Lumea Credinței - Luna Aprilie 2019.pdf

Popasuriduhovnice;ti: Mindstirea Hodq-Bodrog: gievlavie vechime 6 Reportaj:,,Meta morphosis", greacd biserica delamare 10 Reportaj:Mdnastirea Trivale agezimintul ascuns

Reportaj:DuhulSftntului Interviu:,,Puterea iubirii" Gheorghe in lumea cre;tini 38 sau,,iubirea deputere"? 58 Minunilecredingei: Vindecarea T6lcuripascale: lnvierea: Mariei: uleiuldelaracla prezenle oaltfel de 63 Sftntuluisava Amintiriesenfiale:LaCurtea Reportaj:Kavala, Grecia: de loculdesantului 50 Argeg,in anii'80 :.i::

5S st

"d

Dragicititori, Avemo vestefoarte bun6:pe site-ulnostru(www.lumeacredintei.com) a apirut optiuneade a puteavizualizarevistelenoastrein formatelectronic.Agadar, oricepersoanidin ori€e!ari, la oriceore poatevizualizaoricenumerdoregtedin revistelenoastre,in format pdt la un pre! mai micdecdtvariantatipiriti. Aceasti facilitatesperim si fie accesatiin primul rind de romAniicre;tin-ortodocgidin diaspora,incondiliileincarecosturileserviciilorpottaleau crescutenorm.plata sefaceprintr-unsitespecializat, tn conditiide siguranli deplini. Lecturi plicutS! Redaclia

w w w . I u m eac r e d i n t e i . c o m

Aprilie e lund pascal5,anul acesta.De aceea,aq fi preferat sd vorbesc desprealtceva decdt desprepoliticS, dar realitatea mb obligd sb abordez,frontal, subiectul. R e m e m b e r:i n c 6 di n ani i '90, Iliescu & comp ne-aubdgat in cap cd politica e cdh, cd miroase urdt, c5 nu e fbcutb pentru oameni onorabili. De ce fbceau neocomuniqtii de acum trei decenii astfel de afirma{ii? Deoarecetrebuiau finuli deoparte,pe tuq6,cei valoroqi,cei cu idealuri.cei curafi. carevoiau cu adevdratbinele comun. Daq desigur,dacdpolitica era catalogatd drept o cloac6, ce sd mai caufi acolo, om onorabil fiind?l Depdqind momentul acel a . i n p o l i ti c d a u i n r rat qi oameni oneqti, care s-au maculat (mai mult sau mai pufin) qi care qi-au ,,ars" imaginea publicd de oameni cu profesii de top, cu studii aprofundate, cu traseumoral neavariat.Mori$ca inclegtdriipolitice a lucrat din plin prin mediile aservite,maIaxorul a mdcinatbiografii, destine, viefi - proprii sau paralele. Nici ei nu s-aualescu nimic, pe termen scurt,nici noi, pe termen lung. Nu a fost win-win, ci www.lumea(redintei.€o m

pierderepe toatdlinia. Mai nou insb, a apdrut o specie de mutant: nici intelectual fin, nici om politic de vocalie, nici administrator cu experien!6,nici orator, nici harismatic, nici agresiv,nici bleg, nici curajos, nici in stare de gesturi memorabile, nici plat, nici plin de idei, nici chipeg, nici hidos, nici venit de undeva, nici indreptdndu-secitre ceva. Un fel de neterminat,inc6pe linia de asamblare, un mecanism cu o piesd esen{iald,care e incd pe drum... Acest tip de om recent, scos ca din joben, poate fi orice: preqedintede scard de bloc, membru in vreun consiliu de administralie, consilier local, qefde filialE, starostede grup de lobby regional, consul onorific, profesor la,,particulard", inalt funclionar public in vreo deconcentratd a statului. lider de partidmicut sau,dacd are noroc, chiar qpulerprin Parlament.Ascensiuneaunui astfel de personaj are intotdeauna ceva enigmatic,nepldcut- degi nu i sepoate imputa nimic clar. Sim{i insd o incordare ocultd in jurul persoaneilui, inlelegi cd nu e singur pe lume qi cb are in spate o fr51ie;ba, mai mult: inlelegi c5 el nu e... el. Ci mai LLi !- l i r A{K!.U {N T l l tl apr i ti e2otg

3

degrabdo carcas6, un actor de oamenicum s-a price- esteo realitate.Studiilede cu rol determinat,cu viald put el maibine,a l6safo im- tp""iuiiiut" vorbescde la scurtdpe scen5,carear vrla presiede verhovnicstalinist ,i*-,E*p"rien1a s-o qteargdchiar la pauzd, pus de-harldcu preopinen- ut.ug" ut'""ri" clinica ne ir"pi" dacdsepoate. iul - dar ih absenlaaces- mooiutali itiroii. J[ g-p"r" """, Grav este c5 astfel de tuia (cat curaj!),a ita-it il;il;;matologianevroti_ profileumanemai ..prind" nemullumire"surda, care"a .ilu^.""]'.u.. suntprodusul qi funclii. foarte impbrtan- condui, bundoara,ia deci- ,rnoi ;"i te in stat,ba chiarla cel mai zia neoprotestanlilorsa-l ;;;";;;-"diiculturalizate -"iri"ipr", sauin inalt nivel de reorezentare treacdla rugrciunia" g*p, i-r"."r. prir gradiente accesaude execufie.-Si atunciin- ca unul careestebAntuitde leratedi transformaresocicepsi vorbeascd public.De- duhurinecwate.Noi nu cre- ala ( sau sprelurcrurile. importanteale demcbomultrebuie,,mutat" <,n"t)roru prezentului,desprechestiuni in acestecategorii,deoarece, "rUu"Uarliii.t"j; lconformmeai"ud;;.;;n ). esenliale, desprestareana{iei, av6ndstrrveihi qi nepldcute X;;;.;'."" cluzia e sim_ desprevalori fundameniale experienfe batcano-tevantl-pia. o#"r fie s-aurbanizat in general.Un astfelde om e ne, am dobdndit, in ilm!"a"t-(rraro ,a irti" ,"p.J" insuqiKlausIohannis. pul istoric, qi_scanerur pen- ir ;ail ;" h-""i,-;;;;il; Re- tru caractei6(saulipsaior) iirnp ;; lsimilez6'ci;it"*; .T."qgrl preqedintele publicii Romdnia s-a tre- credemdoarca experimen- orgi"i"a, n" i-;;;;i;;irrt zit vorbind, somnambusdsesc qi-aaritit limite- p""i"p"Jl-inainte,iar acum lic, despreBisericd,despre Fl le, cd stresulprovincialului ies lfivea6 ero.lieae pio_ creqtini'desprereferendum incdmai bdnruiepe_culoare- gru*ui". 6i";;;i; il;;;_ 5i des.preur6, toleranld qi le fosteimdndstiride la co- ;"1";;;1" asteaporitice,mein traditie.A jignit milioane troceni,iar nevrozaruralis herr! in , , ,,Av6nd fundal definiIia lui Nietzschedespre nihilism,Klauswerner

lohannis, a devenitnihilist cuactein reguld. ce inseamn; ca.varonre.cere "ir,irirr"rt;;;i;i maiinaltesedevalorizeazS. Dragostea f5r5de m5sur5 fatade

mrnoflralltesexuale(vaide mine,e hatespeech?) l-a metamorfozat pe dom_ nurpre$edinte in agentuldispre{ului _ credcj, maioe dozatintr-uninsecticid romanette, aga-ispuneflitului- fatade <majoritdli> (heterosexuale). Astasenumegte progresism, care este un pentrucomunismul alt sinonim . (tolerant> al omuluirecent.Sau, in timp ce unii suntemnl$temuSteintolerante, infatuategivrednicede a fi ucisecu fiitul,altii suntoamenicu <mintileluminate> la neonulprogresismului sivrednicisdtri_ ptenardin pdineatolerantei rasca neomarxiste. Tragnddejdecdeu,o muscdconservatoare, infatuatd5ineafiliatd politic.am . prrcepu,t bine,in spiritulfidelal drepturilor omului,ce a vrut sdne'transmit5 oomnutpregedinte" pS lgnatie,EpiscopulHu;ilor aprilie 2019 / l-LlrVl..{ Cllirl}!:

i

fll

www.tumeacredintei.(om

Mef istireaFtpdg$-Bodrog: vechimeqi evlavi6

ilinsolode uhueiurnul p6*:r*nt*a*, exist*un locundetainesetn.&iepte in iir:igt*deplin*,in isi|"lie f;rrug#eiunea inimi!.*pn*up*** Ar*d,und* eei*in:aiv*ehiie*aelE 6:ovest*a a Meieil**m"ln*iui,**i*d*g-g*ef rcg,* dat* r*stit*,nLis* r::aipi*rd* niele*r:d, sehin:bsnd viegigf****l*** s*f!*t*. 1000deani detiturghie

care s-au abdtut asupra Mdicufa lor bund. sd le dea

ajutor, sd le descdtusezeini*?i.f,:li$,TJg,l;#.1 ma simpl5 qi curatd.IarMaiIi;d_ilii.i;q.,: Incdrcatd de istorie, re. $i tot de atdtivreme,pe_ ca nu

a l5sat niciodatd omul te ri n i ,ta c u g i ii i i mantanai n care qi-a plecat genunchii - f r um oas a m d n d s ti re la este rniot. un n.Lur, apasalide rugbciune... Potrivit l:9":.-^t,"9rog une^cel durere,qi_au mar ve.ch.r aqezdm6nt ridicat ochii la ia dintre legendelecarecirmonahal ctln Romdnia in Cer. implordnd_ope ea, La_ culd din cele mai vechi tims-asavd.rgir.uaaceapreamaiita a epos_ puri, mdndslirea ar fi fost ::1.,"ljll:cfia rnolrerent de nenorocirile tolilor,preacurataFecioard, ctitoritd de enoriaqi, dupd o

www.lumeacredintei.com

int6mplare cum alta nu va mai fi.

Minunea sivirsiti deuntaur Se spunecd in acelewemuri, un taur falnic $i neim bldnz it din tu rm a ' u n e i vicirile, pe nume Hodog, a inceputsd sapezilnic cu coarnele pe malul Someqului,singura careputea searasd-l ur_ neascddin acel loc fiind doar stdpdna.Aga au trecut sdptimdni intregi, iar intr-o iear5, taurul, dupd ce a sdpat o groapd in pdmdnt, nu a mai vrut-sdpirdseascdlocul. Sperdnd cd-l va goni spre casd, vdciri{a a incercat sd-l alunge, dar Hodoq s-ainflriat gi a lmpuns-o cu coamele, omo_ rdnd-o pe loc. Furiogi. oamenii au rdpus taurul,apoi, curiosi,au incercatsd inleleagamotivul pentru care animalul a sdpat cu atdta invergunare in luncd. Pentru inceput au vdzLrt www.lumeacredintei.(om

un coll de scdndurd.apoi o bucata mai mare de lemn. Ciind au scos-odin pdm6nt, ldranii au rdmasinciemeniti gi au cdzutcu fafa la pamAni, cerdnd indurare: slrmanul taur descoperiseo icoand a Maicii Domnului, care-L linea in brale pe Pruncul Iisus, atdt de frumoasi inc6t vorbelepdlesc.Dar minunile nu s-au oprit aici, pentru cd tot in groapd s-a gdsit gi o cdldareplind ochi cu galbeni. Oare sd fi ascunscineva aceastbcomoard in acest loc? $i dacdda,cu ce scop? Departe de a incercaiineva sd giseascd un rlspuns la acesteintrebdri, dupd ce s-au sfhtuit indelung. oamenii au hotdrdt de clomun acord sd cheltuiascdbanii in agafel incdt sd facl pe placul Domnului: ridic6nd o-sfdnti mdndstire.Totodati, pentru ca jertfa lui Hodoq sd nu fi fost degeaba.capui acestura urma sd fie pus chiar la

intrarea in bisericd. Si acolo a rdmas, mdrturie a minunii descoperitede un taur care a purtat in el dragostea nesfiirqitdpentruDumiezeu.

Inimadepiatri O altd legendi cutremu_ rdtoare vorbegtedespreini_ ma de piatrd de la intrarea in sfdntul ldcaq. Se spune cbin wemuri indepirtaie, in MdndstireaHodog-Bodrog gi-ar fi dus traiul'un c6lul gdr mult iubitor al Domnu_ lui, pe nume Metodie. La un moment dat, in sfhntul ldcas ar fi ajuns mama sa, care nil ciodatd nu a fost de acord cu drumul cdlugdrieialesde hul sdu. Cdnd acestaa vdzut-o la poarta, i-a spus ci nu va vorbi niciodatdcu ea gi, in incercareade a o determina sd plece, i-a mdrhrrisit ci el nu mai are mamd. In fata unor cuvinte at6t de grele, durerea femeii a fost atdt de mare incAt a aruncat

t.l-ri4IlA Ctujiltj!-TI

I / apritie 2Ot9

POPASURT DUHOVl{tCESTl

Metodie vor auzi cum aceasta bateqi acum...

lcoana Maicii Domnului dateazi dinsecolulal 6-lea

un blestemasuprapropriului hu: at unc lc d n dv a mu ri , s d nu-l primeasci nici pdmdnt ul. aqac u m n i c i e l n u g i -a primii propriamama. Anii au trecut, intdmplarea a fost datluildrii, dar a venit momentul cdnd Metodie a trecut la cele sfinte. Dupd ce i-au fbcut toate slujbele, fralii cdlugdrii 1-au inmormdntat dunl legeacrestineasc6, insi iicriul sdua iesit din pdmdnt.Blestemul mameiseimplinise... Speriali de cele intdmplate, monahii au sipat o groapd gi mai mare,insd sicriul a iegit din nou la suprafald. Pusb in aceastdsituatie lirE precedent,conducerea mAndstirii a gdsit cd singura solutiepentru ca Metodie sd-si doarm8 somnul cel de veci in linigte estesdfacd un morm6nt de piah6. La suprafafapdm6nnrlui. Din acel moment.oe zidul m6nistirii poate fi vizvtd o inimd mare de piatr6. Inima cdlugdrului care L-a pus pe Dumnezeu mai presusde propria mam6.Legendaspune cd cei careseroasdcu lacrimi gi mare credinfi !i hpesc urechea de inima de piatrb a lui 8

aprilie2019/ LUl.ttA CRi:ia)t]tTi

Bisericavecheunde seafl[ icoanaMaicii Domnului ficdtoare de minuni, desprecare expertiiin iconografiespuncd daleazd, din secolulal 6-lea,a fost ridicatdin anul 1370,iar prima atestaredocumentaexisten{asfdntului

www.lumeacredintei,com

l6caq.aparein informa{iile unor istorici locali din iLnul 1177, carevorbescdesprecdlugdri greci careN n irait Ia Hodoq-Bodrogincd din secolulal 1l-lea, Cum i s to ri a v re mi i nu s-a gters la Mdndstirea Hodog-Bodrog,mdrruriestau celemai vechi obiectede artd. care provin din perioada veche.de dinaintede secolulal 18-lea,perioaddin caresfhntul licaq a ajrurssub iurisdictia ierarhilor sdrbi: un disc liturgic din anul 1523, o stampd reprezentdnd mAndstirea din

anul 1750, cirfi in chirilicd, slavonS,greacdveche, folosite la vechile sluibedin biserici qi multe altebogd{ii. La ddinuirea intru eternitate a acestui monument qi-au adus contributia Sofronie,Episcopde Lipova9i Gyula,Eugeniude Savoia,carea qi acordatprotectie mdnbstirii in anul 1716,precum gi Nicolae Iorga, in acestloc plin de sfinfenie primind tunderea in monahism importante personalitdli bisericegti,respectiv Miron Romdnul, Miron Cristea, Grigore Comsa

sauAndrei Madgearu.

DrumulCrucii dinVinerea Mare Pistrdnd o veche traditie. in Vinerea Mare, dar giiniiua Adormirii Maicii Domnuluila M6ndstireaHodoq-Bodrog credinciogiiparcurgun traseu de aproximativpatru ki_ lometri: Drumul Crucii. procesiunease facepe drumul de la mdndstirespresatulBodrogul Nou, drum pe care au fost amplasate 14 cruci, fiecare avdnd cdte o icoand cu una din cele l4 opriri, potrivit mArturiilor Sfintei Scripturi si ale Sfintei Traditii. La Sfdirta M6ndstire Hodog-Bodrog,un amestec de cer gl pdmdnt,trebuietrdit, sim,tit,slivit pe Iisus Si preacurata Sa Maic6. Iar cine vrea sb nimereasc5in Vegnicie,sd vind in acestloc gi sd spundr .,Iartd-mh,M6icutd" pentru gdndulnesfin1it.Si va vedea minunea. FeliciaIEDERA

www.lumeacredintei.com

LLlillttA CREllItaT!t

/ apritie 2ol9

9

REPORTAJ

::: :

is,, rlilefamorphos otsenca

greacdde la rnare

&j*ng*ndie{*rmurl!{s;,ii flrr*gn*, in r*,*ap*ninsu}*r* a e*r:sten!*i, rn*t*str",r*s s* ?*alt*sifu*te*fmX* u**; nis*s*ul, **r* ffieJ anfi str#j*r *p*, {&r*s* pi*nd?nx*rc. nq*t***n}rh*sis ii^'TT-,i**!ii.*** st& exe v*gi:*ai*ici**p'**p*;** d* *ni,fiineis!s*ri** i.-rtr-;tx}I c*r::xnrt*t*;: el*r:*d* laT*mis" f*nst*n{*r:!i crt*e{*egiviel ?x*ii- *-*xn *ieig*ast* p*ntri', e* dinc*r*d* pit*r*seui *g*z*riiix**p***; **.*,T,L,ugas*;ti ugidLj'"1 e*r*t* *iib*re.ar& sit* ?nt#regt*. r;:r aj**n*l* :ifi*ig*nF*r:urie si *!:*nasi*:eJin K*f*r*ni*er*di*ei**ii}il, ;;Ji ** ***t*n**r* *vlavi*9ir"r*d*;e*e;* *a:r:*nii*r*st* ee*trirual -*,*;&;, e*r*t;*e*ad*-* x*{e&sr*jh*a*ue***rp;;*;o*;' e;#;{flilug*i Far:xri*, 6rfr;*;;;*;: s*fg*?r_rri;i. [ica; grecescce

diinuie privireapierz6ndu-se. in]arg, construitd de comunitatea deaproape200deani iu' ;ufiJtui;i::lq:,+'; ."rJn!"iil'rorisinanur r862,

popas raru:}llil}H;fft:,?,1$'fif":";" *.,.{u"ail marr' o panoramSde nedet*t;H$;,fgilffi*; AstFrzirdciqul

a" in- ;i;i; il**d dreptsal' de scnsseaqteme in fafaochilor, chinare este impreslonant. ffii tdrziu, arhitectul "i"ta.

l0

a p ritie20tg/LUl.4lAfRi:llj\f!r ,l

grec I. Teoharidi avea s[ con_ c:apl pl proiect mai amplu al noii biserici.Construclii in formd dreptunghiulardnu are turle, deoarecebisericilecreq_ tine din Imperiul Otoman nu aveauvoie Ia aceaweme sd fie mai inalte dec6t mosche_ . i19 musulmane. Interiorul in schimba fost de Ia inceputa_ semeneabisericilor noastre ortodoxe.De-a lungul anilor s-aufrcut mai mult! modifi_ cdri interioare.addugdndu_se un cafasgi doudbaldoanela_ terale in stil grecesc,ce dau o notl aparteldcaguluide in_ chinare.Ulterior i s-a addu_ gat qi o clopotnild,care,fiind incadrati din constructie.nu a afectarin nici un fei sfitul arh.itectural.pictura inifiald a bisericiia fost executatdde un renumit pictor haeiouraf de la Muntele Athos, -daida_ toritd deteriordrii accentuate, generatdde aerul umed qi sd_ rat de la malul mdrii, aceas_ ta a fost repictatd intre anii I 988-1990de pictorulNico_ lae Radu. in anul 20 0 4 , b i s e ri c a gre.acldin Constanlaa fost pe lista de patrimoniu _urclusd Nafional 9i Cultural. Datoriti lipsei fondurilor gi a stdrii av ans at e de d e g ra d a re , membrii ComunitaltriiElene au cerut aprobareapatriarhiei Rom6ne ca ldcaqulde cult sd treacd in administrarea Bisericii Ortodoxe Rom6ne. Slujbele se oficiaz1 at6t in limba rom6n6, c6t gi in lim ba gr eac d,i a r b i s e ri c a estedeschisdpe tot parcursul zilei, astfel irrc6tcrestinii de pretutindeni sd poat6 face aici, oricdnd. un popas de rugacll.ne.

SfintuldinRodos arati(aleaspre implinire Marea majoritate a celor care se oprescaici o fac pentru a cere luminarea mintii, implinire sau vindecare de boli, prin mijlocirea Sfhntului Fanurie.Nu se cunoagte cu exactitatelocul qi perioada in caresfbntul a trdit, insa, conform tradiflei, acestas-a ndscutin Rodos. din pdrinfl pbgdni gi foarte bogali. Dupa moarteatatdlui,familia a sd_ rd.cit, iar mama sfdntului,

neav6.ndcu ce sI-qi inhe,tind cei 13 copii, a inceputa duce m ascunso viaf6 pdc5toas6. Cdnd fiul sdu a iumrins_o intr-un local de noapte, a_ ceastaa munt pe loc, iar Fa_ nune a pdr6sit cetatea.retre_ giindu-sein pustiu. Acolo a invApt sd viefuiascdpotrivit poruncilorlui Hristos,fiind indrumat de un pustnic care t-a botezat,apoi l_a invdtat taina Evanghbliei.La scurt timp, SfdnhrlFanuriea ince_ p.u!sa-L propovdduiasclpe Hristos in cetdlilepdganeciin aproprere,dar a fost prins de

www.lumeacredintei.com LLlM lji {.{tE}}INl lJ1/ apritie 20l9

t1

REPORTA.,

La biserica greac5 din ^ Lonstanta. vi n permanent creo.lnclo$trom6ni. greci qi oe attenagionalitSli, cu con_ vrngereacd sfdntul ii ajutape toll cel carese roagEla icoa_ na sa,aqezatdcu sfinleniein brseraca de la malul mdrii.

Taina,,fanuropitei,,

inchindtorii la idoli, carel-au supusunor chinuri groazni_ ce. Acesta, mdrturiiindu_si cu indrdznealdcredinga.a rost b6tutcu piehe. a fost in_ tuls $1bAtutcu toiege,sfdgiat cu unghiide fier, iruemniiat. udu: q1l nou Iajudecard,ars cu tacltr.tras pe roatd.arun_ car m groapacu lei, apoi stri_ vrt cu o piatrd imensd. in fi_ nal.a fostdusintr_untemolu pagln. unde i s-aupr, ounraprmgiin palmesi a "'Ar_ fost aruncatde viu in foc. Amurit mucenice;tela numai 19 ani. Di.n pricina vitregiilor vremll, vrafa sffintuluia fost urtatd.pdnd cdnd s_adesco_ perit intdmpldtoricoanasa q3n_treruinele unei biserici drn lnsula Rodos.Cultul sAu estefoarteraspdnditin randul gegiloc fiind consideratsfrnt Tacatorde minuni. Numele slrintului in limba greacd in_ seamnd.,celce aratd..;ide a_ ceeaesteconsideratafldtorul lucrurilor pierdutesi ardtdto_ rul cdii de urmatin weme de rdtdcire sau de indoiali. aprilie 2019 / Lf ,!i_LA f t{i:llt\l

!1 www.lumeactedintei.(om

mdngdiere. Dumnezeu ne rubegtepe toti in egald mdsurd, necondilionat. in bi_ serica noastrd, credinciosii participl in num6r lu S-fdnta_Liturghie. dar -uregi Ia slujba Sfdnrului Maslu ;i la Acatistul SfdntuIui Fanurie, care se sdv6rpegtein fiecare zi de vineri. Noi am preluat $i traditia greacda ,carese sfinleqtegi se rmpartesiracilor in noud zile de vineri la r6nd. in oea de-a zecea vineri se face o pl5cintd mai mare, in semn de mulgumirepentru afutoru] Sfhntului Fanurie.Fanu-

popularl in Grecia, aromata qi foarte simplu de fhcut. In timpul preparbrii acestor pite se rostesc ruglciuni cdtre-Sfhntul Fanurie gi pentru mantuueamamei sale".

_ Traditiaspunech Sfhnnrl f anune s-a rugat lui Dumne_ zeu inainte de a muri astfel: ,,Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai miluit pe acegtia care au fhcut pldngeregi s'trigare, Id ca tot cel ce va face o turtZicu ulei gi cu zahdrsau o pldcintd gi o va da sdracilor sd fie ascultat in orice durere dreaptl va avea. Aceastazic sdfie pentruiertareapdcatelor m_amei mele, carea murit pEcitoasd". Iar Domnul i-a rds_ puns: ,,Fie,Fanurie.dupb cuvdntul tdu gi tot cel ce te ,ru chema pe tine in aiutor sd fie ascultatde Mine .siru vei fi ajutorulceloraffatiin nevoi". Dupd ce m-am ?nchinatla toateicoanelecarelumineazd acestsfhnt ldcag,am rdmascu privirea undevadeparte.dincolo de zidurile groaseale bisericii.Aici amlimtit duhul Irgdciunii intr-un alt mod qi-n fala icoanei Sfhntului Fanurie am gdsitnebdnuiterdspunsuri la mai toate frdmdntirile sufletului. despre .,tanuropi _ te"--Lat . vom reveni cu amd_ nunte in urmdtorul numlr al-revistei Leacuri & Relete Mdndstiresti. MaTianaBORLOVEANU

www.lumeacredintei.com

|U l.'lliA CRII!) trll'il

/ apritie 2ot 9

t3

REPORTA'

Manestirea Trivaleasezdmdntul ascuns

din inimapiteitiutui )

locagav'rntulburat ehiarin Fite6t!. lmedi*t $u ar* bSnuite* pct afi* r.:a"r dup* ** am p*r"&sit prineip*iele sal*arter*ru{ier*,?nt*iul *rasului,c"jnde lr.lugr*din *l c*nsist*ntxn eodrqr desd* fsis*se,arng*sit c i*rp*r"tant* gisufici*ntd* r*tr"as6 m*n#Eti;'* rs:'m6''lease*. spun ir:":p*rtamt* g:*ntrue* n*rn*i* *i * eur:*sextrnur!tcn* n:aial*sd*torit&rez*nant*i *!"rn'r*ir,*i d*r ryidat*rit&fapt*luie* {*eu*se}eag*n*gr*git {Trivel*}, de ctitor!eLrr*nuryl*.$! n:*i sl,:ntrn*tivelAicis* affSunlav*r e{r*p* tSrr:*duito&r*, iar?nineint* vcehii bisericist,*la i*lcei*e!g":st*, darferit, * frurn**s*ir*an&a &'teicil ffis:ffinulxi cu Frunexlf*c*to*re de rxinuni. Astfe!,zif ei"*, Pitegtiul?6i c*6tig5d* bun6ssa;'::*at*t titli"ride orasverd*, c,$tgid* pulr:*tir:tp*ntaret pe $.rant;: p*l*rine.!*l*rdin ftomania"

aprilie 2019 / i,LjlUl:lA CRLllll'lT!l

www.lumeactedintei.com

Apele dulcialeizvorului

. Sunt doud modalitdli de a ajunge la M6nistirea friva_ le. Prima ludnd-opejos prin_ tr-un lrumos parc, de undese urcS,.treptecdffecer" pe dea_ lul ce std ca spnjin al ifhntu_ rut locas.lar cea de_adoua gerpuindcu masinape ciite_ va strddugece strabafun cartier.rezidenlia[,pe la margi_ ne de pddure.Nol am alescia de-a doua vaiantd,. _ Ajunqi la porlile inalte ale m6ndstirii,am fost atrasi incd de la inceput deunji_ vor aproape ascuns de coa_ mele unor.sdlcii.GrupLri de oamenl lgr incdrcau diverse recipiente. Erau oameni de toate vdrstele gi binein{eles, pentru a nu face notd disonan_ t5, am aqteptatribditori sdin_ c.argAry gi noi un recipientgdsit de indatdprin masina.Era o zi obiqnuitd,ftrd, prdznui_ rea vreunui hram imponant, oar oamentl veneauneconte_ nitla apacristalini din p6dure. Locul de deasupraizvoru_ lui fuseseinzeshaf cu o ffoite inchinatd, ca qi izvorul. Sfhntului Mare Mucenic Mina. Ldngl apa curgdtoare std_ teau scrisepe niste placi de marmurddoud fraementedin acatistulsfrnnrlui,ia ii prega- din addnculnegtiut al dulcetii teascdintru cdfva lduntric-oe lui Dumnezeu degustdtori. Abia dupd ce am sorbit cu Biserica dinvirf nesatdin apa limpede,aveam Trecdndportile inalte ale sd in{elegemde c-eveneauoa- loca;ului incbnjurat de ziduri menii cu osdrdiesd iqi umple albe.am urcat dlalul pe o alee vasele cu aceastdapd duice cotitapen5c6nd am aiunsin pentru acasd.Puritatea ei, dar v6rf. Ne-am pomenit -deoda;i gustulpdreaumai degraba td in curteainterioarb,intr-o ca o hrandpentru trup gi pen_ liniste deplind, rupti de vutru suflet. Venit din s-taicaae ietul neincetat al luhii. Vesub pddure.izvorul parcdisi cheabisericdmi-a amintit de trdgeain chip minunat sevl un fragment din rugdciunea

Sfdntului Calist, care se po_ tnvea cumva... momenfului: nostru, ni_ - .,,Dumnezeul dejdea tuturor marsinilor pim6ntului. auzi-nele noi pdcdtogii, ruglmu-ne Jie $l tnml te pe S fdntul D uh cel inchinat $i atomuternic gi sfintegtelocasuf acesta! Sd fie ochii Tdi deschisicaffe el ziua qi noapteasi ure_ chile Taleludndiminte spre rugdciuneacelor ce cu iri_ cd qi cu smerenie intrd in el

www.lumeacredintei.com l-l.|\tlA

CtiUjUIliTUl / apritie 20t9

REPORIA'

,

bisericd a Mdnbstirii Triva_ le. $i bine a fbcut. Astdzi mii de credinciogi vin sI se roa_ ge Maicii Preacurate,fiind rdspldtifi adeseacu vinde_ ciri miraculoase.trupegti gi sunete$tr.intirire in credintd $.iapdrge de rele. De atunci, din perioadainterbelicd,icoa_ ig:l restauratdqi totoda_ la^a ra mgnJlti cu mareevlaviede cilugirii mdndstirii.

=

qi cheamd.preacinstitul gi de marecuviinldNumeleTdu!.'. P r i n c u rte s e p e ri n d a u credinciogiveniti sa se roa_ ge qi s d a d m i re ' l i n i s te aIo _ cului, dar gi sd absoarbdc6t mai mult din podoabaaceasta phnd de istorie qi duh. intr_wr colt, pe o.bancd.un cdlugdr sfdtosvorbeacu bldndegJgi s6rgunor tineri, povifuinduli spre ce aveaude ftcut. Bise_ rica insd era centrul sub care gravitautoate.Clopotnila,ce aveadubld func1i6.De'che_ mdtor la slujbeqi poartdde lnt r are d i n s p rep a rc . A Ita _ rut de varA,chiliile, cimitirul i ieruitorilorde aici strdiuiau toate cu nespusdascultare.

descoperit5de pdrinteleDu_ mitru Ge-orgianlnpodul unei Dlsenct.Locul i_afost ardtat in vis de cltre Maica Dom_ nului. Pdrintelea luat-o nu ;i a consideratloc mai pohivjt de cinstire a sa dec6f sf6nta

Ctitori;iinsemniri Legenda spune cd acest aqezdmdntde la intAlnirea a trei vdi (Trivale)a avut ca in_ tar ctltor pe voievodulVlad .l epe$,rar alte sursei-ar atri_ bur o vechi me chi ar mai

lcoana Chipul nevdntt al biseri_ cii lumina fiecare suflet ce_i treceapragul. $i nu fbrd mo_ liv. Cdci ajunsin interior,ffe_ buia sdfi-epregatitmomenfu_ rul cand l$l aruncAprivirea la rrumuseleaicoanei fbcbtoare de minuni a Maicii Domnu_ lui cu Pruncul Iisus. Aceasti sfdntdicoandpictatdprin se_ colul I 9 de un autornecunos_ cut, inh-o manierdapuseand, este de multd weme vizitatd, de credincioqi.Mai exactdin anul 1930, afunci c6nd a fost l6

apritie2otg/t-UX,tiALrKtl]t:,,iTht www.lumeacredint€i.com

mare, fixand-o in timp pe la inceputul secolului 15. Cert este cd prima dati aici a fost ridicati o bisericu,ti din lemn, posibil la poalele colinei pe caream urcat-o, l6ngd izvorul cu susur cristalin despre care am pomenit. Una din ipoteze considerd c5 bisericu{a din lemn a fost construit[ de solii Trifon qi Stanca Stdncescu, deoarece numele lor apare frecvent in documente, dar f.atda putea fi stabiliti cu exactitatedatade intemeiere. O altd ipotezl este legatd de cilugdrii mdndstirilor Cozia qi Cotmeana,datoriti faptului cd acestlocaq a fost metoc al acestor importante aqezbminteortodoxe. Cea de a treia ipotezb (pentru care nu existdargumenteistorice concrete)leagbint6ia bisericb din zid de numele marelui ctitor Matei Basarab.insd toate ww.lumeacredintei.com

izvorului de la porlile mAndstirii, cd actualabisericbce poartd hramul Sfhnta Treime estectitoria wednicului ierarh Varlaam de la Glavacioc, aga cum mai era numit (aceastd denumire o moqtenise incd din anul 1670, pe cdnd a delinut stirelia MdnSstirii Glavacioc,inainte de a deveni Episcop de Rdmnic). Numele s6u insd a devenit cu si mai mare rAsunetdupd ce b fost ales Mitropolit at larii Romdnegti gi cdnd a infiinlat prima tipografie bisericeascd din Bucuregti,in anul 1678. Trimis de Dumnezeu ca un wednic ierarh, Yarlaam, incd de cdnd era Episcop de RAmnic, s-a angajat si reclideascl acest aqezdmAnt sfhnt de la Trivale, dupl cum mdrturiseqteprin timp pisania ctitoriile acestuivoievod erau bisericii, pe alocuri neclar6: ceva mai somptuoaseqi pur,,Cu werea Tatilui qi ajutotau o amprenti arhitecturald rul Fiului gi cu desiv6rqit daspecificd. rul Duhului Sfant?nAlptu-s-au In toate aceste versiuni acest sfdnt qi dumnezeiesc neclare,existi totugi un prin- locaq,intru cinstirea qi lauda cipal qi de netdgbduit ctitor gi mirirea qi frumuse{ea care al bisericii actuale in chipul din veac o au Plrintele qi Fiul Mitropolitului Varlaam. As- qi Duhul Sfint, nedespdrtitd tdzi se qtie, limpede ca apa sf6ntd Troild, cu nevoinla qi toatl cheltuiala p[rintelui Varlaam, ce au fost Mihopolit Tdrii Rom6negti in zilele lui Grigorie Ghica Vodi qi mai int6i, episcopaJR6.mnicului gi dup6 lipsirea din vl[dicie inchindtor Sfhntului munte Athos, au ridicat acestsfhnt locaq in domnia lui gerban Vodb incepAndu-lprimdvara, leat.. . Pisanias-aupus in domnia lui Constantin Voievod Brdncoveanul - septemwe leat 7202 ( I 698y'. LaurentiuCOSMOIU l- IJMEA{I}IEDINTEtr/ apritie2Ot9

17

Cuviosul Vasiledela poiana o

Merului- marelerugdtor llY

I

Di* eelerrraiveehitimpuriere$tine, suhx!Sfsnta cereetat gistr*bitutaceste pan:&nt::rir*rn6ne;ti.?n |xnggl-nl*t,fasandu-ne astizi,dae6privin:?nix.ma, o bog&gi* spiritual*lncaleulabi$d' Fiee*re secoldin istcvia noastria'f*stbinecuvantat cuprezenta sflnlifcr. Fi*c;:re e*l! de{arda f*st punetatde lum!narug*eiuni! lcr.lnnecane spagj ine*njur*tor turlel*serne{e a!ebiserlcil*r; selriturilnr giriaoartirirn;. iLrasrgurat perryxanent drll'nr:ez*iasca paza. sfinliid* peteritoriul aufostdeipotnivt !driixoastre rn*rirugtt*ril* Donrr:ul, duhovr:ici, dascdli ;i, nudepuline*ni,ehiaielitcr!. A;aa rSnduqit **hul Sfsr:tgieu sf*ntu!euviosvnsiiede faFoiana nai*rri***s din uerninapentr*a des5v*rg! aici,p* r"neleag*ri nonn*ne;ti, n irrrp*rt*glta lucrarg spiritua16, c*e!c*v!*suill*sile a avu|su!:gri"i*duhovnieease* in aeela;i trnrer i *r,xstrii.."

Harul dumnezeiesc

S-a ndscut ?n Ucraina, la Poltava, in arrtrl 1692. De mic copil a avut o r6vnd deosebiti pentru viala monahali qi a ales sd trdiascd in pustietate, aldturi de anahorelii im b u n d t6 fi ti . A mers prin sihdstriile rusegtigi ucrainene gi astfel a deprins Rug[ciunea inimii, t6cerea,indelunga r6bdare qi infrdnarea. Toate acestevirtuli l-au dus la smerenie,iar smererual-apurtat pe puternicele-i aripi spre dragostea neincetatd de Dumnezeu gi de crealia Sa. Cdci Insusi Dumnezeu, deqi A t o tp u te rn i c , AtoatefEcdtor, Atoatevd,zdt or g i P re a slSvit, este qi 18

apr ilie20tg/L{ .r 1.{ E.{ CREDI\TEl

SmereniaCea Mai Deplin5. Cu astfel de luminl primitd de la DuhuI SfAnt, cuviosul t6ndr Vasile a devenit nu numai un des[vdrqit trditor al celor duhovnicegti, dar gi un inlelept neasemuit. Toateacestedaruri dobdndite prin indelungd rdbdare aveau sd-l ducd pe cele mai inalte trepte spirituale, deveni nd qi pentru al l i cdlugiri dascdlgi model vrednic de urmat. Si chiar aqa s-a intdmplat, nu numai figurativ... Cdci Sfdntul Cuvios Vasile a trebuit sA fie urmat de ucenicii lui intr-un lune drum deopotrivE fizic qi spiritual. Trdind in vremurile Jarului Petru cel Mare (numit astfel

in primul rdnd pentru marile www.lumea(tedintei.com

sale reforme), cuviosul Va- qi nedrepte hotirdri. in anul sile avea sd tr6iasc[ adev6- 1716.toli Mitropolitii au fost rate vremuri de prigonire a obligati sd depunl-un iurb_ Bisericii din Rusiaqi a sluji- mdnt de credinla fald d"e1ar. torilor ei. Motiv pentru care O altd anomalie s-a'petrecut a decissI facd un-tunggi de- in anul 172lr . atnci ianO pe_ finitiv drum citre tari de la tru a plasatBiserica sub con_ Carpa{i. trolul unui Sfhnt Sinod ce era la_rdndu-icontrolat de drepPrigoana luipetru I tul de veto al Procuratorului Considerdndcd Biserica $ef. Un demnitar mirean ce trebuie si fie sub controlul Statului gi sd serveascdne_ r^nUlocit intereselorlui. Jarul PetruI, dupi moarteapatriarhuluiAdriandin anul I 700. nu a mai ingdduit numirea nr cr u n u i i n l o c u i to r. As t_ felputea controla fdr[ oprire Biserica. Iar prima ,,re_ formd" a constat in ordinul de trecerea mopiilor patriarhului sub administrareaDepartamentului Mdndstirilor. TotodatS,veni turile Bisericii aveau sd intre in proprieta_ teaStatului.Acest tip de md_ sun a durat mai bine de 20 de ani, prin cele mai stranii

!aru1.Anul 1724 a adus un rdu gi mai mare, atunci c6nd au fost desfiintate schituriIe si micile mdnistiri. astfel numdrul lor scdz6ndin scurt timp de la l.200la mai putin de jumitate. Toate aceste,,reforme', nu au fbcut dec6t sd alun_ ge cea mai mare parte din_ tre slujitoriiBisericii in alte direc{ii ale lumii ortodoxe.

www.lumeacredintei.com L{,1\4:A CRED{ldTEI / aplilis 2619

SII{AXAR ROMANESC Sfdntul Cuvios Vasile, auzind de frumusejile Tdrilor Romdne.a decissAse stabileascdaici. Impreundcu ucenicii sdi, a intrat in obqtea Mdndstirii Ddlhduti, unde pe negdndite Sfdntul Duh l-a rdnduit stare{.

[a Poiana Mirului CAnd a fost ales staret al obstii de Ia Ddlhauti,pdrlnte l e Va s i l e .c a re c u fu fi n A v re me i n a i n te fu s e s e g i

aprilie 2O19/ 1..1. 11E..\{]t rrD lN l'll l

hirotonit preot, incd nu impl i ni sevdrstade 30 de ani . Insd inlelepciunea sa era ca o piatrd de mare pre! qi la mare cautare. A rdmas la Ddlhduli 20 de ani, timp in care era cdutatnecontenit de numeroqi cdlugdri din zona Buzdului gi Vrancei spre a lua sfat 9i a primi invdtaturd pentru suflet. Sfintul Vasile altegiyerrSd,numai in obqtea de l a D hl hauti .peste40 de cdlugarisihagtri.pe carei-a

deprinscu rugdciuneamintii, t5cerea,smereniasi asculiarea. In scurt timp a reugit sa facd Ia Dblhduti o adevarata qcoalderemiticl. Prin anul 1730, Sfdntul Cuvios Vasile decidesd aleagd un loc mai retras, pentru a putea aduce laude gi cin_ stire lui Dumnezeugi se retrage la Schitul poiana Mdrul ui di n Munri i B uzdul ui . rmpreundcu l2 ucenici.Se parecd existaaici o mai veche vatri monahald, la poalele Muntelui Ulmusorul. intr-o fiumoasdpddurede foroase,insd sf6nful, de cum a ajuns.impreundcu ucenicii, au construito bisericdnoud gi chilii. Din acestan existd gi prima atestaredocumentar5, iar din testamentul s{bntului afl5m; ,,Zidindeu acest schit de la Poiana Mdrului si trlind cdtdva vreme cu fratii mei... in Jardstr5ini...,'. Cuviosul Vasile era permanento to4a inaltd de ru_ gdciune, cici inima sa ardea neincetat in rugdciune qi dragoste de Dumnezeu. Cuvintele sale,adresateucenicilor tot mai numerosi,erauapdvie si hrani penffu suflet.prezenta lui era asemeneaunui masnet duhovnicesc,str6ng6rid in jurul lui sute de cdlu-gari, dornici de a gustadin aceastd ingelepciune blagoslovitdde Qulnezeu, Aga G faceca panntele Vasileaveain ocroiire prin Munlii Buziului o seamd de agezdrimonahaleprecum: Ddlh5uli, Bonfegti,Tiaisteni, Rogozu, Cotesti, pometu Bortaqagului, Valea Neagrd, astdziinjudeful Vrancea,dar gi Rdteqti, Cdrnu, Gdvanu si Ciolanu. wwwlumeacredintei.com

Intre cei pe care i-a ar,ut sub grijd s-a aflat gi rasoforul Platon,viitorul starefPaisie Velicikovskial Neamt-ului. pe care, cu ocazla unel vLzLIeIa Sfentul MunteAthos din anul 1750, Sfbntul Cuvios Vasile l-a tuns in monahism. P5rintele a avut o importantd influenJi in formareatinardui cdlugdr Paisie, deprinz6ndu-l cu Rugdciuneainimii, cu smerita cugetareqi cu rbbdarea. Sfhntul Vasile era nu numai un trditor adAnc in duhul rugdciunii, dar deopotrivI qi un teolog cu adevbrat desdvdrgit,at6tpentruucenicii s[i, cdt qi pentru creqtinii de pretutindeni. Mdrhrie std opera sa scriitoriceascI: Cavanl inainte la cartea fericitului Nil Sorski; Cuvdnt de pre urmd la cartea Sfdntului Ni l S o rs k i : In c h i p u i re

www.lumeacredintei.com

cum se cade noud, celor ce suntem in pdtimiri ;i cdlcdm poruncile sd ne indreptdm prin pocdinTd ;i sd ne invdldm lucrdrii cei cu mintga vieluind intru supunere; Inainte cuvdntarespre capetele fericitului Filotei Sinaitul; Cuvdnt-inainte sau inainte-cdldtorie celor ce vor sd ceteascd aceastd carte a Sfdntului^Grigorie Sinaitul. dar gi Intrebdtoare rdspunsuri adunate din Sfdnta Scripturd pentru depdrtarea de bucqtele cele oprite fdgdduinlei cdlugdre;ti cei de bund voie. Un fapt mai pulin cunoscut qi nu de totalS certitudine s-a petrecut atunci cdnd SfAntul Cuvios Vasile a pornit in lungul drum cdtre lara noastrS.Aldturi de diferitele obiecte de cult pe care le

transportase afla qi o icoand fbcdtoare de mimrni a Maicii Domnului. Icoana se afl[ astdzi la Schitul Valea Neagrd, schit care dupd anul 1720 s-a aflat sub stdrelia sfAntului. Pentru intlrirea acestor afirma{ii existd o legendd care spune cd icoana a fost adusdde la Kiev, prin Basarabia. Totodatd, actualul pdrinte duhovnic al schitului, pdrintele Cosma, cercet6nd in amdnunlimesfbntaicoand,a descoperitci a fostpictati de un autor anonim la Moscova, in anul 1688.lucru care consolideazi gi mai mult aceastS ipotezd cd Sfdntul Vasile, pe ldngd implinitoarea sa lucrare isihastdde la noi din tard, ne-abinecuvdntat qi cu aceastd minunatS icoan6. LaurentiuCOSMOIU

l-1,r1.'llAf RBl)Il\;TE: / aprilie 2o19

21

Peinea ceadetoatezifefe

acoperiqul deasupra capului !t d* ia *tajui s a!unuibi*edtnffi*lta !31rnaru|$

s"ibatnansf*rn:at* in art&'', L.rf"! aftartransf*rnl*t ?nd*rryr;tor, un d*rmit*iir**rr*r*at ?n at*ri*r c**irng:f*t?t rnctar:iene. m.l g*--i'eJr! se3*ae* imp**r*r*unuib*idaed*p*sr*;reic**r-ra &4eieii **rnnuf e.ri. F*;.in!ii ll::::lr en'"e 58u*d fa *r,nepurinei*gi" e* v*r m&nee rn*aner a* eu;":r p:f*tidcet'*rii? v*r Arn*nd*lse*ita rnu*i"n* aecr* -;;;;';#b*'eel vi;"r t*at*,ex*ete*ttre_ hui*,e'*ts*,,prut**se*"cer* p*it* uufl*t*pe,.lreree agitat;* * vi*{ii... Undrept sau un visde neitinsl

sfin{ii lor iubiti. in prezent reologie, pe carea fost ne_

Ebine echiar un a-dei{iid?i:i;;'*+U*:#JX},X"Jlll.*l;ifu:;

marecurajsd te increzi.in cul at uirui-pileien povesteqte rrurrmezeu' cu toatafiinlata. N, uu u.t. riuiile- milostiu. poeziire ca nu au cu mulrJ;*,;","r" Dar c€ndfaci astazi de zi, a"_"iii"l" ili

;ifii:Fi;"?[f*'*:"f ;ili:?*#[]"lh'"'{: -dffl'ffi*1,";:*';ff1 :?i;::iJffi: i,"flii','tff: [,:ilr#j.;#:ll,!*.": ffit'*X,l."ffi ffit#i;: vorcon'tuf;iin qi'iu'o- uana. cocoqatd ra ocazlo;;i:J;,"fi',.j:ffi"ft y;jg"^1m :: naeste. unrocsor a[ m*i 9iriuiu.aiminicate. er i;;;r:r:d;"uii::i"r",ffi: 'o.-o"j-

pe deMaicaDomnurui'5i de pi;i.n in".puiFicurratea de iar"i,'r,,"rrdntul pdrinte_

aprilie2019/ Lt jx,t:aAt_-RL.tlll,i., rl

Iui ,l l i e Ldcdtugu,eu veni ta qe la Brasov sd md rog, de dtsperare. pi ri ntel e l us_ tln mi-a dat ca ascultaresd raDd.totce voi fi pdlit aca_ sa, sl anume faptul cI tat5l meu vltreg md bdtea llucra ta penttenciar). $i md bdtea, gr md batea,poate_poate rea_ Itzezc.del e dumnezeulmeu. ASazlcea:ci md batep6nd md omor sauplec de nebund rn pddure.Voia sd arddhai_ nele negre de pe mine, imi stmgeacandela,stdteain fata meape un scaunc6nd md ru_ gam qi a$teptamdin clipd in ctrpdsd md calce in piiioa_ re. lmi dddeasd mdn6nciar_ p-a$r ilorr. Zicea: <Sfanto! nar, tE o mi nune! U nde e www.lumeacredintei.com

Dumn^ezeul tau?r,.i\zls5c,r1_ - un num6r mai mare de me_ l,n,tuli inaintesd plec Ia tanreresi a$aau putut f,, onora s r ul b ag i i m i z i c e ac a D u m _ gopg1Oa.Mari sunrminuni_ nezeum_auitat...',. re tut Dumnezeul A1ada1_cevor acestepa_ {a fannifia primif;on .tru suffete? Un locgorin care eamem$: pe efrsutd sa poatA.trdi.departede lu_ p;irndntpi0 gr,idinn mea d€zlanfuita.dar aproa_ pe oe_ljumnezeu. Sunt a&itea Nici viafa lui Constantin casein sateleromdneqticare rgrrmaibund.dimpo_ nu.mal l? au stapdn.suntnelo_ r nvta . l o t d e l a R a m o n a a m cu-lle(desiin starebund), sunt ailat c d d e Ia I I a n i b d te a atateagrddrnildsatepdrloaga, crumurile la mdndstirisd se atatearesursecarese irosesc. roagepentru mama lui, care Lrarede ce nu am puteagisi, a murit de avort septic. , ,.Peia noud ani a cltzut oln tel st a statin moartec[i_ nrca..Acolo a vLzu iadul si rarul...Mdrindu_se, veneain sucure$ri.la predicilepdrin_ tetut.lflneu Curtescu.Dor_ mearamain scdride bloc sau

Ia cdt suntemde mulfi cre$nni !:ru asta.un locsor pen_ l: rru lamilia aceastacare cere q pericde pamrinr;i un :9i, acopensdeasupracapului?! nsipa. la crit d'ezma1. :"^::ja la=cfta laraeinavedemzilnic, ma lntreb dacdnu putem in_ roarcesrfuafiapentru o faptd Duna.in.urma cireia vom fi pomenlttroatdviaEa.ba chiar qr crncolo de ea? M-am despdrtitde fami_ , ila astaincercatd. cu ultimele cuvmte ale Ramonei:

p^,:.:"n91qr9u la perruVodd,

ra sta^nfulMaslu. panasa fie cat atard,din casufabunici_ ro-r(apaflamentulin care s_a nascuta fbst viindutde tatal :1I. .:ur: cdzusein patima be{iei), dormea cu urinailon rn geam gi mergea la pddu_ re rarna.sd aducdlemne cu s par ete .-E c o c o s a t;ip l i n d e nodun i n mu 5 c h i .Ai e ri n i _ pt1{.ri reumarismpdnd ."jil r n t nlm i " . c o mp l e te a z d Ra_ mona hsta lista lungd de necazurj erc d ri rcercdrr ; t I nc a l e sofului ale s o h rl rriei. oi un lapt ,."y. Lqr care s m_a ill_a pus pus pe i .. ^ " gandur r e s re a c e l a i a din foarte pu{inut pe care it au, o-parte. mergeca milostenie carrealfrr.mai necajigica ei - qacaexrstdo treapta infe_ rroarda precaritdtiimateria_ t e. . . lM a i m u l t. b a l d a c h i n u l pe{rtp icoanaMaicii Dom_ nutula fostcomandatlbrd sa ar bA lot i b a n i i n e c e s a rid, a r au vandut - pe neasteptate srww"di!r.9a€rpd!ntei,{sm

I-i.:l!: l.A { R i: if I j\T.i-rI I apritie 2or 9

FAPIACEABUNA

- ',

i

,,Suntinimile noastrede carne vie, pe care acum e presdratdsare.C6nd atipim au z i m s o n e ri i 9 i b u b i i i u ri t n u s d .N e -a i n tra tte a m ai n r..rn e m ru s i n a fi s: -aunt.u i n g d dl uugi edD u mn e z e u sd fim robi ai acesteia.Sd ne intdreascl fiecare ridi_ c ar e . Pe n tru u n i i , p re { u l unu_racoperigeste o sesiu_ ne oe cumpdrdturi la Viena, s_auo geantd, sau o tdiere de mot. Vrem doar o cdsutd cum o fi, dar a noastrd" din c are s d n u fi m c o n s trd n s i de n i m-e n i .Aj u ta l i _ n e , v a rugdm!". Rdzvan BUCUROIU Cel/cea care doreste si poate sd ajute la ,"rolri_ rea acesteisitua{ii dramati_ ce,.{ogsd scriepe adresade matt: razyan bucuroiu@lu_ meacredintei.com. MulEumesc. in numelelui ^lJumnezeucel preamilostiv! aprilie 2019 / {-tr UtA

{)}t}_,.j}IN.lLt wwwlumeacredintei.com

Tenlafiipestetot, in fiecare chiar gi la meselefestive!

.

-,i.\

c

;'l;

Fiohi|inaiut5bi|asi!unc|ionezeIormaI'stinuHndsecrelianalura|daacesteias'iimpied,"u",ffiffi asigurand o digesliemai6uni,cino utt" rurint"ii"ii-i [*]ii*ut", a" 3 ori pe zi,dupdmese,timpde15zite. Fiobilinoste recomandat in urmdtoarele afoctiuni:colecistiti cfonicaalitiazice, dischinezie biliar,i.constipaiie cronicE de cauz6hepatici.MoOde adminiatrare: copii 7-1^5 ani,1-2comprimate Fiobilin 250mgpezi;adultit-2 comprimate iiobitin250mg, de 3 oripezi,dupdmese,timpde 15zire.Acest meiicament conpneaciddehidrocoric z5{Jmg.$rse poateeliberafdri prescriplie medicald. Serecomandd citireacu atsnliea prospecfului sau a informafiilor de pe ambalaj.Oacdapar manifustidnepldcute adrosati-vd medicului saufarmacistului. Vizadepublicitate nr 599/02.09.20.1 8.

,47

;": Ierapia

'

..;,;.r ,,,* ,,,..,.

SC Terapia SA

sUff p{AFilt eodp.ny iI Str Fabricii nr I24. ClufNapoca 400 632, Fomania

€

FItE DTJURiIAI.

Timpullnvierii... r*gazpenrru {*erirn! *argtvre_ 9ir*nsuine" Yt'::Y::yf$*"eq:r, r]'3*a *{rfr"*r!*i l'rvi*r[i".

?nfl*ri!i,eas*v*ruit*,xSriaihastre, " Fo.r:-ri v*r_ d* e3e3'ul"?rnpr*ju;"... t-Jmeon!, n*-** ri*i eaaprilles5maiad*ste,ea eei F;"*aina!t ssr:edsr*iasc*u*p ***tuit*r din preaprixui sdu... 20martie 2019

.,despa4iri".Cu putin inain_ Rusia, a fost recent supri_ Mitropolirul rus llarion te de prabugirealmperiului ma1A. de Volo-kolams k (Al feyev), Utoman,au existatmai {e .FSBpe inrreg terimul_ toriul Crimeii. Descinderile, conducdtorulDepartamen_ te schisme ori ameninldri in stilul specific perioadei tului Relalii ExterneaI pa_ cu declarareaunor noi bi_ sovletrce, in apartamente_ triarhieiMoscovei,a decla_ serici, ,,n5scutedin cenusa le adepliloriehovigti, rat astdzi,in cadrul emisiunii imperiului", nu vor ca schismati_ tace insd decdt sd sporeas_ ..Bisericagi lumea" a postu_ ce. Pe atunci, Biserica Rusi ci simpatiilegi interesul. l u i d e te l e v i z i u n e mo s c o _ ac{iona, la evident.dupd cum lvtoscova.pentru vit..Rossia 24", cd patriar_ o aratA acestcult documentelede eoo_ ce neagd dumnezeirea lui hia de Constantinopol. prin cd. de pe aceleagipozilii iro_ Hristos.Autoritatile ruse au recunoastereaBisericii kie_ l rtl ce ca i n zi l el e noastre. al at. mal nou, un vi novat vene (..unindu_se cu schis_ Mai pulin de pe celecanoni_ pentru rlspdndirea ideilor maticii") ,,a cEzut din Or_ ce. t ceea ce ii t o d o x i e -. D u p d A l fe y e v , Mitropolirului vor reDrosa lehovlstein ..Lumearusd'.: rus comenta_ ucralna. . .re s i re Pa a tri a rh i eEc i u m e _ torii vielii religioase de la ,,Martori i l ui Iehova nice din unitatea Ortodoxi_ 1 VIOS C OV a... esteuna din sectelece a in_ ei" ar rdmdne,totu$i,cumva florit pe teritoriul Ucrainei +t neclard,celelalteBiserici lo_ pe spezele poporului, ale cale neludnd incd o hotdr6re Martorii lui lehova,gru_ oamenilor pe care i_a ex_ definitivd in privinfa acestei pare religioasa interzis5in ptoatat, inqelat qi recrutat', - este de pdrereA l exsan_ dr D vorki n. presedi ntel e Asocialiei centreior pentru studierea religiilor Si,"r_ telor .din Rusia(vesti.ru,20 martie 2019). protodiaco_ nul Andrei Kuraev a crilic,at recent, demontdnd punct cu.punct,pe bl ogul perso_ nat. acuzaliilenefondateIa adresaKievului, vehicula_ te de media oficiald rusi la ore de maximd audienfl, in privinfa datd.,,O, Aleksan_ dr Leoni dovi ci . i ntre1i i ... nu produclia de p6ine, ci propaganda!"- igi incheie K uraev,,rechi zi tori ul "sdu antipropagandistic. aprilie 20t 9 / tt-tj!{t4

Cttt}ti\..Ttl www.lumeacredintei.(om

21martie2019 d.e in oragul ,_ fdrg oe, t a_ p o a l 9a1e e l eT d m p e i . L a aura,un rversitdtiidin Bra;ov puzderiede lume.Aldruri de protopopulBraqovului,So_ nn. ) erb a n .g i p a ro h u lb i s e _ nc ll t s o d C o l o n i e . p re o tu l

Iulian David, particip la lan_ :alga a doud cd(i apdruteIa bdrturaSophia:Sfhnrulpor_ firie Kavsokalivitul, S[aI uri pytry,viala defamitie Is_ pita li.bertdyii.Memorii 9i a ce_ reDrulutpreot_scriitorCon_ stantin Virgil Gheorghiu.

Biserica pdstoritAde preo_ rul tul ran D avi d e si ri gura orn_fardce_lare ca oc.oiitor pe Sfbntul porfirie. Lafieca_ re nc^eputde lund, aflu,Lu_ mea Lredinyeie a$teptatA cu mult lnteresla Brasov.poa_ te ca inff-o zi Brasovul,unul orn cele mai mari si mai fru_ moase oraqe.ale Romdniei, rsl va avea (arhi )epi scopi a r,lop.u^s sd devind capita_ :9 u ll taril indatd dupd Marea unlre, lard aeroportsi auto_ stracldast5zi,oraqulincd mai sperdca, mdcardin punct de vederebisericesc,sd se ald_ ture A l exandri ei ,S l obozi _ er ori SIatinei.a.iung6ndsa ne pasroritde un vli-dicd al cetdlii.

23martie 2019 .. in peste500 de localitati dm Romaniaqi de dincolode astAzicea {*t le desfhgoard oe-a 9-a editie a ..Marsului LUMliA {-RtrtltNTUf/ apritie 2ore

27

FI t E DEJ URNAT

pentru viatd" - 2019. ,,IJnic din prima secund5" e sloganul ce incearcdsa atragd atenlia unui neam creqtin, c e s i -a p i e rd u t b u n d p a rte d i n re p e re l es a l emo ra l -re l i g i o a s e , c b o ri c e p e rs o a nd, incd din clipa zdmislirii sale, are dreptul la via15.La l 6 z i l e d u p dc o n c e p fi ei.n i ma pruncului nendscut incepe sd batd, la qasesiptdmdni poate fi constatatd deja activitatea sa cerebra1 5 .....M a rq u pl e n truv i a g a " . la Bucuresti.esteorganizat de asocialia ,,Studenlipentru via!d". Statisticileprivind

natalitatea din Rom6nia sunt unele tot mai sumbre - in ritmul actual al descresterii populaliei.pesteun sfert de veac, populalia fdrii ar unna sd se reducd cu aproximativ opt milioanede locuitori.

fd-i

*

t*

Sunt intrebat adeseori la ce l ucrez...Greude snus.i n multe rdnduri a; vrea sAraspund, mai degrabS,la ce as dori sd lucrez - timpul fiind unul mult prea scurl pentru a dezvolta proiecte incepute de ceva ani. pe care le-as visa incheiate...Pentru un

studiu desprerelaliile dintre ldrile Romdne si Mitropolia de Tirnovo (1393-1874) s-au strAnsmullime de materiale:Mitropolili de Ia noi ajungi pe scaunul de la TArnovo.corespondenqd intre ierarhi, surghiunuriale vl6dicilor sud-dunareni in Valahiasi Mol dova...Zace,de asemenea,tilmicitd din medio-bulgard qi neredactatdde aproape cinci ani, intr-un sertar, lucrareade cdoeteniea Patriarhului Eftimie de Tirnovo, Welilesfinlilor de la Tirnovo. $i lista ar puteacontinua.Tuturor ne lipsegte timpul. Cu toateacestea,dac[ ar fi sd cer vreodatd ceva Celui Preainalt, n-aq cere timp de lucru, ci, intdi de toate, timp de rugdciune,timp mdntuitor,vreme de vieguirein lumina invierii lui Hristos... Gheorghi!5 CtOCtOl aprilie 2Ol 9 / | Lllri h:\ {'lt I 1l_}!1l-fit

www,lumea€tedintei,com

0 aparifie editorialimulta;teptatila l*r:t"::ea e r*din{*i *e*it**:tprirn* r*rt* seri*asi;i e.:f*cn*r**tata eie leaeuri, *dL;n*t*fili e* fili de ie t;.i!t*rii *:*n*stirij*rr:rt*Csxadi* ll*m*;"li* p!di* Saic*ni. eilug*ri 9ic*lugarit* ?;iirnp;irta5*sc, cu ;!necritat* bin*v*, r:**re.cuni:ltin!*l* l*g;*i*de ccl* ffi$i!mpsrt*nt* t*rapiiprivir:d* :*r"i*d* i:oli*u irrcid*ni*rn;lr*in r*ndul;:*p*i*{i*i" .Jurn*lisir:i glte*!*guriM*rian* S*ri*v*an*,6ut*are* volx*r*lui,* c*rest*{ar:1iie ;ile m*nastiriir;i iitlestriii€, edr*t&r:d :r;l's*t;*nr*d*iri!. $i* gdsit* p*ntf* f*artc n'r*lt*b*li,c:_l *3ut*rulexp*l'i*r{*l 5ic*n*;tin{ef*r jr*lugarif*;tr*nsn: s* e.!in gen*rx{le?n genera{i*, p* c*l* *ra!*,p* cnle!'larie;*, t*ar*r! rx*n*:tir*gt!* * e*rt* {*r* il* tr*h*ie :* fips*ase;i elir:*!ei * easdcJecr*gtini

(

vocATilcTtToRtcEtil

Dr.Pavel Chirili- o icoandvie 1.

.

.

,)

a meolcmelcrestme )

In 2*19seimplinescI50 de anide la nagterea rnar*luisavantsi :':lSrturis*t*r ere;tinear*a fostdcetoralNieola*c. pau$*scu (tiecutia eelevegnie* ?n1931). t{irnenin-a?ntnuchipat maiplenarin Rcrn*nia veehe bunaint*lr"rire dintr*gtiin{*gire$igie in g*nerai,dintnespitalgi ffiiserics in partleufar, *r*rgandpanaia aceastarx:drt*rie sL.lpl.crns:,,omul *e gtiin{5nu sepoat* r:":r"r}}urni s* zicd:'credc in oeurnleredfmDumr:ezeul.ill t*"ebuie s* afirnre;9ei**eurwesse[$tiucs Durnnezeu exist*]'i Dacsfx Rorn*nianou6civ:*vadue* nriaideparteaeeast,* crucs* gtiin{*i rY1arturisit*are, seelaest* prof.dr.F*velehinil*,celcan*a fundar"lr*r"ltat ca r:ime*ialtul,?nultinneie dee*nii,ccn**ptuIde,,rnedicins cregtir"l*";i gi-apus?ntreaga *etivitatesubd*viza:,,M**ie ui trat*a26, Dumnex*u vindec5". Tntr-*fi;nxee*re,din p*cat*,tind* sa-6ipi*rdt din *e tr: eemai multgicr*dir"l!a, glvr*dnieia, pr*f" dr.F*veiehinila a *ritat - nu do*r eu vorba,ei gieufapt* * edsepoatef,*eeen*rm pentrubunaior {r*}?nt*lnir* gieon-luer*l.e, iaresndanrafirmatmside*'r"rult gtir,r e&eu Llrxul,,r"1r.r pe nimenicare s,*r::aififacutat&tde multelucruriintr-o via!6de or:r';gied ,,defapt,prof.dr.Favelehi:"i!*nu-id*ar ur:Oi\4,ci c adevfrrat;lf'jg?lT{*,T,f am exgerateAtugide pu{in... {w.{.} ;tiinlificda ortodoxieir*rn*l-regti'lnu kocialia |i Editura ,,(hristiana"

giVasileMihocetc.)Asociafla (autonomefa{i de centru,dar Filantropicd Medicald,,Chris- fideleprincipiilorfondatoare).

Dr.paver chir'd. s-a:'if,:;gt'i",f#:THl

"ril5:,#i,?*:,?tifr

n[scut la Slatina-Nera(ud. care a-utrecut,printre tllii, centrala sa din Bucuregti carag-severin),in 1946,in- Petre!u!ea gi pdrintelebu- 9i prin mai multe filiale tr-o familie caren-a scdpat mitru st[niloae -, relea de (T6rgoviqte, Slatina,Gala!i), deglgganqgomunismului. A farmaciiqi qcoaldpostiicealS i fosi impticaA,inparten;istudiatMedicinalaBucuregti de asistenJd) qi editura at cu ,,,4.rmonea'; NV/SA inaintede 1989,la omonimd(carca scosp6nd (cu sediul la Bruxelles), qi 1luc1at, SEtalgl"de_-Urg.eftd qi la In- astizi pestedoudsuted-etit- in implementareaproiecistitutulde MedicindIntern[. luri:cartemedicald, teologicd, ului de practicd -stagii Profilat,_i-plgYl4 cu so{ia istoricb,memorialisticd,dar geriatricd ialorizaie intr-un q1,$. Mariq Chiril6,p9 mg- gi de beletristicdcregtinS, de contexttransna{ionalmoddicinanaturist[,dupi 19.89, !a Dlnte Alighieri la poelii ern", aprobat9f finanlat de a intemeiat,in duhulvechilor inchisorilor comuniste).La Uniunea European[. Minvasiliade,cu sprijinul unor un momentdat,,,Christiana" isterul Muncii. ramiliei si {es1lswinreo,teqti(c9lr$an-aavutaproape30defilialeinEgalitdtii de ganse(AMtinGaleriu,Constantinvoicestoatdlara,dintre careastdzi e6sonq qi Fondul Social cu,vasileGordon,constantin maisupraviefuiesc doarcateva European(pos DRU). 30

aprilie2019/LUl4l:AtlREl)l?{TEt

www.lumeacredintei.
Conceptele de crqtini" ,,medicini pastorali" ;i,,medicini Dr . Pa v e l C h i ri l d s i -a dublat practica medicald (ii sint indatorafi cu sdndtatea qi chiar cu viala zeci de mii de oameni) cu activitatea universitard,fiind qi autor (singur sau in colaborare) a peste 20 de cdrli, fundamentdnd c onc ept u l d e m e d i c i n d creStindgi militdndpentruimplicarea activd a creqtinului in viata cetS{ii. Multe dintre cdr,tile sale au aplrut chiar la Editura Christiana (ajung6nd titluri de bazi in biblioprafiile referenf;ale ale invfiSmbntului teologic romdnesc, iar unele fiind traduse si in alte limbi: spaniola.neogreacd, englezd,,suedezdetc.). Trebuie amintite mdcar cdteva titluri: Dr. Maria ChirilA, Dr. Pavel Chirild. Terapie naturistd. Indrumdtor practic (1992); Dr. Pavel Chiril5, Pr. Mihai Valic6, Medita1ie la medicinabiblicd, cu un cuvdnt Dr. Pavel ChirilS, Concepinainte de Pr. Prof. Dr. Con- tul de medicind creStind. 1. stantinGaleriu (1992),volum Sfdnta Scripturd cititd de tradus gi in englezl'. Mediun medic ortodox (2001), tation on biblical medicine volum tradus qi in englezd: (1993); Dr. Pavel Chirild,, Concept of christian mediDr. Maria Chirili, Dr. Du- cine, l. The Holy Scripture, mitru Constantin,Biol. Prof. read by un orthodox physiDr. Mircea Tamag,Biochim. cian (2003); Conf. Univ. Dr. Nicoleta Macovei, Medicind Pavel ChirilS, Pr. Dr. Mihai naturis td. Concept-D iagnos- Valicd, Spitalul crestin. Introtic-Tratament ( 1995. reed. ducere in medicinapastorald 2008: Medicind naturistd. F (2004, reed.2009); Pr. Dr. i t o ter ap i e-A cup unctur d-H o Mihai Valic6, Prof. Univ. meopatie);Dr. Pavel Chidl5, Dr. Pavel Chiril5, Asist. Soc. Dr. Maria Chidld, Biol. Nico- Drd. Andreea Bbndoiu, Ec. leta Macovei,Biol. ElenaCa- Drd. Cristian GeorgePopespetti, Dr. Lavina Cl'nril6.B ol - cu, kologie sociald (2007); nqyal ca victimd...Rdsounsul Chiril5, Prof. Univ. Dr. Pavmedicinii naturiste (2000); el, Prof. Univ. Dr. Lucian www.lumea(redint€i,com

Gawil6, Conf. Univ. Dr. Cristina Gavrilovici, Asist. Soc. Drd. Andreea Bdndoitr, Principii de bioeticd. O abordare ortodoxri (2008); Prof. Univ. Dr. PavelChiild, Wndecarea (2009); Prof. Dr. Ilie, Bddescu, Lect. Dr. AndreeaBdndoiu,Prof. Dr. Pavel Chirih, Princ ipii Ie cercetdr ii martirologice (2010); Pr. Prof. Dr. Mihai Valic[, Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril6, Prigoana cea dinduntru. Incercdrile drep|ilor in Biserica lor (2011): P avel C hi ri l d, Mdddlina Popescu, Cristela Georgescu,Nu hrdni cancerul! Alimentalia este aliatul tiu impotriva cancerului

LU f{lA CX.l:I]{NT![ / apritie20t9

(

vocA!il cTrroRr(EtTr (2012); Prof. Univ. Dr. Pavel ChirilA, Ierom. TeofanMuntean:u-,Psihologia tn textele Sfintei Scripturi, cu un cuvdnt inainte de Mitropolitul Hierotheos Vlachos (2012); Prof. Univ. Dr. Pavel Chirild, Prevenirea bolilor prin stilul de viald. Boli evitabile (2012); Prof.-Univ. Dr. Pavel Chirild, Intdmpldri din Bisericd ;i Spital. Dialog co n s e mn a t d e R d z v a n Codrescu (201$; Prof. Dr. Pavel Chiril5, Ierom. Teofan Munteanu, Dr. Mbddlina Popescu,Dr. Dragoq Matei, Ortodoxia ca stil de viald (2017).

(sfinf irea aqezdm6ntului s-a fbcut in anul 2005, cu un infoegsobor arhieresc,in frunte cu IPS Teofan Savu,impreund cu care ?ntemeiaseanterior, la Craiova, un ambilios Centru de Studii de TeologieAplicati, sub egida cdruia au ap[rut numeroasetitluri referenliale in bibliografiile de specialitate), pe unde au trecut pdni in prezentpeste3 100 de pacienfi.

Clinica deRecuperare Oncologici delaNera

In ultimii ani, sub tutela Fundaliei ,,Sfdnta Irina", acces6ndfonduri europene gi luptdndu-seeroic birocrafia de acasd qi (omplexulterapeutic cu cu alte vicii paralizante ale delaVoluntad ofi cialitifl lor romdneqti,a ridiLa Voluntari. unde qi-a cat. in vecindtatea Mdndstirii stabilit reziden\a,a intemeiat, Nera, o mare qi ulhamodernd cu implicarea intregii fami- C li ni cd de R ecuperare lii (so!ia: Dr. Maria Chiril6; Oncologicb (prima'de acest fiicele: Dr. Lavinia Chirild gen din Rom6nia), aflatd in 9i Dr. M6dblina Popescu; prag de frnalizare. Dacd la ginerele: Ing. Ec. Cristian Voluntari primesc asistgn!5 George Popescu), un intreg medicaldgi spiritualdbolnavii complex terapeutic: Centrul de cancer in faza terminali, Medical ,J'{aturalia' (in cadrul la Nera vor primi asistenfd c6ruia acordd consultalii bolnavi de cancer in faza curente),unde funcgioneazd incipientd (cu mari qansede qi o reputatd fabricd de me- vindecare).Noua clinici se dicamente naturiste, dar pe afld pe mimrnata Vale a Nel6ng[ care a ridicat qi o capeli rei, intr-o zond nepoluati din (acum in curs de a fi reficuti judelul Carag-Severin, loca bisericd in toati regula), in calitatea Slatina Nera, cocoastacireia odihneqteregre- muna SascaMontand (chiar tataMana Chiril5, iar tot ac- locul de baqtind al doctorului olo Funda{ia qi Hospice-ul Chirild, unde sepdsfreazdcasa (Centru de Ingrijiri Paliative) pdrinteascd).Clinica va fi de ,,Smntakina" (cu o splendidd tip rezidential,cu 42 de salobiserici in incint5, cu hramul ane spatioasegi confortabile, Sfintei Mucenile kina, avAnd construite pe o structurl poate cele mai frumoase mo- arhitecturald qi func{ionald zaisti recentedin Romdnia), de tip sanatorial. Fiecare bolaqezlmdnt destinatbolnavilor nav va fi gdzduit cu grijd pi de cancer in fazd terminald atentie, intr-un salon cu un aprilie 2019 / LUi,,l8A CIRIIDINTEI

singur pat, gi va beneficia de o curd complexd de recuperare, cu dwata de 14 zile. Probabil cb acolo iqi va pefreceprof. dr. Pavel Chiril6, cu ajutorul lui Dumnezeu,ceamai mare parte din anii urmdtori (pe carei-i dorim cu to{ii cdt mai rodnici qi mai indelungali).

Ctitorde Biserici ;im6nistiri

De bisericile de la Voluntari am pomenit deja. Cei mai mulli au auzit qi qtiu de M6ndstirea Christiana (obste de maici, stireflti de stawoiora BenedictaChirobocea,unde funclioneazi qi un cdmin de bdtrdne).aflati chiar in arealul ($os.Pipera4g)qi bucureqtean carea ficut parte din proiechrl ini{ial al ,,Christianei" (ce nu s-a putut realiza decdtpartial, din pricini ,,ambientale" pe aarear fi olios sd le discutim aici), dar mai pulini qtiu cd doctorul Chirih a ctitorit (nu de ur:rulsingrr, fuegte)nu mai pulin de patru mdndstiri: in afard de Christiana, pe cea de la Nera (cu o obqtede maici totmai numeroasi qi renumiti astdzi in tot spaliul ortodox romdnesc), cea de la Dobric (Bistrila-Ndsdud)qi cea de la Rdpa Robilor dinAiud, in vecindtatea marelui Mausoleu cruciform (el insugi sfinlit ca bisericd de vrednicul de pomenire vlddicd Bartolomeu Valeriu Anania) ridicat acolo de rdvnat?ruie a celor trecufi prin temnitele comuniste. Noua mdndstire de la Aiud continud veghea duhormiceascla micului schit rdnduit acolo de pdrintele Iustin P6nu-veqnicS sd-ifiepomenirea! -, avdndu-l ca stare! www.lumeacredintei.(om

pe duhorrricul schitului initial, pbrintele ieromonah Gavriil (fost \ueustin) Vdrvdruc. Prof. Dr. PavelChirild gi maestrul Dan Puric au fost cei ce au tlnut cu precddereca in cadru1noii mAndstirisdse faci qi un Centru de Studii Marti rologice (in mare parle ridicat deja). In fine, dincolo de toateacestea,nu mai aducvorba de numeroasele fisuri monahalecare si-au inirucigat de-a lungul wemii calea cu ceaa,,Christianei",printre ele numdrdndu-se. de pilda. maica Siluana (Eugenia)Vlad, de atdteaori prezentdsi in paginile revistelornoastre.

Cultul martirilor memoriei ;icultura

Pr ez entarea r e alizdr llor doctorului Pavel Chirild qi a profi lului sbu moral-spiritual ar fi incompleti dacd nu am sublinia constantaqi addnca sa implicare in cultul general al martirilor gi in cinstireaneomartirilor secolului 20, indeosebia celor trecufi prin temnilele comuniste(de unde unii s-au strdmutat direct Ia cer).Pe l6ngbiniliativa Centrului de Studii Martirologice de laAiud qi de sinteza ldittitulat'P ri ncini iIe cercetdr i i martirologice (,010), la care a fost co-autor(vezi mai sus), z elului s d u m d rtu ri s i to rg i comemorativ i se datoreazd qi cele cdteva simpozioane de martirologiedesfbqurate la noi in ultimul deceniu.A organzat de-a lungul anilor numeroasesimpozioane(unele intemationale),pe tememedicalesauteologiie.darcelmai de searndcred cd rdmdneacel pnm SLmpozionlntemational ww w,l u me acr edintei.com

de Martirologie din Rom6nia organizat in anul 2010 (ll-12 octombrie) la Hotelul Hilton din Bucureqti (rezumatelelucrdrilor nrezentate au fost adunateinfr-b brogurd: ,.Moafteamartiric5",apdrutd sub egida Fundatiei ,,SfAnta lrina"). Frumoasaisoravd de atunci a tandemuluf Pavel ChirilS - Dan Puric a fost continuatb (chiar dacb nu la a c e l a qn i ivel ) de si mpozi oanele organizate anual Ia Aiud 9i Alba Iulia (prin colaborarea dintre Fundatia Aiud, MAndstireaindlfarea Sfintei Cruci de la Rdpa

Robilor, Arhiepiscopia de Alba Iulia gi Facultateade Teologie OrtodoxA din Alba Iulia), ultimul desfEqurat chiar la sfdrqitul lunii trecute, din picate fbrd prezetla d-lui dr. ChirilS. De care ins6 toati lumea mizeazd pentru anii urmbtori. $tiildu-l cu inima alituri de noio cu tofii i-am inchinat gindurile qi osArdia. Pilda sa o avem: rdmdne s5 ne ridiclm, fiecare dupa pureri.la indlfimeaei. caree dejavecindcu legenda. RdzvanCODRESCU

t. Urlla A {.lRll}TNT lil / apritie 2019

I

vocATilcTtToRrcESTl

Muncilelmpos.ibile alelui

Hercule, in variantiortodoxi 3*pt eel-arncunoscutnnaihine,lin mintec* m-afrapatcontradie{ia evidentdir:trenrodul,,rnclcorn'i bsnalenesc, in carevorbeallucragirezultatele spectaculcase a$ennuncii sale"faracestea eraurapide,la scardnalionala, diverse, lrnpliesndres*rseum≠i rnateriale impresionante. Si,pe de cealalti parte,nu puteaisi nu zambeStic6nd vedeaicumil luape.Duhulsfint p*rtag,ffiartorgiinspirator al nranumentalei lucrdricaresepcatenurni, generic,edificir"* sirnbiotie orn-?uv"nnezeu.Era at6tde sigurpe el,gipe 81.""! Da, doctorul Pavel Chirild'lucteazdcu.viaJainsdqi,cu substan{avie}ii, cu roadapdcu pldmada M6i"l?lry$i, nii lui Dumnezet. ,,Mateia" prelucratd este omul bolnav (sau,mai degrab6,im-bolndvit prin el insug!), qi ?c-"ft_t"cru e deosebit de dificil. P5catul se insinueazdin celuld, i3 L"*, in organe, in to_atn fiinla omului, gi de multe gd lgt3 it duce in prdpastie. Ruind fizicd, ruind moral5, despdrlire de Dumnezeu, dar qi de cei dragi. Acestea sunt consecin{eleneinfrdnirii - in multe cazuri - celor caretrec praguJ cabinetelor qi clinicilor sale.Desigur, sunt qi persoaneamprentategenetic,oameni care au_opredispozilie cromozomialipenauanumite maladii, lucreazdin medii toxice sausftesantela culmg au awt gocuriin familie etc.Insd pentrufiecare,-i! lunga_sacarierb, doctorul Pavel Chirild a a\ut.compasiune qi o vorbd bun5.de pus_perana care durea qi care,de cele mai multe ori,_era(qi) sufleteascS. . Lu p"IF peste 70 de ani, doctorulChirilaaredejapuse ln clesaga merinde pentru 34

orice tip .de cdlStorie. Are puse cd4ile Editurii Christiana, Clinica Naturalia gi lan{ul. de magazine pio c'u acelaginume, gcoala.deasistente qi cadremedicale,baze!e primylui s_pitalcregtin din noryaniq (sabotat din fagd de mafia din sistemul .sanitar), Mdnlstirea Christiana din PlFera cu tot cu aqezim6ntul aferent, Clinica de ingriiiri paliative ,,Sfdnta lrina-" din Voluntari.spitalul pentru bolnavii in faia terminalb de la Nera plus mdndstireaqi laboratoarelede acolo,complexul de la Aiud - mdndstire, memorial, centrul de studii martirologice, bibliotecd- qi, des-igur,cdrlile proprii, sutele de qi.cursuri, de -conferinfe intAlniri cu tinerii qi ryari{ii media. Doctorul Chirild m;i este,.deopotrivd, un animator gi un iniliator de proiecte in zona laicatului creqtin, in lotulsocietilii civile cieqtine (O.N.C:yti, petif;i ale laicatului, iniliere de acte normativ-e,mitinguri, marquri etc.). v_igfalui a fost o carte deschisd, nu-qi mai apa4inea defel demult.il purta misiunea pe care si-o asumasein toate

aprilie2019/ L{.i14EACREDINTEI

zbrile credin{ei, ale alindrii, ale cunoaqteiii. Omut acesta este un creqtin deplin, un profesionist desdvbrgii, o conqtiinld implicata u iu*li in careDn-r6reu l-a ldsats[ trdiasca. Iar faptul cd acum se afl6 inrr-o cumpana de sandtate el insugi tribuie sa ne deaqimaimuitdegAndit: c61i Chirila mai sunt prTnrc noi ji cdti mai sunt la orizont? Stirir sd spunem asta? Nu. qi iare mi-6 team5 cd nici nu avem ce r6spunde... RizvanBUCURo|U p ^s.M-am apropiat mult de acest om in iimput unei sesiuni mai lungi di: fihari (weo dour sezoane)pentru iVR-,gniversul Ciedintei', -, in care dr. Chirild meqterea in direct c6teun t;;; iq"tt t[mdduitoare. Nu voi uita acele zile de filmdri, cu tot umorul conlinut, cu toat[ seriozitatea muncii, cu intreaga lui speranld de vindecareTn numelelomnului, aplicati la fiecarebohav in parie. numnezeu si-l lini printre noi c6t mai mult cu puiinla! Sd gtim noi c[ e pe undeva,pe acolo... ww.lumeacredintei.com

TU $TrrCAREESTEVsnSTA REATA A FICATULUITAU? ALEXANDRU 35ani

Ficat fcrtificat"

lu FORT3FIKAT"#.1.*I

for nfikar llnr a.r i r r r .um pi ,r i l i a s a 71,0 m f fusl- ulipir lt r * c r r l j r l r ', i n* r c r 'l r r ni nc ( r ! \ ti l t( l i r di r R ( " .

SC TerapiaSA

iirri crtrrry i,i;li,?,J';lll'ill li,iilTl'TJ;iri:"ii

e SUN PHAIiMA Fmpany Str. Fab-:,r .. :24 C:ui-Napoca 400 832, Romania

inae*stnrrmar But*{leiti: . fu4*ie* Sifq-{ana Viad* f*l: ircr&lrl #espre is;fu resix i-*vin* - Arhirn;lneJritulilhirit 5#*ye,r#*r#e##m$sr*uj * firig*r*Eenea - ier#mcnah #ufu*i Sfi*f#*rff*ru;r frin f*mr':;feJe e*mi;fitsfe . elpriar: Voie ile*,,ferplla.r/'" Sf*nf*rft:l ftleef*rlc

celemairecente aparigii laEditura Lumea credin fei $da Boghi! . lon Buga. Ma@ie Ddgoi r Vasilecordon , Clspa llie Sm6$ Md . Tmfil pariie * BorisRidubmu ' . SFbn Si6 @€i , PehotriuTire . VasileVailrche

REPORTAJ

DuhulSfentuluiGheorghe

in lumeacreqtind

i* t**?* **i{*rii* iunxii, cj*hr";l s{*r":t*ixi f\{*refui!*e*n!e fi!:**16}:* ;r* ***p*r* erart:g**i*n* g!**d*jq:le|r":tr**:r*v:tuir*. Fi* c* p*p*siin is j-i*:l*. ?;r|*r* $fAnf;*, ii* c5?xfruntir:"1 *r1i{*ilgipt*ie;i, i* e*lr* sau n* i:ueur*md* esrulpr**sg:*tai lrr*qii*iflv!*,cr-rq,.sn seurtF)r":glas r* 5;*l*nie, l"l*r*ls{*r"rta;lui picur*pesri:* n*i ir:rxinepriv*gh*:-}i gib*cur.i* d1* n* ?*:g:*rt*gi e*inii*:p*dei;vn:.** s*r:Stat* girr"l$r.rt*if*:,,{* ufi irl:&vit*ral c*9*rroblliqieef*r s*raeif*!*s!t*nn*p*t!*ei*$!f *r d*et*r, c*ncixc*t*r"ii*r *jut*t*r,Fa-rrt6t*rui* d* *ir*in{*,$b{ar* &ri*l*njec fih**rglre,r**g* pe l*{n!*t*s *un::**s*rjs* vn&*tx!*sr*sufi*tei* gr*astre!'l s{*nt*lr*i$;{e;.* fuiue*nie $i p*ntr* c* pr*an"r;-r!r** *h**rgh* ** *pr*pie,*rr':?r:e*re*t s* v* d6r*ieseu* str*pd* prir::enir* * su**url*i, n':a*g*iat d* ir"xr"v:in* duF"r*vnic*asc* a p*p*suri!*;. spirituxl*p* e*re Dun:n*x*u*':il*-a ei*rr*itir:trueinstir**aeest*!sf!n**s*rb*t*r!cr*stine.

38

apr ilie20t9/Ll,r tfFA

|l]lElltNTit,

www,lumeaeredintei.com

este adeseapicltura de har cu caresunt.intdmpinatr'cre$tinii oe.pretutindeni.Sdrdcdciossi plin de semne de intrebar6. acestorbgelde LingdTel Aviv estepentru creqtini un impre_ sronantpopasde inchinaiesi astapentrucd in colgulacela qe tumes-andscutgi a fost in_ morm6ntat Sfintul Mare Mu_ cenic Gheorshe. _ A;€zamanfulapa4inemri_ nastlfil ortodoxegreceqticon_ srurteatctpesteruinelevechii D.aztltct cregtine.Actuala bise_ ncd esteinchinatiti Sfbntului Biserica Sf6ntul Gheorghedin lida-lara Mare M-ucenicGheorghe,dar $r Jnxfi tor ArhangheliMihail Sf6nti Gavnil. Urmiindtraditiave_ 9r Considerat dintotdeau_ chilor biserici cregtine.'ur. s. na -paffia" - dupa mamd _ nolcau pe mormintelemarriri_ a stantului Gheorghe,Lida lor.gi aici.pe loculmartiriului

ffiF:

SfdnruluiGheorghe.a fost construrreo bisericd.Ridi_ cdnd privirea ,p." buror"ii._ rul de.deasupraugii de la in_ rare ll vezl. ca pretutindeniin rcoaneleorlodoxe. pe Sfhn_ rul t-tneorgheomordndbalau_ nil- hcd din pronaossi pandla Sfhntul Altar. fresceiebi.tut" rntr-un regi stru cromati c Ioarte viu coboari luminl pestecredinciogiivenili si se tnchl ne ai ci . C romati ca bmeechilibratia picturii este mtregtti de imensepolicandre polelte cu aur. lucrateintr_un l ascrnantfi l i gran, a cdrui vecftme esteevidentd. . In partea dreaptd a altarului.in imediataapiopiere a treptelor care coboaia in capela subterand, se afld

l.t.rlli jl:! | RE l}i r! j: I / aprilie T 20r 9

39

REPORTAJ

lanfurile cu care a fost legat sfhntul inainte de a fi omordt. Credincioqiisdrutdcu emolie lanful torturii sf6ntului qi il ating de locurile bolnave ale trupului, cu nddejdea timdduirii. Punctul culminant al popasului in acest sfdnt Idcasortodox este ftrd t[gadb mormdntul Sfrntului Gheorghe, aflat in grota bazilicii. Sarcofagulde piatr6, restaurat in vremea Patriarhului Chiril, este de o impresionantdfiumuse{e, oferind privirii monumentalitateaunei adevdrate opere de arld. Nimic nu estemai mimrnat decdtsd rdm6i singur, tu qi sfdntul care mijlocegte strigdtul profund al fiin{ei tale citre Dumnezeu, gi sd simJiprezen{aharului carecoboaraoestelacrimile rugdciunii. Acolo, in grota Sfdntuiui Mare Mucenic Gheorshe. cu fiuntea pe lespedeareie a morm6ntului sdu, am simlit o nebdnuitdputerede mulfumire

qi ierlare, puterepe care?nnemdrginita lui dragostemi-a d5ruit-o Purlitorul de Biruinta.

Biserica Sfintul Gheorg he(Deir sl-Banot) dinCairo Oameni qi locuri aparte, ce viefuiesc parcd pe un aIt tdrdm, acesta este sentimentul pe care il trdieqti c6nd poposeqtiin Egipt. Cdlugdrii copli ne primesc binevoitori, citindu-li-se pe fald bucuriaintdlnirii cu fralii creqtini de pe indepdrtatemeleaguri. BisericaSfintul Gheorehe (Deir al-Banal), una dintrJbisericile greceqtipre{uite de 1ocalnici, esteo biserici veche, ridicatd inifial in anul 684 peste ruinele urui tum roman al fortirelei Babilon. Deteriorat aproapein intregime, dupd c6teva sutede ani lbca$ula fost reconsfruit,intervenindu-sein timp de altepatru ori la restaurareaintesrald a acestuia.De-a

aprilie 2019 / 1..I I :.1li.1 rlll.!tli:iTi:r l

lungul aniloE biserica s-a aflat altemativ in posesiacoplilor qi a grecilor, insd incep6nd cu secolulal 15-1eaa rdmas definitiv in posesiagrecilor. Construcliade astdzia bisericli dateazddin anul 1909. Biserica Sfbntul Gheorshe

www.lumeacredintei.com

au puteri tdmbduitoare de ne_ tdgdduit, vindecdnd bolna_ vii bdntui{i de demoni qi de boli psihice.Curioslucruinsd este acela cd pe ldngd evla_ vla cu care cregtinii se inchi_ nd gi s5ruti lanful aducdtorde tdmdduiretrupeascdqi sufle_ teascd,aici gdsegtiinfotdeau_ na qrcopflsi musulmani.care, atingandlanpl. se roagdpen_ tru sdndtate".

Mindstirea Aqios Georgios dinInsula Evia Asemeneamaiorititii md_ ndstirilor din Grecia.si tUandstireaAgios Georgiosse afld intr-un loc impddirit din din Cairo estesingurabiseri_ Insula Evia. Vara esteo ade_ cd rotundd din Egipt. iar in viratd ?ncdntaresd urci de la lnclnta ei se afld o pdrticicd mare inspre llcagul de cult, lu_ drn moagtelepurtdtorului de cru pe care nuJ po{i face ins5 Biruinfa. Astilzi, in mdnlstire la weme de iarnd, datoriti dru_ viefuiesc 35 de miicu{e, care mului aproapeimpracticabil. ne-au primit cu multi ospita_ MdndstireaSfhnrulGhe_ Iitateqi bucuriecreqtineascd. orghe a fost ridicatd in 1259. Dupa ce ne-am inchinat la pe ruineleunui templudedicat s f int ele. m oa g te ,a m p 6 q i t luiApollo, dupdcarede-aluninf-un alt loc cu mare incir_ gul vremii a fost reconstruitd cdturi spirituald. Tradifla spu_ ne cd aici ar fi existatinchisoa_ rea unde a fost linut prizonjer SFlru] Gheorghe.precum gi pa4t ale obrectelorde torture cu carea fost schingiuit sfrn_ tul: coiful de fier, roita oentru strunjit. incalpmintea cu cuie de fier, sulip. plato5ametali_ cd pentru strivirea sternului qi o bucatddin lanful cu care Sfhntul .Gheorghea fost legat in temnitd. Plrintele Gherontie,care ne estegi duhovnicgi ghid, :qq..4 ..atatlanful,chtii ce_ reratteoblectecu aiutorulca_ rora sfdntul a fost schingiuit

qrrestauratl de mai multe ori. a mdnds_ +9!u-alaconstructrie tvu.dateazddin anul 1934,bi_ sericaasezdmrintuluimona_ hal fiind impodobiti cu icoane toafie valoroase,o catapeteas_ md minugiospictatdpe iemn si alteobiectede cult deosebite. Mdndstirea_Sfrnnrl Gheorghe dm hsula Evia a fost de mul_ te ori prddati de turci in de_ cursul perioadei de dominatie

wwwlumeacredintei,com t.l II,'tE..\ {:}t f l}1NTEI / apritie 2ol9

41

REPORTAJ otomand, motiv pentru care multe odoaredin incinta acesteia au fost instrdinate. Dumnezeua avut griji ca bunul cel mai de prel al m6ndstirii sdr5mdndneclintit. Estevorta despreracla in careseafl6 palma m6inii celei drepte a Sfbnfului Gheorghe,moa$tela care credincioqiise ?nchindcu evlavie gi nddejde de vindecare. In fala raclei m-am intristat pu{in, pentru cd mdicuJa ghid nu ne-aingaduitcu nici un chip sd facem fotografii ?n interiorul mdnbstirii. Am respectatrdnduialalocului Eiam odstratbucuria de md fi inchinat la moaqtelesfbntului. A s td z i , i n md n d s ti re viefuiesc in jur de 30 de mdicufe, care iqi intdmpind oaspelii cu mare bucurie, d5ruindu-le sucuri naturale qi dulciuri fbcute in mdndstire.

{.'itl',lltl'l:l.l aprilie 2019 / i-1.,j1.'1lll,1

Biserica Rotonda Sfdntului Gheorghs dinSalonic

funclionalS din oraq. Pulin inainte de anul 400, Rotonda a fost preluati de creqtini. servind serviciilor religioase Prima bisericd creqtind ale acestora,iar peste aproadin Salonic,inchinati Sftntu- pe 1200de ani, clddireaa fost lui Mare Mucenic Gheorghe transformatdin moschee.Pe Purtdtorul de Biruinld, este l6ngdvechimeaedificiului de Biserica Agios Georgios sau cult, Rotonda Sfhntul GheorRotonda Sfbnfului Gheorghe, ghe are o arhitecturd deose. aqezdmAntcare face parte bit6, pdstrdnd urme ale modintr-un sistem arhitectural zaicurilor foarte prelioase. mai amplu, a16turide Arcul La mormdntull ui Gal eri u. de Triumf al lui Galeriu qi aflat in Rotond6, se ajungea parcurgdnd un culoar pavar: de Palatul Roman. Numele actualal bisericii cu.dale de piatrd, strdjuit de se datoreazi formei circulare coloane. a acesteia,iar sffuctura samaDinArcul lui Galeriu, assivd a alut un oculus precum tdzi se mai pdstreazd doarjuPanteonuldin Roma.Biserica mdtate, putdnd fi admirate Rotonda Sfdntul Gheorghe, incd acelechipuri de daci inastdzi parte a Monumentuvingdtori, ddltuite pe suprafata lui din Salonic, a fost con- arcului. shuiti in jurul anului 305, fiind cea mai veche structuri Mariana BORLOVEANT

wwwlumeacredintei.com

R59iniMumieestefotositi ca remediude mai binede 2500de ani,in peste50 de afecliuni.in medicinaantici, r59inaMumieera considerati unuldintrecelemaicomplexe 9i eficienteprodusemedicinate. rf I

f '

In compozitiasa intri un intreg complexde ta 25 p6ni ta 40desubstanleorganice9i minerale: produsetede descompunerea compugitor potimotecutari [acizihumici,acidbenzoic, oxa[ic, aminoacizi: fenilatanina, atanina,arginina,acid gtutamic, acidaspartic, gticina, lisina,metionina, serina,tirozina,vatina),terpenoide,steroizi natura[i, vitamine dingrupaB9iP, sideasemenea macro 9i micro-etemente Icatciu,magneziu, siLi ciu,fier, mangan,seteniu,nicheL, vanadiu, bariu,cupru,zinc,iod,bismut, crom,fosfor, cobatt, beritiu, zirconiu, titan,argint, gatiu)9i miere. { reducedisconfortuI articutar y' impiedicbfragitizarea oasetor y' suslinecapacitatea de apbrarea organismu[ui, efecttonic

/ imbun5titegte circutalia s6ngetu i / previne.distrugerea cetutetor sbn5toase cotesterotuI / menlinegticemia in 9i [imitenormate

Retatiri reale,primitede [a consumatori Bunaziua.Am aftatdesprer€9inaMumie[a o m5n5stire carearesi un c5minde bttr6ni.Acoto am v5zut cazuritratatecu r5gindMumie 9i reacliite botitorta acestsupliment. Am 42 ani 9i printreatteprobleme des5nEtate arn9i un f ibrom uterin propuspentru operalie.Ini!iaLavea dimensiunea de35 mm,iaracum,dup52 Lunide tratamentcu ExtractPurificatde R59inE Mumie 100% naturat,[a ecografie a reiegitcd esiede 24 mm. A scizut 11 mm. Mergin continuare cu tratamentul9i vEvoispunerezultateLe. intretimp mi s-a regtattensiunea arterialE, iar de cremabatsamcu mumie9i sunghit G potspunec5este extraordinarS! Suntoperat5 dediscopatie lombari

cusemiparez5 pepiciorul drept.NumEmaidoare picioruL gi spatete,mi-a amelioratdurerile.Am recomandat acestprodus9i cetordinfamitiamea c6tsi ta prieteni9itoli suntmul.lumiti de rezuttate. Mu$umesc tuiDumnezeu cEmi-aingdduit sEaftu desprerEgina Mumie.Maria- Bucuregti Sunt foarte mutlumit5de Mumie cu castan. Fotosim de celpufin5 ani9ivreaus5 spunci nu fotosimniciun fet de att medicament. Nesimtim bine9ifol.osegte toat5fumil.ia mea.AvemvArstade peste60 de ani.A,9sugerasE fotoseasc5 fiecare persoanS. Acestproduseste nemaipomenit. Eu am recomandat [a toatecunogtinlete melesi sunt foartemuttumite. 8.0.

Mll{UNrrE CREDmTEt

VindecareaMariei:uleiul de laracla SfbntuluiSava

ft{a*"t!*:*1S" {ndrumspr*Pustiu! p*rintel*i-"{*ri* luld*ii, ?nF*!*stina, Dumitr*srl!solicitamlcr*fonulsi pov*si*ste, ii: o emotie**re facesi ii tremur*v*{*a:,,&fL!m L"itr'} &r},e**p5i}*gti,ir: timp*l *n*i Sfir:t*!i_iturghii, 'inh*h*t* ^
aprilie 2019 / Llii!,{EA f REDtI{Tll

www.lumeacredintei.com

[an!derugiciune ,,In z i u a re s p e c ti v d aveamcu mine aceastdsean_ t5. pe care o am 5i uctin in fara Sfiinta ;i cu care rar m er g l a b i s e ri c a ,a c a s dl a P it e s ti .[n tr-u n u ld i n tre b u _ z una re l eg e n { i i e ra c e e ac e veli primi si dumneavoastrd ta poarta Mdndstirii Sf6n_ tul Sava din pustiul Iucleii: un plicule! cu vatd imbibatd in uleiul de la candelaraclei Sffintului Sava cel Sfin1it. . . $ i i -a m s p u s ta rAl u i dtsperat:
dar apoi qi-a revenit! Numai Dumnezeua salvat-o!La hei sdptdmdnidupd aceea,im_ preuna cu pdrintele paul Std_ nescu, i-am terminat taina Sfbntului Botez prin m1run_ gere.apoi am impAftAsit_ol Dupd insdndtosirea Mari_ ei, viala pdrinlilor s-a schim_ bat profundl Fetele _ Ana (mai mare cu doi ani) qi Ma_ na sunt impdrtdqite in'fieca_ re dumi ni c6saucel mai rar la doud duminici. De sdrbd_ tori si de cdteori por. parinrii Valentinsi Floreniinafac mi_ l ostenl e(al i mente.hai nul e. jucdrii) copiilor nevoiasi...".

www.lumeacredintei.
(REDtNTET MTNUNtTE

€iu

q .8.

i,

%rru;I=

Datemedicale Tat6l Mariei a sintetizatin ciieva cuvinte situalia medicalS: ,,Noi ne-am internatpentru stenozdhipertroficade pilor - o obstructie a tubului digestiv la nivelul segmentului care face legdtura intre stomac qi prima parle a intestinului sublire. Tractul intestinal fiind blocat, alimentele nu-qi mai urmeazd traseul firesc in organism, ci sunt rejectate (vdrsdturi), efectul fiind acela de intrerupere a alimenta{iei, res p e c ti v d e s h i d ra ta re s. c d dere extremd in greutate, pneumonie in aspiralie. Este o boal6 a sugarului mic, fbrd cauze elucidate, qi care apare l a 1 ,5 -4 c o p i i d i n 1 .0 0 0 de nou-ndscu{i vii. Se trateazi chirrurgicalminim invaziv. uneorilaparoscopicqi in mod normal la 24-48 de ore de la intewenlie copilul poate fi extemat. Dar ajungdnd in spital, aprilie 2o19 / t"ilM j:.A {.ittlllNTll

progresarapid la qoc septic gi deces.$ocul septic are o ratd a mortalitdlii de 50%o, iar sepsisul.sever poateprovoca compllcatll,ceeace s-a qi intdmplat: Maria a fost diagnosticatd cu sindrom de coagulare intravasculard diseminatd,o anomalie de coagulare a s6ngelui, care de obicei duce la deces.Cu tot efortul echipei medicale, care a intubat-o timp de 15 zile, a administrat antibiotice tot mai putemicepe perioadd prelungitd, i-au fbcut trei transfuzii de sdngeetc., Maria nu dddeasemnecd poate depdqifizic acestmoment cumplit din viala ei. Atunci Maria a contractat Klebsi- mi s-a spus cd numai Dumella, o bacterie spitaliceas- nezeuo poate salva!Am plecd gravd, qi a fhcut sepsis cat disperat la pdrintele Hosever - infeclie care poate ria, la Biserica Mavrodolu

wwwlumea(redintei,(or

din Piteqti,qi i-am spus:.Iar minuneas-aprodus,dupdungerea trupului copilului mell cu uleiul de la candela SfAnfului Sava cel Sfin{it! Marlori suntemnoi qi personalulmedical de la Spitalul <Maria Curie> din Bucureqti, carea tratat-o!". M i c u l a M a ri a s -a n d s cut pe 8 martie20 l8 5i a primit scorApgar (,,nota")10 deci un copil slndtos!A fost apoi internatdin data de 19 aprilie 2018 (vdrsta: o lund gi zece zile) qi externatdpe data de 1l mai 2018 (22 de zile de spitalizare). Pentru a avea o viziune obiectivd asupraacestuicaz,am trimis copia biletului de externar e al Ma ri e i u n u i me d i cp ri mar pediatru, specialistneonatolog (pediatru pentru nou-nlscuti).cu rugdmintea de a exprima o opinie de specialitate, strict in baza acttlui medical.Concluziilesale: ,,Sepsisulseverpoate fi trataI. dacd,a primit antibiotic. Concret. antibioticele outernice au salvat-o- insoiratia doctorilor, la rugiiiunea pdrin{ilor si a tuturor celor care s-au rugat pentru ea. Dar vdd acum diagnosticul de sindromde coagulareintravascularddiseminatd, din asta se moare, din cAte qtiu eu...Ajutorul divin esteclar. Con c l u z i a d : a , e s teo m i n u ne faptul cd trdieqte!Doamne, ajut5!". , a r,..-J : , ,: e*8Sfttr?Elt. P6llr','';': Revenind la vizita noastrd in TaraSfanta:duDdrrrirturia emo{ionantddata de

pdrintele Horia la microfonul autocarului, am oprit in cale la unmagazin, grupul a cumpdrat cdtevaldzi cu fiucte qi alimente pentru cdlugdri i L a vrei S fdntul uiS avagi apoi ne-am continuat drumul spre addncul Pustiului Iudeii, acolo unde se afld una dintre cele mai importantevetre monahaleale cregtindtdlii, cea in care, la sfbrqitulveacurilor, se va sdv6rqiultima Sf6ntdLiturghie a acestei lumi... SfAntul Sava cel Sfinfit (4 3 9 -532).cel carea i mbrdcat chipul ingeresc la vdrsta d e o pt ani . a i ntemei atpri n descoperireingereascd,in

anul478, mAndstireadin Pustiul Iudeii care astdziii ooartd numele si care in timp a devenit unadintrecelemai importante qi vestite lavre ale Ortodoxiei. La scurtd vreme dupd incepereaviefuirii sale in acestpustiu, s-au adunat in jurul sdu mullime de monahi, iar cdndprima bisericd, inchinatdSfbntuluiNicolae, a devenit neincdDdtoare.Sfdntul Savaa construit gi cea de a doua bisericd, cu hramul Bunei Vestiri a Maicii Domnului, care a fost sfin{itb in anul 502. In anul 491,Patriarhul Ierusalimuluil-a hirotonit preot, iar din anul 494 a fost numit arhimandrit. cu

l .ti l '1h,1 {.tLi l l }:

f l r I i apr i ti e20r 9

MtNUNItEcREDINTEI

autoritatepestetoate manAstiriie din Palestina.Sfdntul Teodosie,incePdtorulvielii de obqtedin Palestina,a Pdstodt manastirile de obqte,in timp ce Sfdntul Sava a P6storit miile de sihagtrii din Palestina vremii sale. In M6ndstirea Sf0ntului Sava s-a alcdtuit tiPicul slujbelor bisericeqti, numit TiPic on, careapoi s-ardsPdnditin toate mdndstirile lumii ortodoxe - inclusiv in ConstantinoPol pi in SfAntul Munte Athos, fiind urrnat aa alare PAndin ziua de astdzi (regulamentul vielii monahale). aprilie 2019 / Ll-itlEA {. nl'}lN

deserticd este bine drdmurta; nu se folose;teelectricitate; telefoanelemobile nu au semnal... Pornind de la Sfhntul Sava,generalieduPa generaliede monahiPractica iceeasirdnduialade rugdciune,post gi nevoin.t5in conditu aride. extreme;viatd inchinatb Domnului, care a amprenacestsPaliusacrul tat pe -Caveci gi in Sfdntul Munte Athos, in aceasti mdnbstire femeile nu au acces.De aceea, birbatii au intrat in lavrd ducdndcu ei danrile PregaCdluedrii acestei m6- tite, iar noi, femeile am rdndstiri practicd neschimbat mas l a poartA ,unde un cdacelagi mod sever de viafd l ugdr grec ne-a adus sP re monahall, stabilit de Sfdn- inihinare pdrliceledin sfin' tul Sava pentru mdndstirea te moaqte,ne-a dat cdte c s a di n pusti u; mersul zi l ei iconi!6 cu SfAntul Sava qi un esterdnduit duPdora bizan- pl i cul elcu vatSi mbi batai r tind (ora l2 noaPteacoinci- uleiul din candelade la rade cu apusul soatelui); sluj- cla sfintului (ce gest aparenl belebisericeqtisuntde noaPte neinsemnat!),ne-a imPdrltt ore. iar frunze de finic (Pentru fagi dureazd$ase-gapte in timpul Postului Mare no- miliile care nu au coPii, dar ud-zeceorel masaseca o sln- ipi doresc) gi apd din izvoru1 surd datape zi, sdmbita.du- mdndstirii (agheasmaSfbntuminica si in sdrbatoride dou6 lui Sava), izvor cate are deori pe zi. iar in timPul.Pos- birul mai mare sau mai mic tului Mare - numal manca- in func1iede c6ti nevoitori si re uscata:apain aceastdzond vizitatori are mdndstirea... l Fl

wwwlumea
Apoi am urcatpe o colinb - in-floritaanul acestaploios, a$acum niciodatdnu am v6_ zut-o- pentrua admira pano_ ramamarii lawe, darmai ales pexrrua ne ruga gi noi Sfhntu_ lur Savacel Sfinft (secolul5). care a fhcut acum, de curdnd (in 2018;.minuneavindeci_ rii micufei Maria din pitestil

Dovadi clard cd.Sfdntul Cuvios Sava- sdrbltorit pe data de 5 decembrie- este viu si ne auderugdciunile! Laplecare, din nou v[dit emofionat, pirintele Horia nu ne-a mai spus decdt attit: ,.Esteacestaunul dintre momentelecare mdrturisesc despresfinlenia unui loc - locurile acesteasunt pline de puterealui Dumnezeul Minunile nu_sesdvdrgescoriunde, oricdnd, cu oricine! Trebuie sd fii intr-o stare de credinti. minunea este data de misura credingei,in primul r6nd; ibra credintdnu pofi face absolut rumic (credintata sau a celor ture)! Te

poF a$teptala minuni oriun_ de ai fi. dar cu at6tmai mult in locurile acestea,consacrate cu sfinlenia lucririi lui Dumnezeu! $i cred in astaqi mdr_ tunsesc(caacum!) cei careau fost martori qi s-aubucuratde mita lui Dumnezeuqi au pri_ mlt respunsbun! Spresliva SfentuluiSavacel Sfinfit (care a mijlocit salvareaMariei). a Maicii Domnuluilcareiaea ii poartd numele qi care o aco_ pera) $i a Dumnezeului nos_ [.u pe.l-inTrermelludat, Tatil, Fiul qi Sfintul Duh!,'. A consemnat MariaCHTRCULESCU MiriamTurism

www.lumeacredintei.com ,.1'\1L i r 'R t

l .r i \i I

l 76p71i " 2ql 9

REPORTAJ

Kavala,Grecia:

locul desantuluipaulin {n *r*de v*ear:{*al* r**:*r:ii*ne*r"*p*qese Un* elir:tr*d*stir:*!iile Flaj*l*pl*er";t*, {& fliv:dinsxlaThas*s" eias-*st*h!!it,de e*!iv**r"li, *3pit*iit5"tii v*g*{*!i;:h*gat*, ffi*r*&cf*e!*gtar6iine$ustnia e* ni*i5r, plir.l aleger* rcrectii.lns&?n la *e**std gr***gti*u e*ntr!huittiin f*{x inser{*! {*** m*i nr*r**is:n*rduifirecie!,eu 3$8de k!l*n:*in rar* d*s*r*1ulKavaia, tri p*tre!i],p* r*ntin*r:t,s* u*regte i e*rinsi *. *i nu sfi* r e pier el"., tu i C ep u l i n rr*r" t*nse#venlilr Grecia,obirgia cultulUi nostru Turismul cultural inci nu e la modd printre conalionalii noqtri. Ei prefer6, de multe ori, prefurileqi serviciileieftine in staliunile noi, ridicate pe litoralul grecesc.Soare si rnare,peqtegi vin, palmieri

so

gi falezeprimitoare,portulele cu bdrci de pescari sau iahturi de lux, viala animatd in faptul serii - toate acesteingredienteduc spre o vacan!6 reuqit6.Insd dincolo de ele, absolut orice aqezare din Grecia are o poveste a ei, pe caretrebuie s-o afli. Mai ales cd am impdr,titcu acestpopor

aprilie 2019 / LLI\,1|A CRf illh:T]]l

www.l umeacredintei.(om

:l :

:i" :: r:r:;i

'l

$ ffi Aqadar, au ,,brevetul" inifial carea fost la inceputuri o coin tot ceeace privegteviaga l oni e a unei al te i nsul emai noastrdduhovniceascd;via].:Vt din sud, Paros (Arhipelagul pe carenoi am personalizat-o Cicladelor).Asadar, cei din la propriile noastrecerinte qi Parosau,,urcat"spreThasos, aspirafii,insd,,originalul" la iar aceqtiaau colonizat coasei se afl5... ta Traciei, noul orag-portnumindu-se Neapolis (oragul Neapo[*s, cel nou), intemeiat in secoora$ru[ eurul$d lul 6 inainte de Hristos.Noua Kavala estecel mai mare structuri urband a descopeorag din provincia Macedo- ri t rapi d chei a i mbogal i ri i : nia greceascd,avApd cam Muntele Pangaion, plin de 70.000 de suflete.In mare zdcdminte de aur qi argint. m a iori tatesuntel eni .o mi - Zona erabogatd qi in pdduri nontaterurca$rcevaDulgan. care furnizau lemnul Dentru F o ndultraci ci ni l i al nu mai cordbii, dar qi in culfuri de ooate fi distins nicicum. insd vi!5^-de-vie. nici stratul slav rezultat in In secolul 4 inainte de urma invaziilor nu mai este Hristos,Filip al Il-lea urcd pe vizlbil. Kavala a fost inilial, tronuIRegatuluiMacedoniei c u l mea,o col oni ea unei i n- qi iqi extinde regatul spre sule!Estevorba despreinsu- toale zdrlle cunoscute,lucru ia din fala oraqului,Thasos, dus la apogeu de fiul sdu, !flrr,i{, ! umeF{refl

int€fr ,'5+ril

1,i'h'ilirr.a {.lttr}llr.'l iLi I aprilie 2019

51

REPORTAJ

in doud reprize sdngeroase. N umai i ntr-o si ngurd zi mor 9.000 de sol dal i . i ar cdpeteni i l e C assi us;i B rutus se si nuci d dupa infrdngere, rizbunAndu-se astfel asasinatul 1ui Cezar din Senat. Se presupune cI generalul Brutus a fl fost chiar fiul nelegitin al lui Cezar, cdci acesta prdbugindu-sesub loviturile conspiratorilor, ar fi gemut: ,,$i tu, Brutus, fiu meu...?". Lupta din apropierea Mdrir EgeeestecunoscutA in istorie marele cuceritor Alexandru impotriva lui Iulius Cezar) lui ca,,Bdt5lia de la Filippi" gi Macedon. Sub macedoneni, Marc A ntoni u & Octavi an, a restartat Imperiul Roman. lucrurile stagneazd intr-o loiali marelui generalroman, dupd confruntarea final6 a relativi liniqte, pdnd cdnd a c6rui moarte violentd (23 celor doi parteneri iniliali se aude vuietul arr^natelor de lovituri de pumnal) cdutau Marc A ntoni u ;i Octavi an romane. Dar cum? In toiul sd o rdzbune.Aqa se face cd -, Ia a cdrei dramatism s-a unui rdzboi civil devastator, in octombrie 42 inarnte de adlugat gi intriga amoroasdin ca re i -a o p u s p e B ru tu s Hristos, armatele celor doud care a fost implicati frumoasa & C a s s i u s (c o n s p i ra to ri i tabere se infruntd cu furie. Cleopaha,regina Egiptului.

aprilie 2019 / 1-L:htL-{ {,"Rhl}tl'l?11

www.lumeacredintei.com

Hristopolis, ora;ulluiHristos

t

'-

Ne a p o l i s re a p a re i n at enl i al u m i i i n j u ru l a n u l 5 0 dupd Hristos,atuncicdnd o corabie debarcdpe cheiurile sateun evreuple;uv,doldo_ rlde cdrti si domic sa_gispu_ na p.ovestea. A lui,si a Rds_ tignitului, a Cdrui inviere o propovdduia asiduu. Locui_ torii l-au primit cu o relati_ vi. curiozitate.apoi Aposto_ lut $l-a continuat cdldtoria pe coasta Mdrii Egee spre Filippi, Tesalonic, Xnnpiii, Atena qi Corint. Se pare cd cel mai bine s-au puftar cu el strimogii celor dlin Kava_ la, c d c i Ia F i l i p p i a fo s t lntemnllat ;i bdtut, in Co_ rrnt a apdrut in fata tribuna_ lului. iar atenieniil-au umi_ lit in Areopag qi apoi l_au sdr5cit.A$a a luar sfdrsitcea onoareavizitei aposde a douacdldtoriemisionard tol,.In i ce. pe strada Omoni a a,,Apostolului neamurilor',- (artera cea mai importantd a dar qi prima incursiune du- ora.$ului) a inceput-,in 1900, hovniceasc[ pe continentul ndlcarea unei mari biserici, european. iar pe una dintre laturile Amintirea acestui desant Bisericii Sfdntul Nicolae (o apostolic a ldsat urme in reu;itd de artd bisericeasca viaga locuitoriloE ;i in ziua modernd) s-a realizat un de azi intdlnind numeroa- mozai c.expri m6nd vi zual se frescecare surprindmo- prrma vvftd a Apostolului me n tu l d ebarcdri iS fri ntu_ Domnului aici, in'Kavala. lui Apostol Pavel in oraqul lor maritim. Oricum, in tiinPanaghia este pul acestei cdldtorii, pavel inimaora;ului iqi schimbd (sau iqi complePe o colind care domind teazd) tactica misionard, in_ portul se igeqtepanaehia _ cepdnd sd scrie scrisori care cel mai vechi gi frumds car_ lin loc de predici. Bun6oa- tier al oragului.tsi poartjinu_ rd, le scrie celor din Tesa- mele dupd hramul-celeimai lonic fiind in Corint. pentru mari biserici de aici, inchina_ ca mai apoi, din Efei, sd-i ti Maicii Domnului. Tot aco_ povifuiasci in scris pe uce- Io gdsim fortdreafaotomanaa nicii lui dragidin Corint... Kavalei, dar qi cel mai mare www.lumeacredintei.com

l.U&.1!ACR!.U1NfIt / apritie20r9

REPORTAJ

to{i au metanierul, iar in mdn[ qiragul de bobile de mdsline, care misoard trecereatimpului (la unii) sauritmul rugdciunii (la al!ii). Pescarii vin trudi1i de pe mare. dar seinvioreazdla o cafeaqi un ciubuc, in rdcoareaserii. Trepidalia Kavalei este resimlitd in fiecare locgor. oraqul vibreazd, dar o face cumva for{at, in contratimp. RitmurileI irurgice,ceasurile bizantine care parcd plutescin aer (in zilele senine. se vede silueta asprda Athoinstitut de studii islamice din musulman kavaliot, eare a nului), cautbnostalgia tihnei de odinioard, ce rdzbatedoar Grecia. in Panaghiamai este durat un secol gi jumdtate... pe strddulele minuscule, inun obiectiv turistic important: 0ra;ulareviali... tortocheateale colinei PaImaret,casain cares-andscut ... ca orice urbe medite- naghi a.asedi atade turi ;ti i Muhamad Ali, proprietate a statului egiptean.De ce oare raneand.Turigtrsi localnici, care se hlizesc superficial qi cine a fost acestmusulman pescarigi comercianli.tineri si grdbit, zgomotos qi eficient.Trebuiesd vaddcdt mai imporlant? Nimeni altul de- qi bdtrdni, cu tolii degql Egiprului.nds- laolaltd! - un farmec aparte. mult, c6t mai repede.Cd de cdtviceregele cut aici, in Kavala, din pdrinli V6rstnicii stau in taverne- infeles,Dumnezeucu mila... albanezi.Fabulosi sunt Bal- le ieftine din jurul portului RdzvanBUCUROIL canii aceqtia,ce amestecde qi joacd table; la incheieturd populalii, de credinfeqi obiceiuri! Acest comandatde oSti i-a alungat pe francezii lui Napoleon din Egipt (1805), a infiinlat acolo un minister al educatiei(el fiind analfabetl), dar qi o qcoald de medicinS.a incercatprima na{ionalizare a terenurilor agricole egiptene qi,^in 1841,printr-unfirmanal Inaltei Po4i, ia fiinlI pagaldcul Egiptului.condusde urmasii lui MuhamadAli (acestamurind in 1849). $i asta dupd ce a incercat ocuparea Siriei qi stlpdnirea acesteia,vreme de un deceniu, prin fiul sdu lbrahim. Egiptul a dev e n i t re p u b l i c dl a l 8 i u n i e 1953,pundnd astfel cap[t bizarei dinastii a albanezului aprilie 2O19/ LlJb{El

{.lllirrl}lNTirl

www.lumeacredintei.com

l

, tti

''',

.:

="i

j" ,

"'#.16F{f;E FG&,Effifl#

m,

nAf'fTl ,:: t Afrf ::i,'.-..,",: Tl,.'' .,:.

&* .-.-,"J

..

/E"rn.pj*

i$ $UN

: _i:

-*-"#: -: E=

PRO G RAM ELE ANULUI 2A19 iSRAEL (18zile), ian(7zile), ftUSIA & 5!NAl, {raciunlaSethleem, 06-12 MARF, 24iulie-10 august 1220 euro+ 440euro+ avion avion(varianta:autocar integral) l5ftAg!", EOB$TEAAA la Ap* la:rdanului, week-end fitl5lAi{orduluiExtrem, 24iul-3aug(11zile),830 euro 17-20 ian(4zile),499 euro + avion. 3-'10 aug(8zileavion), 630euro+ avion (8zile),499 EGIPTUL {ftESTlN, 21-28 ianuarie euro+ $J(ffi.&lruA f*rnigov) 16-23aug(7zile\, iKiev,P*qeaev, avion 275euro (14zile),1999euro+ avion GEECIA; fTlGpt&CRHSTINA, ianuarie KEF&t*lH!A MaiciiDocnnului, 8i{Aderrnirea l5RAfit" Venitiin]ara$finti, 18-24feb(7zile), 630euro serica (5zile), euserpi]"12-16 august 250euro+ avion ISRAEL & lOEDAltll,4,25 feb-3martie(7zile),899 euro ISRAEL, $shimbarea la Fatape ii1t"Tahor,week-end (5zile),499 5UfiD!&, AuroraBor*a[a.4-8 martie euro 17-21 august(4 zile), 550euro + avion ALASKA & 5UA0RTODGX?r Platina,Ar5anFraneisco, priL&NKA, 5fr1 Muntei*5uiAdamsililSl&,5fTcma, (12 zile), izona; august 1550euro+ avioane (10zile), mavara 599euro+ avion (8zile), MFXIC & e05TARICA,august in lucru(Maica (cuSinai): lSRAEL, VENITI 5ALUATI LUMINA Floriisi Domnului din Guadalupe) (11zile), Sfanta lnviere. 19-29aprilie 1200euro CRIMEEA siABHAZIA,4-11 oct(7zile), optional avion, i5RAEL, VENiTISALUATI LUMINA I iscurt)25-29 aprilie inlucru euro+ avion low-cost 14zile),4'10 &TIBET(16zile),15-31oct, iUSlA,Vacanta de 1 maila 5f Serafirn de Sarov,30 INDIAla 5f ApToma,NEPAL 2800 euro + avion; (8 + april-7 mai zileavion),480 euro avion cuslHAl,2-1 1 noiembrie,890 euro. (Noptile RUSIA ESENTIAL albelaStPetersburg, Mosco- ISRAEL E6|PT, 10-16 nov( 6 - SfSerafim va,Diveevo 22mai- 1 iunie(10 Dt 5FlvllilALAALEXANDRIA, deSarov), zile), 560 euro + avion zile), 760euro+ avion CRESTIN, PeurmeleSfinteiFamilii, NoiembG R EC IAT H ra ml a 5 F E F R F M C E LN OU .2-5 mai E6IPT{JL 6 nov(1 2 zile)inlucru (week-end, (Saptamana 4 zile), 220euro+avion Lumina- rie,04-1 DE5FSP|RIOCN lNCORFU, 10- 16dec( 7zile),380euro ta,lzvorul Tamaduirii), GRECIAT Hramla5f IOANRiJSUL, 24-27mai(week-end, 4 zile),220 euro+ avion Lacerere:ARGENTIIIA, PATAG0NIA si lt{5ULAPASTEGE0RGIA siARMEN|A, 7-14iun(7zile),835 euro+ avion !-Ul(16zile), aprox 4000euro+ avion ISRAEL, in TaraSfantasi Sinai,14-20iunie de Rusalii, (5zile),440 (7 IORBANIA CRESTIFIA euro+ avion;CIPRU (7zile),765 euro (5 (10 zile), AfiMEN!A zile), MOLDOVA (flOATfA, si UCRAINA zile), SERBIA, MACEDONIA, MLJNTENEGRU, op" (12z)- inlucru tionalK0S0V0, TRANSSIBERIAN 1-12 iulie(12zile), inlucru

-jl il , lit:

- Amintiri ,1

I}ITERVIU

INTERVtU P5GALACT|0N, CU EptSCOpUL ALEXANDRTET StALTELE0RMANULUI

$ufunffg@'' -,#w'frgrea ffiffi ffi**# wbXren de pwx%wffiffi*uff snr*;'egte-{e, Gv:':ule, ?nfata}:*{rSr:*!iipestul*i,c&de ,,Cue*regte-t*, c v*ehiryl* eu 9*nrea *ste*i{'1* spu$mrar*le ierarhV*sil*"&-a **p*tul P*str;iui Fagtel*i, ne aste*pt& e-*hra{*l*d*sehis*" Dumnezeu f}*r p*n* ***lo,qirurnui * xn**ri plind* piediei5iispite,cl;lr*u n&d*jd* gier*ding*vsm rculrs;*le eJep*lim g*& ajung*r*,eura{i,la bueuria sf*nt$a ir:vierii. {um seline postu!p!*er.lt iui ilumn*zeuafiarndin intervic,il gi*lTeieclnmar:ului" cu F56a!**ti*r"1, [6:i:eopui ,&lcxand:'i*i

58

apr ilie2019/I I \il:1

{ lilDt\l

Fi

wwwlumeacredintei.com

afoststatomicit ,,Postul prinporunca datide Dumnezeu luiAdam,inrai" e4+e:!iate?i ilrc*rfi*gi*?,$*+sEr&. *]*[ts:-t*ie**ti arc+i*i [uJr*i 4e++{l*€* ct+i'!€q+" s*+*r+d+rei* h*r *i qcrv*ftg y-*$lilS*s*, r*ete';*, f*+illlsdoh'6s**, *,*ri*pir#cr41'+s5r*t*ri:+' ** sq+*+lfE {it E}t:;4r.$i" Mu$umim pentru aceasti apreciere,carene obliga gi ne responsabilizeazA.Prin fiecu e om, bunul Dumnezeu wea s6 implineascdun sensal lumii, prin care sd se vadi lucrarea qi prezenja Lui in lume. Postul a fost statomicit inci de la inceputul omenirii, prin porunca dati de Dumnezeu, lui Adam, in rai..,Din toli pomii din rai poli sa mdndnci,iar din pomul cunoqtinlei binelui qi rdului sd nu mdndnci, cdci, inziua in care vei mdnca din el, vei muri negregit!" - este instituirea rdnduielii postului. Prin implinirea acesteiporunci, Adam trebuia sI igi arate fidelitatea fa16de Dumnezeu, dar qi prefuireacreaflei,intr-un mod voit de Dumnezeu. 'iii;:st*.li'i*cluii*#*:itr+*+p+si Cu timpul, au apdrut anumite norme qi indrumdri, reglemeni! 1;rFicqilit +i'*sqFmil*e'," Primii creqtini au adoptat, tAndu-setimpul, durata gi fela inceput, un post dupd obi- lul postirii. Primele prescriplii ceiul vechi-testamentar,dar cu privire la post se gbsescin trebuie menlionat cd postul Didahia sau InvSldtura celor creqtin din perioadade ince- I 2 Apostoli, carefixeazd zlleput a creqtinismului a fost di- le de miercuri qi vineri ca zile ferit ca sensgi abordarede cel de post pentru crqtini in locul poshrlui iudaic de luni si al eweilor. Faphrlcdinprimii ani ai Bisericii crqtine nu gd- mar{i. Mai rdrziu, Canoanesim o precizaretipiconaldbine le Apostolice,Didascaliaqi definitd, putem admite cb pos- Constitu{iile Apostolice Pretul era practicat ca un act de scriu oostul inainte de hirotopietatepersonald,ldsatla libe- nie, inainte de botez qi inainra voie gi la rAvnareligioasd te de imp[rtfuanie, postul de sau la posibilitilile fiecdruia. miercuri gi de vineri, precum

qi cele din preajma s6rbAtorilorman.

din ,Suntmomente vialafieciruia dintrenoi vrijma; cdnd adeviratul nesuntem noiin;ine" r*sitt*T {*t* l*l*:i $r+Fclstusi Postulpoatefi de mai multe feluri, dupd criteriile alute in vedere. Vorbim de un post comun sauobiqnuit, in carese admite consumareamdnclrurilor g[tite din alimente de origine vegetald (inclusiv unt delemn),excluzdndu-seorice

LIJI,{EACREDtNdEt/ aprilie2o19

s9

INTERVIU aliment de origine animald. Ne referim apoi la un post aspru, in careseconsumdnumai hranduscati (pdine, fructe uscate sau semin{e,legume qi apd), dupd modelul Sfintului Ioan Botezdtorul qi al marilor asceli qi pusfirici. Un alt post estecel integral(total)sauajunarea propriu-zisd, care constd in abtinereacompletd de la orice fel de mdncare qi b5uturd pe un timp limitat. Se poate face amintire qi de zilele de dezlegarela peqte.vin qi untdelemn, c6nd postul devine mai u;or. Nu lipsitEde interes este qi impdr,tireapostului intr-unul general (fnut de intreaga Bisericd), unul local qi unul particular. Cel local qi particular se practicau pentru diverse situalii din viala comunitdtii sau a persoanei: doliu general, ?ndepdrtarea diferitelor calamitS{i sau dintr-o r6rmd religioasi deosebit5. Dupd lungimeapostului, el poate fi de o zi qi de mai multe zile (celepatruposturi mari de pestean). {*9+'itr** ***rEr+tc*"f***. qc+** ;*frec+giq3+ =,=:=l d.i:-+ F$4,l,F' :4-

' r " ' 1fl::

:

:=:.,:',.;; q*e;;firia, e+:1eu*-r+ * p*nf** $+ l;ra$te ltuga, + p+F,*i' =i++:::t-{-Etr f]*ct*cgic+Et*vr+r#* ** **aa*itiiu++ *mu**i 1csir+i*sp:np*rt *iregimpr:E p*r*te+ h*s*ri+*se, {1*+t:r*uitfi+.+t*i i- ."p,d"..r i

:",i"r ".-

9riu*u*"*';*j *r;*s*tr*;T SfhnhrlApostol Petru spune cd: ,"Potrirmiculvosfru, diavohrl, umbld rdcnind ca un leu cdut6ndpe cine sd indniril' (I Petru 5,8), dar nu ne spune cd in timpul postului este mai activ. In mod cert postul, in general,dar mai ales Poshrl Paqtelui,prin toati aceasti apdlie2019/I I' \1f

,+**fe4* 4* 9r+p€+ tpr: u* *ife":. m;i.lrr{ulre+e e*€: ietc*6q!i, rqie i*++i. p* rr}t pelib:: {G;+'r s* rei.€fi€r#*r peBuiic+! 1+H*{*r:[;*rr+is,*irrerg. ra+t:;r ilri'+:ltilr:e**r+aa*e+sfl: i;r r+i* st*ip'$,Ea+*$*, 4r+*e+ri!+ni*' *B*gi fe+t*ri qti* ffiifuFf+ c+criHig+ q:+erl <-"e mi +J# ciq+€qi P Trebui e sd reducem tot ce ne imprdqtie qi nu ne las[ timp pentru rugiciune, refl eclie interioarS, aqezarea g0ndurilor qi deosebireaduhurilor. Nu trebuie si facem din aceastdperioaddo debarasare obsesivl de ceea ce ne-ar face ferici{i, pentru ca dupd aceea sd ,,savurdmla maxim" relinerile. Este timpul in care ne reorientdm si ,i'nPostulPagtelui dupd alte sisteme de valori reducem gi in care ddm vie{ii un alt totceneimpr5;tie;inu sens.,,Postulrimdne auxiliarul privilegiat gi chiar indisnelasitimp pensabil al pocdinfei", sublipentru rugidune" niazd un teolog contemporan {nm c* t!nc crqrq{P F+stq"gi(Makarios Simonopetritul). F;;:q?*l*f ::;i** +* +ri* l& q*sg+,*snriar Sfdntul Vasile cel Mare g:eei*rd+l {rccf ircei*tii tr:s+++st* este categoric: ,,Postuleste Creqtinii au voie sd consu- inceputulpocdinlei". Prinh-o me cele care intr6 in ,,re!eta" corectd disciplind a trupului unui post obignuit, cu dezlegd- din perioada postului dobdnrile sauingaduingele statomici- dim inlelegereavremelnicite pentruacestpost.Afecliunile ei pe pdmdnt gi dependenfa trupului qi un regim prescrisde de cu totul alte valori decdt medic pot conduce,prin pogo- cele care {in de o bucatd de rdmdnt, la anularea obligaliei carnesaude un paharcu vin. de a posti pentru persoane- Inlelegem apoi valoareahrale in catzd, sau permisiunea nei care nu estealtceva decdt, de a consumain r,.remeaoos- aqacum fericit se exprima un tului anumitealimente,aitfel teolog,,prelungireadragosneingdduite.Dar estenevoie, tei lui Dumnezeu".Avem pe in acestecanti, de o discu.tie masdo bucati de pdine, munserioasdcu preotul duhov- citb cu sudoaresaupoate donic, cel care poate apreciain bdnditd mai ugor. $i intr-un mod obiectiv at6t nevoinlele, caz qi in celdlalt este darul dorinfa de indreptare,c6tgi bu- lui Dumnezeusi implinirea nele intenlii. ftgdduinlei Sale, Care ne-a 1:;9+: lr*i:*:'i;al:*re !+e**'*t,i+ chemat lavia\E qi Care nu ne g+=€:.*1::i *'::*:"::*9+,i* t+e:tg 4# lasd sd murim de foame. atmosfer[ liturgicd, ar trebui sd ne luminezeqi sd ne congtientizezecu cine trebuie sd ne luptdm pe tdrdmul duhovnicesc Ai ce este aceeao wbjmdqie. Sunt momente din via{a fiecbruia dintre noi cdnd adevdratulwdjma$ ne suntem chiar noi inqine, din cauza unor sldbiciuni, a unor patimi, a unei greqite intrebuinldri a timpului qi a libertilii noastre. In timpul postului, lupta impotriva diavolului,,,wdjmaqul de la inceput", poate fi ,,regAndiIA"din alte perspective. In mod sigur este un timp de incercare a cdrui e^ficienldse trdieqtein noaptealnvierii.

\ ( Rl- Dll\Tl I

wwwlumeacredintei,com

neaducmai ,,Deniile aproape pociinfei" desensul in Siptdmdna Mare, in bisericilenoastrese sSvArqesc aceleexffaordinarerugdciuni care ne adundla ceasulcdnd pe cer se aprind primele stele. Ce sunt deniile gi de ce credincioqii trebuie sd participe la acesteslujbe,unele dintre cele mai indlldtoaregi mai profirnde? DeniaestesluibaUtreniei care se sdv6rq6qtein seara dinainteazilei resoective qi esteo slujba specifiid Postului Mare. Ea se sdvdrqeqte, in ordinea anului bisericesc, in miercurea qi vinerea seara din sdptdmdnaa cincea a Postului gi in toati SdptdmAna SfintelorPitimiri (de duminicd searapdnd vineri seara). Deniile ne aduc mai aproape de sensulpocdinlei.acelaprin care noapteapdcahrlui sepreface in lumind a virtulii. Este si un mod de a inlelege, in atmosferacdntdrilor liturgice. cd in Hristos se biruieqte inIreaga dezordtne a pScatului. RAnduialaDeniilor esteexpresia viefuirii intr-un timp care ne indreapt[ spre,,ziuaceaneinseratii" a Impdr5flei lui l{ristos.Esteun mod de a trdi ziua fbrd noapte, de a trdi doar virtutea qi de a nu ne ldsa pradd pdcahrlui; de a trbi bucuria cu gAndulcd nu urmeazdlacrima durerii.gansade a vedealumina qi a gti cd dincolo de ea nu se a$temenoaptea. i+: e:; ll:l.-ig::;rrfdt{i!i!* i:;.::.r:.: l+! F:*:1+:l*;iq.:i ri-$*i;"i:ritii::;:::: ,:.

-;_ i i o Es i : , ,.- ::i: www.lumeacredintei,(om

Lll&lliA CF.tiDlNThl / aprilie 20r9

INTERVIU

bucuriei ,,<Misura> depinde ;idecmisura> nevointelor" jr

:,'::.

:..:::_::,:1,.: ::.rt.: :-:::;i:ril:

':i i j t! ;:i:j ;l:::i :li :.,:: :l:' :..:: 1:, rili'ii:iir: l!1 1'

,.Mdsura"bucurieidepinde qi de,,rndsura"nevointelor. Sigur, nu se poate sdrbdtoare fbrd o minimd pregdtire, pentru ci aceastaesteetapapremergdtoareunei intAlniri, iar reuqita std in seriozitateacu care ne pregdtim. In noaptea Invierii, in toatebisericile 16sund cuvdrtul Sfhntului Ioan Gurd de Aur care ne indeamnd: ,,Infragiintru bucuria Domnului nostru;;i cei dintaiqi cei de al doilea... Cei ce v-afl infr6nat qi cei leneqi, cinstifi Ziua. Cei ce afi postitgi cei ce n-a!i postit, veselili-vd astizi. Masa este plind, ospdtafi-vd to!i!". Este modul in care Sfhntul Ioan GurI de Aur ne atentioneazdcd o bucurie nepregdtitd invitd la o mare resoonsabilitate. i.i

'...::ir.r.i l;,.Ii:i;,: l.:-':l;li;:i;-r.,:i;' ;:1:i.;111;:;, l, . : :-,::tlti:tttiti:

Sfdnta Sdrbdtoarea invierii Domnului Nostru Iisus Ikistos esteo slrbdtoarealuPosful inseamni trbire qi aducemin viala celui de l6ngd minii, a iedrii qi a impicirii. via!6. Totul line qi de modul noi mai mult5 lumind din bucu- Dorim rufuror si primeascd cum se rapofieazd omul con- ria noastrd,mai mult6 incredere in suflet lumina netrecdtoare temporan la Dumnezeu, la din credinJanoastrd,mai mul- a credinlei in invierea MAnlume qi la semeni.Dincolo de ti binecuvdntaredin impdcarea tuitorului Hristos qi, pe cdt unprdnz cu mdncarede post noastrd.Esteqi wemeade acd- se poate, sd se facd la rdndul putem cdntdri caracterul pro- uta inlelesul viefli noasfe pro- lor lumind penhu cei de ldnfund sau incredibil de superfi- fesionale,a rela{ieinoastrecu gi ei, pundnd la inimi adevScial al rela.tiilornoastrecu oa- ceilalfi, inlelesul prieteniei,al rul c5, odatd pentru totdeaumenii. Putem sd ne intreb[m responsabilit5lii.Astdzi se cre- na, in Hristos puterea iubirii cdt adev[r sau falsitate, cdtd de c[ schimbirile vin numaidin a covdrqit iubirea de putere. oportunitate sau sinceritate afard,d;nrevolu{ii de orice fel Suntem chemali cu to{ii sd ne estein relafa noastd cu ceila$. qi din modificdri ale condiflilor aldturdm acesteiiubiri ! Apoi, PostulPaEteluipoatein- exteme.Prin rdnduialapostului lnterviurealizatde semna acel timp binecuvdn- ardtfuncd,totul vine din interiFelicia IEDERA tat de Dumnezeu.it'r care si or, din via{d curati. aprilie 2019 / Lt.lMEA {lRE|)iNTFl

www.lu mea(redintei.com

tArcuntpAscAtE

invierea3o altfelde prezen+d A;a cum ne relateazitexteleevanghelice, invierealui Hristosa avutdoudf*r:ne de nranlfestare aparentccntradictorii,d*rutanteprinconcorniterrla lor: abs*n\atrupeasc5 gi pnezenla jo* duhovniceasc6. l..ln de-av-atiascr*nselea? Pentru maioritatea dintre noi, moarte-aunui apropiat este, in fapt, o lipsd. Ii vedem lucrurile de care s-a folosit p6nd de curdnd:ochelarii, c54ile, calculatorul,hainele, umbrela pe care o lua cdnd mergea la plimbare. Ceaqcade cafea neterminat5. Din porfelan englezesc. CD-urile preferate. Telefonul mobil care sund din c6nd in cdnd. Totul este aici, neatins, de parc6 ar aqteptape cel plecat sd revind din clipi in clipd. Auzim frecvent glasurile indurerate ale celor care povestesccum, doar cu o zi inainte sau numai c6teva ore, au vorbit cu cel care acum, iatd, absenteaz6. Triste\ea traduce aceastdmelancolie fali, de o plecare neanunlatd sau care. chiar dacd previzibil6, nu estemai pulin nedorit5. Experienla dureroasdde a nu puteacomunicainte lumi. A fost qi stareade spirit prin care vor fi trecutApostolii pdrdsifi de Cel carele promitea,parcdmai ieri, sdfie cu ei tot timpul. Ruqinali de propriile slibiciuni, cu Petru in frunte, iqi reproqau trddarca, oscilAnd intre frica fald de mai-marii zilei gi deznddejdea de a nu fi fost la inillimea Inva{dtorului.Cu atdt mai intenseffebuie s6 fie fost uimirea gi bucuria de a constata

cum absenlei trupului ii ia locul prezenla duhormiceascda lui lkistos vorbind cu Maria Magdalena, into6ndprin uqile incuiate, cilStorind spre Ierusalim cu ucenicii sau pescuind cu ei pe lacul Tiberiadei. O experienld copleqitoare. Lumile, de aici qi de acolo, comunicd totusi. Unde p5rea sd fie un zid, se deschide acum o poadA. Cu prezenta trupului transfigurat, adicd inviat la propriu, aflat decisiv in alt regim de perceplie, se va obignui greu Toma, cel numit guperficial,pecredinci6sul". In realitate, el avea o problemd de vdz. Asemeni multora, pdnd azi, Toma nu putea sd inleleagd cum acelaqi Hristos trece prin moarte qi

revine la viatd,, cum trupul material devine unul de lumin6. Lui Toma ii este suficient indemnul de a pune degetul pe semnele suferinlei Mdntuitorului. Ca prin oglindd, ar trebui sd ne fie qi noub suficient sb vedem cdllvia\A ne inconjoar6 in ciuda semnelor descompunerii.Contrazi cdnd moartea, domi n6nd-o,Hristos ne indeamnd sd nu murim sufleteqteinaintea trupului si nici sd reducem destinul nostru la suma caloriilor. Altfel spus,sd privim d-incolode orizont. Invierea Domnului este marea provocare de a vedea prezenlaacolo unde mulfl vdd doar lipsa, de a vedeavictoria acolo unde infrdngerea pare total5. RSspunsul la moarte nu estenici trdirea freneticd a clipei, un paradoxal vitalism al neputinlei, dar nici proiecf,a vag reconfortantia incamdrilor succesive,expresiea unei luciditSt' consecventamdnate. Unicitatea qi mdrelia omului rezidi tocmai in faptul de a aveao singurl viali, urmatii de o singurd inviere. Acesta este sensulurlrii pascalein formd dialogaldprin care se exprimb concentrati credinla creqtinl : - Hristos a tnviat! - Adevdrat a inviat! RaduPREDA

LLTMEA C{tED}hllEl

/ aprtlie 2019

63

AMrl{TrRtESENT|At_E

LaCurtea deArge$r in anii'80 56*r*sf*r;itulseeo!urlxi el x!x-!en,r*gciecar*l f a $:*t*r*:teahis*rica*pise*paled* !acurt*a e**Arg*gs* fie nesta*rat* pi*d*sa ia f*rrnaln carcaret*ast*zi"T*t *tLlncia pussSfie an'x*m*,iat u* pere sr:ineir:t* gi?:'l:p*te|* p*9at*l*ijr*rmatate * jurx,&tete rega€ chiiiar9:*1, e*nst;'uit?:rstii*erffi;in?r:trcai'lii1s&6si T&** sif*l*sijte&r*s*d!n{5r*gal*p*r:tru;:r*r**h*a ** n:***nF:i r*rm&ni. **{* d*u*;*ripi af* e!*eilri! *nar;gisunti*g*t* pr!r:t:--*n e*r!cf*n l* miji*eule*riliasc *f!$ intr*r** ?ng:*r*eiisurl ex nr**6t*lesflmt*iMu**nit* Fil*fteia. Venisem de mai multe ori, incb din copil5rie, la m6ndstirealui NeagoeBasarab, fbrd sd bdmriesccd ?nspatele acelui palat existd un parc de peste zece hectare cu arbori deqi, inalJi qi cu hiJi;uri vegetale, inconjurat de un zid gros de cdrdmidd care fbcea ca ultimele blocuri de locurnle din oraq,aflate la cdteva sute de metri, sd pard aSezate pe un alt tdrdm.Am descoperit vastagrddinddin incihta mdndstirii abia in noiembrie 1985, cu prilejul instaldrii PreasfintrituluiCalinic Argatu ca arhiereu-vicaral Eparhiei Rdmnicului qi Argegului, cu regedinlala Curtea de Argep.

Dupd moartea regelui Carol I, in 1914,regina Elisabetagi-a petrecutaipi ultimii doi ani de viatd. lntmc0t avea dureri la picioare, in latura regald a reqedinlei a fost instalatunul din primele ascensoare din Romania, produs de firma Stiegler. Cabina sa era foarte incdpltoare,Ihcutddin lemn de-cireg, cu geamuri de cristal gi o canapea in formd de potcoav6, imbrdcatd ?n catifea de culoarea zmeurei. Urcam de plScere cu acest lift seme1qi domol, gdndindu-md cd il folosise gi impdratul Wilhelm al Il-lea al Germaniei, in zira de 21 septembrie

apr ilie2O19/ 1..lr L,lir Air tttr tltN i F l

sauin noapteade 21122 septembrie 1917, petrecutela Curteade Argeg. unde venise cu trenul imperial sd depun[ flori pe mbrmdntul lui Carol I gi al Elisabeteidin biserica episcopal[, aqteptatla intrare de Alexandru Tzisara-Samurcag.Acesta a fovestit ulterioq fapt consemnat, la rdndul s5u, injurnal, qi de Alexandru Marghiloman, cd Wilhelm al Il-lea a fost incAntat de Curtea de A rgeg,de aerul . l i ni gteagi priveligtile sale, neprecupelindu-qi laudele,insd nu l-a interesat sd vadd cum aratd Bucuregtiul, preferdnd si doarmd in trenul imperial in hiajul Gdrii de Nord. DupS abdicarea silitd a regelui Mihai I, catedraIa de la Curtea de Argeg a fost inchisapentru cA-noua StdpAnirevoia sA evite pelerinajele la mormintele celor doi monarhi qi ale celor doub regine. Ba chiar s-a rdspdndit zvonul c5 acestea ar fi fost deqertatede con{inutul 1or.Din acela$imotiv, moagteleSfintei Filofteia au fost ridicate din paraclis gi duse la Rdmnicu Vdlcea, www.lumeaeredintei.com

in catedralS.Pdnd in 1950, reqedin{aregald de la Curtea de Argeg, unde se !inuserb consilii de Coroanb (in sala purtdnd astdzinumele de Manole), a aparfinut Uniunii Generale a Sindicatelor qi weme de trei ani a purtat o stearoqie, luminati noaptea electric.pe fronton. -Devenise casdde odihnd.In 1950, Patriarhul Justinian, cu abilitatea-i cunoscutS,a reugit - printr-un schimb de clddiri - ca aripa rcgall, a palatului sd intre in proprietateaBisericii cu tot ce se afla in interiorulei (mobile,tablouri, covoare, servicii de masd de 24 de persoane)....Patriarhul Justinian a infiintat la Curtea de Argeg un centru de indrumare misionard qi socialb a clerului, constdndin cursuri pentru preoJi, {inute de profesori de la Institutul Teblogic din Bucureqti. Am locuit de mai multe ori ?n aiparegald,apalatului de la Curtea de Argeg, incepdnd cu lunga qi b16nda www.lum€acredintei.com

toamnd din 1985. Pdnd la inscbunarea arhiereului-vicar, din 1948.cand Episcopia R6mniculuifusesecontopitA cu aceea a Argegului intr-o eparhie, catedrala ?niltatd de NeagoeBasarabawsesestatut de m6ndstire, ultimul stare{ fiind plrintele Ilarion Craioveanu,fost preot de mir, cdlugdrit dupd ce rdmdsesev6duv. Niscut in l 9 l 2 s au 1914, petrecuse peste doud decenii in dreg6toria de egumen.Il cunoscuse pe Gheorghe Racoveanu pe vremuri gi mi-a ardtaturt exemplar din Patericul editat in 1930,la Rdmnic. cu iscdlitura acestuia.Pirintele Ilarion vorbea cu inlesnire despreNae Ionescu gi Nichifor Crainic, evocdnd,de asemenea,prima canonizareinfbptuite pe pdmdntromdnesc,in august 1517, cind, cu prilejul tAmosirii catedralei,a fost trecut ?ntre sfinli Patriarhul Ecu-menicNifon al ll-lea... Insd starefulIlarion mi-a vorbit cel mai mult despre

reintoarcereamoaqtelorSfintei Filofteiala ArgeE.in paraclisul sau, fapi petrecut pe 14 octombri e 1955, i n luna gi anul canonizdriiprimilor sfin1iromdni. Atunci s-au sdrbdtorit gi qapte decenii de cdnd Biserica noastr[ qi-a dobdndit autocefalia, respectiv generalizarea cultului sfinlilor qi sfintelor cu moa$te pe pimdntul Romdniei, dar carenu erau rom6ni dupi trup, gapte la numdr, intre care se prenumdra Sfrnta Mucenila Filofteia de la Argeg. O consecinJi fericith a acestorevenimentebisericegtia fost reluareapel eri naj el orl a mdnasti ricu moa$te sau cu icoane fbcdtoarede minuni, saurevenirea unor moagte,precum cele ale Sfintei Mucenite Filofteia, la locurile lor. Praznicul a linut doud zile (12-13 octombrie 1955).iar parriciparea a fost pe mlsurd at6t din parteapoporului credincios, cdt qi a clerului qi ierarhiei. Au sosit atunci la Curtea de

l.l-il,l i:A L'l{l-llir!TInl / aprilie 2Ot9

AMlilTrRr ESENITATE

Argeg, impreund cu Patriar- o scurti cuvdntare in care a hul Justinian, mitropolitul ardtat bucuria nemdrginitb a Athenagoras al Thyatirelor credinciogilor argeqenipenqi episcopul Iacob de Malta, tru readucerea acasda moa$trimiqii Patriarhiei Ecumeni- telor SfinteiMucenile Filoftece, mitropolitul Firmilian al ia, dupd ce mai multd vreme Olteniei, cAliva clerici bul- mdngdiasealte meleagurigi gai, dar gi ministrul cultelor, alte suflete". PetreConstantinescu-Taqi. in 1987 am petrecut la Stare! al Mdndstirii Cur- Curtea de Argeq ?ntreaga tea de Argeq era in 1955 fos- lund ianuarie.Era o iarndsutu1episcop-vicarPavel $erpe, perbd. La vreo dou6 sute de unul din cei circa 20 de arhie- metri de palal,in capdtul dinrei puqi in retragerela sfrrgi spre risdrit al parcului, l6nful anilor'40 ai secoluluitre- gd un pdlc de brazi costelivi, cut. Preasfin{itulPavel a fost foarte inal{i, tocmai fusese acceptatcu greu de cdhe noua amenajatun mic cimitor moStdodnireaflati in ascensiune nahal inconjurat cu gard de qi, iu toate insistenlelePatri- sdrm6.Pe cdnd md plimbam arhului Nicodim, nu a fost hi- pdnl la intrarea sa,pe zdpada rotonit episcop decdt datoriti regelui Mihai, care,in 1947, gi-a impus voin{a. Insd, un an mai tdtziu, arhieria sa devenea simbolicd.ln 1952.dupi cdflva ani petrecu{i la Neam!, era aqezatstare{la Curtea de Argeg.El i-aprimitpe inal{ii oaspeqiqi a predicat miilor de credincioqi.Cronica oficialS a wemii recurgeala eufemisme sprea acoperio samavolnicie: ..La sfArgirulvecerniei, P.S.Pavel $erpe a rostit aprilie 2019 / l- L]ML,! C'!il:Ll Il! I l:i:

carescdr{6iasub picioare, cimitirul avea un singur mormdnt:al parinteluiMacarie. fost ofitrerde artilerie, care la slujbele din bisericdridica mAinile in sus qi se ruga cu fervoare. Cine gi-ar fi inchi pui t ca peste l 5-16 ani vor fi adusedin Pornrgaliagi reinhumate acolo rdmdqilele Elenei Lupescu,iar intr-un mausoleude forma gi dimensiunile unui stog de fdn, la cdliva metri de catedrald,resturile p6mAnteqtiale regelui Carol al Il-lea, acum (2019) reinhumate cu fast in noua catedrald?... D a nC I A C H I R

TAICURIPASCATE

DesprePaceapascali ir:Bueovina meanatald, unuldintreobiceiurile de Fa;teesteacela de a mergeeu luminasfantdran'lormlntere cercnain ianrltiata. Evrdent,*steun obieeipe e&r€,, cu diversenuan{e, ?rveiregiii giinarte regiunitonnsnegtl. Teeutrernunfr aceast6 slnrl:iozs, niciJan*'rr:ai vle, in carefiecaremuritorsepleacxla rnormint*l*utla**sJor sa;."" Cimitirul devine in noaptea Paqteluimai luminat d-ec 6t lo c a l i ta te ap ro p ri u -z i sd cdreiaii apartinede drept. I n m o d fi i e s c , i n c l u s i v mormintele uitate, ale cdror familii plmdntegti mai trdiesc rdspanditecine gtie pe unde rn aceast5lume, primesc o lumdnarede la cdteun crestin lnon!ry. Atunci, in noaptea Paqtelui.ai prilejul sdmeditezi la cele trecdtoarein oslinda celor Vii, la cei plecagi-dintre noi, afla1iin inima si flacdra lumAndrilor rudelor ior aflate incd in aceasti lume. Cerurile f iind d e s c h i s e ,n i c i o d a td pe parcursul anului aceastd comunicare dintre tine si strdmo;ii tii nu estemai vie intru lkistos. Din p d c a te , o b i c e i u l

www.lumeacredint€i.com

acesta at6t de autentic gi necesarestedeforma! estediluatastAzi: cregtinul care ajunge la biseric5 mai degrabb accidentalpe parcursuianului, dar aproapeobligatoriu in noaptea sfdntd de pagte, se-nghesuiesd inqface lumina gi pleacdrapid sprecimitir. Obligafiile firegti datorate strdmogilor sI i eludeazddatoria fa!5 de Domnul. Abia dacd prinde slujba pdnd la rostirea primului Hristos a inviat si inchipuindu4i cd datoria dste impliniti-o gtergecdtrecimitir, ca sd ajungd apoi la masa cea imbelgugati. Dinfr-o pudoare ori sfiali prost piasate sau poate ca sd nu tulbure Paceapascal[, rareori vei auzi preofl caresdindrdzneascd mdcar o firavd catehezd,sd

descurajezeverbal, din timp onpe loc, acesteanomalii.Nu ne facem iluzia insi cd astfel de atenflondriarfi ascultatede preamulti lume... . Cu toate deraierile gi neajunsurile vremuriloi din urmd, atmosferade paste isi pds1r:eazd parcursul. Ceea ce pot depune mirturie este cd gi in copil6rie, gi astdzi, fie in Bucovina, fie in miiloc de Bucureqti, niciodatii nu ai sd gds6ti o mai ad6ncdpace in aerdecdtin dimineafaduminicii de.Pagte.O linigte anurne, uneori o lumind, toateacestea, greu de definit. zugrdvescpalid o realitatefoarti concreta: Paceapascald. Parecdnu numai sh[mosii aufost invitali la ospdlulpdcii, ci intoeagafire: pdsdrilecdnti

LLIMEACREDINTE.I / aprttie2Ore

O7

I

:n

IAI(URI PASCAIE

altcumva, natura se bucurd in felul ei, stihiile sunt ast6mpdratepentru cdtevazile. Nu stiu curn se face. dar qi motoarele oraqului par oprite, qi nu doar datoriti unor zile libere. Este ceva in aceast?iatrnosferd de Paqtecarepluteqtepeste tot qi la care sunteminvitali sd meditdm. Totul este sd avem inimile deschise,iar nu impietrite. .,PacevI las vou5, pacea Mea v-o dau; nu precum v-o dd lumea v-o dau Eu. SI nu se tulbure inima voastr[, nici sd se infricoqeze", rostegteMAntuitorul la Cina cea de taind (Ioan 14, 27). Aceastd P ace inhelesuti cu Bucuria invieii - iatd cele doud daruri ale Paqtelui pe care le primim cu tofii. Ne?ndoielnic, aceste doud stiri ale fiin{ei noastre liuntrice sunt realimentate periodic cu fiece Lihrghie, cu fiece implrtiganie, cu fiece rugdciune spusddin inim5. Pacealui Iisus pare insi sdinfloreascdatunci cdndte asteoti mai pulin - mirhrisesc S'fintii Parinfi -. atunci c6ndai nevoie mai multi, intu-o glea incercare, atunci cdndte ,,rnolipseqti", eventual, de pacea vreunui aprilie 2019 / l-LiMt d CRIIDIN?EI

ca intru Mine pace sd ave{i", mai spune lisus (Ioan 16, 33), amintindu-ne prin aceasta cd,practic, de fiecare datd cdnd asculfl ori citeqti Cuvdntul Domnului ar trebui ca inima noastd sI primeascdPacea Sa.Astfel am infelesde ce unii dintre cei mai incercati martiri ai inchisorilor comuniste au trecut implcali peste toate. Cdci, dimpreund cu rugdciunea, bunb parte dintre aceqtiagtiau pe de rost capitole intregi dn Sftnta Scripconfrate ad6ncrug5tor. turd, d:n alte clr,r sfinte - astAqadar, nu doar lumina fel incdt Cuvdntul Domnului unei lumdndri o ducem aca- sdl5tluia liber, dincolo de ogI, dupl sdrbltorirea Sfintei rice gratii gi ziduri, in inimiInvieri, ci Pacealui Hristos. le acestormartiri. Am indlnit mai ales, qi Bucuria intru El. recent observaflaunuia dintre Pe acesteale pierd, pe acestea ace$tla:regreta cd nu invd{ase le ,,uiti" cei carese grdbesca la timpul cuvenit mai multe pleca rapid de la shJba inviacatiste,mai mulli psalmipe erii, acesteaar trebui duse si de rost,cdci mult i-au folosit la mormintele celor adormili, in temni{elecomuniste... odatl cu mica lumdnare pe Astdzi avem, mai nou, care o aprind pe morminie. aplicalii pentru telefoanele Mdcar pentru acegtia,pentru mobile prin care putem acstrbmogi.dacdnu pentru tine, cesa liber nu numai Sfdnta ar merita micul efort de a sta Scripturd, in inhegul ei, ci qi la intreagaslujb5... nenumdratecirfl sfinte ale OrDar Iisus esteboier,vorba todoxiei.Nu spur cd arfi rdu, monahului Nicolae de la Ro- dimpotrivd. Sustinins[ cd lechia (I.{. Steinhardt), iar Duhul tura din care sd.storci" Pacea Sdrb6toriibate generospeste nadiantda acestorscrieri sfintoatejumdtdtile noastrede md- te este situatd la polul opus sur5,peste (intru) cele vdzule fafd de graba cu care benefiqi peste(intru) cele nevdz.;/ce. ciem indeobqtede toate acesRigoarea estedoar un oizont te bucurii. spre care este chemat sd tinPaceaDomnului este una dh,mdca4omul cdzutin pdcat, din roadeleDuhului ( Galateni chiar dacdva fi o limiti nici- 5, 22). Sdne bucurdmimpreucAndatinsi desdvdrqit. nd de darurileacestorzile. frrd Aceast[ Pace a lui Hris- p uita insi c[ sdrbdtorimzilnic tos curge fbrd discrimindri, Invierea lui llristos. Aqadar,la depinde numai de noi qi de limita luminoasi ne vom bumila Domnului dacdqtim sI o cura zilnic de prezen,ta Pdcii. simfm, sd ne-o apropiem. ,,Acestea vi le-am grdit, MariusVASlLEANU www.lumeacredintei.(om

RANDUIEIIORTODOXE

p*stuf;ru$ F-5gtr#s€ffi?mFfficagia in BisericaOrtodoxh I;'r*;rr:'ir**rt*d*x,*,prii:r*ile*ui*{a pi,in{*r*p*inn*;* sfr*!ii*r.n#$tr; ili::;t:',:r:,.,f *r i**tr* lr:*sturiry:*ri,dir-li;.e **re d*** su*t ei*c*t* 1*p{*s*p_ i&*rir j: f*:tul $jtr*r* s*N.! arsgi*t*i*;"F*1liqi $:*str:{ {r,iei**r_rlui, i*;"cj*u6 sililt {*v* r;*srr-Ifi rv:*irniei,e*$*i&d*rr:lirii&{*iei!l}**:n*ixi,intr* .} tr4 ;i ;*r-;gL:st;l P*:txlSfin{ig*r &g:*st*liF*tr* gii}*v*i,ru *$*t*v;rri*&:!f*, ?ntr* ;ii* q! l*,l*y*g:ri*:* tr*i s*pt*rn*ni,gie*r* {in* e**i;r*ur::inic*T*t*r*r sfir:!?f *x *e$ic* dxr::iv'tiet,d,T d1;rf n*s*jr:pip*n* |* s#ri:*t*ar**sfinSii*r ,&p*st*iiF*tnrg!pavcl*i* ?s i**i*. i3* as*rn*r.l*e, t*at* xi{*i*
i, .

: - ,:i ::.:::-r:

a re g i m u l u ial i mentar.pri n ta p tu l c d s e mdndncdmdncare de post, adic6 fdrd carne, lapte, brdnzd qi oud, iar peqtese poate consumadoar in anumite zile cdnd este dezlegarc,ca de pildd la Bunavestire,in 25 martie, sau de Florii, cu o duminicd inaintea SfintelorPagti. . P e l d n g d al i mental i e, existd qi alte schimbiri in ceeace privegterugdciunire c a re s e l a c i n comun.i n

bisericS,iar acest lucru se vede cel mai bine acum. in perioadaPostuluiMare,cdnd sfinteleslujbese desidqoard dupd indrumdrile unei'cdrti speciale numite Triod. In pri ma sdprdmdnd di n P ostul Mare, de l uni n6nd j oi , i n bi seri ci se ci i este qi Canonul cel Mare, 'de pocainld.al SlhnruluiAndrei Criteanul, care este imoirtit in patrupa4i $i esrecuprins in slujbaPavecernileiMari,

1..l-i\.1L11 {,1t{j:ti}itlT t: i I aprilie 2019

RAT{DUIEI-I ORTODOXE iar miercuri, in sdptdmtna a Adam ;i Eva au fost crncea a Postului Mare, el nevoili sd posteasci, dupi se citegte integral qi este cu- c dderea ?n pi cat, fi i nd prins in slujba Utreniei de la alungali din Grddina Raiului. D e n i a d i n z i u a re s p e c ti v d . M6ntuitorul nostru Iisus Acest Canon,prin texte ale- Hristos a postit de bunivoie se qi frumos intocmite, din vreme de 40 de zile qi nopli, Vechiul gi Noul Testament nem6nc6ndgi nebrindnimic, qi alte c6ntdri cu un pro- adicd lindnd ,,posrnegru". fund caracter teologic, po- dupE cum se zice in popor. etic qi liturgic, ne v-orbegte iar la urmd a fost isnitii de desprefelul in care Biseri- diavol in pustia Qarantaniei, ca Ortodoxd Drept-mdritoa- pe care l-a qi biruit, prin pure vedeviala omului aici.pe terea Sa cea dumnezeiascd. pdmAnt,cu facerealui de ci$i noi suntem indemnali tre Dumnezeu si asezarealui sd postim.pentru a cunoa$te in Grddina Raiului, cdderea qi b altl perspectivd asuin pdcat a primilor oameni, pra viefii, qi anume pe cea Adam gi Eva, careau gregit creqtin5,pentru a-L cunoaste prin pdcarulneascultariT qi al mai binepe Domnulsi Mdnnepostirii,cdlc6ndporunca tuitorul nostru Iisus Hrislui Dumnezeu de a nu sus- tos qi a-I urma exemplul qi ta din pomul cunoqtinleibi- pentru a putea in{elegemai nelui pi rdului, continudnd b l ne momentel e esenti al e apoi cu celelalte rele care d i n vi al a S a S i di n i stori a s-au intdmplat omenirii qi de mAntuire p lumii intregi: o a m e n i l o rd e -a l u n s u l v e a - Naqterea si invierea Domcurilor din cauzapdlcarului, nului, care astfel capdtd o d a r 5 i c u e x e mp l e l ep o z i ti - semnificalieaparte pen;i ve, de ridicare din pdcat si tru noi. Dar si pentrua puindreptare, cum a foit gi ca- tea dobdndi inlelepciune 9i zui Sfintei Maria Egipleanca (344-422), o tdndrl foarte frumoasd, cdzutd curdnd in viala de desfrdnareqi apoi intoarsdcu multd determinare, luptd qi nevoin!5 lavia\a de sfinlenie gi care a ajuns o mare sffintd, foarte cunoscutd in viata Bisericii noastre, fiind sdrbdtoritdpe data de I aprilie qi in cea de-a cincea duminicb a Postului Mare. gi cu alte exemplede oameni care au cdzut in pdcate.prin puterilelor gi neluareaminte gi s-au intors la via{a de sfi n l e n i e ,p ri n e x e m p l u l 5 i ajutorul Do-mnuluisi tUantuitorului nostru Iisui Hristos. aprilie 2O19/ L1_,r&41-A Uti lD! t\iT|]!

iscusinld in lupta contra rdului din lume, care incearcd sd ne ispiteascS,din lduntrul sau din afara noastrd, dupd cuv6ntul Mdntuitorului, Care zrce:,,acestneamde demoni cu nimic nu poate fi biruit decdtnumai cu post qi cu rugicinne" (Matei 17,21; Marcu 9, 29). Le dori m tuturor ci titorilor acestei reviste si credincioqilor ortodocairomdni de pretuti ndeni un Post binecuvdntat, cu sdndtate, rdvnd gi mult aiutor de la Bunul Dumnezeu,-cumultdpace,liniqtesi bucuriesufleteasc5,pe aceasti cale binecuvdntatl a Posfului Mare, ce a inceput de curdnd qi ne va conducepe to{i la vremea cea frumoasd gi plin6 de bucurie duhovniceascdinterioari a Sfintei Invieri! f S i l uan Episcopul Eparhiei Ortodoxe Romdne dinUngaria ti Locliitorul Episcopiei Daciei Felix

www.lumeacredintei.com

CuvdntpentruPostulMare FostulMarearera*az&fundanrenta16 a sapostulc*Non 4* de zile de &11*fitr.*it*rq"i! lisus F-'lristos ?n Fustia inainte de a-$i Qarantaniei, linut postuluisuntedenice, incepelucrarea 5arn*nturit*ar*. Onigini!e aecprirn,X lo d*nd Dun"rr"lexeu omuluiaceast$ tr*apt&a ulrcu;ul*ispne tndumnez*ir*" prin m*ndnie Aciar::celdint*i a ratatproi*etul,*&z&rzd fn p$eatulsr**sc{"*it*rii. l-avrernear&nduit,* * venitF{rlst*s, Ad*s"lr cel de-*idoile&,{i:trea tr5it?nsrrrererrie, via!5fSrSpteat,ffrc$ndu-S* d* qi bun*voleDurrneu*uqiOmr,lttliel;i P5stsr, Jert{Ator, W&ntuzre -l*rtf$ giM6ntuit*rpentnt; t*{i oanrer:i?. Fiinc* Durnnezeu fntrupat,ElesteUla Tatilui,nurnaiprz*YlputerT: ir:tratn bucuriaeor"nuniunii iulhlriiPersoanelor FreasfinteiTreimi.." Fleste{Vlireie suflet*for nsastre, iarnoi pe pimint |ncercdm s* urmSmmodulLulde via{*.Deac*ear"l*-a dat acestPost,pe eareil repet$mfn ciclulNitunEie an de an,p$n*c*ndfiecare personalestepregdtitsSs* rNutela vialacearv:aibun$,cu l-.lrist*s" Acest Post, pe care il numim Mare, line pdni in Duminica Floriilor. El este o palidd replicd a noastrd, a creqtinilor, datd postului desdvdrqit al Dumnezeului-Om, Iisus Hristos, Care S-a intrupat, a trdit qi S-a jertfit de dragul nostru. S6ptamdnaMare esteinchinatd exclusiv MAntuitorului Iisus Hristos, Mirele ceresc,Care in acele z|le, ultimele trdite pe pdmdnt,n-a gustat nimic, ci doar S-a rugat gi a pldns.De aceeaqi noi in SdptdmdnaPatimilor ajundm, suspin[m, pldngem cu Hristos, ne tdnguim cu Preacuratd Maica Sa. PerioadaPostului Mare ne este datd de cdtre Dumnezeu pentru curdlirea sufletelor qi trupurilor noastre. Apoi pentru sporirea, imbundtdtireanoastrdduhovniceascd, pentru cre$terea noasffAin iubirea lui Hristos. www,lumea(redintei.com

Aceastd iubire duhotniceascd, evanghelicd, noi o dobAndim qi o pdstrdm in suflet prin rugdciune, post qi milostenie. PentruperioadaPostului, ca hranl duhovniceasci, ne mai sunt date: textele evanghelice, textele imnografiei biserice;ti ;i textele sau invdldturile patristice. Sunt cdteva pericope evanghelice foarte incurajaIoarepregdtitoare alePostului. Ele ne aratdpede-o parte mareaiubire a lui Dumnezeu fald de noi, oameni, precum putinla picdtoqilor de a-L cunoaqte,de a-L iubi, de a-L asculta,de a se uni cu E1... Pdni la Duminica Floriilor, noi suntem chemali s[ sdvdrgim nevoinla postului, nevoinla curd{irii, lumindrii gi sfin{irii noastrepersonale. Intrarea Domnului in Ierusalim simbolizeazdqi intrarea lui Hristos in sufletele

noastre. De aceeaSdptdm6na Mare este dedicatd in totalitate Mirelui ceresc lisus Hristos.Toli suntemchema{i sdtr[imcuElacele zile,sd-L urmdm pas cu pas, zi de zi, in suferin{a Sa sufleteascdsi fizicd. Sd fim cu El in singurdtatea Lui, in sderinla ;i moartea ,Sa. Sd trdim pas cu pas fiecare moment din ultimele zile ale vielii Sale pdmdnteqti...Sd ne unim iubirea Si suferinla noastrd duhorrniceascdcl iubirea ;i suferinla Lui... Numai a$ane vom putea qi bucura de Invierea Lui ca de propria noastrd inviere. Dupd cum M6ntuitorul Hristos a pltimit chinuri cumplite pentru noi, la rdndu-nesuntemchemali sdparticipdm cu sufletul gi cu iubirea noastrd la suferin{a qi martiriul Sdu. El a suferit at6t de mult incdt allcimat.

LUI\.18A Clti:DfNTll

/ aprilie 2o19

71

\.

RANDUIETI ORTODOXE asudandcu sudori de s6nge. A suferit bIt6i, scuipari. bitjocuri qi umilinfi, cunundde spini, piroane, moartea pe cruca, toate de dragul nostru. Mai mult, El este dispus sd sufere mereu. Iubirea Sa este mereu vie... El rdm6ne in stare de jertfb pdndla A Doua Sa Venire. El sufer5, cum zice pdrintele Stiniloae, in viala qi suferinla personaldafiecdruiadinhe noi... Dacd vom petrece bine Postul, in $bptImdna Patimilor qi la Inviere vom gusta din durerea sf6ntd a lui Iisus, dar qi din bucuria invierii Sale. Iatd,ce frumos ne conduce Duhul Sfhntin Biserici, la bucuria cereasc[. La inceputul Triodului qi al Postului,noi c6nt[m, zicdnd: Uqile Pocdinlei deschide mie, Ddtdtorule de viald..., iar in Sdptdmdna Mare cdntdm: Cdmara Ta, Mdntuitorule, o vdd impodobitd, qi imbrdcdminte nu am, ca sd intru intr-insa...! Dupd ce tot Postul ne-am nevoit, in Sdptimdna Mare ne intdlnim cu Mirele Iisus Hristos...

Imbrdcdmintea de lumind pe care o aqtept[m ne-o ddBll Este harul Lui! Vd reamintesc Ei despre importanla prezenlei la sfintele slujbe in aceastdperioad5. Ele sunt at6t de bogatein confinut qi semnifica{ii incdt aproape nu am mal avea nevoie de nimic in afara lor... Amintesc totuqi qi anumite lecturi folositoare, indemndndu-vd sd citili din scrierile unor Sfinlilor Pdrinli sau din Patericul egiptean... Sd citim in acest Post scrlerile, rugdciunile ;i pldnsurile Sfdntului Efrem Sirul, Omiliile Sfdntului Macarie Egipteanul. Acolo gdsim cuvinte qi exemple de smerenie, de dragoste, de umilinld, de nevoinld, wele supraomeneqti...De aco1o invd!6m cd temelia vielii duhovnice;ti este aproapele nostru. $i inc[ txrindemn: Vrem sd rdmdnemuniti cu Dumnezeu? Sd-i unim Ei pe allii cu Dumnezeu. Sd ne rugdm ?nacestPost pentru toli oamenii, pentru pacea lumii, pentru pacea Bisericii.

Este multd nevoie de rugdciune qi pace, intr-o lume lulburati de patimi gi orgolii. Intr-o Europdin carela27 de minute sepronun!5 un divor!, iar la 30 de minute un avort, se vede cb este o mare lipsS de iubire... in lume existd qi multI suferin!5. Suferinla este de doud feluri, cum spunea Mihopolitul Bartolomeu: lzvordtd din pdcat ;i izvordtd din iubire. Dacd mulfi suferd din pricina p[catelor, trebuie si sufere cineva gi din iubire, ca gi ei sd fie salva{i. Nimeni nu ajunge la sfinlenie fbrS suferinli. Dumnezeu Tatil ne cere s[ urm[m cuvintele qi faptele lui Hristos, Care a suferit... FdrE Hristos nimeni nu sepoatemdntui, nici moqteni viafa vesnicd. Tocmai de aceeapostim, ca sd ne unim cu lkistos. El a postit 40 de zile in pustie, inainte de incepe lucrarea mdntuirii noastre. In Sdptdmdna Patimilor ajundm pentru cd Hristos, merg6nd spre Cruce, nu a gustat nimic, ci doar a pl6ns gi S-a rugat...El n-a gustat,pentru cd hranaLui era iubirea aprinsdfa!5 de noi. Si bem qi noi, dragii mei, din paharul lubirii lui Hristos. Care S-ajer"tfitpmtru noi. Dd-ne, Doamne Iisuse Hristoase, sd Te iubim si noi pe Tine! Sd iubim CruceaSi Suferinla Ta! Ca prin ele sd intr[m pe poarta Invierii ;i a Welii veSnice,sldvindu-Tepe Tine, impreund cu Tatdl qi cu Duhul SfAnt.Amin! Arhim.AndreiCOROIAN

aprilie2019/LUtr.{EACRCDINTEl

wwwlumeacredintei.com

I' ..:

.,T"1

lr

Cantonament laNicula Cdt de mare nevoie avem de momentein care sd ne devirusim, penhu a putea reinstala programul duhovnicescin noi! Sdne oprim din fuga permanentdgi sd privim un ghiocel. Sd ne rugdm la priveghere,fbrd sd ne gribim si ajungemla sfeqtanie.Sd ne spovedim,frrd sd ne incdrcdmde spovedaniilealtora. La sfatul P[rintelui Mitropolit, am purces impreund cu fralii preo{i patru zile la Mdndstirea Nicula. Aici am trdit ca in rai. La inceput, ni s-au p6rut puline patru zile. La finaI, ni s-aup6rut prea puline. Am fost ?ntdmpinali cu cdldurdde cdtrepdrintelePantelimorr,eare mai degrabdseamdndcu Iustin de la Oaga,nu cu Pantelimon. PdnnteleAlexie frcea ascultareade tdietor de lemne, asemeneaSfbntului Moise Arapul. Degi areun fizic impundtor,pdrinteleeste extremde b16nd.FrateleSilviu esteextremde fericit cd qi-a g5sit, in sfhrqit, sensul.Deci, a gdsit fericirea. M-am bucurat s[ aud cd fratele Ciprian estemeteorologin Bihor, poateffaducein tihld operepatristice. P6rintelestare!Nicolae s-a dovedit o gazdd extrem de ospitalierb. Pirintele ecleziarh Calhic ne-a purtat de grijd pe toatd perioada cantonamentuluinoshu duhovnicesc.La altar, pdnnteleAntonie slujeqtecu bldndelefilocalic6. Nu mai inqir restul slujitorilor, m6ndstirea estevie, populatd de ascultdrismerite. Pdrintele Mitropolit a inauzurat cursurile de duhormicie,inaltpreasfinlL Sa fiind un duhovnic. Au urmat invitafii, pbrinfii Dumitru, Simeonsi Teofil, carene-auimpdr6sit din experien{alor. Cred ca poateexistaceeace pdrintele Dorel numeste mentorship qi in plan duhovnicesc.Estevital sdpdstrim aceastl legdrurdduhovnic- ucenic,dupamodelulSfhntul Siluan- Cuviosul Sofronie- odrinteleRafail - parinteleNicodim. Patru zile fErd intemet. fbrd televizor. fbr6 nici un bruiaj exterior.Mult mai uqorde dobdnditpaceainimii. ca mii sasemdnruiascd in jurul nostru. {Fr"Vfarias 11,[atei, prin e*mail]

5*

wwwiumeacredintei.
" ,l '

,

t::;l i '.. i r .l /apr i l i e2019

73

valorile! Si necomemorim Activitatea cu acest titlu s-a desfigurat in contextul Omagierii satului romAnescEi al comemoririi scriitorului Ion Creangi la implinirea a 182 de ani de la naqterea sa. O zi frumoasd de duminicf,, dupd sivdrqirea Sfintei Liturghii in parohia Fierbin! din judeful DAmboviJa.Elevii clasei a 8-a ai $colii Gimnaziale Fierbinli, sub indrumarea d-nei profesor Ioana Spdtaruqi cu sprijinul familiei Tr5istaru Marius qi Daniela, au pus in scendla bisericaparohialSSfrnta Parascheva doud scenete:Soacra cu trei nurori qi Cinci pdini.La final, tinerii au primit cadouri constdnd in dulciuri gi c6te o carte! {Fr**r€e*aa ,i3e+rgia*e*itearau, sa**!.iF*erbin{i, ec}qxe= jri;c rii. i ald.E)*e*t**vi{a}

invierea Domnului Semnullui Iona s-a implinit, Aqa precum lkistos cdndvaa spus. Boldul morlii-atunci s-a nimicit, Cdnddin mormAnt,cu slavi, ainviat Iisus. Nu templul cel mdre! vor ddrdma Eweii care nu au priceput, Pe Cruceagreavor in51!a, Pe Mielul bl6nd, cd doar aqaau vrut. Paharul morlii pentru noi primi Iisus, CIci voia Tatdlui a implinit. Din iubire, mergepe Golgota sus, M6ntuire El ne-a dIruit! in mormdnt, Iisus a stat cu trupul, l-.Iusingur, ci cu dumnezeirea. !n iad, S-a dus Hristos cu sufletul, Incdtuqa,tilorsd duci Izbdvirea. $dam qi Eva gi-ntregneamul, In iad atAtaweme-au a$teptat, Sd c6nte,sd se-auddgraiul: Hristos din morli a inviat! aprilie 2019./

\4aica Sfhntdgi sfintelef'emei, In zoi, in prima zi a sdptdmdnii, Au dus cu ele mir, cdci la evrei Era o lege ce-o lineau bbtrAnii. Cutremur mare-atuncis-apetrecut, I a fel ca dupd moartealui Iisus. Ingerul, piatra de la mormdnt O prdvdli ;i-asupra ei s-a pus. +,

Ingerulle-a spussI nu se teamd. Poruncdsfdntdlor atunci le-a dat: SI meargi gi si le vesteascd Ucenicilor: Hristos a inviat! inviind lkistos a treia zi, Un mare dar primit-a omenirea. Mai mult ca in a qaseazi, Primit-achiar indumnezeirea. $i ceataingerilor a primit, Un mare dar, mai mult ca la-nceput: Sd rimdnd ftrd de sfhrqit Statomici Binelui, cu-n tare scut. Iisus pe nori atunci cdnd va veni, Pe toli cei adormili va invia. Un Pagtenou, in ceade-a optazi, Cu Domnul, fericifi, noi vom serba. { Pr$$Lr\Tini*rei }Earngriu}

BA$LICA

AGENTTA DE PELERTNAJE "BASIL|CATRAVEL"

Vd invitim sXparticipatila un pelerinajpromogonalin Jara SfAntS,in L'aresunt cuprinsecelemai importanteobiective: BisericaSfAntuluilvlormAntEiCaleaCrucii, Muntele Sion cu FoiqomlCina ceade Taini, Nazaretgi CanaGalileii,Muntele Thbor,BisericaNagterii Domnului din Betleemqi Aqezdmantul RomAnescde la lerihon.

ff

Agenlia de Pelerinaje"BasilicaTravel,,vd invitd sd participafi la un pelerinajin lara SfAnti qi Egipt, prilej cu careputeti sa vd inchina!i in vechilemdndstiriridicate de primii cdlugdricreqtini,dar qi posibilitateaparcurgerii drumului MAntuitorului Hristos din Betleemin Egipt 9i apoi din Galileeala Ierusalim,unde a sivArqit mdntuirea neamului omenesc.BisericaNagteriiDomnului din Betleem,Drumul Crucii, SfAntul MormAnt, MinHstirile SfAntulAntonie gi SfAntul Pavel Tebeui,Mdndstirea SfAntaEcaterina de la Muntele Sinai sunt cAtevarepere ale cilitoriei.

BUCURE$TI ' BASILIcA TRAVEL: str, Doamnei, Nr, 2e rel,/fax: +4021.316,35.08, Mobil: 0741.260.424 Email: officeebasilicatravel.ro, program: 09.00 17.00 BUCURE$TI - CENTRUL KRETZULESCU: CaleaVictoriei, Nr,45, Tel"/faxr+4021.s13,32.45 Email: patriarhia_pelerinaje@yahoo,com,program: 09.00 17.00 BUCUREQTI - CENTRUL ENESCU: CaleaVictoriei, Nr.202, Tel.: +4021.913.24.86 program: 09.00 17.00 Email: pelerinaje,eneecu@yahoo,ro, BUcuREsrI - CENTRUL coLINA BUCURIEI: B-dul Regina Maria, Nr. 1, Ter.:+402r,96r,,26,24 Email: pelerinaj [email protected],program: 10,00 1g.00 PLOIESTI - CENTRUI ,,sF, IoAN IACOB": str. Republicii, Nr, 121,Ter,r+40244.5114,814 Email: [email protected],program: 09,00 12.00 -

wrrrv,pelerlnaj.ro

fl

relertnrlenasiltca Tlavel

www.brslllcstravel.ro

BA$L|CA

AGENTTA DE PELERTNAJE "BAS|LICATRAVEL"

Agenfia de Pelerinaje "Basilica Travel,, v6 invitd si participa{i la un pelerinaj in Grecia si Italia, cu trecere pe la cele mai importante biserici, monumente istorice si locuri memorabile, printre care: Biserica SfAntul Dimitrie din Salonic, Ansamblul Monastic de la Meteora, Biserica SfAntul Spiridon din Corfu, Biserica San Nicoia din Bari cu moaEtele SfAntului Nicolae, tur pietonal in Roma doud zile, timp destinat pielei SfAntul petru, Colosseumuiui (aici, noi mergem pentru a ne aduce aminte de persecufia si moartea martirilor),

Columna lui Traian etc.

Basilica Travel organizeazd pelerinale in Rusia. Obiectivele acestui pelerinaj sunt numeroase. Printre cele mai cunoscute, menfionim: Mindstirea

Diveevg in care se afld moagtele SfAntului Serafim de

Sarov, Moscova - fur de orag cu ghid, inchinare in cele mai importante

locaguri: Biserica Sf6nta Matron4

Vasile Biajenul, Catedrala Iisus MAntuitorul, Petersburg Vladimir,

': I

Veliki Novgorod,

Catedraia SfAntul oragele Sankt

Murom

gi Serghiev posad.

Agentia de Pelerinaje "Basilica Travel" vi inviti sd participa! la pelerinaje in Grecia pentru a vi bucura de int6lrrirea in rugdciuni cu sfinli mult iubif, 9i de poporul nostru. Amintim: Biserica SfAntul Dimitrie din Salonic, in care se afli moagtele acestuia Mdndstjrile din Arsarnblul Monahal Meteora, Ministirea SfAnta Treime din insula Eghirn, unde sunt moagtele Sf6ntului Ierarh Nectarig Biserica

Sf6ntul Ioan Rusul de la Prokopr, cu indrinare la moasJele lui gi Ministirea Buna Vestire de Ia Nea Makri, in care se aflX moasJele SfAntului Mucerric Eferm cel Nou. B&{$qV-CENTRUL,,SFANTULIERARHNICOLAE": PiAIASfAtUIUi,Nr.5,TCI.IIAX:+40268.512.673 Email: [email protected],program: 09.00_ 17.00 SIBIU - CENTRUL,,sF: MARE MUCENIC oPREA": Str. Mitropotiei, Nr.36, Tet./fax:+40269.2117.g63 Email: [email protected],program: 09,00 - 17.00 Azu - CENTRUL ,,SFANTUL APOSTOL ANDREI'': B-dUI RCVOIUfiCi, Nr.90, TCI.:+40257.466.784 Email: [email protected],progran: 09.00- 17.00 ORADE_A- CENTRUL,,SF. MARE MUCENIC MINA,,: Str. Ep. Roman Ciorogariu, Nr. 10 Tet./fax:+40259.236,038, Email: [email protected],program: 09.00 _ 17.00 R-EsIlA - cENTRUL ,,sF.AP. PETRU qI PAVEL": srR. REpuBtIcII, TEL.IFAX: +40255.255.135 EMAIL: resita@basilicatravel,ro, PROGRAM: 09.00 - 17.00 ffi www.pelerinaj.ro I f Pelerinaje Basilica Travel www.basilicatrayel.ro

BAflLtcA

AGENTTA DE PELERTNAJE "BAStLtcATRAVEL"

9i frumuse{eamindstirilor, bisericilor monumentelor 9::,":: istorice din Georgia qi Armenia pot fi aa_i.ate Ei i"t -rr.,.,o,, program de pelerinaj. printre obiectivg Cut"a.au tdil#"-,"rcruci _Echmidiazin;Biserici SfAntalkipsime gi-"r,por.U_, din Erevan,Va1eaArara! tL1IaJoraEu]uififiirci Cut"Juf" iiori, BisericaAnchiskhati, Mdndstireuy"u.i, ql luie"lrrir* SfL,, nfi"" Bodbe.Vd invitem sd participali iu u;ifi.r_or;#;;.

Cu prilejul sdrbitorii Izvorul Tdm5duirii, vd invitdm intr,un Capadocia.peterinii vor participa ta f,"^t::t:.1j" ":.Oelin SfAnta Liturghie

de hram la Mdndstirea rr";Jt;;;;uirii. Se vor adiuga frumoasele monumente istorice din Istanbul: SfAnta Sofia, Basilica Cisterne, Biserica Chora, Biserica din \4aherne Ei Biserica RomAneascd SfAnta Muceni{a pa.arcf,erri. Pelerinajul va continua in Capadocia, lalzmir,tu fumui.ut" gi ta Efes, unde este casa in care a locuit Maica Domnului i-pr"urla cu SfAntul Ioan Evangheiistul qi alte locuri.

Cu prilejul s;rbetorii Sfentului Mucenic Efrem cel Nou, va invitem inh-un pelerinaj in Greci4 la m5ndstirea ridicata pe locul martiriului mult iubitului sf6nt, in intreaga lume ortodoxi. Pelerinii vor participa la SfAnta Liturghie qi vor fi prezen! la procesiunea cu sfintele moagte. programul cuprinde Ei vizita altor mdnistiri cu sfinte moaEte, printre care: Sfanhr,l Nectarie din Eghina Stantut Ioan Rusul din Evia, Ansamblul Monastic de la Meteora etc. GALATI . CENTRUL,,SFANTUL APOSTOL ANDREI": B&{ILA.

nvwpelerinaj.ro

STR.ION CITANGA, NR. 13,TEL./FAX: +40236.411.874 trMAIL: [email protected], pROGRAM: 09.00 _ f 7.00 CENTRUL ,,SFANTULIOAN CASIAN": PIATA DOROBANTI, NR.3, TEL.lFAXI +10239.649.907 EMAIL: [email protected], pROGRAM: OS.OO - fZ.0O

ffi

Rul"rin"l" Basilica Trarel

www.basilicatravel.ro

Director

..:.

Secretar General de Redac$e Echipa redacllonali

Nume: Adresa:

Consultant editorial Foto coperti

Telefon:

Fotografii

e -ma i l : Dorescabonamentla revistat.umeaCredinleipe o perioaddde: fl 3 luni 16,50lei I 6luni 3+,OO lei n 12l uni 70,00l ei

Layout&DTP Coreduri

' . , ., Str.Oborul f,f"u nr. Sg, : sector 2, cod pottal O21442,Bucure;ti, tel. O31 422ti423 ]4:r!*i:@.*a"lll.Illi|iab.@Rlifu,twru

,*Mffffiffi W Wtu}€ffix$ $.{,**e* Mult maisimplu:trimiteliun simplusmsgivdabona!i, la numdrul.-'57,j: valabilin retelelevodafone,orange 9irelekom,cu textulLCinsolitde nume,prenume adresa 9i completd.

Beneficiar: SCLumeaCredinlei SRL[societatea careediteazii revista], CUI30151757, ContIBAN:RO95 INGB00009999O2997374deschis la tNGBank Dupdefectuarea pldliiprinordinde plat6/mandat pogtal,o copiea documentului de platdtrebuietrimisdimpreunicu datelepersonale;i adresa de livrare[nume,prenume,numdrde telefon,e-mail,adresa completdlprine-mail([email protected]), prinfax:(004)031 .422.84.23 sauprinpottS/firma de curierat: pe adresa Oi",ejirj lo;i,:l 20,Bi-1...t-lt-e:,rj" r:;-jt::rl.;i.l--r Li;i-. ,,,cu precizarea,,AbOnament i-rirt LumeaCredintei,,.

',,i;i+l* i irtr.ri,ir irEitti''iiq1,.,,,:t Xilrgi+;ilit::ili;iir,:r;ii.+ iui*t'rili,'r{:jiiri,il,lr+;ir;1{ ,,i,,111,l l!ilia:+l+;ii::i+:t,irt:itt

Perioada: 30Mai- 2lunie 2019 4zile- 3nopfi TarifEARIy (25.03:2b19):235 B00KtNG €/pers Tailfspecial pentru fo;ticlienli:245 €/plrs Tarif:260 €/pers _

. Pentru o cildtorie de n-euitat,o varietate unicd a peisajelor,a culturii, u oj-.nifoi, ua a$teptdm n6;im impreundpe acesteme_ _sg teagun. volos estepoana de accessprepe_ lron. numlt qr muntele centaurilor,creafuri mrtrce,.lumdtate om, jumatatecal.

Preful excursieiinclude: Trans_ port cu autocar3-4* Aer Condifio_ n,at; nopli.cazare,cu mic dejuninI clus la hotel de 3* , in ,ona Filion; insolitor de grup cunoscEtorde lim_ ba romdnbsi greacd. 1;1:::; :,1i;;14; !q4i,11 +li ii: l{ ;+';:ul l,+:li l l trii$i;t Xi + t r+ti

Perioada:21 lunie - 24lunie 2019 4zile_3nopfi TarifEARty (zs.bi.zorg) BooK|NG :240Gl pers+40€ferry-boat Tarifspecial pentrufo;ticiienli:255Vpers +40€ferry-boat larlf:210€lpers +40€ferry-boat

Anul acestaKretan Tour vd propuneo destinalie_noud Insula Lrmnos, care estere_ prezentativdpentru stilul de viald autentic grecesc,cdt gi pentru arhitectura sa.

Descoperifiautenticitateavietii grecesti ^rnrr-unsuper weekendaldturi de hoil Preful excursiei include: Transpo.rcu autocar3-4* Aer Condilionat ; 2 nooti ca_ mic dejuninctui la hotetde :i in ,rylr.:, , Navala.;I noaptecazarecu mic deiuninclus. t1su]3Lrmnos;-insolitorde grup cunoscd_ ]n tor de lrmba romdnd5i greaca. ii. r',,,lirii :1,+,:,+*.i.t.ii i+l:ef,+ '

Perioada: 04lulie- 07tulie2019 4zile-3nopli Tarifspecialpe,ntru fogiicliengi: 180€ Tarif:195 €/pers Kavala esteal doilea ora$ca mdrime din nordul Greciei, un ora; port superb,asezat rn amnteatru.unde toate cladirile au o ve_ dere spectaculoasdla f.o-ouru ,,i uiUurt Mare_Egee.Cunoscutca gi ,,Oraqul;;i;; sau "Oraqul de azsr,,,grecii suslin * ora$modern,careigi respectdistoria. "a "riE rretul excursiei include: Transportcu autocar3-4* Aer Condilionat;3 nooti ca_ zare,cu mic dejun inclus la hotel de 3* in , Kavala; tnsotrrtor de grup cunoscdtorde lim_ Daromdnd gi greacl. i: i-r,ii; i'ii1" i iiir,S's'i{ iii+iii; Suntem "

singura agenlie dinlardcarenu anuleaz6 excursiile programate. Deasemenea nusecdEtoreste noaptea cuautocarul. Nestau mdrturie sutele decredinciosi ' care auparticipat lapelerinaiele organizate denoi.

Ghidultiu terapeuticiffiredint =-:r-'

aaruns lanumirul26 al-

Ceamaicompleti, serioasi gidocumentati publicalie deprofil

(auti revista acumlachiogcufile depresidinlari I