Introduce Re In Stiinta Politicii

RISE_1_ISP_2 RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE Introducere în Stiinta Politicii TRUE/FALSE 1. Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al sistemului social global.

2. Dacă organele de conducere în societate se constituie prin consimŃământul cetăŃenilor, ca expresie a voinŃei şi intereselor lor, regimurile sunt nedemocratice.

3. Din antichitate şi până în prezent, puterea a rămas elementul central al politicii.

4. Adevărata autoritate politică este aceea prin care puterea se impune preponderent prin forŃă.

5. Statul reprezintă principala instituŃie a sistemului politic.

6. Conform teoriei contractualiste statul a apărut ca rezultat al luptei de clasă.

7. Partidismul reprezintă un element neesenŃial al unei vieŃi politice democratice.

8. Grupurile de presiune numesc candidaŃi proprii în alegerile parlamentare.

9. DemocraŃia este un termen de origine greacă.

10. Raportul dintre societatea politică şi societatea civilă exprimă, în mare măsură, gradul de democratizare a societăŃii şi a responsabilităŃii cetăŃenilor săi.

11. Responsabilitatea politică nu presupune corelarea libertăŃii individului cu libertatea celorlalŃi.

12. Cultura politică include informaŃiile deŃinute de cetăŃean în legătură cu sistemul politic, sentimentele şi aprecierile referitoare la efectele sistemului asupra sa.

13. Studierea relaŃiilor internaŃionale necesită descifrarea jocului intereselor naŃionale ale statelor.

14. Realismul politic pleacă de la o viziune optimistă despre om şi relaŃiile interumane.

15. Securitatea naŃională este acea situaŃie în care se găseşte un stat care-i permite să se afle la adăpost de o eventuală agresiune, să-şi prezerve valorile fundamentale şi să-şi promoveze interesele.

16. Puterea politică este o relaŃie asimetrică.

17. Prin studiul politologiei se realizează cunoaşterea, înŃelegerea şi interpretarea corectă a fenomenului politic.

18. Prin sistemul politic se asigură organizarea, conducerea şi funcŃionalitatea societăŃii.

19. Principiul conform căruia într-un sistem de guvernământ, puterea politică se exercită pe baza unui anumit drept conferit de regulă de guvernaŃi pe baza unei înŃelegeri legiferate se numeşte charismă.

20. Prin teoria teocratică se explică apariŃia statului ca un contract social.

21. FuncŃia statului care se referă la apărarea şi conservarea mediului ambiant se numeşte funcŃie economică.

22. Grupurile de presiune se constituie pentru apărarea intereselor şi exercitarea unei presiuni asupra puterii publice cu scopul de a obŃine de la aceasta decizii conforme intereselor lor.

23. DemocraŃia este o formă de organizare şi conducere politică a societăŃii prin consultarea cetăŃenilor, Ńinând cont de interesele şi aspiraŃiile lor.

24. Apatia înseamnă absenŃa angajării şi acŃiunii politice.

25. Teoria contractuală prevedea instaurarea socialismului şi comunismului. 26. Radicalismul politic a exaltat o anumită formă de schimbare socială pe care Marx o denumea „locomotiva istoriei”.

27. Cultura politică de participare este aceea prin care cetăŃenii gândesc că pot influenŃa sistemul politic prin diverse mijloace de care dispun.

28. Prin strategia de securitate naŃională preşedintele Ńării stabileşte principalele obiective de securitate naŃională.

29. ConcepŃia realistă asupra relaŃiilor internaŃionale îşi afirmă încrederea în posibilitatea fondării raporturilor internaŃionale pe norme.

30. Teoria rasistă despre geneza statului afirmă că acesta a apărut ca urmare a unei înŃelegeri, între putere şi cetăŃeni, în urma încheierii unui contract social.

31. Grupurile de presiune nu sunt preocupate de opiniile elaborate de partide politice.

32. Structura statului exprimă raportul dintre organele centrale şi cele locale ale statului.

33. Cu cât puterea este mai legitimă cu atât autoritatea sa este mai mică.

34. Teoria marxistă este o teorie stadială a istoriei. 35. Cultura politică reprezintă dimensiunea subiectivă a sistemului politic.

36. Securitatea este un concept multidimensional.

37. Între sistemul politic şi sistemul social global există un raport ca de la parte la întreg

38. În „Leviathanul” lui Hobbs, puterea este concepută ca ansamblul mijloacelor de care dispune un om pentru a obŃine un bine oarecare pe care nu-l posedă încă.

39. Sintagma prestigiu politic desemnează o apreciere pozitivă de care se bucură o persoană, un organism politic sau un grup.

40. Forma de guvernământ este un raport între organele de stat în procesul de constituire şi exercitare a puterii.

41. DemocraŃia reprezentativă primeşte adesea şi numele de democraŃie parlamentară

42. Ch. Montesquieu arată în lucrarea sa „Despre spiritul legilor” că societatea civilă nu există în mod autonom de societatea politică

43. Sub influenŃa raŃionalismului modern cei mai mulŃi gânditori au presupus că nu există un „curs raŃional”, al evenimentelor istorice, o direcŃie precisă de evoluŃie.

44. Socializarea politică începe la maturitate.

45. Sintagma „interes naŃional” îşi are originea cu secole în urmă şi este asociată cu apariŃia statului naŃional

46. Conceptul de securitate şi elementele sale componente au suferit de-a lungul timpului modificări în raport de schimbările care au avut loc pe plan internaŃional.

47. În raport cu valorile politice, politicul este o structură neutră, nefiind nici de stânga, nici de dreapta.

48. Societatea este un sistem social global

49. Regimul politic reprezintă pentru mulŃi politologi un element al formei de stat, pentru alŃii, un element al sistemului politic

50. Statul reprezintă instituŃia politică cu cel mai înalt grad de organizare şi structurare.

51. Orice societate se împarte între conducători şi conduşi.

52. O cultură politică având caracter mixt este cultura civică.

53. Atitudinea politică se caracterizează prin direcŃie şi intensitate.

54. Aflat în raport de complementaritate cu atitudinea comportamentul este considerat un „traducător” de atitudini, o atitudine explicită.

55. Teoria marxistă consideră că statul este rezultatul luptei de clasă

MULTIPLE CHOICE 1. FuncŃiile politologiei sunt: a. cognitivă, prospectivă, axiologică; b. normativă, praxiologică; c. organizatorică, ecologică. a. a+b b. b+c c. a+c

2. Componentele sistemului politic sunt: a. RelaŃiile politice, instituŃiile politice, cultura politică;

b. Legislativul, executivul, puterea judecătorească.

a. a b. b c. a+b 3. Care din funcŃiile enunŃate nu aparŃin sistemului politic: a. de menŃinere şi adaptare a sistemului; b. de conversie politică; c. de extracŃie; d. cognitivă; e. de reglementare; 4. În sfera puterii politice intră: a. puterea suverană a statului; partidele şi organizaŃiile politice; mijloacele de informare în masă;

b. cultura politică; ideologia politică; c. teoriile politice, doctrinele politice, cultura politică. 5. FuncŃiile puterii politice sunt: a. programatică; organizatorică; ideologică; b. coercitivă; de control; pregătirea de specialişti; c. explicativă; socială; administrativă. a. a+b+c b. a+b c. a+c

6. Teoriile cu privire la geneza statului sunt: a. democratică; patriarhală; contractuală; b. violenŃei; rasistă; organicistă; c. psihologistă; marxistă; juridică; d. evoluŃionistă; mecanicistă; socială.

a. a+c b. a+b+c c. b+c+d 7. Care din trăsăturile următoare nu aparŃin partidului politic: a. caracter conştient; b. caracter organizat; c. grupare socială; d. caracter istoric; e. caracter suveran. 8. Sistemul electoral de reprezentare proporŃională conduce la: a. multipartidism; b. bipartidism.

9. AfirmaŃia că sistemele de partide se împart în competitive şi necompetitive aparŃine: a. M. Duverger; b. La Palombara, M. Weiner; c. K Marx. 10. Grupurile de presiune se caracterizează prin: a. organizare; promovarea unor interese; exercitarea unei presiuni; b. caracter asociativ; comunitate de Ńel; legături stabile; c. caracter ideologic; suveran; cognitiv. a. a+b b. b+c c. a+b+c

11. Principiul „majoritatea decide, minoritatea trebuie să se supună” aparŃine: a. democraŃiei; b. oligarhiei; c. dictaturii. 12. Autorul lucrării „Contractul social” este: a. Ch. Montesquieu; b. J.J. Rousseau; c. J. Locke. 13. Care din formele de participare politică are caracter individual: a. mitingul; b. participarea la campania electorală; c. votul. 14. Dimensiunile culturii politice sunt: a. cognitive; evaluative; afective; b. provincială; de supunere; de participare. 15. AfirmaŃia că interesul naŃional reprezintă „Tot ceea ce este mai bun pentru o societate” aparŃine lui: a. Giovani Bothero; b. James Rossenau; c. Hans Morgenthau.

16. Cultura de supunere este o cultură la nivel: a. provincial; b. naŃional; c. internaŃional. 17. Care din funcŃiile următoare nu aparŃin culturii politice: a. comunicaŃională; b. axiologică; c. normativă;

d. organizatorică. 18. Care din următoarele interese nu reprezintă interese naŃionale de bază: a. apărarea patriei; b. libertatea; c. bunăstarea economică; d. ordinea mondială; e. promovarea investiŃiilor directe. 19. Dilema securităŃii a fost formulată de către: a. John Herz; b. Hans Morgenthau; c. K. Waltz 20. Realismul politic pleacă de la concepŃia: a. raŃionalist kantiană; b. pesimist hobsiană. 21. Autorul lucrării „Levithanul” este a. Thomas Hobbs b. J. Locke c. I. Kant 22. Conceptul de politologie a fost folosit în 1954 de către: a. Gert von Eynern b. K. Marx c. M. Duverger 23. AfirmaŃia că „istoria universală este progresul în conştiinŃa libertăŃii” aparŃine lui: a. K.Marx b. I Kant c. F. Hegel 24. Conceptele de „socializarea copiilor” şi „aculturaŃia adulŃilor” au fost propuse de: a. S. Verba b. M. Duverger c. G. Sartori 25. Autorul lucrării „Teoria democraŃiei reinterpretate” este: a. Giovanni Sartori b. Ion Mitran c. Robert Dahl 26. Autorul lucrării „Despre spiritul legilor” este: a. Ch. Montesquieu b. J.J. Rousseau c. I. Kant

27. Care din funcŃiile enunŃate nu aparŃin puterii politice: a. programatică b. organizatorică c. ideologică d. explicativă 28. În care din Ńările enunŃate nu a existat regim politic democratic în antichitate: a. Grecia b. Roma antică c. Egipt 29. DeclaraŃia asupra drepturilor omului şi cetăŃeanului a fost odată în timpul: a. RevoluŃia Franceză din 1789 b. RevoluŃia Franceză de la 1848 c. RevoluŃia din łările Române de la 1848 30. AfirmaŃia că legile sunt obligatorii fiind „raporturi necesare ce derivă natura lucrurilor” aparŃine lui: a. F.Engels b. K. Marx c. Ch. Montesquieu

31. CorelaŃia între sistemul electoral şi sistemul de partide dintr-o Ńară a fost sesizată şi conceptualizată de către: a. M.Duverger b. M.Wiener c. E.Dahl

32. Lobbysmul politic a fost instituŃionalizat în mod oficial în: a. SUA b. FranŃa c. Japonia 33. Ideea că politicul este corelat cu ideea de structură aparŃine lui: a. G.Sartori b. G.Almond c. G.Burdeau 34. AfirmaŃia că statul civil este sinonim cu statul politic aparŃine lui: a. I.Kant b. G.F.Hegel c. K.Marx 35. Autorul lucrării „Politica” este: a. R.Dahl b. Aristotel c. R.Dagger 36. DemocraŃia ateniană era o formă a democraŃiei:

a. directe b. reprezentative 37. Autorul lucrării „Republica” este: a. Platon b. Socrate c. Cicero 38. Stasiologia se ocupă cu studiul: a. partidelor politice b. democraŃiei c. statisticii 39. Care din următoarele componente nu aparŃin sistemului politic: a. relaŃiile politice b. instituŃiile politice c. cultura politică d. societatea civilă 40. DefiniŃia conform căreia cultura politică reprezintă reŃeaua orientărilor, atitudinilor, valorilor, convingerilor prin care individul se raportează lşa sistemul politic aparŃine lui: a. G.Almond b. M.Duverger c. E.Burke

41. Cea mai veche instituŃie politică este: a. partidul b. statul c. sindicatul 42. Dacă organele de conducere ale societăŃii se constituie prin consimŃământul cetăŃenilor, ca expresie a voinŃei şi intereselor lor, atunci regimurile politice sunt: a. democratice b. dictatoriale

43. DemocraŃia presupune participarea la conducere a: a. celor mulŃi b. celor puŃini c. unuia singur 44. Sistemul monopartidist este specific regimurilor: a. democratice b. nedemocratice 45. CondiŃiile formale ale democraŃiei au fost formulate de către: a. R.Dahl b. K.Marx c. F.Engels

46. Teoria marxistă propovăduia instaurarea societăŃii: a. capitaliste b. comuniste c. informaŃionale