Logistica

Logistica Definire, continut si functii

Definirea logisticii Logistica

- reprezinta procesul de gestionare strategica a achizitionarii, deplasarii si depozitarii materialelor, semifabricatelor si produselor finite (alaturi de fluxurile informationale corespunzatoare acestor procese) in interiorul firmei si al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru un agent economic.

Logistica

- este arta coordonarii supply chain-ului si stiinta administrarii fluxului de bunuri, energie, informatie si alte resurse precum produse, servicii si oameni din sursa productiei pietei. Este dificil daca nu chiar imposibil sa realizezi comert international, procese de import/export globale, repozitionare internationala de materiale/produse brute si productie fara un suport logistic profesional. In literatura de specialitate pentru a descrie activitati care compun astazi notiunea de logistica au fost utilizate o serie de concepte precum logistica de afaceri, distributia fizica, managementul resurselor materiale, logistica distributiei, logistica marketingului, logistica interna, logistica externa ori distributie. O prima definire a logisticii apartine unei asociatii de profil din Statele Unite.In 1976 aceasta considera logistica ”ansamblul proceselor operative la care sunt supuse marfurile in traseul lor catre consumator”. Limitele acestei definitii sunt evidente – continutul logisticii era redus la doar una dintre fatetele actualului concept, anume la distributia fizica.

Dupa 1980 logistica s-a bucurat de o atentie sporita, fapt demonstrat de aparitia departamentelor de logistica in organigrama firmelor, alaturi de compartimentele de marketing. Cu toate acestea, multi manageri executivi percep

inca simplist rolul logisticii, preocupati fiind de propria activitate si de bunul mers al departamentului lor si neglijand impactul deciziilor lor asupra rentabilitatii si a valorii adaugate a produselor si serviciilor firmei. In 1991 aceeasi asociatie americana redefineste continutul logisticii astfel: logistica este procesul planificarii si controlului eficient si eficace al fluxului de materii prime si bunuri, de servicii si informatii aferente, de la sursa la destinatia acestora, in vederea satisfacerii superioare a nevoilor consumatorilor. Utilizată pentru prima dată în domeniul militar, logistica s-a extins treptat şi în activitatea economică, în prezent constituind un domeniu de cercetare distinct, iar la nivelul multor organizaţii o structură separată, diferită de cea de marketing, producţie sau comercială. Secolul al XXI-lea a debutat cu o creştere, fără precedent, a gradului de globalizare a pieţelor, conceptul de management logistic constituind o arie managerială deosebit de importantă pentru organizaţie. Schimbările produse în organigrame, precum şi dorinţa de a cunoaşte şi utiliza cele mai noi instrumente şi aplicaţii în acest domeniu confirmă ascensiunea logisticii. „Logistica cuprinde mijloacele şi aranjamentele cu care se pun în aplicare tacticile şi strategiile. Strategia decide unde să se acţioneze; logistica aduce trupele în punctul respectiv“ (Antoine Jomini). Termenul „logistică“ a fost utilizat pentru prima oară în domeniul militar, logistica fiind considerată acea ramură a artei războiului care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea trupelor. Conceptul a evoluat din nevoia forţelor militare de a se aproviziona în timpul războaielor. Astfel, acest termen relativ nou defineşte o practică foarte veche. Apariţia logisticii militare, aşa cum este ea înţeleasă în zilele noastre, coincide cu apariţia armatelor organizate, cu care diversele naţiuni sau state au încercat să îşi impună forţa militară asupra vecinilor. În Grecia Antică, Roma sau Imperiul Bizantin, existau militari ce purtau numele de „Logistikas“. Aceştia erau responsabili cu problemele financiare şi de aprovizionare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, armatele participante au elaborat şi utilizat diferite modele de sisteme logistice, pentru ca materialele să ajungă la locul potrivit, atunci când era necesar. După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, conceptul şi metodele logistice au fost ignorate temporar, firmele producătoare având ca principal obiectiv satisfacerea cererii sporite de mărfuri din anii postbelici. Anii ’50 au adus cu ei recesiunea economică şi astfel, oamenii de afaceri, în contextul reducerii drastice a profiturilor firmelor, au fost

nevoiţi să identifice sisteme de control al costurilor, apte să menţină sau să sporească eficienţa activităţii proprii. Apropierea dintre scopurile şi mijloacele conflictelor armate şi politicile economice expansioniste este suficientă pentru a explica interesul acordat conştientizării şi dezvoltării logisticii începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea. Treptat, utilizarea termenului de logistică s-a extins şi în activitatea economică, precum şi în alte domenii. În anii ’80 eforturile de eradicare a foametei în Etiopia au impus aplicarea principiilor logistice în desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu alimente. Importanţa şi amploarea logisticii militare a evoluat concomitent cu dezvoltarea industriei de apărare şi reconsiderarea conceptelor despre război, ajungând să trebuiească să facă faţă unor cerinţe din ce în ce mai mari, cantitativ şi calitativ. Spre exemplu, pentru operaţiunile forţelor terestre, în timpul războiului din Irak, o divizie blindată a SUA consuma zilnic: 5.000 tone de muniţie, aproximativ 2,1 milioane litri de combustibil, peste 1,1 milioane litri de apă şi 80.000 porţii de mâncare. Aceste nevoi de aprovizionare au fost şi sunt în continuare îndeplinite de structuri logistice specifice, de multe ori în parteneriat cu firme private, în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu ministerul de resort. În abordarea conceptului de logistică, specialiştii armatelor moderne pornesc de la ideea că acesta trebuie să definească totalitatea condiţiilor materiale şi de asistenţă necesare realizării cu succes a acţiunilor militare. În războiul modern, logistica are valenţe noi, având în vedere reorientarea strategiilor de desfăşurare a acestuia, calitatea factorului uman angajat, precum şi nivelul tehnic ridicat încorporat în mijloacele de luptă. Conform Manualului NATO: a. Logistica este ştiinţa planificării şi asigurării mişcării şi întreţinerii forţelor. b. Logistica este responsabilă de planificarea şi executarea deplasării şi de menţinerea forţelor la capacitate ridicată de luptă. Este din ce în ce mai evident ponderea mare pe care o deţine, în obţinerea victoriei în teatrele de operaţii, gradul înalt de înzestrare tehnico-materială şi aprovizionarea continuă a forţelor cu tot ceea ce este necesar pentru trai şi pentru luptă. Conflictele „moderne“ au evidenţiat pe deplin rolul dezvoltării tehnologice (sisteme integrate de arme de nivel tehnologic ridicat, digitizarea câmpului de luptă etc.), dar şi al logisticii militare (calitatea materialelor, cantităţile, viteza de transport, costurile ş.a.). Introducerea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei, precum şi reconsiderarea atitudinii

managerilor/liderilor (militari şi politici) faţă de individ au dus la schimbarea consistenţei acţiunilor militare, dar şi la creşterea considerabilă a consumurilor de resurse. Noile condiţii create implică o răspundere deosebită pentru logistica militară şi acest lucru se concretizează într-o serie de misiuni principale: - încheierea contractelor cu furnizorii pentru achiziţionarea materialului militar de toate felurile; transportul, depozitarea şi păstrarea materialului militar; - organizarea, planificarea şi executarea transportului în scopul distribuirii materialului militar al forţelor; organizarea şi realizarea hrănirii trupelor; întreţinerea, completarea şi repararea tehnicii militare; - construirea, repararea şi întreţinerea căilor de comunicaţii; - asigurarea asistenţei medicale, evacuarea şi spitalizarea militarilor răniţi sau bolnavi; - asigurarea spitalelor de campanie şi punctelor de prim-ajutor cu medicamente şi tehnică medicală; asigurarea fondurilor băneşti necesare plăţilor; - asigurarea serviciilor poştale etc. Aceasta abordare largeste semnificativ continutul logisticii. Logistica nu mai este privita exclusiv ca un ansamblu de procese operative la care sunt supuse marfurile de la producator catre consumator (vechiul concept de logistica). Un alt avantaj major al noului concept vizeaza abordarea activitatilor care compun logistica in stransa legatura cu contributia lor la rentabilitatea si valoarea adaugata a produselor oferite consumatorului.

Logistica comporta planificarea, implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale si de produse finite, de la punctele de provenienta ale acestora la punctele de utilizare, astfel incat sa se satisfaca cerintele clientilor in conditii de eficienta si de eficacitate. Termenul si conceptul de logistica au aparut pe piata in ultimii 10 ani. In opinia mea, domeniul logisticii acopera urmatoarele activitati principale: •

depozitare (manuire, stocare, etichetare, inventariere, pick-ing, livrare etc);

•

vama – formalitati vamale, intrastat etc;

•

transport (international, national, local);

•

distributie;

•

alte servicii logistice dezvoltate si adaptate nevoilor clientului;

Din punct de vedere al domeniului de aplicare, putem descoperi cateva categorii ale logisticii: • Logistica industriala– legata direct de procesul productiei – asigura intregul proces supply chain din care logistica face parte • Logistica serviciilor – toate serviciile logistice sunt oferite si adaptate nevoilor si cerintelor clientilor cu toate detaliile particulare pentru fiecare client; • Logistica de suport a clientilor ( servicii dupa vanzare ) – aici vorbim despre o parte a logisticii oferite clientilor, de cele mai multe ori companiile apeleaza la outsourcing pentru astfel de servicii, inclusiv la serviciile de merchandising care sunt incluse in serviciul de logistica; • Logistica generala – acopera domeniul in care clientii cu mai putina experienta in logistica denumesc tot procesul ca „logistica”, un termen general care acopera mai mute functii ale companiei ( administratie, managementul parcului auto, achizitii, plati, contabilitate, etc ) – acest mod de organizare al departamentului logistic nu aduce bune rezultate deoarece riscul de a pierde controlul si de a declansa un mic haos este mai ridicat, din experienta mea;

Legat de functiile acoperite de departamentul logistic in structura organizationala, am descoperit in multe companii un mix de functii inclus in „departmentul logistic” sau in alte companii functii in afara sa care trebuiau incluse in acest departament.

In acest timp am aflat ca majoritatea clientilor cauta sau cer suport logistic fara sa aiba vreo idee despre acest domeniu de aceea specialistii care vor sa faca oferte ar trebui sa le faca clientilor un minim training introductiv, ca sa identifice impreuna cu acesta nevoile lui exacte, sa-i explice fiecare proces din supply chain si sa il

convinga ca solutia oferita este cea mai buna pentru el din punct de vedere al raportului pret calitate.

Logistica reprezinta asadar capacitatea de organizare si realizare a fluxurilor de persoane sau de marfuri pentru a obtine ceea ce se doreste intr-un timp si spatiu optim cu costuri minime. In final putem definii logistica ca totalitatea activitatilor organizatorice, de gestiune si strategice care coexista in cadrul companiilor, fluxul de materiale (si de informatii adiacente) de la originea lor, prin intermediul furnizorilor si pana la livrarea produselor finite catre clienti precum si service-ul post-vanzare”.

CONTINUTUL LOGISTICII In opinia unora,logistica implica planificarea, implementarea si controlul fluxului fizic de materiale, produse finite, informatii intre punctul de origine si punctul de consum, in scopul satisfacerii nevoilor clientului si obtinerii unui profit corespunzator. In era moderna, logistica are in vedere nu numai fluxul parcurs de o marfa de la producator la client, ci si fluxul produselor si al materialelor de la furnizori la producatori. Logistica implica de fapt conducerea intregului lant de furnizare, construit din fluxurile care contribuie la formarea si adaugarea de valoare de catre participantii la acest lant (incepand cu furnizorul si terminand cu consumatorul final sau utilizatorul industrial).In asemenea conditii, activitatea de logistica implica administrarea intregului sistem de distributie fizica al canalului de marketing, respectiv activitatea furnizorilor, a agentilor de aprovizionare, a operatorilor de piata, a membrilor canalului si a clientilor. Aceste activitati includ prognoza, achizitia, planurile de productie, inregistrarea comenzilor, gestiunea stocului, depozitarea si organizarea transporturilor, toate acestea constituind, de fapt, componentele logisticii. Avand in vedere aceste considerente rolul logisticii este vital in activitatea economica. 1.

Distributia se constituie intr-un element de prima insemnatate in servirea clientilor, in satisfacerea cerintelor tot mai exigente ale acestora. De altfel, din ce in ce mai mult, o logistica bine pusa la punct se constituie in elementul

castigator pentru atragerea si pastrarea clientilor. Firmele de prestigiu, firmele serioase stiu ca pot atrage tot mai multi clienti, ca ii pot pastra numai in conditiile in care distributia fizica se ridica la pretentiile acestora. 2. In acelasi context, logistica reprezinta un important element de costuri in activitatea oricarei firme. Costurile activitatilor logistice sunt tot mai ridicate, iar in aceste conditii, firmele trebuie sa-si intensifice preocuparile pentru desfasurarea unei logistici eficiente, pentru a-si dezvolta eficienta sistemului de distributie fizica, astfel incat sa-si reduca vizibil costurile, cu implicatii pozitive, atat pentru ele, cat si pentru clienti. In acest domeniu exista inca serioase rezerve, in prezent utilizandu-se destul de putin instrumentele moderne de decizie pentru coordonarea activitatilor de transport, pentru gestionarea eficienta a stocurilor, pentru o depozitare si o manipulare eficienta a marfurilor. 3. In alta ordine de idei, evolutiile pe planul tehnologiei informatiilor influenteaza in mod hotarator activitatea logistica, contribuind din plin la imbunatatirea distributiei fizice a marfurilor. In acest sens, utilizarea intr-o tot mai mare masura a calculatoarelor, a sistemelor electronice de scanare la locul de vanzare, a codurilor uniforme de produse, a inregistrarilor prin satelit, a schimburilor electronice de date si a transferurilor electronice de fonduri au permis firmelor sa-si creeze sisteme avansate pentru procesarea comenzilor, pentru controlul stocurilor, pentru planificarea si optimizarea transporturilor si a rutelor de transport. In asemenea conditii, orice comerciant cu amanuntul, conectat la furnizorii sai, poate sa-si comande si sa primeasca in cel mai scurt timp posibil marfurile de care are nevoie. La randul lor, producatorii si angrosistii pot dispune de informatii exacte si pertinente legate de nivelul si structura stocurilor aflate in reteaua cu amanuntul, de nevoile acestora, avand astfel posibilitatea sa raspunda intrun timp optim cerintelor lor si implicit ale populatiei. 4. Un alt element important este nevoia perfectionarii activitatii logistice si a fost impusa si de cresterea varietatii produselor, a diversificarii gamei sortimentale a acestora. Daca la inceputul secolului trecut intr-un magazin se gaseau la vanzare mai putin de 1000 de marci de produse, in prezent, intrun magazin de genul Bucur Obor, Unirea etc. se comercializeaza zeci sau chiar sute de mii de sortimente de produse. In aceste conditii, activitatile aferente comercializarii acestora (comandarea, transportul, depozitarea, manipularea, controlul stocurilor etc.) ridica foarte multe probleme.

Pornind de la asemenea considerente legate de caracteristicile si importanta logisticii in perioada actuala, vom remarca faptul ca si obiectivele acesteia sunt tot atat de complexe. Este de la sine inteles ca punctul de plecare in punerea la punct a unui sistem logistic ramane studierea nevoilor de servire a consumatorilor si atentia deosebita ce trebuie acordata serviciilor si satisfacerii clientului. Acesta este de fapt primul obiectiv al activitatii de logistica, obiectiv care, reformulat, ar fi oferirea de maximum de servicii la cele mai mici costuri. Desigur, acest lucru ramane un ideal, obiectivul in cauza trebuie privit doar ca o tendinta, nici un sistem logistic neputand sa maximizeze serviciile oferite clientilor concomitent cu maximizarea costurilor de distributie. Aceasta deoarece maximizarea serviciilor presupune o livrare rapida, stocuri relativ mari, o varietate larga a produselor, precum si multe alte servicii, care luate la un loc conduc la cresterea costurilor de distributie. In contrast, minimizarea costurilor presupune o livrare mai rara, stocuri mai mici etc., toate acestea, alaturi de altele, insumand servicii mai reduse oferite clientilor. In aceste conditii, principalul obiectiv al sistemului logistic trebuie sa fie si sa ramana asigurarea nivelului planificat de servicii la cel mai redus cost. Alaturi de acest obiectiv, un alt obiectiv al logisticii are in vedere micsorarea distantelor de spatiu si de timp dintre oferta si cererea de marfuri. Desi un asemenea obiectiv poate fi privit ca un obiectiv distinct, el este totusi subsidiar primului, diminuarea distantelor in cauza conducand, de fapt, la realizarea, la indeplinirea primului obiectiv, respectiv asigurarea nivelului planificat de servicii la cel mai redus cost. Un alt obiectiv, tot subsidiar primului, este reducerea costurilor de stoc si de distributie. Si in acest caz se pot face aprecierile de mai inainte. Stabilirea obiectivelor activitatii de logistica se constituie intr-o activitate de prima importanta a managementului firmei, acest lucru contribuind, alaturi de alte actiuni, la realizarea obiectivului general al firmei, a obiectivului pentru care aceasta a fost infiintata. Elemente de sprijin: Infrastructura firmei; Organizare, oameni Elementul pozitiv ce urmeaza este profitul. Activitati primare: Logistica interna; Marketing:

Logistica externa Astfel, cele cinci categorii de activitati primare implicate in obtinerea avantajului competitiv sunt: a) Logistica interna: aceasta cuprinde activitati asociate primirii, depozitarii si sortarii intrarilor necesare realizarii produsului, cum ar fi manipularea materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, planificarea transportului. b) Operatiile de suport al productiei: aceasta reprezinta activitatile asociate cu transformarea intrarilor in produse finite, cum ar fi asigurarea necesarului de materiale precum si prelucrarea, intretinerea echipamentului, testarea, tiparirea indicatiilor pe ambalaj etc.; sporturilor si returnarea marfurilor la furnizori; c) Logistica externa: cuprinde activitati asociate cu colectarea, depozitarea si distributia fizica a produsului catre consumatori, cum ar fi: distributia produselor finite, organizareadepozitelor, manipularea materialelor, ransportul, gestionarea comenzilor si activitatea de planificare a livrarilor; d) Marketingul si vanzarile: cuprinde activitati legate de oferirea produsului si convingerea consumatorului sa achizitioneze produsul (publicitatea, promovarea, pregatirea personalului de vanzare, alegerea canalului de distributie, relatiile in cadrul canalului si stabilirea pretului); e) Serviciile: sunt menite sa sporeasca valoarea produsului (instalarea, pregatirea, repararea, oferirea de piese de schimb, ajustari etc.). Logistica asigura legatura unei intreprinderi cu clientii si furnizorii sai.Logistica este vazuta ca interactiunea a doua fluxuri, cel informational si cel al materiilor prime, materialelor, subansamblelor si produselor finite – produse finale sau industriale. 1. Fluxul material:- Operatiile logistice incep cu aprovizionarea cu materii prime si materiale si se incheie cu distributia fizica a produsului final catre consumator - Odata achizitionate materiile prime si materialele, logistica adauga valoare acestora pe parcursul prelucrarii si distributiei acestora.In conditii optime, materiile prime, materialele, subansamblele si produsele finite castiga valoare pe parcursul fiecarei etape a transformarii lor in produs finit si mai apoi a distributiei lor catre consumator. Cu alte cuvinte, un subansamblu va avea o valoare mai mare odata incorporat intr-un produs ori un produs va fi mai valoros decat suma partilor sale componente. De asemenea, in momentul intrarii in

consum, un produs va avea o valoare mai mare decat odata iesit pe portile fabricii. Pentru un mare producator, vor exista mii de operatiuni care fiecare in parte va contribui la sporirea valorii produsului final.Pentru un mare detailist, logistica poate incepe cu achizitionarea produselor si se poate finaliza cu desfacerea acestora catre consumatorul final. Pentru unspital logistica incepe cu procurarea medicamentelor si a echipamentelor necesare si se incheie cu asistenta postoperatorie. Indiferent de dimensiunea afacerii ori domeniul de activitate, logistica este esntiala in satisfacerea superioara a nevoilor de consum. 2) Logistica interna- Logistica interna este denumita in unele lucrari de specialitate „Achizitie” sau pur si simplu „Cumparare” sau „Aprovizionare”.Aceste concepte insa nu surprind toate operatiile specifice logisticii interne.Pe langa achizitia propriu-zisa, logistica interna priveste si activitati asociate primirii, depozitarii si sortarii intrarilor necesare realizarii produsului, cum ar fi manipularea materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, planificarea transporturilor si returnarea marfurilor la furnizori.In cele mai multe cazuri logistica interna a unui producator este similara cu distributia fizica a furnizorului la care acesta apeleaza – doar ca in cazul furnizorului operatiile logistice vizeaza „produse” iar in cazul producatorului 3) Responsabilitatile logisticii privind productia nu privesc aspectele tehnice ci mai degraba raspunsurile la unele intrebari: Ce materii prime si materiale sunt necesare? Cand trebuie facuta aprovizionarea? De unde vor fi achizitionate materiile prime? Cu ce vor fi transportate? Unde vor fi depozitate? Unde se va realiza productia? Logistica este deci raspunzatoare cu planificarea aspectelor mai sus entionate ale productiei si cu procurarea materialelor necesare productiei, la momentul potrivit si cu costuri cat mai mici.

4). Distributia fizica: fiind cunoscuta si sub numele de logistica externa. Distributia fizica priveste miscarea produselor de la producator la consumator.agentii economici grupati pe parcursul acestui traseu dau continutul

unui canal de distributie.Toate sistemele de distributie fizica au in comun o caracteristica: ele leaga producatorii, detailistii, angrosistii, celelalte tipuri de intermediari si consumatorii in canale de marketing a caror sarcina este livrarea produsului in cantitatile dorite si in varietatea dorita, realizand concordanta cererii cu oferta atat sub aspect temporal cat si spatial si sortimental. 5)Fluxul informational: Obiectivul Sistemului informational logistic este identificarea nevoilor diferitelor domenii functionale si operationale ale logisticii.Informatiile constituie suportul fundamentarii deciziilor. In diferitele domenii functionale ale logisticii, miscarea materialelor presupune nevoi diferite in privinta unor aspecte, precum marimea comenzii, disponibilitatea materialelor ori urgenta unei anumite operatii. Obiectivul Sistemului informational logistic este armonizarea tuturor acestor nevoi specifice. Cu alte cuvinte desfasurarea fiecarui proces logistic, fie ca este vorba de functiuni sau de operatii, implica nevoi informationale specifice, fiind de competenta Sistemului informational logistic sa obtina aceste informatii in timp util. In cadrul fluxului informational pot fi identificate doua fluxuri componente: un flux informational functional si unul operational.Daca fluxul operational furnizeaza date care faciliteaza integrarea performantelor operationale ale logisticii, fluxul functional furnizeaza date esentiale indeplinirii functiilor logisticii.

Functiile logisticii Scopul logisticii este de a crea lanturi de livrare, adica fluxuri cu valoare adaugata de la furnizori catre utilizatorii finali. Astfel, logistica coordoneaza activitatile efectuate de furnizori, agentii de achizitie, specialistii in marketing, membrii canalelor logistice si clienti.Prezentul capitol va analiza patru dintre functiile logisticii: 1) 2) 3) 4)

proiectarea sistemului informational logistic. coordonarea activitatilor de transport. politica de stocuri si depozitarea ambalarea si manipularea

Cu toate ca proiectarea infrastructurii logisticii este de asemanea considerata drept functie a logisticii,ea va fi tratata ulterior dat fiind rolul ei integrator al activitatilor si operatiilor specifice celorlalte domenii functionale logistice. SISTEMUL INFORMATIONAL LOGISTIC Sistemul informational logistic este alcatuit din specialisti, surse de date, metode, tehnici, procedee de identificare a datelor relevante, culegere, prelucrare, analiza, interpretare si distributie a acestora. Rolul lui este de evaluare a nevoilor de informatii logistice a managerilor si clientilor intreprinderii, de culegere si distributie a acestora. 1. Rolul sistemului Informational logistic Initial obiectivul logisticii il constituia eficienta fluxurilor de bunuri in canalele logistice. Fluxurile informationale au fost neglijate deoarece nu erau considerate importante pentru consumatori. In plus viteza, cu care circulau informatiile era deficitara, limitata la viteza de circulatie a documentelor. In prezent insa acuratetea si viteza cu care circula informatia este indispensabila eficientei logisticii. Ca o recunoastere a importantei informatiei, conceptul modern de logistica include fluxul de informatii, alaturi de fluxul de materii prime, bunuri si servicii aferente. Fluxurile informationale asigura caracterul integrator al operatiilor si activitatilor logistice. Contributia sistemului informational la desfasurarea activitatilor si opratiilor logistice poate fi surprinsa la patru nivele: tranyactional, control, analiza si strategie. Informatiile de la nivel tranzactional privesc inregistrarea si procesarea comenzilor, facturarea, transportul marfurilor si serviciile oferite clientilor.Ele constituie fundamentul derularii tuturor activitatilor si operatiilor logistice.Intregul proces incepe prin primirea si inregistrarea unei comenzi. In baza comenzii se intocmeste o dispozitie de livrare care este transmisa magaziei de produse finite. La magazia de produse finite, pe dispozitia de livrare se opereaza cantitatea livrata pe baza careia mai departe se va intocmi factura de livrare, in departamentul desfacere. Informatiile de la nivelul al doilea privesc controlul productivitatii muncii, eficienta diferitelor activitati desfasurate, serviciile oferite clientilor si calitatea produselor oferite. Sunt deci informatii tactice, menite sa determine performantele

inregistrate si eventualele alternative operationale, la acest nivel se identifica potentialele probleme operationale de procesare a comenzilor. La al treilea nivel se realizeaza analiza si decizia, urmarindu-se identificarea, evaluarea si compararea alternativelor tactice. Concret este vorba de optiuni privind mijloacele de transport folosite, rutele si orarele curselor de transport, amplasarea si amenajarea spatiilor, dotarea lor cu echipamente si deservirea cu personal, analiza cost-beneficiu a activitatilor si operatiilor logistice desfasurate precum si metodele, instrumentele folosite in analiza si interpretarea datelor. Ultimul corespunde planificarii strategice.Informatiile furnizate de acest nivel asigura fundamentarea strategiilor logistice ale intreprinderii. Principiile Sistemului Informational Logistic: 1) principiul disponibilitatii informatiilor logistice – implica rapiditatea cu care informatiile sunt transmise factorilor de decizie precum si posibilitatea de acces la informatiile necesare.In acest sens informatiile trebuie sa poata fi accesate nu numai de factorii de decizie interni , ci si de clienti, indiferent de momentul in care datele sunt solicitate sau de locatia clientilor. 2) principiul acuratetii informatiilor - poate fi definita de gradul in care informatiile utilizate sau furnizate de SIL corespund realitatii; de ex. Cerintele unui SIL modern necesita ca datele privind nivelul si miscarile stocurilor sa fie corecte cu o probabilitate mai mare de 99 %. In cazul in care datele furnizate de SIL nu sunt precise, se impune supradimensionarea nivelului stocurilor pentru a face fata eventualelor fluctuatii ale cererii. Prin urmare precizia datelor furnizate de SIL reduce incertitudinea si costurile activitatilor si operatiilor logistice. 3) principiul oportuni 646c25g tatii informatiilor logistice – pentru a compensa lipsa unor informatii oportune, solutia este invariabil cresterea nivelului stocurilor, ceea ce are un efect negativ asupra eficientei operatiilor logistice. 4) principiul flexibilitatii – un sistem informational logistic flexibil trebuie sa poata satisface nevoile tuturor clientilor, aducandu-si astfel contributia la valoarea oferita acestora. STOCURILE Stocul reprezinta un ansamblu de bunuri sau de articole acumulate in vederea unei utilizari ulterioare, care permite alimentarea utilizatorului pe masura nevoilor

sale, fara ca acesta sa fie perturbat de intarzieri in livrari sau de incapacitatea temporara a furnizorului de a fabrica respectivele bunuri. Deciziile privind stocurile au un risc ridica.t si un mare impact asupra eficientei activitatii logistice. Riscurile pe care le presupune politica de stocuri a intreprinderii sunt determinate de mai multi factori: -nivelul cheltuielilor cu stocurile; -imobilizarea unei parti insemnate din capital in stocuri; intreprinderea nu va putea folosi o mare parte din capitalul sau pentru alte investitii; -posibilitatea degradarii bunurilor depozitate; - posibilitatea uzurii morale a bunurilor depozitate. Functiile stocurilor: -Specializarea „geografica” a agentilor economici este o prima functie a stocurilor.Existenta stocurilor permite agentilor economici o specializare teritoriala. Eficienta operationala este de multe ori rezultatul unor costuri reduse. -„Decuplarea” operatiunilor de aprovizionare – productie – desfacere este cea de a doua functie a stocurilor. In esenta „decuplarea” operatiilor logistice permite aprovizionarea cu materii prime, productia si desfacerea produselor finite in cantitati mai mari decat nivelul curent al cererii, realizandu-se astfel reducerea cheltuielilior prin transporturi consolidate si diferite discounturi la cantitatile mari achizitionate. -Amortizarea incertitudinii reprezinta a treia functie a stocurilor. Existenta stocului de siguranta compenseaza discontinuitatile ce pot aparea fie in privinta cererii de produse finite, fie a aprovizionarii cu materiale, rezultate din intarzieri in inregistrarea comenzilor, in procesarea acestora sau in efectuarea transporturilor. -Asigurarea concordantei cererii cu oferta – impune cooperarea producatorilor si a intermediarilor din cadrul unui canal logistic TRANSPORTURILE

Transporturile reprezinta una dintre functiile logisticii firmei, asigurand deplasarea bunurilor si depozitarea bunurilor in tranzit. Activitatile de transport trebuie realizate cu respectarea principiilor economiilor de scara si de distanta Locul si rolul transporturilor in activitatea firmei: Transporturile indeplinesc doua functii: deplasarea bunurilor in cadrul canlului logistic precum si depozitarea bunurilor in tranzit Alternative in transportul marfurilor: In constituirea unui mix de transport, firma are pentru inceput posibilitatea optarii intre mai multe moduri de transport: feroviare, rutiere, navale,aeriene, conducte, intermodal. Fiecare dintre ele are avantajele si dezavantajele sale, prezentate in continuare din perspectiva logisticii.Optiunea pentru unul dintre ele se face prin analiza comparativa a acestora, in functie de mai multe criterii.

DEPOZITAREA Rolul si locul depozitarii in activitatea firmei: Din punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existenta unor spatii special amenajate pentru primirea materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrata in sistemul logistic al unei intreprinderi, depozitarea faciliteaza viteza de desfasurare a activitatilor logistice si usureaza fluxul materiilor prime, materialelor si produselor de la sursa la destinatie. Functiile depozitarii: - Consolidarea transporturilor - Formarea sortimentelor de marfuri - Facilitarea unor operatii specifice - Corelarea temporara a cererii cu oferta O a doua categorie de functii ale depozitarii au implicatii asupra serviciilor oferite clientilor, dintre care cele mai importante sunt: -Formarea stocurilor conjuncturale -Formarea sortimentelor de marfuri -Suportul productiei -Asigurarea prezentei pe piata Principiile operationale ale depozitarii

Odata stabilita necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in proiectarea acestuia. In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere: -utilizarea la maximum a suprafetei utile -eficientizarea miscarii materialelor; -planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate MANIPULAREA MARFURILOR Rolul si locul manipularii marfurilor in activitatea firmei: -Manipularea marfurilor este o functie logistica ce nu se bucura de autonomie, fiind intalnita si la nivelul celorlalte functii logistice. De exemplu, activitatile de transport presupun manipularea marfurilor sau materialelor. In lipsa unor astfel de operatiuni, incarcarea, descarcarea mijloacelor de transport si in cele din urma transportul nu ar fi posibil. Cu toate ca operatiile de manipulare se regasesc la nivelul mai multor functii logistice, depozitul constituie locul unde sunt realizate majoritatea operatiilor de manipulare. Alternative in manipularea marfurilor: -semiautomatizate, automatizate, informatizate, mecanizate. AMBALAREA Ambalarea este procesul prin care se asigura protectia produsului in traseul sau de la producator catre consumator. Ambalajul este un ansamblu de elemente materiale care acopera un produs, asigurand calitatea si integritatea lui in decursul manipularii, depozitarii, transportului, desfacerii si consumului, precum si inlesnirea acestor operatii. Necesitatea standardizarii dimensiunii ambalajelor: Proiectarea unui ambalaj poate fi facuta fie potrivit opticii marketingului, fie avand in vedere eficienta ambalajului din punctul de vedere al logisticii. Functiile ambalajelor: a) protectia produselor b) cresterea eficientei operationale logistice c) comunicatia in legatura cu produsul Definitia in cateva cuvinte a logisticii este: transportul si manipularea marfurilor de la punctul de productiei la punctul de consum sau de utilizare.