Managementul Intreprinderilor Mici Si Mijlocii Raspunsuri

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALITATEA MANAGEMENT SUBIECTE LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL ÎNTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII TITULAR: PROF.UNIV.DR.STEFĂNESCU ROXANA 1. Care din următoarele reprezintă un criteriu de departajare cantitativă a IMM – urilor? Numărul de personal (B) 2)

Care din următoarele elemente nu reprezintă un criteriu calitativ de departajare a IMM-urilor

de întreprinderile mari? Cifra de afaceri (C) 3.

Conform Legii 346/14.VII. 2004 printre condiţiile ce definesc IMM-urile se numără:

a)număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250 b)cifră anuală de afaceri de până la 8 mil euro sau rezultatul anual al bilanţului contabil de pînă la la 5 mil euro c)depunerea bilanţului cel târziu la 30 decembrie al anului d)criteriul de independenţă e) nedepăsirea unui profit limită. Care din următoarele combinaţii reprezintă condiţii cumulative de definire a IMM-urilor? Număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, cifră anuală de afaceri de până la 8 mil euro sau rezultatul anual al bilanţului contabil de până la 5 mil euro, şi criteriul de independenţă (A, B, D) 4.

Precizaţi care dintre următoarele elemente nu reprezintă caracteristici strategice si

manageriale ale IMM-urilor? organizarea saptamanala de sedinte ale factorilor de decizie (A) 5.

După potenţialul de crestere si de obţinere a profitului IMM-urile pot fi clasificate în una din

categoriile: 1)întreprinderi mici statice si marginale 2)microîntreprinderi 3)întreprinderi mici statice nemarginale 4)întreprinderi mijlocii 5)întreprinderi dinamice. Care din următoarele combinaţii reprezintă tipuri de întreprinderi clasificate după potenţialul de crestere si de obţinere a profitului? întreprinderi mici statice si marginale, microîntreprinderi, întreprinderi mijlocii (1, 2, 4) 6.

Care dintre factorii enumeraţi mai jos nu intră în categoria celor care ţin de întreprindere si

pot genera succesul sau insuccesul IMM-urilor ? Numărul de zile din an (E) 1

7.

In continuare sunt prezentaţi o serie de factori ce pot genera succesul sau insuccesul IMM-

urilor. a) abilităţile manageriale ale întreprinzătorului b) abilităţile strategice ale întreprinzătorului c) programul zilnic de lucru al managerului d) abilităţile de antrenare ale personalului Precizaţi care din următoarele combinaţii ce ţin de întreprinzător reprezintă factori de succes sau insucces al IMM-urilor. Abilităţile manageriale ale întreprinzătorului, abilităţile strategice ale întreprinzătorului, programul zilnic de lucru al managerului (A, B, C) 8.

Care din următoarele elemente nu reprezintă un avantaj al IMM-urilor în raport cu

întreprinderile mari? Zilele in care se tin sedintele factorilor de decizie (E) 9.

Care din următorii factori nu are o influenţă semnificativă asupra supravieţuirii firmei?

zilele in care se tin sedintele factorilor de decizie (E) 10. Care din următoarele aptitudini nu fac parte din caracteristicile psihosociale ale întreprinzătorului? abilitatea de a opera cu concepte matematice (b) 11. Care din următoarele tipuri de întreprinzători fac parte din categoriile de întreprinzători delimitate de proiectul STRATOS? Întreprinzătorul universal sau complet (A) 12. In continuare sunt enumerate o serie de caracteristici ale oportunităţilor de afaceri ce duc la transformarea oportunităţilor în afaceri de succes. Întreprinzătorul să aibă studii technice (C) 13. Care din următoarele nu reprezintă surse de oportunităţi de afaceri? surse energetice (D) 14) In procesul realizării unei afaceri de succes, pornind de la o anumită oportunitate de afaceri se parcurg în mod uzual o serie de etape. Precizaţi care din etapele abordării oportunităţii economice de către întreprinzător nu se găseste mai jos: Alegerea unui manager (C) 15) In continuare sunt prezentate câteva elemente ce denotă necesitatea elaborării unui plan de afaceri. 1)trezeste interesul potenţialilor investitori 2)atrage sprijinul financiar necesar lansării sau dezvoltării afacerii 3)îl ajută pe întreprinzător la menţinerea strategiei alese 4)planul de afaceri stabileste deciziile zilnice ale managerilor. 2

Care din combinaţiile de mai jos reprezintă elemente care fac necesară elaborarea unui plan de afaceri? Trezeşte interesul potenţialilor investitori, atrage sprijinul financiar necesar lansării sau dezvoltării afacerii, şi îl ajută pe întreprinzător la menţinerea strategiei alese (1, 2, 3) 16) Care din următoarele componente este partea cea mai importantă a unui plan de afaceri? Sinteza (rezumatul) planului de afaceri (B) 17) O serie de recomandări privitoare la modul de redactare a unui plan de afaceri se regăsesc printre următoarele: 1)să aibă un stil logic, clar 2) să anticipeze întrebările cititorilor 3)să fie atractiv si concis 4)să fie realizat de secretară. Care din următoarele combinaţii reprezintă indicaţii privitoare la modul de redactare a unui plan de afaceri? Să anticipeze întrebările cititorilor, să aibă un stil logic, clar (1, 2) 18) Planul de afaceri si studiul de fezabilitate reprezintă modalităţi de analiză a unei afaceri. Insă între un plan de afaceri si un studiu de fezabilitate există o serie de deosebiri. Precizaţi care din următoarele aspecte nu sunt adevărate. Studiul de fezabilitate spre deosebire de planul de afaceri urmareste un singur scop si anume stabilirea faptului daca afacerea este fezabila sau nu (D) 19) Pentru determinarea fezabilităţii unei afaceri se efectuează în cadrul unui studiu de fezabilitate o serie de teste. Dintre acestea enumerăm a)test de fezabilitate generală b)teste grilă pentru oportunitatea afacerii c)test de fezabilitate financiară d)test de vânzare Care din combinaţiile de mai jos se referă la teste ce se efectuează pentru determinarea fezabilităţii unei afaceri? Teste grila pentru oportunitatea afacerii, test de fezabilitate financiară, test de vânzare (A) 20) Care din următoarele elemente nu fac parte uzual dintr-o structură cadru a unui plan de afaceri? Prezentarea tuturor muncitorilor din firmă (C) 21) Menţionaţi care din următoarele particularităţi ale funcţiei de previziune sunt specifice IMMurilor comparativ cu întreprinderile mari. Previziunea se fundamentează pe informaţii contabile şi de marketing şi se referă la profit, cifra de afaceri (C)

3

22) In ultimii ani s-au constatat în ţările dezvoltate o serie de tendinţe ale funcţiei de previziune în IMM-uri. Care din următoarele nu reprezintă tendinţe ale previziunii în IMM-uri. Scăderea orizontului de timp al previziunilor (B) 23) Care din următoarele nu reprezintă particularităţi ale funcţiei de organizare în IMM-uri? Structuri organizatorice complexe (A) 24) Dintre elementele de mai jos unul nu reprezintă o tendinţă a funcţiei de organizare în IMMuri. Precizaţi care. Utilizarea în tot mai mică măsură a informaticii (C) 25) În continuare sunt prezentate o serie de particularităţi ale funcţiei de antrenare în IMM-uri. 1)managerul – întreprinzător îsi pune amprenta asupra procesului de antrenare. 2)utilizarea unei palete largi de modalităŃi pentru motivarea personalului firmei 3)realizarea motivării stakeholderilor 4)exemplul personal al întreprinzătorului are un rol deosebit în motivarea personalului 5)îmbunătăţirea tehnicilor de negociere. Dintre combinaţiile prezentate în continuare stabiliţi care este compusă în totalitate din particularităţi ale funcţiei de antrenare în IMM-uri. Managerul – întreprinzător îşi pune amprenta asupra procesului de antrenare; utilizarea unei palete largi de modalităţi pentru motivarea personalului firmei; realizarea motivării stakeholderilor; exemplul personal al întreprinzătorului are un rol deosebit în motivarea personalului (1, 2, 3, 4) 26) In cadrul funcţiei de antrenare în IMM-uri se prefigurează o serie de tendinţe. Dintre elementele de mai jos precizaţi care nu reprezintă o tendinţă a funcţiei de antrenare în IMM-uri. Scăderea flexibilităţii firmei (C) 27) Precizaţi care din următoarele nu reprezintă particularităţi ale funcţiei de coordonare în IMMuri. Şedinţa este frecvent utilizată (C) 28) Unul din elementele prezentate mai jos nu reprezintă o tendinţă în domeniul coordonării IMM-urilor. Precizaţi care. Complicarea structurii organizatorice (E) 29. Prezentăm mai jos o serie de particularităţi ale funcţiei de control evaluare. Indicaţi care nu este 1.participarea directă a întreprinzătorului- manager la funcţia de controlevaluare a firmei 2.controlul se bazează întotdeauna pe standarde si norme 3.controlul are un puternic scop constructiv – constatările apărute în urma controlului sunt utilizate în îmbunătăţirea activităţii firmei 4.controlul se bazează mai mult pe experienţa si bunul simţ al întreprinzătorului decât pe standarde si norme 4

5.absenţa totală a controlului de tip anticipativ. Indicaţi care din pcombinaţiile de mai jos reprezintă particularităţi ale funcţiei de control-evaluare din IMM-uri. Participarea directă a întreprinzătorului- manager la funcţia de controlevaluare a firmei; controlul are un puternic scop constructiv – constatările apărute în urma controlului sunt utilizate în îmbunătăţirea activităţii firmei; controlul se bazează mai mult pe experienţa şi bunul simţ al întreprinzătorului decât pe standarde si norme şi absenţa totală a controlului de tip anticipativ (1, 3, 4, 5) 30) Printre elementele de mai jos se află unul care nu este o tendinţă a funcţiei de controlevaluare în IMM-uri. Precizaţi care este aceasta. Utilizarea instrumentului de coordonare – sedinta in procesul controlului (e) 31) Managementul antreprenorial are ca dominantă specifică : Rolul determinant al întreprinzătorului (A) 32) Intreprinzătorul trebuie să asigure resurse pentru constituirea, funcţionarea si dezvoltarea firmei. Acest lucru poare fi realizat prin atragerea de surse financiare convenţionale si neconvenţionale. Care din următoarele reprezintă surse convenţionale de finanţare? Resursele personale ale întreprinzătorului (C) 33. Pentru atragerea de resurse financiare, la îndemâna întreprinzătorului se află o varietate de modalităţi. Indicaţi care din următoarele sunt surse neconvenţionale de finanţare. Francisingul (B) 34. Noţiunea de stakeholder se referă la: Persoane sau grup de persoane cu interese in functionarea si performantele unei firme si pe care le pot influenta in mod semnificativ (E) 35) Care din următoarele nu reprezintă unul din principalii stakeholderi ai IMMului? Programul de lucru al managerului (D) 36) Stakeholderii au un rol important în supravieţuirea si dezvoltarea firmei. Indicaţi în care din următoarele situaţii nu este necesară atragerea lor. Schimbarea denumirii firmei (B) 37) Networkingul antreprenorial este o noţiune ce nu vizează: Studiul de fezabilitate (B) 38) Printre regulile de pregătire ale unei negocieri nu se numără: Începerea unei negocieri fără obiective clare, urmând a vedea ce se va întampla pe parcursul negocierii (D) 39) Printre caracteristicile definitorii ale strategiei intreprenoriale se numără: 1)de regulă strategia firmei nu conţine explicit misiunea firmei 2)orizontul de timp vizat de strategie este de 2-3 ani 3)cele mai frecvente obiective vizează profitul si cifra de afaceri 5

4)nu se acordă importanţă resurselor 5)avantajul competitiv se regăseste frecvent riguros stabilit. Specificaţi care din combinaţiile de mai jos cuprind elemente specifice strategiilor intreprenoriale: De regulă strategia firmei nu conţine explicit misiunea firmei; orizontul de timp vizat de strategie este de 2-3 ani; cele mai frecvente obiective vizează profitul şi cifra de afaceri (1, 2, 3) 40) Strategia IMM-urilor prezintă de regulă următoarele elemente de diferenţiere faţă de strategia firmelor mari. 1)orizont de timp al strategiei mai mic decât la firmele mari 2)include negocierea contractelor 3)obiectivele sunt mai puţine si nu întotdeauna riguros fundamentate 4)nu este precizat explicit avantajul competitiv 5)resursele prezintă o importanţă mai mică la IMM-uri (îndeosebi cele financiare si materiale). Care din următoarele combinaţii conţin elemente specifice strategiilor IMMurilor, diferite de firmele mari: Orizont de timp al strategiei mai mic decât la firmele mari; include negocierea contractelor; şi obiectivele sunt mai puţine si nu întotdeauna riguros fundamentate (1, 2, 3) 41) In cadrul analizei SWOT, în funcţie de punctele forte si punctele slabe ale firmei precum si de oportunităţile sau ameninţările mediului se regăsesc patru strategii generice. Care din următoarele nu reprezintă o strategie generică a modelului SWOT? Strategia de intimitate (E) 42) Precizaţi care dintre strategiile prezentate mai jos nu reprezintă tipuri de strategii intreprenoriale conform specialistilor Frese, VanGelderen si Ombach?. Strategia de imitaţie (B) 43) Care din următoarele sunt alianţe strategice? Franciza (C) 44) Indicaţi care din cele enumerate mai jos nu reprezintă o formă de alianţă strategică. Creditul comercial (D) 45) Care dintre următoarele nu reprezintă avantaje ale francizării pentru IMMuri? Plata unui preţ pentru a utiliza numele fracizului (B) 46) Indicaţi la ce tip de franciză se încadrează McDonalds Franciza marca comercială, marca de nume sau licenţă – comerciant cu amănuntul (D) 47) Menţionaţi în ce perioadă a avut loc o dezvoltare relativ accelerată a IMMurilor în România datorită acordării de facilităţi fiscale si existenţei unor nise neacoperite în economie. 1990 – 1995 (D) 48) Indicaţi actul normativ care reglementează stimularea înfiinţării si dezvoltării IMM-urilor. Legea 219/25.11.1998 (D)

6

49) Indicaţi care următorii factori nu reprezintă oportunităţi pentru apariţia si dezvoltarea IMMurilor în România. Nivelul ridicat de instruire generală şi profesională a populaţiei României (C) 50. Printre următoarele se regăsesc o serie de recomandări privitoare la modul de redactare a unui plan de afaceri: 1)să aibă un stil logic, clar 2)să anticipeze întrebările cititorilor 3)să fie atractiv si concis 4)să fie realizat de secretară. Care din combinaţiile enumerate mai jos sunt recomandări privitoare la modul de redactare a unui plan de afaceri? Să aibă un stil logic, clar; să anticipeze întrebările cititorilor; să fie atractiv şi concis (1, 2, 3) 51. Printre problemele cu care se confruntă in această etapă IMM in România nu se numără: Nivelul ridicat de instruire generală şi profesională a populaţiei (D) 52. Care din următoarele reprezintă oportunităţi pentru dezvoltarea IMM in România? Disponibilitatea pentru efort a întreprinzătorilor (D) 53. In perioada 1990-1995 înfiinţarea si dezvoltarea IMM in România a cunoscut: O creştere relativ accentuată (A) 54. In perioadele de recesiune economică, supravieţuirea IMM: Este ameninţată (B) 55. In cadrul IMM procesul decizional: Este simplu şi rapid (E) 56. IMM de tip dinamic (antreprenoriale) sunt caracterizate de: Grad înalt de creativitate (A) 57. Care din următoarele tipuri de întreprinzători fac parte din tipologia întreprinzătorilor lui John Miner? Întreprinzătorul supervânzător (B) 58. Printre caracteristicile oportunităţilor economice profitabile nu se numără: Lipsa clienţilor (B) 59. Care din elementele de mai jos fac parte din structura uzuală a unui plan de afaceri? Agenda şedinţelor (B) 60. Franciza este o formă de : Alianţa strategică (C) 61. Care din următoarele nu reprezintă surse de finanţare ale întreprinzătorilor? Analiza SWOT (E) 62. Conform cercetărilor din cadrul proiectului STRATOS, in Europa vestică, utilizează o strategie bine determinată, in cadrul IMM: 7

Un întreprinzător din şase (A) 63. Care din următoarele nu ese o funcţie a managementului organizaţiei? Funcţia de personal (C) 64. Care din următoarele reprezintă surse de finanţare ale întreprinzătorului? Francisingului (B) 65. Rezumatul unui plan de afaceri nu cuprinde: Proiectul STRATOS (E) 66. Care din următoarele tipuri de întreprinzători nu fac parte din categoriile de întreprinzători evidenţiate de proiectul STRATOS: Supervânzător (supercomerciant) 67. Întreprinzătorii de tip statici sau marginali au aptitudini de comunicare: Scăzute (C) 68. Care din următoarele reprezintă un stakeholder pentru IMM? Standardele din seria ISO 9000 (D) 69. Dintre următorii, pentru IMM, cel mai important stakeholder este: Întreprinzătorul (B) 70. Printre avantajele IMM faţă de întreprinderile mari se află: Gradul mare de flexibilitate (B) 71. O particularitate a managementului antreprenorial constă in faptul că: Vizează organizaţii de dimensiuni mici (A) 72. Studiul de fezabilitate are rolul de a: Determină dacă afacerea este fezabilă sau nu (A) 73. In cadrul unui plan de afaceri, prezentarea întreprinderii nu trebuie să cuprindă elemente ce vizează: Numele angajaţilor (C) 74. Planul financiar, componentă a unui plan de afaceri nu trebuie să cuprindă: Misiunea firmei (B) 75. In cadrul unui plan de afaceri, capitolul ce vizează produsele/serviciile firmei nu trebuie să cuprindă: Cash – flow-ul prognozat (D) 76. In cadrul unui plan de afaceri, capitolul referitor la analiza pieţei nu trebuie să cuprindă: Bilanţul prognozat (B) 77. Capitolul privitor la managementul firmei din cadrul unui plan de afaceri nu trebuie să cuprindă: Analiza punctului critic (C) 78. Un plan de afaceri nu trebuie să cuprindă: Proiectul STRATOS (B) 8

79. Capitolul privind strategia din cadrul unui plan de afaceri nu trebuie să cuprindă: Cash – flow – ul prognozat (D) 80. Un plan de afaceri trebuie să cuprindă: Un rezumat (sinteza) (A) 81. Criteriile de clasificare a întreprinzătorilor identificate in cadrul proiectului STRATOS conţin: Natura atitudinilor intelectuale şi comportamentale ale întreprinzătorilor (C) 82. Pe măsura dezvoltării unei afaceri: Scade caracterul antreprenorial şi flexibilitatea afacerii (E) 83. Întreprinzătorul de tip clasic sau “rutinier”, delimitat de tipologia STRATOS, este caracterizat de faptul că: Nu generează firme puternice sau dinamice (B) 84. Care din următoarele nu este etapă in procesul abordării oportunităţii economice de către întreprinzător? Analiza SWOT (C) 85. Pentru a transforma o oportunitate economică într-o afacere de success aceasta trebuie: Afacerea vizată să fie cerută de piaţă (D) 86. Pentru ca o oportunitate economică să se transforme într-o afacere de success aceasta trebuie: Profitul estimat să justifice capitalul şi timpul investite, superior costurilor de oportunitate (B) 87. Profesorul American Patrick R.Lilos clasifică nenumăratele riscuri care îi pândesc pe întreprinzători in 4 categorii. Care din următoarele nu este o categorie din risc pentru întreprinzători conform acestei clasificări? Riscuri de barteri (A) 88. După potenţialul de obţinere a profitului IMM-urile pot fi clasificate in: Firme statice, marginale (A) 89. Întreprinzătorul universal sau complet aparţine tipologiei: STRATOS (B) 90. Întreprinzătorul supervânzător (supercomerciant) aparţine tipologiei: John Miner (C) 91. Barierele contextuale ce îngreunează perceperea si valorificarea oportunităţilor economice provin din: Mediul exterior organizaţiei (E) 92. Barierele contextuale ce îngreunează perceperea si valorificarea oportunităţilor nu pot fi: Legate de întreprinzător (E) 93. Sursele de oportunităţi economice nu pot fi: Barierele organizaţionale (C) 94. Testul de fezabilitate financiară, realizat in cadrul unui studiu de fezabilitate determină: 9

Dacă oportunitatea este profitabilă (A) 95. In cadrul unui studiu de fezabilitate nu se efectuează teste : Kolmogorov – Smirnov (B) 96. Care din următoarele tipuri de strategii antreprenoriale nu aparţin clasificării specialistilor olandezi Frese, Van Gelderen si Ombach: De diversificare (D) 97. Strategia antreprenorială a punctului critic, conform specialistilor olandezi Frese, Van Gelderen si Ombach: Se concentrează pe problemele importante şi dificile ale firmei (B) 98. Care din următoarele nu reprezintă oportunităţi pentru dezvoltarea IMM, in România, in perioada actuală: Concurenţa produselor strâine (D) 99. Prin fructificarea oportunităţilor economice IMM nu contribuie la: Creşterea inflaţiei (B) 100. In cazul in care printr-un plan de afaceri se urmăreste atragerea de investiţii, oferta finală cuprinsă in planul de afaceri nu conţine: Date privind drumul critic (C) 101. Abordarea funcţională a spiritului antreprenorial se referă la: Rolul spiritului antreprenorial în economie (B) 102. Cea mai semnificativă caracteristică psihosocială a întreprinzătorilor este dată de: Dorinţa de realizare materială, profesională şi socială (D) 103. Care din următoarele este caracteristică psihosocială a întreprinzătorilor? Curajul cu care se angajează aă înfrunte riscurile (A) 104. Care din următoarele este un criteriu cantitativ de departajare a IMM de întreprinderile mari? Numărul de personal (C) 105. Care din următoarele este un criteriu calitativ de departajare a IMM de întreprinderile mari? Conducerea este asigurată de proprietari (D) 106. Care din următoarele reprezintă un avantaj al IMM faţă de întreprinderile mari? Grad mare de flexibilitate (A) 107. Care din următoarele reprezintă un dezavantaj al IMM faţă de întreprinderile mari? Capital redus (E) 108. Printre următoarele se numără o serie de dezavantaje ale IMM faţă de întreprinderile mari: 1.dispun de capital redus ceea ce le face vulnerabile la socurile economice 2.acces scăzut la tehnologiile noi 3.grad mare de flexibilitate 4.grad mare de dependenţă faţă de un grup de clienţi 5.lipsa de cunostinţe manageriale si economice suficiente a conducătorilor. 10

Care din combinaţiile de mai jos reprezintă dezavantaje ale IMM faţă de întreprinderile mari? Dispun de capital redus ceea ce le face vulnerabile la socurile economice; acces scăzut la tehnologiile noi; grad mare de dependenţă faţă de un grup de clienţi; lipsa de cunostinţe manageriale si economice suficiente a conducătorilor. (1, 2, 4, 5) 109. Care din actele normative de mai jos vizează stimularea înfiinţării si dezvoltării iMM? Legea 346/2004 (C) 110. Care din următoarele nu reprezintă oportunităţi pentru dezvoltarea IMM in România? Taxele şi impozitele mari (B) 111. După criteriul potenţialului de obţinere a profitului IMM nu pot fi: Societăţi mixte (B) 112. Care din următoarele nu pot genera succesul sau insuccesul IMM? Numele angajaţilor (C) 113. Politicile de recompensare a salariaţilor din cadrul IMM nu se bazează pe: Abilitatea de a opera cu concepte abstracte (B) 114. Care din următoarele nu este o caracteristică a întreprinzătorilor dinamici? Au aptitudini de comunicare scăzute (C) 115. Care din următoarele nu este o caracteristică a întreprinzătorilor statici si marginali: Folosesc tehnici de marketing variante (D) 116. Care din următoarele tipuri de întreprinzători nu fac parte din tipologia întreprinzătorilor lui John Miner? Întreprinzătorul universal sau complet (E) 117. Printre

caracteristicile

întreprinzătorului

classic

sau

rutinier,

conform

tipologiei

întreprinzătorilor STRATOS se află: 1. amploare redusă a deciziilor si acţiunilor 2.adaptabilitate mare la mediu 3.nu generează firme puternice si dinamice 4.prudenţă apreciabilă 5.orientarea strategică este diversificarea. Care din combinaţiile de mai jos reprezintă particularităţi ale întreprinzătorului clasic sau rutinier? Amploare redusă a deciziilor si acţiunilor; nu generează firme puternice şi dinamice; prudenţă apreciabilă şi orientarea strategică este diversificarea. (1, 3, 4, 5) 118. Printre caracteristicile întreprinzătorului dinamic sau pionier, conform tipologiei STRATOS se află următoarele: 1.este deosebit de creativ 2.are disponibilitate spre asumarea de riscuri 3.se adaptează bine la schimbările de mediu 4.orientarea strategică este penetrarea pe piaţă 11

5.prudenţă apreciabilă. Care din combinaţiile de mai jos reprezintă particularităţi ale întreprinzătorului dinamic sau pionier? Este deosebit de creativ; are disponibilitate spre asumarea de riscuri; se adaptează bine la schimbările de mediu şi orientarea strategică este penetrarea pe piaţă (1, 2, 3, 4) 119. Care dintre tipurile de întreprinzători conform tipologiei STRATOS este cel mai performant din punct de vedere economic? Întreprinzătorul universal sau complet (A) 120. Care din următoarele nu este o particularitate a întreprinzătorului universal sau complet din tipologia STRATOS? Prudenţa aprecibilă (D) 121. Sursele de oportunităţi de afaceri comerciale constau in: Existenţa cererii pentru anumite produse sau servicii (A) 122. Sursele de oportunităţi de afaceri fiscale constau in: Modificarea cuantumului taxelor şi impozitelor (D) 123. Sursele de oportunităţi de afaceri juridice constau in: Apariţia de noi legi, ordonanţe sau hotârări de guvern sau modificarea celor existente privitoare la stimularea dezvoltării IMM (E) 124. Sursele de oportunităţi de afaceri informaţionale constau in: Noi abordări şi tehnologii informatice care facilitează accesul mai ieftin şi mai rapid la informaţii importante (B) 125. Sursele de oportunităţi de afaceri educaţionale constau in: Pregătirea prin cursuri a unor persoane cu viziune, cunoştinţe şi abilităţi favorizante activităţilor antreprenoriale (C) 126. Barierele culturale ce pot apărea in procesul valorificării oportunităţilor economice constau in: Existenţa unor valori, aspiraţii, norme şi comportamente impotriva descoperirii şi punerii în practică a oportunităţilor (A) 127. Barierele legislativ-birocratice ce pot apărea in procesul valorificării oportunităţilor economice constau in: Existenţa unei legislaţii complexe, neclare şi contradictorii (c) 128.

Barierele motivaţional-economice ce pot apărea in procesul valorificării oportunităţilor

economice constau in: Absenţa stimulentelor economice (E) 129. Barierele instituţional-economice ce pot apărea in procesul valorificării oportunităţilor economice constau in: Absenţa unor instituţii specifice economiei de piaţă (D) 12

130. Care din următoarele nu sunt tipuri de bariere contextuale ce pot apărea in procesul valorificării oportunităţilor economice: Creşterea PIB (E) 131. Testul de fezabilitate generală care se efectuează in cadrul unui studio de fezabilitate nu trebuie să conţină: Reguli de negociere (C) 132. Care din următoarele nu este o particularitate a managementului antreprenorial? Apelează la specialişti, consultanţi de management din afara firmei (C) 133. Care din următorii nu pot reprezenta un stakeholder al unei IMM Punctele forte şi slabe ale firmei (D) 134. Printre regulile de pregătire a unei negocieri se află: 1.apelarea la experţi 2.necesitatea unei documentări atente asupra problemei care se negociază 3.culegerea de informaţii despre persoanele cu care se negociază 4.nu se obţin informaţii privind obiectul negocierii 5.stabilirea obiectivelor care se urmăresc. Care din combinaţiile de mai jos conţin reguli de pregătire a unei negocieri? Apelarea la experţi; necesitatea unei documentări atente asupra problemei care se negociază; stabilirea obiectivelor care se urmăresc; culegerea de informaţii despre persoanele cu care se negociază (1, 2, 3, 5) 135. O întreprindere de tip IMM se poate afla in situaţiile de mai jos: 1.când întreprinderea are puncte forte puternice 2.când întreprinderea are puncte slabe semnificative 3.când firma activează într-un mediu caracterizat de oportunităţi 4.când firma activează într-un mediu plin de ameninţări. Care din combinaţiile de mai jos vizează situaţii in care se recomandă recurgerea la o strategie de restrângere? Când întreprinderea are puncte slabe semnificative şi când firma activează într-un mediu plin de ameninţări. (2, 4) 136. O întreprindere de tip IMM se poate afla in situaţiile de mai jos: 1.când întreprinderea are puncte forte puternice 2.când întreprinderea are puncte slabe semnificative 3.când firma activează într-un mediu caracterizat de oportunităţi 4.când firma activează într-un mediu plin de ameninţări. Care din combinaţiile de mai jos vizează situaţii in care se recomandă recurgerea la o strategie de dezvoltare?

13

Când întreprinderea are puncte forte puternice şi când firma activează într-un mediu caracterizat de oportunităţi (1, 3) 137. Printre particularităţile strategiilor antreprenoriale nu se numără: Nu sunt influenţate de personalitatea întreprinzătorului (B) 138. Printre caracteristicile strategiilor antreprenoriale, conform specialistilor olandezi Frese, Van Gelderen si Ombach se numără: 1.strategia cuprinde procese ample de planificare ,pe termen lung 2.strategia urmăreste valorificarea cât mai multor oportunităţi, putând devia de la obiectivele iniţiale 3.strategia foloseste un volum mare de informaţii, cunostinţe manageriale si economice 4.strategia nu este aplicabilă decât in medii stabile 5.strategia are o puternică orientare proactivă. Care din combinaţiile de mai jos cuprind caracteristici ale strategiei antreprenoriale complete? Strategia cuprinde procese ample de planificare, pe termen lung; strategia foloseste un volum mare de informaţii, cunostinţe manageriale si economice şi strategia are o puternică orientare proactivă. (1, 3, 5) 139. Strategia antreprenorială reactivă, conform specialistilor olandezi Frese, Van Gelderen si Ombach: Cuprinde reacţii imediate la situaţiile neprevăzute care apar, fără a încerca să le influenţeze (C) 140. Strategia antreprenorială rutinieră, conform specialistilor olandezi Frese, Van Gelderen si Ombach: Rezolvă activităţile curente (A)

14