Istoria-dreptului-romanesc.docx

Tema: Aspecte introductive Sub I: Obiectul de studio Sub II: Corelatia cu alte discipline Obiectul de studiu al disciplinei istoria dreptului romanesc presupune studierea formarii si dezvoltarii statului si institutii de stat cu structura si competenta acestora, geneza si evolutia acestora, izvoarelor de drept, institutiilor juridice. Reiesind din statutul disciplinei care are caracter istorico-juridic corelatia se exprima cu discipline precum : 1) Drept privat roman 2) Teoria generala a statului si dreptului 3) Dreptul Constitutional Perioada antica Statul si dreptul geto-dac Sub I : Organizarea social-politica, normele de conduita in perioada democratiei militare Sub II : Statul geto-dac Sub III: Dreptul geto-dac Sub I: Perioada geto-daca a avut o importanta insemnata atat sub aspect statal cat si juridic, punand bazele unor elemente ale organizarii politice si a constituirii institutiilor de drept. Prima forma de organizare a geto-dacilor prestatala a fost democratia militara ceea ce presupune existent unor uniuni tribale, regate, conduse de militari. Formatiunea condusa de Dromihete secolul IV-III i.hr., Oroles formatiune statala de la nordul moldovei. Existenta adunarii poporului ca institutie pe langa lege a fost atat formala cat a fost si consultata la diferite etape. Uniunile tribale, regatele care au fost cunoscute ca primele formatiuni prestatale au stat la baza formarii statului geto-dac. Sub II : La formarea statului geto-dac constatam factori interni si externi :

Interni : 1) Cresterea nr populatiei 2) Dezvoltarea economica Externi : 1) Expansiunea romana 2) Aparare Statul geto-dac se formeaza in secolul I inainte de hristos si este sub conducere lui Burebista, in 48 I.HR. este razboi civil intre Cezar si Pompeius pe ultimul burebista la sustinut. Odata cu moartea lui Burebista statul geto-dac se faramitare si se formeaza 5 regate. Decebal reface unitatea politica cu resedinta la Sarmisegetuza. In 95-88 sa incheiat pace favorabila dacilor. In 106 este cucerit de romani si transformarea in provincie romana. Puterea de stat a fost sub influenta directa a factorului religios. In aparatul de stat al statului geto-dac viceregele, consilierii regali, comandanti militari, soli etc. Justitia era practicata de preoti, regele numea dregatorii fie centrali fie locali, ca supraveghetori a treburilor agricole. Monopolul minelor. Statul dac a fost prima organizare politica superioara care a aparut pe teritoriul viitoarelor Moldova Romania Ucraina etc. Sub III: Izvoarele dreptului adica forma lui de exprimare erau cutuma si legea (inregistrarea oficiala a cutumei). Dreptul purta caracter religios care era determinat si de legatura stransa dintre politica si religie. Procesul de legiferare a fost mereu sub influenta directa a factorilor religios. Institutiile dreptului geto-dac sunt incomplete din cauza informatiilor lacunare. Dezvoltarea proprietatii funiciare determina si unele reglementari (proprietatea obsteasca). Dezvoltarea economica necesita aparitia unor reglementari contractuale. Familia era monogama. Averea se transmitea prin mostenire dar nu prin inscrisuri. Cucerirea romana a constituit o noua etapa in dezvoltarea institutiilor juridice geto-dace.

TEMA : Institutii juridice in dacia romana Sub I: Organizarea administrativa si financiara in provincial romana Sub II: Dreptul in dacia romana In 106 dacia devine provincie romana care a fost colonizata. Dacia era condusa de guvernator cu scopul reorganizarii ulterioare a fost buna administrarea si aparare a provinciei. Reorganizarea 168-169, reorganizata in 3 provincii. Guvernatorul era reprezentantul imparatului roman, avea dreptul de a elabora edicte provinciale. Existau 2 tipuri de asezari, rurale si urbane: Urbane : 1) Municipii care aveau statut inferior coloniilor 2) Colonii Instituia magistratilor care erau alesi pe un an cu atributii administrative, locale, militare. Impozitele erau directe si indirecte (taxe vamale, taxe pe proprietate, taxa lacomiei (la banci), taxe pe venituri.) Perioada romana a presupus existenta provinciei cu o structura de institutii cu o competenta determinata pentru a tine in stapanire si a administra acest teritoriu.

Odata cu transformarea daciei in provincie romana a inceput aplicarea dreptului roman Privind persoanele – si anume fiecarei categorii de personae si anume (cetateni, latini si peregrini) le corespundeau anumite norme juridice. Cetatenilor li se aplica ius civile, ius gentium celorlalti. La latini care aveau statut juridic inferior romanilor deoarece nu aveau drepturi politice si din cele civile aveau dreptul de a incheia acte conform ius civile, peregrinii erau cetatenii liberi ai daciei inclusive straini care nu erau cetateni sau latini, li se permitea aplicarea vechiului drept, permitanduse aplicarea dreptului ius gentium in relatiile cu latinii si peregrinii. Au existat edicte cand li sa acordat cetatenie tuturor locuitorilor liberi provincilor dar care nu a lichidat diferentele sociale Dreptul de proprietate in provincial romana cunostea 2 forme: 1) Provinciala (statul era adevaratul proprietar ceea ce se exprima prin incasarea impozitelor individual avand doar drept de posesie, posesorii exercitand dreptul de stapanire reala, avand dreptul de al transmite prin mostenire si chiar incheia contracte, exista multe dezavantaje, ca aceasta forma de proprietate provincial putea fi usor expusa exproprierii pentru cauza de utilitate publica si deseori puteau fi ocupate de terte persoane ) 2) Privata

Mostenirea, peregrinii nu aveau dreptul de a intocmi testament potrivit dreptului roman dar puteau sa mosteneasca cetatenii romani, mostenirea era reglementata prin testamente verbale in prezenta martorilor, casatoria adoptia si tutela erau reglementate de dreptul local

Contracte sau obligatii, ca dovada sau pastrat tablite cerate, si dintre 25 pai 14 sunt descifrabile, privind contracte de vanzare-cumparare privind sclavi, immobile, caracterul sau particularitatea vanzarii

consensuale si caracterul translativ de proprietate, lipsa viciilor de consintamant viceascunse sau evidente. Locatiunea serviciilor este inchirierea fortei de munca, se reglementa avansul, forta majora. Contract de deposit este cu influente juridice grecesti Dreptul roman sa aplicat in provincial daciei romane cu modificari sub influenta dreptului local, modificarile vizau caracterul formalist cu aplicarea bunei credinte si a acordului partilor. Tema: Formarea statului si legea tarii. Evul mediu Sub I : Premizele si procesul de formare Sub II : Dreptul – 2.1 Instutiile dreptului civil in legea tarii, 2.2 drept penal si procedura de judecata Sub I : Dupa retragerea romanilor legaturile cu lumea romana nu s-au intrerupt brusc, au continuat datorita existentei asezarilor romane. Urmeaza perioada navalirii hunilor sec VI dupa care triburile migratoare(slavii, bulgarii si altii secolele V-VII), care au stationat temporar si la periferia teritoriul. Daco-romanii au convetuit pasnic cu migratorii in schimbul tributului Cum a rezistat si a pastrat identitatea etnica populatia daco-romana in timpul migratiei? Religia crestina si exsitenta obstii teritoriale cu sistemul propriu de norme. Religia crestina a patruns in secolul 3. Dupa recunoasterea crestinismului ca religie oficiala sa consolidat aceasta religie si la dacoromani. Religia crestina si limba de comunicare au fost elementele distincte fata de migratori. Retragerea autoritatilor au dus si la desfiintarea administratiei. Alt stat nu s-a organizat deaceea localnicii au trebuit sa gaseasca propriile forme de organizare politica si administrativa. Obstea este o comunitate de munca in care se creiau si se consolidau norme, reguli

privnd relatiile de munca, dintre persoane, litigiile, solutiile. Se reglementau probleme uzuale privind necesitatile sociale (repartizarea campurilor, privind ajutorul reciproc in diferite domenii, privind partea penala ). Temeiul obstei era egalitatea membrilor obstei care se incerca de a se impune prin limitarea relatiilor sclavagiste Formarea tarilor Primele atestari documentare apar sub denumirea de vlahi, mai multe obsti au format uniuni care aveau obiective comune, apararea de expansiunea migratorilor, folosirea eficienta a teritoriului relativ mic. Aceste uniuni aveau forma de campulunguri, cnezate, voievodate, tari. Organizarea tarilor sa format in mod firesc, de exemplu au existat campul lui Dragos, campulung, cnezate. Legea Tarii este un sistem normativ care reglementa relatiile dintre membrii obstii privind proprietatea, apararea, familia etc. . Aceasta avea un caracter unitar (nu se deosebea in functie de formatiune) deoarece era aceiasi origine etnic comuna si conditii social economice asemanatoare. Sub 2.1