engels la edi{ia engleza din 1888.) 3 Me~terulbresla~ este un membru cu drepturi depline al breslei, me~terIn cadrul breslei, ~inu starostele ei. (Nota lui Engels la edi{ia engle:::adin 1888.) 10

varlata de pozitii sociale. In Roma antica, gasim patricieni, cavaleri, plebei, sclavi; in Evul Mediu: feudali, vasali, bresl~i, calfe, iobagi ~i, pe langa aceasta, mai in fiecare din aceste clase giisim trepte distincte. Societatea burgheza modema, ridicata pe ruinele societatii feudale, nu a desfrintat antagonismele de clasa. Ea a creat doar clase noi, conditii noi de asuprire, forme noi de lupta, in locul celor vechi. Epoca noastra, epoca burgheziei, se deosebe~teinsa prin faptul ca a simplificat antagonismele de clasa. Societatea intreaga se scindeaza din ce in ce mai mult in doua marl tabere du~mane,in doua marl clase direct opuse una alteia:burghezia ~iproletarlatul. Din iobagii Evului Mediu au provenit targovetii primelor ora~e; din ace~ti targoveti s-au dezvoltat primele elemente ale burgheziei. Descoperirea Americii, ocolirea Africii pe mare au deschis burgheziei in ascensiune un nou dimp de actiune. Piata Indiilor orientale ~icea chineza, colonizarea Americii, schimbul cu coloniile, inmultirea mijloacelor de schimb ~i a miirfurilor in genere au dat negotului, navigatiei, industriei un avant necunoscut pana atunci, fadind astfel ca elementul revolutionar din societatea feudala in descompunere sa se dezvolte cu rapiditate. Modul de organizare feudal sau corporativ de pana atunci al industriei nu mai putea satisface cererea de produse, care cre~tea 0 data cu crearea de noi piete. Manufactura i-a luat locul. Me~terii bresla~i au fost inlaturati de catre starea de mijloc industriala; diviziunea muncii dintre diferitelecorporatiia dispiirut,facand loc diviziunii muncii Inauntrul fiecarui atelier. Oar pietele se inmulteau fiiraincetare, cererea cre~teanecontenit. Manufactura a devenit ~iea neindestulatoare.Atunci aburul ~i ma~ina au revolu~ionatproduqia industriala. Marea industrie modema a luat locul manufacturii, locul stiiriide mijloc industriaIe I-au Iuat industria~ii milionari, ~efi ai unor intregi armate industriale, burghezii modemi. 11

Marea industrie a creat piata mondialii, pe care a pregatit-o descoperireaAmericii. Piata mondiala a dus la 0 dezvoltare imensa a comertului, a navigatiei ~ia comunicatiilor pe uscat. Aceasta dezvoltare a influentat, la randul ei, extinderea industriei, ~i, in aceea~imasura in care se extindeau industria, comertul, navigatia, caile ferate, se dezvolta ~i burghezia, marindu-~i capitalurile ~i impingand pe planul al doilea toate c1asele ramase din Evul Mediu.

Burghezia a avut in istorie un rol cat se poate de revolutionar. Burghezia a desflintat, pretutindeni unde a ajuns la putere, toate relatiile feud ale, patriarhale, idilice, Ea a rupt fara mila pestritele legaturi feudale care-l leg au pe om de superiorul sau flresc ~inu a lasat alta legatura intre om ~i om decat interesul gol, decat insensibila "plata in bani pe~in". Ea a inecat florul sfant al extazului pios, al entuziasmului cavaleresc, al sentimentalismului micului burghez in apa inghetata a calculului egoist. Ea a facut din demnitatea personala 0 valoare de schimb ~i, in locul nenumaratelor libertati dobandite ~i cheza~uite de hrisoave, ea a pus unica libertate, lipsita de scrupule, a comertului. Intr-un cuvant, ea a pus, in locul exploatarii voalate de iluzii religioase ~i politice, exploatarea deschisa, neru~inata, directa ~i brutala. Burghezia a despuiat de aureola lor toate activitatile considerate pana atunci venerabile ~iprivite cu smerenie. Ea a transformat medicul, juristul, preotul, poetul, omul de ~tiinta in muncitorii ei salariati. Burghezia a smuls vaIul duios-sentimental ce acoperearelatiile farniliale ~i le-a redus la 0 simpla relatie baneasca. Burghezia a dezvaluit ca manifestarea brutala a fortei, pe care reactiunea 0 admira atat de mult la Evul Mediu, ~i-a gasit completarea potrivitii in cea mai crasa trandavie. Abia burghezia a demonstrat ce este in stare sa realizeze activitatea omeneasca. Ea a realizat

Vedem astfel ca burghezia modema este ea insa~i produsul unui indelungat proces de dezvoltare, al unui ~ir de revolutii in modul de productie ~ide schimb. Fiecare dintre aceste trepte de dezvoltare a burgheziei a fost Insotita de un progres politic corespunzatorl. Stare asuprita sub domnia feudalilor,asociatieinarmata ce se autoadministra singura in comuna2,ici republica municipala independenta, dincolo stare a treia, datoare sa plateasca biruri monarhiei3; apoi, pe vremea manufacturii, contrapondere impotriva nobilimii in monarhia bazata pe stari sau absoluta, temelie pOOcipalaa marilor monarhii in genere, burghezia a cucerit, in sfar~it,de la crearea marii industrii ~i a pietei mondiale, dominatia politica exc1usivain statuI reprezentativ modem. Puterea de stat modema nu este decat un comitet care administreaza treburile ob~te~tiale intregii c1aseburgheze. 1 In editia engleza redactata de Engels In 1888, dupa cuvintele "progres politic corespunzator" sunt adaugate cuvintele: "a! acestei clase" .

opere minunate, dar de cu totul altii natura decat piramidele egiptene, apeductele romane, catedralele gotice; ea a intrepOOs cu totul alte expeditii decat migratia popoarelor ~icruciadele. Burghezia nu poate sa existe fara a revolution a neincetat uneltele de productie, deci relatiile de productie ~i, pOO urmare, toate relatiile sociale. Dimpotriva, pentru toate c1asele industriale anterioare, prima conditie de existenta era mentinerea neschimbata a vechiului mod de productie. Revolutionarea neincetata a productiei, zdruncinarea neintrerupta a tuturor conditiilor sociale, ve~niea nesiguranta ~i agitatie deosebese epoea burgheza de toate epoeile anterioare. Toate relatiile intepenite, ruginite, eu eortegiul lor de reprezentari ~i eonceptii venerate din mo~i-stramo~i, se 13

2 "Comune" se intitulau ora~ele din Franta chiar Inainte de a fi reu~it sa smulga de la stiipanii lor feudali ~i de la maistru autoadministrarea locala ~i drepturile politice. In genera! am citat aci Anglia ca tara tipica pentru dezvoltarea econornica a burgheziei, iar pentru dezvoltarea ei politica, Franta. (Nota lui Engels la ediria englezii din 1888.) Astfel denumeau targovetii din Ita!ia ~i Franta a~ezarile lor ora~ene~ti, dupa ce rascumparasera sau smulsesera cu foqa, de la stapanii lor feudali, primele drepturi de autoadrninistra!ie.(Nota lui Engels la ediria germanii din 1890.) 3 In editia engleza din 1888, dupa cuvintele: "republica municipala independenta" sunt adaugate cuvintele: ,,(ca in Italia ~i Germania)", iar dupa cuvintele: "stare a treia, datoare sa platcasca biruri monarhiei" sunt adaugate cuvintele: ,,(ca In Franta)".

12

1

destrama, iar cele nou create se invechesc inainte de a avea timpul sa se osifice. Tot ceea ce este feudal ~istabil se risipe~teca fumul, tot ce e sfant este profanat, ~i oamenii sunt in sfaqit sili!i sa priveasca cu luciditate pozi!ia lor in via!a, rela!iile lor reciproce. Nevoia unei desfaceri tot mai largi a produselor ei gone~te burghezia pe tot intinsul globului pamantesc. Ea trebuie sa se cuibiireasca pretutindeni, sa se instaleze peste tot, sa stabileascii legaturi in toate col~e lumii. a dat, prin exploatarea pie!ei mondiale, un caracter cosmopolit produc!iei ~iconsumului din toate !iirile. Spre mare1e regret al reac!ionarilor, ea i-a smuls industriei de sub picioare terenul na!ional. Stravechile industrii na!ionale au fost distruse ~i continua sa fie distruse pe zi ce trece. Ele sunt inlaturate de industrii noi, a ciiror introducere devine 0 chestiune vitala pentru toate na!iunile civilizate, de industrii care nu mai prelucreaza materii prime indigene, ci materii prime provenind din regiunile cele mai indepiirtate~iale ciirorproduse nu sunt consumate numai in propria !ara, ci pe toate continentele. Locul vechilor necesita!i, satisfacute prin produsele !iirii respective, TIiau necesita!i noi, pentru satisfacerea ciirorae nevoie de produse din cele mai indepiirtate !iiri ~idin cele mai variate climate. In locul vechii izoliiri locale ~ina!ionale ~ial satisfacerii necesita!ilorcu produse proprii se dezvoltiischimbul multilateral, interdependen!amultilaterala a na!iunilor. ~i acest lucru e valabil atat pentru produc!ia materiala, cat ~i pentru cea spirituala. Produsele spirituale ale diferitelor na!iuni devin bunuri comune. Unilateralitatea ~imiirginireana!ionala devin din ce in ce mai cu neputin!a ~i, din numeroasele literaturi na!ionale ~ilocale, ia na~tere0 literatura universala. Burghezia, prin rapida perfec!ionare a tuturor uneltelor de produc!ie, prin comunica!iile infmit inlesnite, antreneaza in civiliza!ietoate na!iunile, pana ~ipe cele mai barbare. Pre~rile ieftine ale marfurilor burgheziei sunt artileria grea cu care ea doboara toate zidurile chineze~ti,cu care ea sile~tesa capituleze chiar cea mai indarjita ura a barbarilor fa!a de straini.Burghezia sile~tetoate natiunile sa-~iinsu~eascamodul sau de produc!ieburghez daciinu 14

~

vor sa piara; ea Ie sile~te sa introduca la ele insele a~a-zisa civiliza!ie, adica sa devina burgheze. Intr-un cuvant, burghezia i~i creeaza 0 lume dupa chipul ~i asemanarea ei. Burghezia a sup us satul domina!iei ora~ului. Ea a creat or~e enorme, a tacut sa creasca in chip considerabil popula!ia ora~eneasca fata de cea sateasca, smulgand astfel 0 parte insemnata a popula!iei din idio!ia vie!ii de la !ara. Tot a~a cum a adus satul intr-o stare de dependen!a fa!a de ora~, ea a facut dependente !iirile barbare ~i semibarbare de cele civilizate, popoarele de !iirani de popoarele de burghezi, Orientul de Occident. Burghezi~ suprima din ce in ce mai mult fiirami!area mijloacefor de produc!ie, a proprieta!ii ~i a popula!iei. Ea a aglomerat popula!ia, a centralizat mijloacele de produc!ie ~i a concentrat proprietatea in maini pu!ine. Urmarea inevitabila a acestor schimbiiri a fost centralizarea politica. Provincii independente, aproape numai confederate, avand interese, legi, guveme ~i varni diferite, au fost inglobate intr-o singurii natiune, cu un singur guvem, 0 singurii lege, un singur interes na!ional de clasa, 0 singurii frontiera vamala. ..Burghezia a creal, in cursul dominatiei ei de clasa, care dateaza ;};ia de 0 suta de ani, mult mai multe ~i mai uria~e fo~e de produc!ie decat toate generatiile trecute laolalta. Subjugarea fo~elor naturii, ma~inismul, aplicarea chimiei in industrie ~i agricultura, navigatia cu aburi, caile ferate, telegraful electric, des!elenirea unor intregi continente, fluvii facute navigabile, populatii intregi ie~ite ca din pamant - care dintre secolele trecute ar fi putut sa banuiasca ca in sanul muncii sociale dormitau astfel de fo~e de productie! Am viizut deci: mijloacele de produc!ie ~i de schimb pe baza ciirora s-a format burghezia au fost create in societatea feud ala. Pe 0 anumita treapta de dezvoltare a acestor mijloace de produc!ie ~i de schimb, rela!iile in care societatea feudala producea ~i facea schimb, organizarea feudala a agriculturii ~imanufacturii, intr-un cuvant relatiile feud ale de proprietate nu mai corespundeau fo~elor de produc!ie care se dezvoltasera. Ele franau productia in loc 15

s-o stimuleze. Ele se prefacusera m tot atatea catu~e. Acestea trebuiau sfiiramate,~iau fost sfiiramate. Locullor I-a luat libera concurenta, cu organizarea sociala ~i politica adecvata ei, cu dominatia economica ~i politica a c1asei burgheze. Sub ochii no~tri se desfa~oara 0 mi~care asemanatoare. Relatiile burgheze de produqie ~i de schimb, relatiile burgheze de proprietate, societatea burgheza modema care a produs, ca poo farmec, mijloace de productie ~ide schimb atat de uria~e,seamana cu vriijitorul care nu mai poate staparu puterile mtunericului pe care le-a dezlantuit. De decenii, istoria industriei ~icomertului nu este altceva decat istoria riizvratirii fortelor de productie modeme impotriva relatiilor de productie modeme, Impotriva relatiilor de proprietate care sunt conditiile de existenta ale burgheziei ~i ale dominatiei ei. Este de ajuns sa pomenim crizele comerciale, care, poo repetarea lor periodica, pun tot mai amenintator sub semnul mtrebiirii existenta mtregii societati burgheze. in timpul crizelor comerciale este distrusa regulat 0 mare parte nu numai a produselor create, ci ~ia fortelor de productie existente. in timpul crizelor izbucne~te 0 epidemie sociala, care ar fi parot 0 absurditate m toate epocile anterioare- epidemia supraproductiei. Societatea se vede brusc aruncata mapoi, mtr-o stare de barbarie momentana, ca ~icum 0 foamete, un riizboi general devastator ar fi lipsit-o de toate mijloacele de trai; industria, comertul par distruse. ~i pentru ce? Pentru di societatea poseda prea multa civilizatie, prea multe mijloace de trai, prea multa industrie, prea mult comert. Fortele de produqie de care dispune nu mai servesc la dezvoltarea civilizatieiburgheze~ia1relatiilor de proprietateburgheze; dimpotriva, ele au devenit prea uria~e pentru aceste relatii, care Ie franeaza dezvoltarea; ~i,de mdata ce mving aceasta piedica, ele provoaca perturbiiri m mtreaga societate burgheza, primejduiesc existenta proprietatii burgheze. Relatiile burgheze au devenit prea stramte pentru a cuprinde avutia produsa de ele. Cum mvinge burghezia 1 Incepand eu edi,ia germanii din 1872, cuvintele: "civiliza,iei burgheze ~ia" lipsesc. 16

crizele? Pe de 0 parte, poo distrugerea f°rtata a unei mase de forte de produqie, pe de alta parte, poo cucerire de noi piete ~i poo exploatarea mai intensa a pietelor vechi. poo ce, deci? Prin pregatirea unor crize ~i mai generale, ~i mai formidabile ~i poo reducerea mijloacelor de a Ie preveni. Armele cu care burghezia a doborat. feudalismul se mdreapta astiizi impotriva burgheziei Insa~i. Dar burghezia nu a faurit numai armele care-i aduc moartea; ea a creat ~i oamenii care vor manui aceste arme - muncitorii modemi, proletarii. in acee~i masura m care se dezvolta burghezia, cu alte cuvinte capitalul, se dezvolta ~i proletariatul, c1asa muncitorilor modemi, care nu traiesc decat atata vreme cat gasesc de lucru ~i care gasesc de lucru numai atata vreme cat munca loc spore~te capitalul. Ace~ti muncitori, care sunt siliti sa se yanda cu bucata, sunt 0 marfa ca ~

oricareait articolde co~ert ~i,poo urmare,suntexpu~im egala

masura tuturor vicisitudinilor concurentei, tuturor oscilatiilor pietei. Munca proletarilor a pierdut, prin extinderea ma~inismului ~i poo diviziunea muncii, orice caracter de sine statator, ~i, 0 data cu aceasta, orice atractie pentru muncitor. Acesta devine 0 simpla anexa a ma~inii, anexa de la care se pretinde numai operatia cea . mai simpla, cea mai monotona, cea mai lesne de mvatat. De aceea, cheltuielile pe care muncitorulle pricinuie~te se miirginesc aproa-

pe numai la mijloacele de trai necesare pentru mtretinerea sa ~i pentru reproducerea speciei sale. Pretul unei miirfi, deci ~i al muncii1,este msa egal cu cheltuielile ei de productie. De aceea, m masura m care munca devine mai respingatoare, scade salariul. Mai mult mca, m aceeasi masinile si , masura m care se mmultesc " , cre~te diviziunea muncii, cre~te ~i cantitatea de munca2, fie poo 1 Marx a arihat mai tarziu eii muncitorul vinde nu munca, ci forta sa de mundi. In aceastii privintii, vezi explicatiile lui Engels din introducerea sa la lucrarea lui Marx, Mundi salariatii ~i capital, E.S.P.L.P., 1957, editia a V-a, pp.5-15. 2 In edi,ia englezii din 1888, in loc de: "cantitatea de muncii" apare "povara muncii".

17

.

~

inmultirea orelor de mundi, fie prin sporirea muncii cerute intr-un timp anumit, prin accelerarea mersului m~inilor etc. Industria modema a transformat micul atelier al me~terului patriarhal in marea fabridi a capitalistului industrial. Mase de muncitori .~ in fabnca sunt organizate miTItare~te.In calitate de simpli solda~i.industriali,ei sunt supu~i supravegherii unei ierarhii intregi de subofi~eri~iofi~eri.Ei nu sunt numai robii clasei burgheze, ai statului burghez, ci sunt, zi de zi ~iceas de ceas, robi~ide ma~ina,de supraveghetori ~i,mai ales, de fiecareburghez fabricant in parte. ~i cu dit acest despotism proclama mai fa~~ ca~tigulca scop, cu atat este el mai meschin, mai du~manos,mai aprig. Cu cat munca manuala cere mai pu~inamdemanare ~i mai pu~a cheltuiala de for~, altfel zis cu cat se dezvoltii mai mult industria modema, cu atat munca barbatilor este mlocuita pe scara mai mare cu aceea a femeilor ~ia copillor. Deosebirile de sex ~i de varsta l~i pierd valabilitatea sociala cand e vorba de clasa muncitoare. -Nu mai exista decat instrumente de mundi, care pricinuiesc cheltuieli diferite, dupa varsta ~isex. Cand muncitorull~i prime~te salariulm bani pe~in,dupa ce a fost exploatat de ditre fabricant, tabara asupra lui celelalte p~i ale burgheziei - proprietarul, bacanul, dimatarul etc.

--

Paturile inferioare ale stam de mijloc, adica micii industri~i, micii negustori ~i rentieri, meseri~ii ~i ~aranii, toate aceste clase ingro~a randurile pro1etariatului, in parte din cauza di micullor capital, food insuficient pentru mari intreprinderi industriale, este infrant de concuren~a capitali~tilor mai mari, in parte din cauza ca indemanarea lor profesionala nu mai are aceea~i valoare ca urmare a noilor metode de produc~ie. Astfel proletariatul se recruteaza din toate clase1e popula~iei. Proletariatul trece prin diferite trepte de dezvoltare. Lupta sa -.1mpotriva burgheziei Incepe 0 data cu existen~a sa. La inceput, lupta muncitori raz1e~i,apoi muncitorii unei fabrici, pe urma muncitorii unei ramuri de mundi dintr-o localitate impotriva burghezului care-i exploateaza direct. Ei l~i indreaptii atacurile 18

nu numai impotriva rela~or burgheze de productie, ci ~iimpotriva uneltelor de productie inse~i; ei distrug mfufurile straine, care Ie fac concuren~, srarfu-nam~inile, dau foc fabricilor, cautii sa recucereasca pozitia pierdutii a muncitorului medieval. Pe treapta aceasta, muncitorii formeazii 0 masa imprii~tiatii pe tot intinsul ~ii ~irararrntatii de concuren~. Concentrarea in masa a muncitorilor nu este inca rezultatul propriei lor uniri, ci rezultatul unirii burgheziei, care, pentru a-~i atinge scopurile sale politice, trebuie, ~imai poate deocamdatii, sa puna in mi~care intreg proletariatul. Pe aceastii treapta, a~adar, proletarii nu combat inca pe du~manii lor, ci pe du~maii du~manilor lor, ei combat riima~itele monarhiei absolute, pe mo~ieri, burghezia neindustriala, mica burghezie. Toata mi~carea istoridi este astfel concentratii in mainile burgheziei; orice victorie cuceritii in acest chip este 0 victorie a burgheziei. Dar, 0 data cu dezvoltarea industriei, proletariatul cre~te nu numai ca numar; el este ~oncentrat in mase tot mai mari, f°rta lui spore~te, ~i el sirnte tot mai mult acest lucru. Interesele, condi~iile de existenta ale proletariatului se niveleaza tot mai mult, ciici ma~ina ~terge din ce in ce mai mult deosebirile dintre diferitele

~ reauce salarlUlapruape retutindeni la un myel deopotrlva e scazut. oncurenta crescanda a urg e . f' SI ~rizele comerciaie ce izvor~sc de aici fac ca salariul muncitoril~r sa fie tot mai instabil; prin perfectionareaneincetata ~iintr-un ritrn tot mai accelerat a ma~inilor,conditiile de viata ale proletarilor devin tot mai nesigure; ciocnirile individuale dintre muncitor ~i burghez iau tot mai mult caracterul unor ciocniri intre doua c1ase. Muncitorii incep prin a forma coalitii1impotriva burghezilor; ei se unesc ca sa-~i apere salariul. Ei infOOteazachiar asociatii cu caracter permanent, pentru a se pregati in vederea eventualelor razvratiri. Pe alocuri, lupta izbucne~tesub forma de insurectii. Din timp in timp, inving muncitorii, dar numai In mod trecator. Adevaratul rezultat alluptelor lor nu este succesul imediat, ci

mUnCl

I In edi!ia englezii din 1888. dupii cuvantul: "coaIitii" sunt adiiugate cuvintele: ,,(sindicate profesionale)" .

19

unirea mereu crescanda a muncitorilor. Aceasta unire este inlesnita de mijloacele de comunicatie tot mai numeroase, create de marea industrie, care pun in legatura muncitorii din diferite localimti. Aceasta legatura e stificienta pentru ca numeroasele lupte locale, care au pretutindeni acel~i caracter, sa fie centralizate intr-o lupta nationala, intr-o lupta de c1asa.Orice lupm de c1asa este insa 0 lupm politica. lar unirea, pentru infaptuirea careia cetatenii din Evul Mediu, cu drumurile lor vicinale, au avut nevoie de veacuri, este realizata de proletarii modemi, datorim drumului de fier, in cativa ani. Aceasta organizare a proletarilor ca c1asa~i, prin aceasta, ca partid politic, este sfaramata din nou in fiecare moment de concurenta dintre muncitoriiin~i~i.Ea rena~teinsa tot mai viguroasa, tot mai inchegam, mai putemica. Folosind dezbiname din sanul burgheziei, ea II smulge acesteia, sub forma de l~ecunoasterea unora din interesele muncitore~ti.De exemplu~cu pri;ire la ziua~de munca~ o~in Anglia. In genere, ciocnirile din sanul vechii societatigrabesc in multe privinte dezvoltarea proletariatului. Burghezia duce 0 lupta neincetata: la inceput, impotriva aristocratiei; mai tarziu impotriva acelor parti ale burgheziei ale caror interese intra in contradictie cu progresul industriei; intotdeauna impotriva burgheziei tuturor tamor straine. In toate aceste lupte, ea se vede silim sa faca apella proletariat, sa recurga la ajutorullui ~isa-l atraga astfel in mi~carea politica. Ea insa~i inarmeaza, a~adar,proletariatul cu propriile ei ~lemente de cultural, cu arme impotriva ei insa~i. . Apoi, dupa cum am vazut, prin progresul industriei, parti intregi din c1asadominanta sunt aruncate in randurile proletariatului sau cel putin conditiile lor de existenta sunt amenintate. ~i acestea aduc proletariatuluinumeroase elemente de cultura.2 1 in editia engleziidin 1888, in lac de: "propriile ei elemente de culturii""propriile ei elemente de culturii politicii~igeneraIii". 2 in editia englezii din 1888, in lac de: "elemente de culturii"- "elemente de luminare ~iprogres".

20

In sfar~it, atunci cand lupta de c1asa se apropie de deznodamant, procesul de descompunere a c1asei dominante, a intregii societati vechi capata un caracter atat de acut, atat de ascutit, incat 0 mica parte din c1asa dominanta se desprinde de ea ~i se alatura c1asei revolutionare, clasei careia II aPartine viitorul. Tot astfel cum odinioara 0 parte dinnobilirne atrecut in lagarul burgheziei, acum, 0 parte din burghezie trece in lagarul proletariatului, ~i anume unii dintre ideologii burghezi care s-au ridicat pana la intelegerea teoretica a intregii mi~can istorice. Dintre toate c1asele care se opun in zilele noastre burgheziei, E2.ar proletariatul este 0 c1asa cu adevarat revolutionara. Celelalte c1ase decad ~ipier 0 data cu marea industrie; proletariatlil, dirnpotriva, este produsul ei cel mai propriu. Paturile de mijloc, micul industri~, micul negustor, me~te~ugarul, taranul, toti lupta impotriva burgheziei pentru a salva de la pieire existenta lor ca paturi de mijloc. A~adar, ele nu sunt revolutionare, ci conservatoare. Mai mult inca, ele sunt reaction are, deoarece incearca sa intoarca inapoi roata istoriei. lar daca actioneazii in chip revolutionar, 0 fac in vederea trecerii lor iminente in randurile proletariatului, nu-~i aparii interesele actuale, ci interesele lor viitoare, ~i pariisesc propriullor punct de vedere ca sii ~i-l Insu~eascii pe acela al proletariatului. Lumpenproletariatul, acest putregai pasiv al paturilor celor mai de jos ale vechii societiiti, este tarat pe alocuri in vaItoarea mi~ciirii de ciitre 0 revolutie proletara; din cauza ansamblului conditiilor sale de existentii, el va inc1ina insii mai curand sii se lase cumparat pentru uneltiri reactionare. Conditiile de viatii ale vechii sociemti sunt deja distruse In conditiile de viata ale proletariatului. Proletarul este lipsit de proprietate; relatiile sale cu nevasta ~icu copill nu mai au nimic comun cu relatiile burgheze de familie; munca industrialii modemii, subjugarea modemii de ciitre capital, aceea~i in Anglia ~i In Franta, In America ~i In Germania, I-au despuiat de orice caracter national. Legile, morala, religia sunt pentru el tot atatea prejudeciiti burgheze, In spatele ciirora se ascund tot atatea interese burgheze.

21

Toate clasele din trecut care cucereau puterea diutau sa-~i asigure pozitia dobanditii, supunand intreaga societate conditillor acestei dobandiri. Proletarii nu pot sa cucereasca f°rtele de productie sociale decat desfiintand propriullor mod de insu~ire de pana acum ~i,prin aceasta,intregul mod de insu~irede pana acum. Proletarii n-au nimic propriu de ocrotit; ei au de nimicit tot ceea ce pana acum ocrotea ~iasigura proprietatea privata. Toate mi~canle de pana acum au fost mi~can ale unor mino~ ritiiti sau in interesul unor minoritiiti. Mi~carea proletara este , mi~carea independenta a imensei majoritati, in interesul imensei '-V majoritati.

Proletariatul, patura cea mai de jos a societatii actuale,

nu se poate ridica ~i nu se poate reface fara sa arunce in aer intreaga suprastructura a paturilor care alcatuiesc societatea oficiala. Chiar daca nu prin continut, totu~i prin forma, lupta proletariatului Impotriva burgheziei este, mai intili.,0 luptii nationala. Proletariatul din fiecare tara trebuie sa termine, fue~te, in primul rand cu propria sa burghezie. Descriind fazele cele mai generale ale dezvoltiirii proletariatului, am urmant riizboiul civil, mai mult sau mai putin atent, dinauntrul societatii actuale, pana la punctul cand acesta se transforma intr-o revolutie deschisa ~icand, rastumand prin violenta burghezia, proletariatull~i intemeiaza dominatia sa. Toate societatilede pana acum s-au bazat, dupa cum am vazut, pe antagonismul dintre clasele asupritoare ~ic1aseleasuprite. Dar pentru ca 0 clasa sa poatii fi asuprita, trebuie sa i se asigure conditiile in care sa-~ipoata tan cel putin existenta de rob. Iobagul a inceput sa seridice in perioada iobagiei la starea de membru al comunei, dupa cum micul burghez a inceput sa se ridice la starea de burghez sub jugul absolutismului feudal. Muncitorul modem, dimpotriva, in loc sa se ridice 0 data cu progresul industriei, decade tot mai adanc sub conditiile propriei sale c1ase.MuncitoruI ~devine pauper ~ipauperismul cre~techiar mai repede dedit popu,¥latia ~ibogatia. Din aceasta reiese limpede ca burghezia nu este ill stare sa riimana mai departe clasa dominanta in societate ~i sa 22

impuna societatii, ca lege regulatoare, conditiile de viata ale propriei ei clase. Ea este incapabila sa domine, fiindca este incapabila sa asigure sc1avului ei existenta, chiar in limitele sclaviei lui, frindca este silita sa-l lase sa decada intr-o situatie in care ea trebuie sa-l hriineasca, in loc sa fie hriinitii de el. Societatea nu mai poate trill sub dominatia burgheziei, adica existenta burgheziei nu mai este compatibila cu societatea. Conditia esentiala pentru existenta ~idominatia c1asei burgheze este acumularea bogatiei In maini1e unor particulari, formarea ~i sporirea capitalului; conditia existentei capitalului este munca salariata. Munca salariatii se lntemeiazii exclusiv pe concurenta muncitorilor illtre ei. Progresul industriei, al ciirui purtiitor involuntar ~i pasiv este burghezia, 1n1ocuie~teizolarea muncitorilor, izvoratii din concurentii, cu unirea lor revolutionara prin asociere. Cu dezvoltarea marii industrii, burgheziei II fuge, ~adar, de sub picioare lnsa~i baza pe care ea produce ~i-~i lnsu~e~te produsele. Ea II creeazii, illainte de toate, pe propriii sill gropari. Pieirea burgheziei ~ivictoriatproletariatului sunt deopotriva de inevitabile. ""

II PROLETARISI , COMUNISTI , Care este In genere raportul dintre comuni~ti ~iproletari? Comuni~tii nu sunt un partid deosebit, opus celorlalte partide muncitore~ti. Ei nu au interese deosebite de interesele lntregului proletariat. Ei nu proc1ama principii deosebitel dupa care sa vrea sa

modeleze mi~careaproletara. 1

'

In edi!ia eng]eziidin ]888, in lac de: "deosebite" - "sectariste". 23

Comuni~tii se deosebesc de celelalte'partide proletare numai prin aceea ca, pe de 0 parte, in diferitele lupte nationale ale proletarilor, ei scot in evidentii ~i sustin interesele comune, independente de nati°nalitate, ale intregului proletariat; pe de alta parte, prin aceea ca, pe diferitele trepte de dezvoltare ale luptei dintre proletariat ~iburghezie, ei reprezinta intotdeauna interesele mi~ciirii:in totalitatea ei. Comuni~tii sunt, ~adar, din punct de vedere practic, partea cea mai hotiirata a partidelor muncitore~ti din toate tarile, partea care impinge mereu inainte; din punct de vedere teoretic, ei se disting de restuI masei proletariatului, prin intelegerea conditiilor, a mersului ~i a rezultatelor generale ale misciirii roletare.

lScopu Ime Ia comuni~tilor este acel~i ca ~i al tuturor celor te partl e pro etare: constirilirea proletariatului ca clasa, riistumarea dominatiei burgheziei, cucerirea puterii politice de catre proletariat. Tezele teoretice ale comuni~tilornu se bazeaza nicidecum pe idei, pe principii inventate sau descoperite de cutare sau cutare reformator allumii. Ele nu sunt decat expresia generalii a conditiilor efective ale luptei de clasa existente, ale mi~ciiriiistorice care se desfa~oara sub ochii no~tri. Desfrintarea relatiilor de proprietate existente panii acum nu este 0 caracteristica a comunismului. Toate relatiile de proprietate au fost supuse unei necontenite schimbiiriistorice, unei permanente transformiiriistorice. Revolutia franceza, de pilda, a desfrintat proprietatea feudala in folosul celei burgheze. t Ceea ce caracterizeaza comunismul nu este desfrintarea pro.t prietatii in general, ci desfrintareaproprietatii burgheze. Proprietatea privata burgheza modema este insa ultima ~icea mai desavar~itaexpresie a producerii ~iinsu~iriiproduselor, intemeiate pe antagonisme de clasa, pe exploatarea unora de catre ceilalti1. 1 In editia engleza din 1888, in loc de: "exploatarea Ullora de catre ceilalti" - "exploatarea majoritiitiide catre minoritate".

24

In acest sens comuni~tii 1E.~ rezuma teoria lor in formui;]: desfrintarea propriet'itii private.

Ni s-a imputat noua, comuni~tilor, ca am voi sa desfrintam ()~if proprietatea dobandit'i personal, prin munca proprie, proprietate care ar alciitui temelia oriciirei libertiiti, activitiiti ~i independente person ale. Proprietate dobandit'i prin muncii, agonisit'i, ca~tigatiipersonal! Vorbiti oare de proprietatea micului burghez, a micului producator rural, premergiitoare celei burgheze? Nu e nevoie sii 0 desfrintam noi: dezvoltarea industriei a desfrintat-o ~i0 desfIinteazii zilnic. '"1. Sau poate vorbiti de proprietatea privatii burgheza modema? ov., Dar munca salariatii, munca proletarului, Ii creeazii oare acestuia vreo proprietate? Nicidecum. Ea creeazii capitalul, adicii proprietatea care exploateazii munca salariatii, care nu poate spori decat cu conditia de a produce muncii salariatii noua, pentru a 0 exploata din nou. In forma sa actualii, proprietatea se mi~ca in cadrul antagonismulu~apital ~imunca salariatii. Sa privim ,ambele laturi ale acestul antagonis~ A fI capitalist insearnnii a ocupa in productie nu numai 0 pozitie pur personalii, ci. ~i 0 pozitie socialii. Capitalul este un produs colectiv ~inu poate fI pus in mi~care decat prin activitatea comunii a numero~i membri ai societiitii, ba chiar, in ultima instantii, numai prin activitatea comunii a tuturor membrilor societiitii. ~nu este deci 0 f°rtii personalii, ci 0 forti! socialii. -'A~adar, atunci cand capitalul este transform at in proprietate colectivii, apartinand tuturor membrilor societiitii, aceasta nu inseamnii transformarea unei proprietati person ale in proprietate sociala. Ceea ce se transformii este numai caracterul social al proprietiitii. Ea i~i pierde caracterul ei de c1asii. Sa trecem la munca salariata. ... Pretul me diu al muncii salariate ~ste minimul de salari~ adica totalul mijloacelor de trai necesare pentru a men tine pe muncitor in viatii , ca muncitor. Deci, ceea ce muncitorul salariat isi, insuseste ,. prin activitatea sa Ii ajunge numai pentru a-~i reproduce viata ca 25

atare. Noi nu vrem nicidecum sa desfrintam aceasta msu~ire personaIa a produselor muncii, menita sa reproduca nemijlocit viata, 0 msu~ire care nu lasa nici un produs net ce ar putea da putere asupra muncii strame. Noi vrem sa desfrintam numai caracterul mar~av al acestei msu~iri, m cadrul careia muncitorul traie~tenumai pentru a spori capitalul, adica numai m masura m care 0 cer interesele c1aseidominante. In societatea burgheza, munca vie nu este decat un mijloc pentru a spori munca acumulata. In societatea comunista, munca acumulata nu este decat un mijloc pentru a largi, a imbogati, a stirnula procesul de viata al muncitorilor. In societatea burgheza, trecutul domina deci prezentul; m societatea comunista, prezentul domina trecutul. In societatea burgheza, capitalul este independent ~ipersonal, pe cand individul care munce~teeste dependent ~iimpersonal. ~ ~i desfIintarea acestor re1atiieste considerata de burghezie 0 J.;- ); suprimare a personalitatii ~i a libertatii! ~i cu drept cuvant. Este vorba, mtr-adevar, de suprimarea personalitatii burgheze, a independentei burgheze ~ia libertatii burgheze. Prin libertate se mte1ege, m cadrul re1atiilor de productie burgheze de astazi, libertatea comertului, libertatea de cumparare ~ide vanzare. Daca dispare msa neg°tul, atunci dispare ~i neg°tul liber. Vorbaria despre comertul de specula liber, ca ~i toate cele1alte tirade ale burgheziei noastre despre libertate au, m genere, un mteles numai cand e vorba de negotul tinut m frau, de targovetul oprimat din Evul Mediu, ~i nu cand e vorba de desfIintarea de catre comunism a neg°tului, a relatiilor de productie burgheze ~i a burgheziei msa~i. va mgroziti ca vrem sa desfIintamproprietatea privata. Dar m societateavoastra actualaproprietatea privata este desfrintatapentru noua zecirni din membrii societatii; ea exista tocmai datorita faptului ca nu exista pentru noua zecimi. Ne imputati deci ca vrem sa desfiintam0 proprietate care presupune,ca 0 conditie necesara, ca imensa majoritate a societatii sa fIe lipsita de proprietate. 26

JJ~

Cu alte cuvinte, ne irnputati ca vrem desfrintareaproprietatii voastre. Intr-adevar, vrem acest lucru. Din momentulm care munca nu mai poate fi transformata m capital, bani,renta funciara -mtr-un cuvant, mtr-o putere sociala ce poate fI monopolizata, adica dinmomentulm care proprietatea personala nu mai poate deveni proprietate burgheza -, din acest moment, declarati voi, personalitatea este suprimata. Recuno~teti, prin urmare ca, atunci cand vorbiti de personalitate, il aveti m fata ochilor doar pe.burghez, adica pe proprietarul burghez. Aceasta personalitate trebuie, mtr-adevar, suprimata. Comunismul' nu ia nirnfuIui putinta de a-~i Insu~i produse sociale, el ia doar putinta ca prin aceasta Insu~iresa fie aserVita munca altuia. S-a obiectat ca prin desfiintarea proprietatii private va Inceta_i.. f} orice activitate ~ica 0 lene generala va cuprinde lumea. pv. Daca ar fI a~a,societatea burgheza ar fi trebuit de mult sa piara din cauza trandaviei, caci In aceasta societate cei care lucreazanu agonisesc, iar cei care agonisesc nu lucreaza. Toate aceste temeri se reduc la tautologia ca nu va mai exista munca salariata 0 data ce nu vamai exista capital. Toate obiectiile Indreptate impotriva modului comunist de Insu~ire~ide productie a producerii materiale au fost extinse ~i asupra Insu~irii ~i productiei produselor spirituale. Dupa cum pentru burghezi desfrintarea proprietatii de c1asaInsearnna desfIintareaproductiei Insa~i,tot astfe1pentru el disparitia culturii de

/

c1asaeste identica cu disparitia culturii In general. ,) .Cultura, a carei pierdere 0 deplange burghezul, nu Insearnna Jt.~

pentruimensamajoritatedecatpregatireaorientatasprelucrulla

ma~ina. Oar nu polemizati cu noi, apreciind desfrintarea proprietatii burgheze prin prisma conceptiilor voastreburgheze despre libertate, cultura, drept etc. Inse~iideile voastre sunt produse ale relatiilor burgheze de productie ~i de proprietate, dupacum ~i dreptul vostru nu este decat vointa c1aseiv()astreridicata la rangul 27

.

de lege, 0 vointa al ciirei continut este determinat de conditille materiale de viata ale clasei voastre. . ConcePtia interesata care va face sa transformati relatiile voastre de productie ~i de proprietate, din relatii istorice, trecatoare in cursul procesului productiei, in legi eteme ale naturii ~iale ratiunii e comuna tuturor claselor dominante dispiirute. Ceea ce pricepeti cand e vorba de proprietatea antiea, ceea ce prieepeti cand e vorba de proprietatea feudala, nu mai indriizniti sa pricepeti cand e vorba de proprietatea burgheza. Jt '1) fata DesfIintarea familiei! Pana ~icei mai radieali se indigneaza in , acestei infame intentii " a comunistilor. Pe ce se intemeiaza familia de astiizi, familia burgheza? Pe capital, pe ca~tigul privat. In forma sa deplin dezvoltata, ea exista numai pentru burghezie; ea l~i gase~te Insa completarea in lipsirea de familie impusa proletarilor ~iin prostitutia publica. Familia burghezului dispare, fire~te, 0 data cu disparitia acestei completiiri a ei, iar ambele dispar 0 data cu disparitia capitalului. Ne imputati ca vrem sa desfIintiim exploatarea copiilor de catre piirintii lor? ReGunoa~tem aceasta crima. Dar voi spuneti ci'i noi desfiintiim cele mai intime legiituri, inlocuind educatia pe care 0 da familia cu cea sociala. Oare educatia , voastra nu este si , ea determinata de societate? Nu este ea determinata de relatille sociale in cadrul ciirora educati, de amestecul mai mult sau mai putin direct al societatii prin mijloeirea ~eolii etc.? Comuni~tii n-au inventat influent a societatii asupra edueatiei; ei Ii schimba doar earacterul, smulgand educatia de sub influenta clasei dominante. Frazeologia burgheza despre familie ~i educatie, despre lega-

.

tura intima dintre piirinti ~ieopii devine eu atat mai dezgustatoare eu cat, pentru proletari, ea urmare a dezvoltiirii marii industrii, toate legaturile de familie se destrama, iar copiii sunt transformati in simple artieole de negot ~i unelte de munca.

~

~.. D.ar~v?i,eo~uni~tii,'vreti sa ~trodueeti comunizarea femeii\JJ ~! ne strlga ill cor illtreaga burghezle. 28

Burghezul vede in sotia lui 0 simpla unealtiide productie. EI aude cii uneltele de produ~ urmeaza sa tIe exploatate in comun ~inu poate, fire~te,decat sa-~iinehipuie ea soarta comuniziiriiva . lovi ~ipe femei. EI nici nu biinuie~te cii este vorba toemai de a desfIinta aeeastii pozitie a femeii de simpla unealta de produetie. De altfel, nimie nu este mai ridieol decat indignarea ultramo-

.

rala a burghezilor no~tri in fata pretinsei eomunizari oficiale a

femeii de catre eomuni~ti. Comuni~tii nu au nevoie sa introduca :...J comunizarea femeii; ea a existat aproape intotdeauna. Burghezii no~tri, care nu se multumesc ca au la dispozitie

femeile ~ifiieele proletarilor lor, fiirasa mai vorbim de prostitutia

oficiala, l~i fae 0 pliicere din a-~i seduce reciproe sotille. In realitate, casatoria burghezii este comunizarea femeii miiritate. Comuni~tilor Ii s-ar putea imputa eel mult ca, In locul comuni-

.:J

ziirii fiitarnice, ascunse, ar voi sa introduea eomunizarea oficiala ~i pe fata a femeii. De altfel, se intelege de la sine ea prin desfiintarea aetualelor relatii de producp.e va dispiirea ~i comunizarea femeii, izvoratii din ele, adiea prostitutia oficiala ~ineoficiala. .Co~uni~tilor Ii s-a mai imputat ea ar voi sa desfIinteze patria,oV 0. natlOnalltatea. Muncitorii nu au patrie. Lor nu Ii se poate lua ceva ce nu au. Dar, deoarece proletariatul trebuie sa cucereascii mai intiii puterea poIitiea, sa se ridice la rangul de clasa nationala 1, sa se eonstituie el insusi ca natiune, el mai este inca national, desi nicidecum in

Inteles~lburghez.

"

Demareatiile nationale ~iantagonismele dintre popoare dispar din ee in ce mai mult 0 data cu dezvoltarea burgheziei, 0 data eu libertatea comeqului, cu piata mondiala, eu uniformitatea produetiei industriale ~i eu conditiile de viata ce-i corespund. Dominatia proletariatului Ie va face Inca ~i mai mult sa dispaca. Aqiunea unita, eel putin a tiirilor eivilizate, este una dintre primele conditii ale dezrobirii lui. I In editia engJeza din 1888, in loc de: "sa se ridice la ranguJ de cJasa nationaJa"

-

"sa se ridice la rangul

de cJasa conducatoare

a natiunii"

.

29

~

OrrV J

I:'

!

, ,

In masura m care va fi desfIintata exploatarea unui individ de catre celalalt, va fi desfIintata ~i exploatarea unei natiuni de catre alta.

m loc sa Ie dea 0 forma nowl, el contrazice a~adar toata dezvoltarea istorica de pana acum."

0 data cu disparitia antagonismului dintre c1ase, m sarlUl natiunilor, va disparea ~i du~miinia dintre natiuni.

La ce se reduce aceasta mvinuire? Istoria tuturor societatilor de pana acum s-a desfa~urat m antagonisme de c1asa, care, m diferitele epoci, au luat forme diferite.

Invinuirile aduse comunismului din punct de vedere religios,

fIlozofic ~i,m general, din punct de vedere ideologic nu merita 0 dezbatere mai amiinuntitii. Este oare nevoie de 0 perspicacitate deosebita pentru a mtelege ca, atunci cand se schimbii conditiile de viata ale oamenilor, relatiile lor sociale, existenta lor sociala, se schimbii ~ireprezentarile, concePtiile ~inotiunile lor, mtr-un cuvant ~icon~tiintalor? Ce altceva ne arata istoria ideilor decat c productia intelectuala se transforma 0 data cu cea materi a? Ideile dominante ale unei epoci au fost mtotdeauna numai ideile c1aseidominante. Se vorbe~tedespre idei care revolutioneaza 0 mtreaga societate; prin aceasta se exprima numai faptul ca m sanul vechii societati s-au format elementele unei societati noi, ca descompunerea ideilor vechi merge mana m mana cu descompunerea vechilor conditii de viata. Cand lumea antica a intrat m declin, religiile vechi au fost mvinse de religia cre~tina. Cand, m secolul al XVIII-lea, ideile iluminismului au mfrant ideile cre~tine,societatea feudala dadea ultima ei lupta cu burghezia, pe atunci revolutionara. Ideile de libertate a con~tiintei~ia religieinu exprimau decat domnialiberei concurente pe taramul con~tiintei.l "Dar" - se va spune - "ideile religioase, morale, fIlozofice, politice, juridice etc. s-au modificat, ce-i drept, m cursul dezvoltam istorice. Insa religia, morala, fIlozofia, politica, dreptul s-au mentinut mtotdeauna, m ciuda acestor schimban. In afara de aceasta,exista adeviirurieteme, ca: libertate,dreptate etc., care sunt comune tuturor starilor sociale. Comunismul desfiinteaza insa adeviirurileeteme, desfiinteaza religia, morala; I lncepand cu editia germana din 1872, in loc de: "pe tiiriimul con~tiintei" - "pe tiiriimul cunoa~terii"

30

"

Dar, indiferent de forma pe care au luat-o aceste antagonisme, exploatarea unei piir!i a societatii de catre cealalta constituie un fapt comun tuturor veacurilor trecute. Nu e deci de mirare ca, oricat de diferita ~i variata, con~tiinta sociala a tuturor veacurilor se mi~ca m cadrul anumitor forme comune, forme de con~tiinta care vor disparea cu desavar~ire numai 0 data cu disparitia totala a antagonismului de c1asa. Revolutia comunista insearnna ruptura cea mai radicala cu relatiile de proprietate mo~tenite din trecut; nu e deci de mirare ca, m cursul dezvoltam ei se produce ruptura cea mai radicala cu ideile traditionale. Dar sa lasam obiectiile ridicate de burghezie impotriva comunismului. Dupa cum am vazut mai sus primul pas m revolutia muncitoreasca este ridicarea proletariatu Ul a rangul de c1asa dominanta, este "-eucerirea democratiei.

Proletariatul va folosi dominatia lui politica pentru a smulge burgheziei, pas eu pas, mtreg eapitalul, pentru a eentraliza toate uneltele de productie m mainile statului, adica m mainile proletariatului organizatca c1asadominanta, ~ipenln! a man, cat se poate

derepede,masafortelordeproductie.

k

~

La meeput, acest lueru nu se poate face~decat printr-o mcalcare despotica a dreptului de proprietate ~i a relatiilor de . produetie burgheze, adica prin masuri care, din punet de vedere , ~eonomic,apar nemdestulatoare ~i~ubrede,dar care sunt depa~it~1., m decursul mi~carii ~i care sunt inevitabile ca mijloc pentru/ revolutionarea mtregului mod de productie. Aeeste masuri vor fi, se-ntelege, diferite m diferitele tari. . In tiirileeele mai maintate va fi totu~iposibila, aproape pretutmdeni, aplicarea urmatoarelor masuri:

\

31

A If

- fO.

\

.

~xproprierea proprietatii funciare ~i mtrebuintarea rentei funciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat. 2. Impozit progresiv ridicat. 3. Desfrintarea dreptului de mo~tenire. 4. Confiscarea proprierntii tuturor emigrantilor ~i rebelilor. 5. Centralizarea creditului m mainile statului cu ajutorul unei banci nationale cu capital de stat ~i cu monopol exc1usiv. 6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport m mainile statului. 7. Sporirea numaruIui fabricilor de stat, a uneltelor de productie, destelenirea ~i ameliorarea pamanturilor dupa un plan comun. 8. Egala obligativitate a muncii pentru toti, organizar~a de armate industriale, mdeosebi pentru agricultura. 9. imbinarea muncii agricole cu cea industriala, masuri avand ca scop mlaturarea treptata a opozitieiI dintre sat ~i or~. 10. invatamant public gratuit pentru toti copiii. Interzicerea muncii m fabrici a copiilor, sub actuala ei forma. imbinarea educatiei cu productia materiala etc., etc. Cand, m cursul dezvoltarii, vor fi disparut deosebirile de c1asa ~i mtreaga productie va fi fost concentrata m mainile indivizilor asociati, atunci puterea publica i~i va pierde caracterul ei politic. in sensul propriu al cuvantului, puterea politica este puterea organizata a unei c1ase pentru asuprirea alteia. Daca proletariatul, m lupta sa impotriva burgheziei, se une~te m mod necesar ca c1asa, daca, prin revolutie, devine c1asa dominanta ~i, ca c1asa dominanta, desfrinteaza vechile relatii de productie facand uz de forta, atunci el desfrinteaza, 0 data cu aceste relatii de productie, ~i conditiile de existenta ale antagonismului de c1asa, ale c1aselor m genere2, ~i, prin aceasta, propria sa dominatie de c1asa. Locul vechii societati burgheze, cu c1asele ~i antagonismele ei de c1asa, il ia 0 asociatie in cadrul careia dezvoltarea libera a fiecaruia este conditia pentru dezvoltarea libera a tuturor. Ilncepand cu edipa din 1872, in loc de: "opozi~ie" - "deosebire". 2 Incepand

in genere".

32

cu edi~ia din 1872, in loc de: "ale claselor

in genere"

-

"c1asele

In LITERATURA SOCIALISTA SI , COMUNISTA 1. SOCIALISMUL REACTIONAR , a) Socialismul feudal

a

Aristocratia franceza ~icea engleza erau chemate, prin pozitia lor istorica, sa scrie pamflete impotriva societatiiburghezemoderne. in Revolutia franceza din iulie 1830 ~ m mi~areaengleza pentru reforma, ea fusese din nou mvinsa de parvenitul detestat. De 0 luprn politica serioasa nici nu mai putea fi vorba. Aristocratiei nu-i ramanea decat lupta pe taram literar. Dar chiar ~i in domeniulliteraturii vechea frazeologie de pe timpul restauratiei] devenise imposibila. Pentru a-~ica~tigasimpatii, aristocratia trebuia sa-si de interesele ei si ' dea-aerul ca face abstractie , , ca-si , fonnuleaza actul de acuzare impotriva burgheziei numai in interesul c1aseimuncitoare exploatate. Ea i~iprocura astfel 0 satisfactie in a canta cuplete satirice la adresa noului ei stapan ~im a-i ~optila ureche prorociri mai mult sau mai putin sinistre. in felul acesta a luat n~tere socialismul feudal, amestec de tanguiala ~ide batjocura, de ecou al trecutuIui ~ide amenintare a viitorului, care nimerea uneori burghezia drept in inima prin critica sa amara, distrugatoare in chip spiritual dar care facea intotdeauna 0 impresie comica prin absoluta-i incapacitate de a intelege mersul istoriei modeme. Aristocratii fluturau ca drapel traista de cer~etora proletariatului pentru a strange in urma lor poporul. Dar de cate ori poporul I Nu este vorba despre restaurapa englezii din anii 1660-1689, ci despre restaura!ia franceziidin anii 1814-1830. (Nota Illi Engels la edi{ia engleza din 1888.) 33

ii unna; el zarea pe posteriorullor vechile blazoane feudale~i se impra~tiarazand m hohote, fara respect. 0 parte din legitimi~tiifrancezi ~i"T'anaraAnglie" I, au oferit . acest spectacol. Atunci dind feudalii demonstreazaca modullor de a exploata difera de exploatarea burgheza, ei uita un singur lucru, ~ianume ca ei exploatau m conditii ~i imprejurari cu totul diferite ~i m .prezent depa~ite. Atunci cand arata ca m timpul dominatiei lor proletariatul modem nu a existat, ei uita ca burghezia modema a fost tocmai vlastarul inevitabil al oranduirii lor sociale. De altfel,ei ascund atat de putin caracterul reactionar al criticii lor, mcat principala mvinuire pe care 0 aduc burgheziei consta tocmai m aceeaca sub dominatia ei se dezvolta 0 c1asacare va face sa sara m aer mtreaga ordine sociala veche. Ei mvinuiesc burghezia nu atat pentru ca a creat un proletariat m genere, cat pentru ca a creat un proletariat revolutionar. De aceea, m practica politica, ei participa la toate masurile violente impotriva c1aseimuncitoare, iar m viata de toate zilele sunt gata, m ciuda frazeologiei lor umflate, sa culeaga merele de aur2~isa renunte la fidelitate, iubire ~ionoare m schimbul neg°tului cu lana, sfec1a~irachiu3. Dupa cum popa mergea totdeauna mana m mana cu feudalul, tot astfel ~isocialismulpopesc merge alaturi de socialismulfeudal. I Legitimi~tii - partizani ai restauriirii dinastiei Bourbonilor. "T'anara Anglie" - un cerc fonnat ill preajma anului 1842 ~i compus din aristocrati, politicieni ~i literati englezi, cerc care a aderat la partidul conservator. Disraeli ~iThomas Carlyle au facut parte din ,,'FanaraAnglie" . 2 in edi~iaengleza din 1888, dupa cuvintele: "merele de aUI" sunt adaugate cuvintele: "care cad din pomul industriei". 3 Aceasta se refera mai cu seama la Gennania, unde aristocratia funciara ~i iuncherii exploateaza mare parte din domeniile lor pe cont propriu, prin administratori, fiind, pe langa aceasta, ~i mari fabrican~ide zahar ~i de spirt din cartofi. Aristocratii englezi, mai bogati de altfel, n-au decazut intr-atat; dar ~iei ~tiucum se poate compensa scilderearentei prin imprumutarea numelui lor unor fondatoride societatipe actiuni,mai mult sau mai putin dubio~i.(Nota lui Engels la ediria englezii din 1888.) 34

Nirnic mai u~or decat sa dai 0 spoiala socialista ascetismului cre~tin. Oare cre~tinismul n-a tunat ~i fulgerat ~i el impotriva proprietatii private, a casatoriei ~i a statului? Oare nu a propovaduit elm locul acestora caritatea si " cersetoria, celibatul si " mabusi-

rea patimilor trupe~ti, viata de chilie ~i biserica? Socialismul cre~tinlnu-i decat agheasma cu care popa sfmte~tenecazul aristocratului.

b) Socialismul mic-burghez Aristocratiafeudala nu este singura c1asacare a fost rastumata de burghezie ~i ale carei conditii de viata s-au i'nrautatit ~i au disparutcu mcetulm societatea burghezamoderna. Tiirgovetiidin Evul Mediu ~imica tarilnime au fost precursorii burgheziei modeme. In tarile mai putin dezvoltate din punct de vedere industrial ~icomercial, aceasta c1asacontinua sa vegeteze alaturi de burghezia m ascensiune. In tarile m care s-a dezvoltat civilizatia moderna, s-a fonnat 0 noua mica burghezie, care, fluctuand mtre proletariat ~iburghezie ca parte mtregitoare a societatii burgheze, se regenereaza mereu; membrii sai sunt msa mereu azviirlitide concurenta m randurile proletariatului;mai mult, pe masura ce se dezvolta marea industrie, ei viid apropiindu-semomentul cand vor disparea cu desaviir~ireca parte independenta a societatiimodeme ~ivor fi mlocuiti, m corneTt,m manufactura ~im agricultura, cu supraveghetori ~i servitori. In tiirica Franta, m care c1asatiirilneascaalcatuie~temai mult de jumatate din populatie, era firesc ca acea critica pe care 0 faceau regimului burghez scriitorii care luau atitudine m favoarea proletariatului ~i impotriva burgheziei sa fie pe masura micului burghez ~i a micului taran ~i sa apere cauza muncitorilor din punctul de vedere al micii burghezii. In felul acesta, a luat na~tere [

in editiile din 1872, 1883 ~i 1890 a aparut "cre~tin"; ill edi~iiledin 1848

a apiirut "sfant" .

35

socialismul mic-burghez. Sismondi e ~eful acestei literaturi nu numai pentru Franta, ci ~ipentru Anglia. Acest socialism a disecat cu multa perspicacitatecontradictiile existente in relatiile de productie modeme. EI a demascat infrumusetarea filtarnicarealizata de economi~ti.EI a demonstrat, filra putinta de tagada, efectele distrugatoare ale ma~inismului ~i ale diviziunii muncii, concentrarea capitalurilor ~ia proprietatii funciare, supraproductia, crizele, pieirea inevitabila a micilor burghezi ~itilrani, mizeria proletadatului, anarhia in productie, strigatoarele disprop°rtii in repartitia avutiei, razboiul industrial nimicitor dintre natiuni, descompunerea vechilor moravuri, a vechilor relatii familiale, a vechilor nationalitati. Potrivit contifiutuluisau pozitiv insa, acest socialism vrea sau sa restabileasca vechile mijloace de produqie ~i de schimb, ~i,0 data cu ele, vechile relatii de proprietate ~ivechea societate, sau sa ferece din nou, cu f°rta, mijloacele modeme de productie ~ide schimb in catu~ele vechilor relatii de proprietate, care au fost sfilramate~itrebuia sa fie sfilramatede aceste mijloace. In ambele cazuri, acest socialism este reactionar ~itotodata utopic. Corporatiile manufacturiere, economia patriarhala la tara iatil ultimele ei cuvinte. In dezvoltarea sa ulterioara, acest curent s-a Impotmolitintr-o mahmureala l~a.l

c) Socialismul genoan, sau "adevilratul" socialism Literatura socialista ~icomunista din Franta, care a luat n~tere sub presiunea unei burghezii dominante ~i care este expresia literara a luptei Impotriva acestei dominatii, a fost introdusa in I In editia engleza din 1888, in loc de: "In dezvoltarea sa ulterioara, acest curent s-a impotmolit intr-o mahmureala la1ia" - "Piina la urma, ciind fapte istorice de netagaduit au spulberat orice autoiluzionare, aceasta fonna a socialismului a degenerat intr-o jalnica mahmureala."

36

Germania pe vremea cand burghezia tocmai incepuse lupta ImPOtriva absolutismului feudal.

.

FilozofIi, semif1lozofIi ~i toti cei cu inclinatii artistice din Germania s-au aruncat cu lacomie asupra acestei literaturi, uitfuld insa ca 0 data cu introducerea acestor scrieri din Franta nu fusesera introduse in Genoania ~i conditiile de viata de acolo. Data fIind starea de lucruri din Genoania, literatura franceza a pierdut orice semnificatie practica imediata ~i a capatat un aspect pur literar. Ea trebuia sa apara ca 0 speculatie sterila asupra adevilratei societati I, asupra realizarii naturii umane. Astfel, revendicarile primei Revolutii franceze nu aveau pentru filozofri genoani ai secolului al XVIII-lea alt inteles decat acela de deziderate ale "ratiunii practice" in general, iar manifestarile vointei burgheziei revolution are din Franta erau, to ochii lor, ni~te legi ale vointei pure, ale vointei asa , cum ar trebui sa fie, ale adevilratei vointe , omenesti. ,

Activitatea literatilor genoani consta exc1usiv in a pune de acord noile idei franceze cu vechea lor con~tiinta f1lozofica,sau, mai bine zis, in a-~iinsu~idin punctullor de vedere f1lozoficideile franceze. Ei ~i-auinsu~it aceste idei in acel~i fel in care se insu~e~tein genere 0 limba straina: poo traducere. Se ~tie ca peste manuscrisele operelor c1asicedin vremurile Antichitiltii pagane, calugarii a~temeau pove~ti serbede despre sfmtii catolici. Literatii genoani au procedat invers cu literatura profana franceza. Ei ~i-auscris absurditiltilefIlozoficepe verso-ul originalului francez. De pilda, pe verso-ul criticii franceze a relatiilor bane~ti ei au scris "instrainarea naturii umane", pe verso-ul criticii franceze a statului burghez ei au scris "desfIintarea stilpaniriiuniversalului abstract" etc. Aceasta frazeologie filozofica, substituita teoriilor franceze, a fost botezata de ei "filozofia actiunii", "adevilratul socialism", ,,~tiinta germana a soci~smului", "fundamentarea fIlozofica a socialismului" etc. I Incepand cu editia gennana din 1872,cuvintele "asupra adevaratei societati" lipsesc.

37

in felul acesta literatura socialist-comunista

franceza a fost

de-a dreptul emasculata. ~i, deoarece In mana germanului ea Inceta sa exprime lupta unei cIase impotriva alteia, el era convins ca biruise "unilateralitatea franceza", ca el apara, In locul unor nevoi adevarate, nevoia de adevar, iar In locul intereselor proletariatului, interesele fIintei umane, ale omului in general, ale omului care nu apartine nici unei cIase, care In genere nu apartine reali.

tatii, ci negurilor fanteziei fIlozofIce. Acest socialism german, care lua atat de solemn In serios stangacele sale exercitii ~colare~ti ~i Ie trambita atat de zgomotos, ~i-a pierdut Insa putin cate putin pedanta nevinovatie. Lupta burgheziei germane, mai cu seama a celei prusace, impotriva feudalilor ~i a monarhiei absolute, intr-un cuvant mi~carea liberala, a devenit mai serioasa.

"Adevaratului" socialism i s-a ivit, astfel, prilejul dorit de a opune mi~carii politice revendicarile socialiste, de a arunca anatemeIe traditionale impotriva liberalismului, impotriva statului reprezentativ, impotriva concurentei burgheze, a libertatii burgheze a presei, a dreptului burghez, a libertatii ~ a egalirntii burgheze ~i de a propovadui maselor populare ca din aceasrn mi~are burgheza ele nu aveau nimic de c~tigat, ci, dimpotriva, totui de pierdut. Socialismul german a uitat la timp ca critica franceza, al carei ecou stupid era, presupune societatea burgheza modema cu conditiile materiale de viatii corespunzatoare ~i cu constitutia politica adecvatii, adica toate acele premise care In Germania'trebuia abia cucerite prin lupta. Acest socialism a servit guvemelor absolutiste germane cu Intregullor cortegiu de popi, dasciili, iuncheri de tara ~i birocrati drept sperietoarea bine venita impotriva burgheziei ce se ridica amenintiitoare. El a a1catuit completarea du1ceaga la amamicele lovituri de bici ~ila ploaia de gloante cu care acelea~i guveme tratau insurectiile muncitorilor gennani. Daca "adevaratul" socialism devenise astfel 0 arma In mamile guvemelor impotriva burgheziei germane, el era, totodata, In mod nemijlocit ~i expresia intereselor reactionare, a intereselor targo38

vetilor germani.1 in Germania. mica burghezie, pe care a lasat-o m~stenire secolul al XVI-lea si care de atunci reap are aici Intruna sub'diferite forme, alcatuie~t~ de fapt temelia sociala a stiirii de

Iucruri existente.

.

' , Mentinerea ei Inseamna mentinerea stiirii de lucruri existente

In Germania. Ea se teme ca dominatia industriala ~i politidi a burghezieiva duce In mod inevitabilla pieirea ei, pe de-o parte ca urmare a concentriirii capitalului, pe de alta parte ca urmare a dezvoltiiriiproletariatului revolutionar. Mica burghezie i~i Inchipuia ca "adevaratul" socialism va omori doua mu~te dintr-o lovitura. El s-a raspandit ca 0 epidemie. Tesut din piiienjeni~speculativ,brodat cu flori retorice literare ~i imbibat cu roua sentimentala, acest ve~mant pompos In care sociali~tiigermani i~i Inviiluiau cele cateva "adevaruri eteme" Incremenite a facut ca marfa lor sa se desfaca mai lesne In randurile acestui public. . La randul sau, socialismul german a Inteles din ce In ce mai mult ca Ii revine misiunea de a fI reprezentantul grandilocvent al acestei mici burghezii. El a procIamat natiunea germana ca proto tip al natiunii, iar pe fIlistinul german ca prototip a1omului. Fiecarei ticiilo~ii a acestuia el i-a atribuit un sens ascuns, un sens superior, socialist, prefacand-o In contrariul ei. Consecvent pana la capat, el s-a ridicat fati~ impotriva orientiirii "brutal distructive" a comunismului, procIamand imPartialitatea sa mareata mai presus de orice luptii de clasii. Toate pretinsele scrieri socialiste ~i comuniste care circulii In Germania aPartin, cu foarte putine exceptii, acestei literaturi murdare ~i paralizante.2 I in ediTia engleza din 1888, In subcapitolul despre "adevaratul" socialism, expresia: "targovetii germani" este Inlocuita cu expresiile: "fIlistinii germ ani" , "filistinii germani rnic-burghezi" . 2 Furtuna revolutiei din 1848 a maturat Intreg acest curent lamentabil ~ile-a taiat purtatorilor lui pofta de a mai face socialism. Reprezentantul principal ~i

tipul clasic aI acestui curent este dornnul Karl Griin. (Nota Illi

germanti din 1890.)

Engels la ediria

39

... 2. SOCIALISMUL CONSERVATORSAU BURGHEZ 0 Parte din burghezie doreste sa tamaduiasca relele sociale I ' pentru a asigl¥"a existenta societatii burgheze. Printre ace~tia gasim economi~ti, fIlantropi, umanitari~ti, oameni care se indeletnicesc cu imbunatiitirea situatiei c1asei muncitoare, cu organizarea de opere de binefacere, membri ai societiitilor de protectie a animalelor, fondatori de societiiti de temperantii, reformatori de cafenea de cele mai diferite nuante. Acest socialism burghez a fost elaborat chiar sub forma de sisteme complete. Ca pilda citam Philosophie de la misere a lui Proudhon. Burghezii sociali~ti vor conditiile de viata ale societatii modeme, dar fara luptele ~iprimejdiile care decurg cu necesitate din ele. Ei vor societatea actuala fara elementele care 0 revolutioneaza ~i 0 descompun. Ei vor burghezia fara proletariat. Burghezia considera, fIre~te, lumea in care domne~te drept cea mai buna dintre lumi. Socialismul burghez elaboreaza aceasta concePtie consolatoare intr-un sistem mai mult sau mai putin complet. Atunci cand el invita proletariatul sa infaptuiasca sistemele sale ~i sa pa~easca in noul Ierusalim, el nu-i cere de fapt decat sa ramana in cadrul societatii actuale, dar sa lepede conceptiile sale du~manoase despre aceasta societate. 0 alta forma, mai putin sistematica, insa mai practica, a acestui socialism cautii sa taie pofta c1asei muncitoare de orice mi~care revolutionara, demonstrandu-i ca ei nu i-ar putea fI de folos cutare sau cutare schimbare politica, ci numai 0 schimbare a conditiilor materiale de trai, a conditiilor economice. Prin schimbarea conditiilor materiale de trai, acest socialism nu intelege insa nicidecum desfIintarea relatiilor de productie burgheze, care nu poate fI infaptuita dedit pe cale revolutionara, ci imbunatatiri administrative realizate pe baza acestor relatii de produqie, adica imbunatatiri care nu schimbii intru nimic raportul dintre capital ~imunca salariata, ci care, in cazul cel mai bun, mic~oreaza cheltuielile de dominatie ale burgheziei ~i-i simplifIca bugetul. 40

Socialismul burghez i~i gase~te expresia corespunzatoare abia atunci cand devine 0 simpla fIgurii retorica. Comer! liber! - in interesul c1asei muncitoare; taxe vamale protectioniste! - in interesul c1asei !lluncitoare; inchisori cu regim celular! - in interesul c1asei muncitoare, iata ultimul ~i singurul cuvant sincer rostit de socialismul burghez. Socialismul burgheziei consta tocmai in afmnatia ca burghezii sunt burghezi - in interesul c1asei muncitoare.

3. SOCIALISMUL SI , COMUNISMUL CRITICO-UTOPIC Nu vorbim aici de literatura care a exprimat, in toate marile revolutii modeme, revendicarile proletariatului (scrierile lui Babeuf etc.). Primele incerciiriale proletariatuluide a realiza direct propriul sau interes de c1asaintr-o epoca de fIerbere generala, in perioada riisturnariisocietatii feudale, au dat inevitabil gre~, din cauza ca proletariatulera el insu~inedezvoltat ~ipentru ca lipseau conditiile materialepentru eliberarea sa, caci acesteconditii nu sunt dedit produsul epocii burgheze. Literatura revolutionara care a insotit aceste prime mi~ciiriale proletariatului este in mod necesar reactionara prin continutul ei. Ea propovaduie~teun ascetism general ~iun egalitarismprimitiv. Sistemele socialiste ~i comuniste propriu-zise, sistemele lui Saint-Simon, Fourier, Owen etc., apar in prima perioada, inca nedezvoltata a luptei dintre proletariat ~i burghezie, pe care am descris-omai sus (veziBurghezie ~iproletariat). Inventatoriiacestorsistemevad, ce-i drept,antagonismuldintre c1ase,precum ~iaqiunea elementelordizolvantedin insa~isocietatea dominanta. Dar de partea proletariatului, ei nu zaresc nici 0 activitateistorica proprie,nici 0 mi~carepoliticaspecillciilui. Deoareee dezvoltarea antagonismului de c1asamerge in pas eu dezvoltarea industriei, ei nu gasesc in societate nici eonditiile 41

,~. J

materiale pentru eliberarea proletariatului ~icauta 0 ~tiinta sociala, legi sociale, pentru a crea aceste conditii. Locul activitatii sociale trebuie sa-l ia activitatea lor inventiva personala; locul conditillor istorice ale eliberaru - conditii fanteziste; locul organizarii treptate a proletariatului ca c1asa - 0 organizare anume nascocirn a societatii. Vritoarea istorie a lumii se reduce pentru ei la propagarea si , la realizarea. practica a planurilor lor sociale. Ei i~i dau seama, ce-i drept, ca planurile lor reprezinta, inainte de toate, interesele c1asei muncitoare, ale celei mai napastuite c1ase. Proletariatul exista pentru ei numai sub acest aspect, al c1asei celei mai napastuite. Forma nedezvoltata a luptei de c1asa, ca ~ipropria lor pozitie in viata, ii fac insa sa se creada mai presus de acest antagonism de c1asa. Ei vor sa imbunatateasca situatia tuturor membrilor societatii, chiar ~i pe a celor foarte bine situati. De aceea, ei apeleaza necontenit la intreaga societate fara deosebire, ba chiar de preferinta 1a c1asa dominanta. Dupa parerea lor, ajunge sa Ie intelegi sistemul pentru a recunoa~te ca e cel mai bun plan cu putinta al celei mai bune societati cu putinta. Ei resping, de aceea, orice fel de actiune politica ~i mai cu seama revolutionara; ei vor sa-~i atinga telul pe cale pa~nica ~i incearca prin mici experiente, sortite, ftIe~te, e~ecului, prin puterea exemplului sa croiasca drum noii evanghelii sociale. Aceasta descriere fantezista a societatii viitoare, datand dintr-o epoca in care proletariatul este inca foarte putin dezvoltat, cand el insu~i concepe inca in chip fantezist propria sa pozitie - este produsul prirnelor aspiratii pline de presimtire ale proletariatului in legatura cu 0 prefacere generala a societatii. Scrierile socialiste ~icomuniste contin insa ~ielemente critice. Ele ataca intreaga temelie a societatii existente. Ele au oferit deci un material foarte pretios pentru luminarea muncitorilor. Tezele lor pozitive cu privire la societatea viitoare, ca, de pilda, desfrintarea opozitiei dintre ora~ ~i sat, a familiei, a ca~tigului privat, a muncii salariate, proc1amarea armoniei sociale, transform area statului intr-o simpla administrare a productiei, - toate aceste teze nu 42

exprima decat necesitatea disparitiei antagonismului de c1asa, care incepe abia sa se dezvolte ~i pe care ei 11cunosc numai sub prima sa forma, vaga ~i nedeftnirn. De aceea, chiar aceste teze mai au inca un sens pur utopic. lusemnatatea socialismului ~ia comunismului critico-utopic se afla in raport invers cu dezvoltarea istorica. In masura in care lupta de clasa se dezvolrn ~i capata forme bine conturate, aceasrn ridicare fantezista deasupra luptei de clasa, aceasrn combatere fantezista a ei pierde orice valoare practica, orice justiftcare teoretica. De aceea, daca in multe privinte fondatorii acestor sisteme au fost revolutionari, discipolii lor alcatuiesc intotdeauna secte reactionare. Ei pastreaza neclintite vechile conceptii ale dascililor lor, rara a tine seama de dezvoltarea istorica a proletariatului. De aceea, ei caurn in mod consecvent sa slabeasca din nou lupta de c1asa ~i sa imp ace antagonismele. Ei tot mai viseaza realizarea, cu titlul de experienta, a utopiilor lor sociale, intemeierea unor falanstere, fondarea de home-colonies, infrintarea unei mici !carli I, editie in format redus a noului lerusalim; iar pentru construirea tuturor acestor castele in Spania ei sunt nevoiti sa faca apella ftlantropia inimilor ~ipungilor burgheze. lucetul cu incetul, ei cad in categoria socia1i~tilorreactiooari sau conservatori. De aceea, ei se opun cu indarjire oricarei mi~ciiri politice a muncitorilor, care, dupa parerea lor, nu poate proveni dedit dintr-o totala lipsa de credinta in evanghelia cea noua. Oweni~tii in Aoglia, fourieri~tii in Franta sUnt unii impotriva carti~tilor, altii impotriva reformi~tilor2. I Falanster era numele coloniilor socialiste imaginate de Charles Fourier; !caria este numele dat de Cabet tiirii sale utopice ~i mai tmiu coloniei sale comuniste din America. (Nota lui Engels la ediriaenglezii din 1888.) Home-colonies (colonii in interiorul tiirii) este numele dat de Owen soeietatilor sale comuniste model. Falanster era numele palatelor soeiale imaginate de Fourier. !caria era numele tiirii fanteziste utopiee a earei organizare comunistii a deseris-o Cabet. (Nota lui Engels la ediriagermanii din 1890.) 2 E vorba de partizanii ziarului "La Reforme" , care a apiirut la Paris din 1843paniiin 1850. .. 43

IV POZITIA FAT, A DE , COMUNISTILOR ,

DIFERITELEPARTIDEDE OPOZITIE , Dupa cele spuse ill capitolul al II-lea, pozitia comuni~tilor fata de partidele muncitore~ti deja constituite, adidi pozitia fata de carti~tii din Anglia ~i fata de adePtii reformei agrare din America de Nord, se illtelege de la sine. Comuni~tii lupta pentru illfaptuirea scopurilor ~i intereselor imediate ale c1asei muncitoare, dar ei reprezinta totodata viitorul mi~caru ill mi~carea prezenta. In Franta, comuni~tii se alatura partidului social-democrat1 impotriva burgheziei conservatoare ~i radicale, fara a renunta illsa pOO aceasta la dreptul de a avea 0 atitudine critica fata , de frazele si , iluziile care isi " au obarsia ill traditia revolutionara. In ElvetJ.a,ei Ii sprijina pe radicali, rara a pierde insa din vedere ca acest partid se compune din elemente contradictorii, in parte sociali~ti democrati, in illtelesul francez, ill parte burghezi radicali. POOtie polonezi, comuni~tii sustin partidul care considera revolutJ.a agrara ca 0 conditie a eliberaru nation ale, acela~i partid care a fost sufletul insurectJ.ei din Cracovia ill 1846. In Germania, atunci cand burghezia are 0 atitudine revolutJ.onara, partidul comunist lupta alaturi de ea, impotriva monarhiei absolute, a proprietatii funciare feudale ~i a spiritului mic-burghez.

Nici 0 clipa ills3.partidul nu illceteaza sa dezvolte pOOtre muncitori 0 con~tiinta cat mai limpede a antagonismului ostil dintre burghezie ~i proletariat, pentru ca muncitorii germani sa poata preface de illdata conditiile sociale ~i politice, pe care trebuie sa Ie aduca cu sine dominatJ.aburgheziei, in tot atatea arme impotriva burgheziei, astfel incat dupa rastumarea c1aselorreactJ.onarein Germania sa illceapaimediat lupta impotriva burgheziei insasi. Asupra Germaniei i~i indreapta comuni~tii atentia ill primul rand, pentru ca Germania se afla in ajunul unei revolutii burgheze ~ipentru ca ea va savar~iaceasta revolutie in conditii, in genere, mai inaintate de civilizatJ.eeuropeana ~icu un proletariat mult mai dezvoltat decat Anglia in secolul al XVII-lea ~iFranta ill secolul al XVIII-lea, ~ideci revolutJ.aburgheza germana poate fi numai prologul direct al unei revolutii proletare. Intr-un cuvant, comuni~tiisprijina pretutindeni orice mi~care } , revolutionaraimpotriva oranduirii sociale ~ipolitice existente. In toate aceste mi~cari, ei pun pe primul plan, ca problema fundamentala a miscaru, problema proprietatii indiferent de forma mai mult sau m;Upu~oltata pe car;aceasta ar avea-o, In sfar~it, comuni~ili militeaza pretutindeni pentru unire ~i intelegereintre partidele democrate din toate t3.rile. Comuni~tilorIerepugna sa-~iascunda vederile ~iintentiile. Ei dec1arafati~ ca telurile lor pot fi atinse numai pOOdoborarea violenrn a intregii oranduiri sociale de pana acUffi.Sa trem c1aseledominante in fata unei Revolutii Comuniste. Proletarii n-au de pierdut ill aceasta revolutJ.edecit lanturile. Ei au 0 lume de ca~tigat.

1 Acest partid era reprezentat atunci in parlarnent de Ledru-Rollin, in publicistica de Louis Blanc, iar in presa cotidiana de ziarul "La Refonne" . Prin denumirea de social-democra!ie, inventatorii acestei denumiri desemnau 0 anurnitii parte a partidului democrat sau republican, cu 0 nuan!a mai mult sau mai puW1socialista. (Nota llii Engels la ediria englezii din 1888.) Partidul care in Franta i~i zicea pe atunci social-democrat era cel reprezentat politic de LedruRollin, iar in publicistica de Louis Blanc; intre el ~isocial-democratia gennanii de azi era deci 0 deosebire ca de la cer la piimant. (Nota llii Engels la ediria germanii din 1890.)

44

'

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! , ,

;]