Interpelare

Catre: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE In atentia : d-lui Ministru Gheorghe Pogea

GRUPUL PARLAMENTAR PSD+PC INTERPELARE Adresata: Domnului Gheorghe Pogea Ministerul : Ministerul Finantelor Publice De catre dl. senator : Florin Constantinescu Circumscriptia electorala : 24 Colegiul electoral:

3 Iasi

Grupul Parlamentar : PSD Sedinta Senatului din data de: 11.05.2009 Obiectul interpelarii :Finantarea contractelor din fondurile de coeziune. Stimate Domnule Ministru, In prezent, bugetele de care beneficiaza proiectele de investitie (pe mediu, de exemplu) sunt anuntate ca fiind ferme, in Lei, in contextul in care sursa de finantare este in cea mai mare masura asigurata prin fondurile de coeziune - in Euro. Documentatiile de Atribuire pentru aceste Contracte impun insa ca preturile cu care antreprenorii liciteaza aceste proiecte sa fie ferme, fixe in Lei, deci angajante si nerevizabile in consecinta.

Derularea proiectelor se face pe o perioada de aproximativ trei ani; cea mai mare parte a costurilor aferente executiei proiectelor se realizeaza insa dupa aproximativ un an si jumatate, cand incepe procurarea de echipamente. Aceste echipamente,in marea lor majoritate, vor fi sigur importate de la furnizori de marca pentru a se putea raspunde conditiilor de calitate si exigentelor tehnice impuse de beneficiari in caietele de sarcini/ documentatiile de atribuire Lansarea primelor proiecte finantate din fondurile de coeziune s-a produs in intervalul de timp in care Romania a intrat intr-o perioada de depreciere semnificativa a monedei nationale. Este necesar sa se precizeze ca aceste proiecte de reabilitare “la cheie” a unor obiective importante includ cheltuieli (costuri) masive in Euro, care se refera la echipamentele si materialele importate. In acelasi timp, conditiile contractuale prezentate in caietele de sarcini nu cuprind clauze care sa protejeze atat pe beneficiarii proiectelor cat si pe antreprenori fata de consecintele unor astfel de evenimente economice nedorite cum sunt variatiile cursului de schimb valutar. Astfel, ca o prima consecinta, valoarea bugetelor (estimate in Euro) inainte de deprecierea monedei nationale, prin conversia in Lei efectuata la momentul lansarii anunturilor de participare pe SEAP, transforma automat un buget corect estimat initial in Euro, intr-unul subestimat - in Lei. In acest fel, proiectele lansate in prezent in procedura de achizitie devin proiecte cu un mare risc de schimb valutar, din moment ce o foarte importanta parte din costurile aferente echipamentelor si materialelor se vor realiza direct in Euro (si chiar daca furnizorii locali accepta plata in Lei, aceasta este conditionata oricum de rata de schimb €/Leu la momentul efectuarii platii). Consecintele acestei realitati pot afecta amblele parti implicate intr-un proiect, atat pe beneficiari cat si pe antreprenori.

Intr-un astfel de context, companiile cu reputatie in domeniile de real interes public si care pot garanta realizarea cu succes a proiectelor vor renunta sa mai participe la licitatii si, pe de alta parte, intr-un viitor apropiat, eventualele proiecte aflate deja in curs de derulare vor intampina dificultati serioase datorita problemelor financiare intampinate de antreprenori. Este evident ca in eventualitatea unor fluctuatii ale ratei de schimb valutar antreprenorii vor fi expusi unor importante costuri suplimentare generate de aceste fluctuatii, imprevizibile in prezent (nici bancile si nici alte institutii financiare nu se angajeaza in prezent asupra unei previziuni privind acest aspect) si imposibil de suportat de catre antreprenori in viitorul apropiat. Chiar si in situatiile in care se stipuleaza in conditiile contractuale existenta unei formule de indexare a costurilor bazate exclusiv pe inflatie, o depreciere a monedei nationale ar putea conduce implicit la evolutia indicilor considerati pana la valori ce ar putea genera cresterea semnificativa a platilor in lei si in acest fel bugetele proiectelor nu ar mai putea fi controlate nici chiar de beneficiarii acestora. Deasemenea, poate nu ar fi de neglijat sa ne punem problema ce s-ar intampla in cazul unei aprecieri a Leului in raport de Euro. In aceasta situatie beneficiarii vor deconta, in Lei, pentru partea de proiect direct dependenta de Euro, valori posibil mult mai mari decat ar fi necesar sa se plateasca in realitate. Oricum, este necesar sa se mentioneze faptul ca, in prezent, desi antreprenorii sunt obisnuiti sa trateze aspectele generate de riscurile de schimb valutar, realitatea de pe pietele financiare si lipsa de lichiditati nu le mai permit acestora in prezent posibilitatea de a asigura nici chiar “hedging”-ul. Toata problemele descrise mai sus ar putea fi evitate din start intr-un mod foarte simplu: Atat timp cat fondurile de coeziune sunt asigurate in Euro, in cazul contractelor care beneficiaza de aceasta finantare s-ar putea permite declararea partii/proportiei din contract direct dependenta de Euro iar

partea respectiva din contract ar putea fi platita antreprenorilor in Lei, la rata de conversie valutara corespunzatoare zilei in care se efectueaza plata. Acesta este cea mai simpla posibilitate de a proteja proiectele / investitiile atat de necesare Romaniei, asigurand o abordare corecta atat fata de beneficiarii proiectelor cat si fata de antreprenorii care le vor executa. Solicit raspuns scris si verbal. Va multumesc, Cu deosebit respect , Colegiul Senatorial nr.3 Iasi Circumscriptia electorala nr.24 Senator PSD ing. Florin Constantinescu 11.05.2009