Jurnalul Unui Inger

Jurnalul unui inger Capitolul 1 Imi simteam trupul greu ,ca si cum as fi fost trasa in jos de cine stie ce buturuga ,aripile nu mi le mai simteam lipite de corp,iar ochii mei incepeau sa distinga ceea ce trebuia sa fie acoperisurile unor case ,patrate verzi gigantice ce erau campuri ,si lacuri imense ce erau oceanele. Am inchis ochii si m-am lasat in voia vantului.M-am luat in brate,aveam trup ,aveam corp ca toti cei de pe Pamant. Ceva ticaia inauntrul meu ca un ceas si am simtit cum trupul meu inceprea sa prinda viata pe masura ce ma apropiam cu viteza de Pamant.Am vazut un nou asternut de culoarea piersicii iar langa el un deosebit de mare lac.Am inchis ochii din nou,sinteam ceva ciudat ,ceva ce pana acum nu mai simtisem ,ceasul din pieptul meu ticaia din ce in ce mai tare apoi mi-am dat seama ce simteam era frica. Am crezut ca o sa ma prabusesc ,dar oarecum caderea mea era incetinita de ceva sau cineva . Apoi nu mai imi mai aduc aminte nimic. * Am deschis ochii si am vazut un inger pe Pamant,un baiat care ma intreba disperat ce este cu mine,daca imi este rau ,daca ma simteam bine,leganandu-ma usor. Ametita cum eram dupa glorioasa mea calatorie ,nu am putut decat sa rostesc cuvantele:”ce frumos”,apoi am inchis din nou ochii.Am simtit cum ma ia in brate si ii simteam inima batand speriata langa a mea era asemeni valurilor marii. Cea mai frumoasa fata din cate am vazut statea exact langa fata mea atunci cand am deschis inca o data ochii. -Va simtiti bine domnisoara,au spus buzele acestei minunate fete. -Acum da ,am raspuns si cum aveam sa nu ma simt bine cu asa o minunatie de baiat la capul meu. -Cum te numesti ? Intrebarea asta m-a pus pe ganduri ,nu ii puteam spune cine sunt, cum ma cheama si cum am ajuns aici,era secretul meu si daca il divulgam aveam sa stric totul. -Maria, am raspuns hotarata pe moment. 1

-Eu sunt Victor ,imi pare bine Maria. Imi lua mana dreapta in a lui si am simtit ca mi se incalzeste tot corpul. -Iti amintesti ce s-a intamplat,continua el examinandu-mi fata. Imi aminteam desigur dar nu puteam sa spun nimic,aveam fermoarul bine tras.Am zambit. -Nu imi amintesc nimic,am spus cat am putut eu de convingatoare . -Mmm,probabil te –ai lovit si ti-ai pierdut temporar memoria. Am dat afirmativ din cap,scapasem,dar oare voi putea duce la capat acest secret de a fi inger si oare ,cand o sa afle ,o sa ma alunge din viata lui.Imi intinse o farfurie cu supa si mi spuse sa o mananc pe toata,pana se intoarce. -Nu lipsesc mult,ma avertiza el ,ma duc sa-ti aduc ceva. Apoi ma saruta pe frunte si pleca. Imi parea rau ca pleaca dar si bine asa puteam studia mai bine locul unde ma aflam.Am mancat pe nerasuflate supa ,imi placea si pentru prima oara mancam ceva ,era minunat ,nu imi venea sa cred ca eram ca ei ca pamantenii. O usa de lemn masiv era in fata mea ,pe spatele ei aflandu-se un mic cuier in care erau prinse haine si mai groase si mai subtiri.In partea dreapta se afla un aragaz si cred ca un frigider (pana la urma l-am deschis muream de curiozitate,era prima oara cand vedem unul )plin cu fructe si unele sticle multicolore .Deasupra patului meu era o icoana cu Stapana Mea ,Mama Domnului Iisus Hristos rugandu-se .Am ingenunchiat si i-am multumit solemn ca ma aflam aici ,ca imi indeplinise ruga de a fi macar un timp pamanteanca. Usa de la intrare se deschise iar,era cel mai frumos om pe care il vazusem in misiunile mele cu bunica si sora mea si acum statea la doar cativa centimetrii de mine. -Maria ce faci ,spuse repezindu-se la mine . -Eu ...am ...vroiam sa... adica... -Te rugai, spuse el pe nerasuflate . -Da, am raspuns si simteam cum fata imi dogorea iar motorul din pieptul meu accelera. -Ti-am adus ceva ,spuse scotand din buzunarul camasii un minunat melc de culoare piersicii atasat de un lantisor argintiu. Mi-l puse la gat intr-o secunda si iar am simtit ca iau foc (asa spuneau oamenii cand se incalzeau prea tare, nu ?).

2

Am respirat adanc ca sa imi mai dispara acceleratia apoi am incercat sa vorbesc,desi nu stiam cum se face am constatat ca cuvintele imi ieseau singure din gura. Am petrecut o dupa-amiaza perfecta in compania lui Victor ,povestidu-mi despre trecutul lui ,despre prezent si despre ce viitor isi doreste.Aflasem cu uimire ca locuia singur ,parintii sai murisera intrun accident aerian,iar celelalte rude nu il cautau pentru ca parintii sai traisera o poveste de dragoste interzisa de familiile lor . Spre mirarea mea pe mine nu ma intreba nimic despre trecutul meu ,pur si simplu el era cel ce vorbea iar eu incuviintam . Am privit un minunat apus ,contopit cu apa marii,apoi ne-am intins pe nisipul caldut .Nu stiu cat am stat asa stiiu doar ca isi puse bratele protectoare in jurul meu si ma saruta din nou pe frunte. Era mirific ceea ce simteam langa el ,nu puteam descrie in cuvinte ,multimea de fluturi din stomacul meu disparuse iar acum ma sinteam protejata ,iubita si implinita. Capitolul 2 Imi amintesc ca mi-am simtit trupul firav intins si acoperit .Apoi am deschis ochii si am inspitat adanc razele gentile ale soarelui isi pusesera deja stapanire pe mica casuta ,deci noaptea a trecut am spus eu in mintea mea ,se parea ca adormisem in bratele lui Victor pentru ca nu imi aminteam cum ajunsesem in pat. El era la cativa centimetrii de mine pe un fotoliu ponosit cu capul rezemat si gura pe jumatate deschisa.Era minunat pentru mine ca era asa,acum il puteam studia mai bine fara sa fiu nevoita sa ma adancesc in minuntatia de ochii negrii pe care ii purta si sa nu am fluturi prin stomac.Era deosebit de frumos ,si ma intrebam de unde atata frumusete pentru mine .Parul ii era ca spinii ,negru ca abanosul iar nasul si gura erau frumos imbinate totul intr-o fata de zeu. Mi-am facut curaj si i-am atins buzele trandafirii. M-a prins de mana .Am crezut ca o sa inghet de teama .Imi lua mana si o saruta si am simtit ceva atat de puternic in piept.Motorul meu maraia din nou dar acum mult mai tare. Oare aveam sa mor de atata emotie si teama in acelasi timp? -Buna dimineata Maria ,spuse calm privindu-ma ,explorandu-mi fata. -Buna dimineata, am spus timid m-am uitat in alta parte .El imi intoarse fata spre el . 3

-Cum ai dormit? -Bine, am raspuns si imi simteam obrajii dogorind.Am continuat spunandu-i ca nu trebuia sa doarma in fotoliu era un pat destul de mare si aveam incredere in el ca nu se v-a atinge de mine. -De unde ai atata incredere in mine ,spuse usor razand. Sunt inger ,simt unele lucruri, imi statea pe limba sa-i spun dar iarasi nu puteam sa-l las sa afle de unde veneam de locul in care se afla toata copilaria si viata mea de pana acum ,Regatul Cerului. -Te simt ,am spus ,stiu ca ai un suflet bun.A ramas mut de uimire si sa ridicat in picioare apoi a deschis usa si a iesit pe ea. Nu intelegeam nimic ce l-a deranjat atat de tare de fuge de mine,ce am spus asa de rau ? M-am dat si eu jos din pat si am decis sa-l urmez .Am iesit in briza minunata a marii si l-am cautat cu privirea. Unde putea fi ,oare a fugit de mine ,am gresit ,am spus cu voce tare in sinea mea ,niciodata nu am simtit asa ceva si am dat-o in bara mi-am replicat mie si constiintei mele saritoare.M-am asezat pe plaja incrucisandu-mi picioarele si am observat picaturi grele in ochii mei apoi pe obraz,acum puteam plange,oamenii plangeau atunci cand sufereau ,deci eu sufeream ,da ,sufeream pentru prima oara in viata mea.Am lasat capul pe genunchi si am vorbit cu Bunul meu Stapan ,Tatal Ceresc,implorandu-l sa ma ajute. Am simtit o o apasare pe spatele meu si m-am intors.Era el ,era Victor avea si el lacrimi in ochii maslinii si m-a luat ca forta vantului in brate.Plangea ca un copil . -E totul bine ,am spus maingaindu-i parul . Dupa ce s-a mai linistit mi-a dat drumul si m-a saruta din nou pe frunte ,apoi m-a imbratisat din nou. -Maria...a soptit. -Ce este am spus ,ce te-a suparat atat de tare .Mi-a dat drumul din stransoare si mi-a studiat fata . -Trebuie sa-ti spun despre mine Maria ,trebuie sa vorbim ,trebuie sa stii trecutul meu . Am oftat ,el imi putea spune ce il framanta ,in schimb eu nu puteam eu eram incuiata cu cheia pe dinauntrul meu . -Te ascult,am spus ,poti sa-mi spui tot,absolut tot ce te framnata. -Vino ,mi-a spus luandu-ma de mana . M-a dus pe stancile din apropiere si a inceput sa imi povesteasca despre el,despre viata lui,cat de mult suferise,cum a crescut 4

singur.Imi siroiau lacrimi din ochi iar el din cand in cand mi le stergea,si eu faceam la fel cu ale lui. -Faptul ca esti langa mine,mi-ai spus ca simti cum sunt ,a fost devastator pentru mine,nimeni niciodata,absolut nimeni nu m-a laudat,nu mi-a spus un cuvant de consolare cand mi-a fost rau sau sufeream,continua el ,aveam palmele unite acum,tu ai adus soarele in ziata mea ,cu tine am invatat in doar putin timp ce inseamna teama si iubirea in acelasi timp. -Acum e totul bine ,am spus imbratisandu-l asteptarea ta a luat sfarsit ,sunt aici ,si voi fii langa tine cand vei avea nevoie de mine. -Te rog jura-mi ca vei fii mereu langa mine ,jura-mi Maria te rog... Am inchis pleoapele si m-am rugat pentru iertare .Apoi am spus ca voi ramane alaturi de el indiferent ce s-ar intampla,sau ce ar putea sa mi se intample mie, pentru ca nu sunt om in toata puterea cuvantului.

Capitolul 3 Am alergat prin nisipul caldut si ne-am stropit cu apa ,am ras si neam jucat ca doi copii inocenti.Urma mea de indoiala zacea neatinsa in sufletul meu ,dar constiinta mea lucra neobosita,tot felul de ganduri imi umblau prin minte ,dar am decis sa las totul deoparte si sa ma bucur de aceste minunate clipe alaturi de cel de care eram indragostita. * Au trecut zile ,saptamani ,poate chiar luni de cand am parasit Regatul Cerului pentru a veni pe Pamant,acolo unde simteam ca imi este locul.Eram in sfarsit fericita , eram om, puteam simti bucuria ,tristeatea ,durerea si dorul .Visasem la asta atata timp iar acum aveam nu numai asta, dar aveam si un suflet pereche alaturi de mine,pe Victor.Daca si bunica si fratii mei ar fi cu mine fericirea mea ar fi deplina. Fasiile sclipitoare ale soarelui ma trezira inca o data din somnul meu plin de vise care mai de care mai ciudate.Victor ma saruta usor pe frunte cand am deschis complet ochii .Era langa mine si ma privea de parca as fi o zeitate intruchipata ,se puteau citi multe in privirea lui ,admiratie,iubire,contemplare,fericire dar si o mica urma de tristete. -Ce ma tot privesti asa ,am spus incruntandu-ma jucaus. 5

-Te priveam ,a spus bland si iar se adancii in marea ochilor mei . Am lasat privirea in jos ,muscandu-mi usor buza inferioara . -Victor.... -Esti fericita aici cu mine ,m-a intrebat si am simtit cum inima mea incepe sa pulseze din nou. -Sigur ca sunt ,am raspuns imediat.De ce oare ma intreba asa ceva,era ceva ce facusem sau gandisem si i-am dat de inteles ca nu sunt fericita ,de ce gandea asa... -Dar Maria ,eu ,poate nu iti ofer tot ce vrei si ... L-am intrerupt subit . -Sunt mai mult decat fericita Victor ,am avut o sansa la un milion sa intalnesc pe cineva ca tine ,si se pare ca a fost sansa mea ,am spus razand . Rase si el de rasul meu ,apoi ma saruta din nou si am decis amandoi sa lasam discutiile astea plictisitoare si sa facem ceva placut ....cum era prepararea micului-dejun. Pe mica noastra insula ,se puteau manca doua lucruri la micul – dejun:fructe sau peste.Eu si Victor preferam fructele asa ca am pornit in cautarea lor prin mica padurice de langa tarm.Pasarile cantau fermecator ,iar micile maimutele se catarau prin copacii cu o agilitate fantastica.Era mirific locul ,aproape ca in Rai . -Ma astepti aici ,mi-a soptit ma duc sa aduc nuca de cocos ,ma intorc repede. -Sigur ,i-am spus cu ochii la bananele aurii de langa mine. O mainutica pui statea trista intr-un tufis apropiat si chitaia destul de rau . M-am aplicat sa vad care era problema micutei mainutele . -Ce s-a intamplat micuto ,am spus incercand sa o trag spre mine sa vad daca nu cumva era ramita. Ma privii cu ochii mari ,speriata,si fara sa mai scoata un sunet.Nu se mai auzea nici cantatul mirific al pasarilor era luniste deplina. Frigul ma cuprinse imediat ,si la fel si teama. Am incercat sa ma rotesc usor sa vad ce se intamplase ,dar vocea lui Victor izbucni ca o toba in mijlocul acelei linisti . -Sa nu te misti ,ramai pe loc ! Am auzit apoi un marait in spatele meu si mi-am dat seama ...era o pantera. O fractiune de secunda si eram pregatita pentru orice . Am plecat capul .

6

-Victor ,te iubesc ,am spus pregatita sa infrunt orice urma sa vina de la soarta. Victor era mult prea departe sa ma ajute ,probabil ii era si frica sa se apropie sa nu infurie si mai tare pantera. -Doamne ,am apus in gand ,ajuta-ma ,te rog .Am simtit o caldura dogorind in spatele meu ,si m-am intors uimita .Chipul fratelui meu mai mic Daniel mi-a zambit ,inconjurat de o minunata lumina alba ,pura ,inocenta si puternica.Asa era aura lui Daniel .Avea darul de a apara si de a vindeca sufletul si trupul de tot raul din jur.Era acolo cu sabia lui albastruie atintita spre pantera. Nu am indraznit sa spun nimic de teama ca Victor m-ar putea auzi ,doar i-am multumit fratiorului meu in gand pentru ca imi salvase viata .Incet incet lumina s-a domolit si nu mi-am mai simtit picioarele si m-am prabusit dintr-o data. *

Capitolul 4 Eram prizoniera unor vise ciudate .Vedeam chipuri de oameni,de ingeri ,cunoascuti si necunoscuti ,toti vorbeau cu mine dar nu intelegeam ce vor sa spuna.Era o adunare,ca o sarbatoare trista impartasita atat de oameni cat si de ingeri.Se putea mirosi ingrijorarea si frica pentru ceea ce v-a urma. As fi vrut sa particip si eu dar cand incercam sa spun ceva nimeni nu ma asculta.Cineva ma striga ,ma tragea din acest ciudat tunel de oameni si ingeri inapoi la viata mea,la trezire. -Mari ....Mari.... Mari...auzeam dar era atat de greu sa deschid ochii.M-am auzit murmurand ceva apoi am simtit o mana catifelata pe mana mea ,mangaind-o . -V...Victor ,am reusit eu sa spun ,in final ,deschizand si ochii . -Mari ...in sfarsit ,eram asa ingrijorat,spuse sarutandu-mi mainile . -Ce mi s –a intamplat ,am vrut eu sa stiu pentru ca mintea mae era mai ceva ca o cola de hartie goala.Inca nu imi aminteam cum ajunsesem in pat ,ce se intamplase ,ce mi se intamplase.

7

-Ai lesinat iubire,atata tot,spuse calm ,am fost asa un idiot trebuia sa reactionez cumva ,dar pur si simplu nu ma puteam misca ,parca eram intepenit. Ceva in mintea mea isi facea loc ...Daniel ...el ma salvase el alungase pantera aceea din spatele meu ,asta insemna ca nu m-au uitat ,ca sunt alturi de mine desi eu am vrut o alta viata...nu meritam sa mai vegheze asupra mea ...eram o neascultatoare...eram ... -Mari...la ce te gandesti ? - La...Victor ce ai vazut mai exact? -O lumina asa puternica ca mi-a incetosat ochii si nu am mai vazut nimic. Am rasuflat usurata ,nu vazuse nimic ,Daniel avusese grija si de acest aspect. Am ignorat ameteala ce isi pusese stapanire pe capul meu si am decis sa uit pentru moment ce se intamplase cu mine . Am mancat mai mult decat deobicei si l-am rugat pe Victor sa imi aduca kiwi ,aveam o pofta teribila,dar nu intelegeam de ce .Probabil de la faptul ca lesinasem ,m-am gandit eu . Victor se intosese cu un cos mare de kiwi ,banane si cocos.Le-am devorat cu o viteza uimitoare.Era ciudat ,nu ma mai gandeam la nimic decat la stomacul meu ,mancam aproape incontinuu daca nu ar fi ameteala care ma tragea in pat cand avea ia chef. Ma simteam ciudat sa mananc asa mult ,dar imi era foame tot timpul.Victor era fericit ca mancam asa ,dupa el eram deosebit de slaba pentru varsta mea de 21 de ani . El imi prepara micul-dejun ,pranzul si apoi cine ,imi era mila de el dar nu puteam face nimic,decat sa mananc si sa ma odihnesc. -Ce se poate intampla cu mine ,i-am spus intr-o seara nedumerita .Trecusera deja 2 saptamanai de cand mancam atat de nespecific pentru mine . -Nimic care sa te sperie ,spuse Victor in timp ce imi prepara o salata de fructe . -Dar...am inceput eu .. -Eu stiu ce poate fi ,iubito .A inceput sa accelereze motorul din pieptul meu iar . -Stii ...Victor ce este ,am spus gata sa cad din pat si sa vin peste el in mormanul de fructe . -O linisteste-te iubito ,nimic care sa te sperie ,totul e bine ,mi-a spus mangaindu-mi obrajul .E posibil sa devenim parinti ,a spus si am simtit cum ceva se misca in burtica mea . 8

Era posibil m-am gandit eu ,sa dau nastere unui copil ? -Nu ,nu se poate ...am spus si nu mi –am dat seama ca spusesem cu voce tare. -De ce nu ,spuse el calm . Eram inger Victor ,nu puteam sa am copii ,corpul meu era doar pentru putin timp ,si un copil era ceva la care nu puteam nici sa visez vreodata ... -Ce s –a intamplat, spuse Victor vazand ca ma tin de burta . Am ....am simtit cum se misca ceva in mine ,am reusit sa spun speriata si uimita . Se parea ca are dreptate,viitorul tatic ,isi puse si el palma peste burta mea si am mai simtit o miscare usoara .Am zambit unul al altul nevenindu-ne sa credem ce minune a dat peste noi . Capitolul 5 Timpul se scurgea cu o uimitoare viteza ,vroiam sa il prind dar fugea prea tare .Orele ,minutele,secundele treceau toate animtindu-mi de clipa cand v-a trebui sa imi inchei viata pe Terra. Cand Victor pleca dupa provizii ,ma cuibaream in pat si plangeam ca un copil,nu vroiam sa se termine ,dar oricat as fi plans ,stiam ca viata mea aici se scurge.Nu ma gandeam la mine ,ci la Victor ,la faptul ca aveam sa plec fara nici o explicatie plauzibila ,aveam si eu sa-l parasesc....dar apoi o mica miscare in burta mea ma atentiona ca mai era cineva care dorea cu ardoare sa traiasca, sa fie iubita,sa se bucure se tot ceea ce eu nu am putut in scurta mea vizita:copilul nostru ,am meu si al lui Victor . Am iesit din casa si m-am hotarat sa fac o plimbare pe plaja insorita si sa ma bucur de fiecare secunda care mi-a mai ramas .Am pasit pe nisipul caldut si am mirosit aerul proaspat al valurilor. M-am asezat pe campul de nisip si am inchis ochii relaxandu-ma. Cineva ma striga ,parca de la o mare departare ,m-am ridicat dar nu era nimeni in preajma. Imi auzisem numele adevarat ,nimeni nu il stia decat .... decat ingerii din familia mea desigur. Vocea a devenit din ce in ce mai clara pe masura ce imi veneau in minte amintiri cu surioara mea draga ...cu Zanna.

9

-Seraphina ,au auzit din nou ca un ecou in spatele meu .M-am ridicat si am privit plaja .Sora mea cu parul ca spicele de grau se afla la mai putin de un doi metrii de mine.I-am analizat imediat si aripile .Erau deteriorate pe la colturi ,semn de griji .Fata ii era curata ,alba dar trista . Am fugit spre ea .Am vrut sa o imbratisez ,dar mi-am dat seama ca suntem total diferite la infatisare acum. -Zanna ....surioara ce ma bucur sa te vad....am spus cu lacrimi in ochi. -Surioara ...a trecut atata timp ,spuse trista . Ne-am lipit palmele una de alta chiar daca nu ne puteam simti eram acolo ,eu si sora mea draga de care imi fusese atata dor . -Seraphina,nu mai e timp, e vremea sa te intorci la noi ,avem nevoie de tine in Regatul Cerului se pregatesc revolte ,avem nevoie de cati mai multi ingeri curcubeu pentru a opri intunericul . Am inghitit speriata. Trebuia sa plec ,dar ...dar micutul meu trebuia sa se nasca ,si vroiam sa il las pe Pamant cu Victor ,asa stiam ca si o parte din mine va fi cu el . Am cazut in genunchi. -Zanna ....te rog ,te impor... -Surioara ...ridica-te ...ce vrei sa .... -Te rog ,am continuat eu mai lasa-ma trei zile pe Pamant si apoi voi veni cu draga inima la voi ,vreau sa las cuiva acest cadou ,am spus mangaindu-mi burta . -Ridica-te,Seraphina ... a spus si m-am ridicat . -Aici ,a spus punand palma pe burta mea ,este o floare ,o floare care a coborat din cer si care nu o sa ofileasca niciodata . Am simtit o caldura invadandu-mi trupul .Purtam o fetita . -O fetita ,am murmurat . -Voi veni sa te iau Seraphina ,sa fii pregatita ,mi-a spus ea ridicanduse la cer . -Voi fii surioara ,voi fii...in curand alaturi de tine,de Daniel,de Bunica Bethany si de toti cei care au nevoie de mine.

*

10