Ipostaze Ale Corpului Feminin

Ipostaze ale corpului feminin în societatea tradiţională românească

• “Fiecare societate îşi construieşte propriul univers corporal: creează imagini şi reprezentări corporale, utilizează, în sens propriu, dar şi simbolic, corpul uman.” (C. Bărbulescu, Imaginarul corpului uman. Între cultura ţărănească şi cultura savantă (secolele XIX-XX), Bucureşti, Ed. Paideia, 2005, p. 7)

Diferenţe de gen • Pentru antropologi, diferenţa de sex / gen este principiul organizator al societăţilor • “O societate fără diferenţă între sexe este de neconceput.” (Françoise Héritier) • Această diferenţă se reflectă în modul de organizare socială; în tipul de structuri cognitive care dau naştere sistemelor simbolice şi categoriilor de limbaj

Diferenţe de gen la nivel corporal • Calităţi fundamentale diferite la nivel corporal, modelate cultural; • Raportul între forţă / frumuseţe; • “fortitudo et sapientia”; • Ştergerea treptată a graniţelor (efeminarea bărbaţilor şi masculinizarea femeilor)

Vârste / Paradigme corporale / Stadii ale sexualităţii • Termeni specifici pt denumirea diverselor vârste biologice: copilă, fată mare, fată bătrână, nevastă, femeie, muiere, femeie iertată, babă. • 3 paradigme ale corpului feminin, suprapuse peste 3 stadii ale sexualităţii: FATA (COPILA), FEMEIA, FEMEIA IERTATĂ.

3 stadii ale vârstei biologice: FATA, FEMEIA, BĂTRÂNA

3stadii ale sexualităţii: VIRGINITATEA, FERTILITATEA, MENOPAUZA

3 stadii ale sacrului feminin: FECIORIA, MATERNITATEA, VĂDUVIA CURATĂ

3 ipostaze tipologice: FECIOARA, FEMEIA FERTILĂ, FEMEIA IERTATĂ

Vârstele femeii în societatea tradiţională • Copilăria – până la 10-11 ani; • Adolescenţa – 11-18 ani; • Tinereţea – 18-30 ani; • Maturitatea – 30-45 ani; • Bătrâneţea – după 45 de ani.

Fata necăsătorită • “La o fată mare şi un măgar zbiară la uşă.”

• “Mai bine fata moartă / Decât necinste să poartă.” (I. Zanne, Proverbele românilor)

Femeia măritată • NEVASTĂ / FEMEIE / MUIERE

• “Femeia nebătută e ca şi calul neţesălat.” • “Femeia nebătută e ca moara neferecată.”

Femeia-mamă • Rolul fundamental al femeii în societăţile tradiţionale: maternitatea • Puritatea maternităţii şterge impuritatea sexualităţii; • Maternitatea anulează impuritatea sângelui menstrual, prin puritatea laptelui

Femeia iertată • Femeia ajunsă la menopauză; căci în perioada menstrelor se consideră că femeia nu este “curată”; • Femeile iertate se îmbracă, cel mai adesea, în negru şi nu participă la joc, la horă, decât în calitate de observatori

Femeia iertată • Există anumite activităţi pe care le pot săvârşi doar femeile iertate: pregătirea colacilor pentru morţi şi a colacilor pentru diverse sărbători religioase; fabricarea cămăşii ciumei (9 femei iertate o ţes într-o noapte); ducerea apei la mormânt; descântarea de leac; • De regulă, moaşele, bocitoarele, căndelăresele erau selectate din rândul femeilor iertate

Bibliografie selectivă • Carmen Huluţă-Mihalache, „Trei ipostaze ale corpului feminin sau despre sexualitate şi sacru”, în „Caiete de antropologie istorică”, Cluj-Napoca, Ed. Accent, nr. 2 (anul II) / 2003, pp. 105-128;

Bibliografie selectivă • Elena BĂRBULESCU, Cercetări etnologice în Munţii Apuseni, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2005, cap. “Menopauza sau despre mutaţiile de gen”, pp. 64-72; • Constantin BĂRBULESCU, “Reprezentări ale menstruaţiei şi ale sângelui menstrual. Studiu de caz”, în “Caiete de antropologie istorică”, nr. 2 / 2003, pp. 147-159.