i; .!, d\ fl
i\r
'tt\
l'<
I
'.,!*'44:,
ION CREANGA
PLJNGTJTA
CU DO{ BANI ra
ocia.t
o t abri si un mosneag.
Baba avea o gdind qi mosneagul un cocog. Gdina
babei se oua de cite doud ori pe fiecare zi, gi baba minca o mullime de ou5, iar mosneagului nu-i da nici unul. Mogneagul intr-o zi pierdu rdbdarea Ei zise: Mni babd, mdninci ca in tirgul lui Cre- Ia di-mi qi mie nigte oud, ca s5-mi prind mene.
pofta mdcar. |s' curn nu, zise baba care era foarte - Dacd ai poftd de ou5, bate si tu cucoqul zgircrtd. tdu sd facd oud, gi-i minca; cd eu aga am bdtut garna, qr racata-o cum se oua. Mogneagul, pofticios ;i hapsin, se ia dupd
gura babei qi de ciudd prinde iute gi degrabd cucogul qi-i dd o bdtaie bun5, zicind: Na! ori te oudo ori du-te de la casa meal - nu mai strici mincarea degeaba. ca si Cucogul, cum scdpd din minile moqneagului, fugi cie acasd gi umbla pe drumuri, bezmetec. $i cum mergea el pe un drum, numai iaca gdsegte o punguld cu doi bani. $i cum o gdsegte. o 9i ia in clonq si se intoarni cu dinsa inapoi
spre casa mosneagului. Pe drum, se intilneqte
c-o trdsuri c-un boier qi cu nigte cucoane. Boierul se uitd cu bdgare de samd la cucos, vede in clonp-i o pungutd gi zice vezeteului: Mdi! ia dd-te jos gi vezi ce are cucoqul cela- in plisc ?
Vezeteul se se dd dd lute iute jos din capra rrdsurii si c-un fel de megtegug prinde cucoqul, si luindu-i punguta din clong, o dd boieriului. Boieriul o ia flrd pisare, o pune in buzunar si pornegre cu trdsura inainte. Cucogul, supirat de asta, nu se las5, ci se ia dupd trdsurS, spuind neincetat: Cucurigu! boieri mari, Da,ti pungupa cu doi bani ! Boierul inciudat, cind ajunge in dreptul unei fintini, zice vezeteului: Mdi! ia cucosul ist obraznic si-l dd in
fintina
ceea.
Vezeteul se dd iarSgi jos din caprd, prinde cucogul giJ azvirle in fintind. Cucogui. vdzind aceastd mare primejdie, ce sd facd ? incepe a inghili la apd; si-nghite, si-nghite, pini ce inghite el toatd apa
din fintin5... Apoi zboard. de acolo afari gi iardqi se ia in urma trdsurii, zicind: Cucurigu! boieri mari, Dapi pilngupa cu doi bani!
*!
..{.
Boierul, vdzind aceasta, s-a mirat cumplit gi a zis:
M5! da' al dracului cucog i-aista! Ei las' cd !-oi da eu fle de cheltuiald, mdi cresrarule
Ei pintenatule! $i cum ajunge acasd, zice unei babe de la bucdtdrie sd ia cucoqul, sd-l azvirle intr-un cuptor plin cu jfuatic gi sd puie o lespede la gura cuptoriului. Baba, cinoasd la inimd, de cuvint: face cum i-a zis stipinu-sdu. Cucogul, care vede gi astd mare nedreptate, incepe a vdrsa la apd; 9i toarnd el toatd apa cea din fintind pe jaratic, pind ce stinge focul de tot si se rdcoreste cuptoriul; ba inci face g-o apiraie prin cas5, de s-a indrlcit de ciudd hirca de la bucdtirie. Apoi dd o bleandi lespezii de la gura cuptoriului, iese teafir gi de-acolo. gi fuga la fereastra boierului qi incepe a trinti cu ciocul in geamuri qi a zice: Cucurigu! boieri mari, Dapi pungutra cu doi bani
Mii,
!
cd mi-am gdsit - cu dihania asta de beleaua cucog! zise boieriul cuprins de mirare. Vezeteu! ia-l de
pe capul meu qi-l zvirle in cireada boilor E-a vacilor;
poate vrun buhai infuriet i-a veni de hac: l-a lua in
coarne E-om scdpa suparare.
de
'.**t
{
f t l!
I
,J .
,1'
Vezeteul iardsi ia cucosul siJ zvirle in cireadS! Atunci, bucuria cucosului! S5-1 fi vdzut cum inghilea la buhai, la boi, ia vaci gi la vi1ei, pin-a inghigit el toati cireada, E-a fhcut un pintece mare, mare cit un munte. Apoi iar vine la fereastrd, intinde aripele in
dreptul soarelui, de intunecd de tot casa boierului, Ei iarisi incepe: Cucurigu! boiei mari, Dapi pungupa cu doi bani!
'Ii
'aF
Boierul, cind mai vede gi astd ddnddnaie, crdpa de ciudd qi nu gtia ce sd mai
facd,, doar
va scdpa de
cucog.
Mai std boierul cit mai std pe ginduri pdnd-i vine rara$ ln cap una: Am sil dau in haz- cu banii; poate va naua inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in git, s-a ineca g-oi scdpa de dinsul.
/
Si, cum zice, umfld cucogul de o aripd 9i-1 zvirle in haznaua cu banii, c5ci boierul acela, de mult bindrit ce avea' nu-i mai gtia numdrul!... Atunci cucogul inghite cu l5comie toqi banii gi lasd toate ldzile pustii. Apoi iese 9i de acolo, el gtie cum gi pe unde, se duce la fereastra boierului gi iar incepe: Cucurigu! boieri mari, Dapi PunguPa cu doi bani! Acum, dupl toate cele intimplate, boierul, vlzind cd n-are ce-i mai face, i-azvirle punguqa. Cucogul o ia de jos cu bucurie, se duce in treaba lui qi lasd pe boier in pace. Atunci toate paserile din ograda boiereascd, vdztnd voinicia cucogului, s-au luat dupd dinsul, de fl se pirea cd-i o nuntd Ei nu alticeva; iartr boierul, intristat, se uita galig, cum se duceau gi paserile sale, 9i zise oftind: Ducd-se gi cobe Ei tot, -numai bine cd am scdpat de belea, ci nici lucru curat n-a fost aici! Cucoqul insd mergea tanlo$ iar paserile duPd dinsul. $i merge el cit
merge, pini ce ajunge acasX la mogneag, gi de Pe la poarti incepe cinta:
a
<,Cucurigu!
!
!
cucurigu!,>
.iPo-;. '
,"1 '1
,
.:
r.i.
*k''
Mogneagul, cum aude glasul cucogului, iese din casd cu bucurie, gi cind i,si aruncd ochii spre poarte, ce sd vadd?! Cucogul sdu era ceva de
spiriet: elefantul fl se pirea purice pe lingi
acest cucog; g-apoi in urma
lui
veneau cirduri nenumdrate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete gi mai boghete. Moqneagul vdzlnd pe cucoqul sdu aqa de mare qi de greoi, gi incunjurat de atit amar de galile, t-a
deschis poarta. Atunci cucogul i-a zis: Stipine, a$terne un 1ol aici in mijlocul ogtazfi. Mogneagul, iute ca un prisnel, a$terne tolul. Cuco,sul atunci se agazd pe
qol, scuturd puternic din aripi, Ei indatd se umple ograda gi livada mogneagului, pe lingb paseri, gi de cirezi de vite, iard pe gol toarnd o movil[ de galbeni, care strdlucea la soare, de-fi lua ochii!
Moqneagul, vizind aceste mari bog51ii, nu gtia ce sd faci de bucurie, sdrutind rnereu cuco$ul qi dezmierdindu-I. Atunci. iaca si baba vinea. nu stiu de unde: ,si cind a vdzttt unele ca acestea, numa-i sclipeau rlutdcioasei ochii in cap gi plesnea de ciud5. zice ea, ruqinatd, d5-mi gi Moqnege mie- nigte galbeni. Ba pune-1i pofta-n cui, mdi babd. Cind 1i-am cerut oud, gtii ce mi-ai rdspuns ? Bate acum ,si tu glina sd-!i aducl galbeni, c-aga am bdtut eu cuco$ul, stii tu din a cui pricini... gi iatd ce mi-a adus! Atunci baba se duce in poiati, gibuie,ste gdina, o apuci de coadi qi o ia la bdtaie, de-$ venea sd-i plingi de mild! Biata giini, cum scapd din minile babei, fuge pe drumuri. $i cum mergea pe drum, gdsegte gi ea o mdrgicd ,s-o inghite. Apoi rdpede se intoarce acasd la bab5, Ei incepe de la poartd: (cot, cot, cotcodaclllt Baba iesi cu bucurie inaintea gdinei. Gdina sare peste poarrd, trece iute pe lingd bab5 Ei se pune pe cuibar, gi dupd vrun ceas de qedere, sare de pe cuibar, cotcodicind. Baba atunci se duce cu fuga sd afle ce i-a fbcut gdina!... $i cind se uitl in cuibar, ce si vadd? Gdina se ouase o mdrgic5!... Baba,
I
v
'E
t: t.F
I
I
,
t
ra
,i-
'
fr
cind vede cd E-a bdtut gdina joc de dinsa, o prinde $-o bate, s-o bate, pdn-o omoard in bdtaie! $i aqa, baba cea zgircitd qi nebund a rdmas de tot sdracd, lipitd pdmintului. De acu' a mai minca Ei rdbddri prijite in loc de oud, cd bine q-a fdcut ris de gdind g-a ucis-o fdrd sd-i fie vinovatd cu nemica, sdrmana!
Moqneagul insd era foarte bogat. El gi-a fdcut case mari Ei grddini frumoase, gi trdia foarte bine" Pe babd, de mild, a pus-o giindrili; iar pe cucog il purta in toate p54ile dupd dinsul, cu salbd de aur la git pi incilpt cu ciuboqele galbene gi cu pinteni la cdlciie, de f se pdrea cd-i un irod de cei frumoqi, iar nu cucog de fbcut
cu borg.