Iluminismul Si Ideile Iluminsmului

ILUMINISMUL SI IDEILE ILUMINSMULUI - curent ideologic şi cultural caracterizat prin profunde schimbari in structura societatii, determinate de ascensiunea burgheziei care se afirma in numele unei noi conceptii despre lume, natura si societate, ca si prin efervescenta de idei produsa de cercetarile din domeniul matematicii si fizicii, secolul al XVIII-lea pune in cele mai multe tari europene nazuinta puterica de innoire, existenta pe toate planurile culturii - în multe tari europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru a se defini specificul unei epoci in care s-a pus accentul deosebit pe dezvoltare si raspandirea cunostiintelor culturale, pe ideea "luminarii maselor". - Iluminismul sau luminismul este un curent de gandire, cu multiple consecinte pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozitia rigida in care il fixase filozofia traditionala, pentru a-l face obiectul propriei sale activitati: prin munca si cultura, omul este perfectibil ca si societatea pe care el o construieste. TRĂSĂTURILE ILUMINISMULUI - are un caracter antifeudal si antidespotic.Toate institutiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absoluta bazata pe ideea dreptului divin, biserica, justitia, scoala. Ganditorii iluministi cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului si acordarea de libertati sociale si politice intregului popor. - spiritul său rationalist, materialist si laic. In secolul XVIII s-a afirmat ratiunea, fenomenele vietii au cunoscut o interpretare materialista iar problemele culturii si ale stiintei au inceput sa se separe de cele ale religiei, combatand fanatismul si misticismul. - militeaza pentru emanciparea poporului prin cultura. - încurajeaza tratarea problemelor sociale in literatura. - genereaza o literatura cu caracter moralist. IDEILE ILUMINSMULUI a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului. b)iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai. Negandu-se ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unui contract social intre om si semenii sai. c)MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de a intelege mecanismele societatii si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre clasele sociale. d)Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru "CETATEANUL UNIVERSAL" este "CETATEA UNIVERSALA-COSMOPOLISUL", loc in care razboiele ar disparea iar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitia unui astfel de oras in 2440. e)Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL - figura care inlocuia cavalerul si sfantul Evului Mediu. f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educational si introducera invatamantului in limbile nationale.

ILUMINISMUL ROMANESC -

se identifica in mare masura cu Scoala Ardeleana.

-

acest iluminism a stat in serviciul idealului national, la a carui fundamentare a contribuit hotaritor, prin demersul la istorie, la istoria limbii si a poporului.

-

iluminismul romanesc va recurge, la rindul sau, la argumentele istorice in favorea unor revendicari politice.

-

Scoala Ardeleana a fost un amplu proces de afirmare nationala si culturala a romanilor din Transilvania in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX -lea. Carturarii acestei scoli au adus argumente stiintifice, pentru apararea drepturilor romanilor din Transilvania. Activitatea lor stiintifica s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filozofic, literar.

-

Scoala Ardeleana cunoaste doua directii importante: 1.Prima direcţie are un pronuntat caracter iluminist urmarind emanciparea poporului, mai ales a taranilor. S-au infiintat numeroase scoli in limba romana (Gh. Sincai a infiintat aprox. 300 scoli), s-au scris abecedare,aritmetici, catehisme, carti, manuale de economie, etc. 2. A doua directie e erudita si cuprinde tratate de filologie si istorie.

-

prin studiile istorice si filologice, reprezentantii miscarii au urmarit in primul rind dovedirea originii romane a poporului roman, a continuitatii lui in Ardeal si a unitatii sale etnice.

-

progresul miscarii nationale poate fi urmarit in incercarea de reunire a celor doua biserici, in 1789. In general se remarca un proces general de afirmare a ideii de natiune romana si in provinciile din afara Ardealului incluse in Ungaria. Treptat, incepind cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea constiintei nationale in partile vestice ale spatiului romanesc alimenteaza un program politic cuprinzator, incluzind scoala, biserica, aspectele general-culturale si, in primul rind, cultivarea limbii.

Democratia moderna Democratia liberara clasica – Sistemele democratice care sunt intilnite in zilele noastre isi au radacinile catre sfirsitul secolului XVIII – inceputul secolului XIX sub influenta directa si multilaterala a liberlismului. Meritele liberalismului in dezvoltarea gindirii atit politice cit si democratice este destul de mare. Aceste idei politice au aparut sub lozincele libertatii individului si separarea ei de tirania statala. Liberalismul pentru prima oara in istoria gindirii social-politice a separate individual de societate si stat separindule in doua

sfere autonome: statul si societatea civil, a limitat sfera constitutional si sfera institutionala a actiunilor statului asupra cetatenilor si a vietii lor personale, a aparat autonomia si drepturile minoritatii in comparative cu majoritatea, a propus egalitatea politica a tuturor cetatenilor. Patria ideilor liberale in primul rind este Anglia. Inca din secolele medievale cind pe continenta Europei era la putere absolutismul englejii au reusit sa limiteze puterea monarhului. Punctul de pornire a liberalismului englez dateaza inca din anul 1215 cind in Anglia a aparut prima schita a constitutiei: “Magna Charta Libertatum”. Aceasta carte insa era inca departe de democratie si limita puterea monarhului doar in folosul aristrocratiei. Dar in ea se prevedea si dreptul cetatenului la libertate si securitate – “ nici un om liber nu trebuie arestat, inchis sub paza, deposedat de bunurile personale, injosit, prigonit sau pedepsit cu alte mijloace decit cele prevazute de lege”. De acum in secolul XIV in Anglia exista parlamentul care in anul 1689 odata cu adoptarea ……… a primit definitive drepturi legale de activitate. Dar acestei tari iau trebuit inca 200 de ani pentru democratizarea parlamentului. Ideile si practicile liberalismului mult timp nu au convins cu democratia ca teorie si miscare. Ideologii liberaliosmului timpuriu ca Jhon Lock, Charl-lui, Montesques si altii erau concentrati nu in a obtine si a asigura toti cetatenii cu drepturi politice egale ci se staruiau sa izoleze si sa micsoreze clasa proprietarilor si aristrocratia de la inlfuenta asupra deciziilor luate de catre monarh. Atitudinea luata de catre liberalism fata de masele popularea afectat desigur denocratia liberala de limitare a puterii cu ajutorul drepturilor individuale si principiul democratic al suveranitatii poporului. In intregime acest model de democratie in variant lui clasica (sec.XIX – inc.sec.XX) are urmatoarele trasaturi caacteristice: 1) Identificarea poporului ca subiect al puterii si in special barbatii, excluzinduse paturile jos in primul rind muncitorii inaimiti dar totodata si femeile din numarul cetatenilor cu drept de vot.im mai multe sisteme democratice din west in prima jum. a sec. XX sau pastrat bogatiile si alte valori ca conditii necesare fara care omul nu avea dreptul la vot. 2) Indivinualitatea, recunoasterea personalitatii ca primul, sic el mai important izvor al puterii, prioritatea individului asupra legilor de stat. Dreptul la personalitate in intregime este continut in constitutie, indeplinerea carei este controlata de curtea suprema. 3) Caracterul democratic formal cu inteles politic ingust, intelegerea libertatii ca lipsa de obligatiuni. Spre deosebire de democratia antica libertatea aici se interpreteaza nu ca egala libertate de a active la viata politica a statului dar ca un drept individual pasiv de a fi protejat de implicarea din partea statului si a altor persoane straine. 4) Parlamentarismul, ca forma de conducere si influenta politica. Dupa cum scria D. Acton, lectia data de democratia ateniana ne “invata ca conducerea intregului popor, conducerea de intrega clasa numeroasa si atotputernica este la fel de rea ca monarhia absoluta”• 5) Limitarea competentei si sferei de actiuni a statului in privinta securitatii si ordinei publice securitatea si dreptul cetateanului , neimplicarea lui in treburile comunitatii publice, economice, sociale si procelele religioase. 6) Impartire puterii, formarea 7) Limitarea puterii majoritatiii asupra minoritatii, asigurarea autonomiei si libertatii individuale si colective. Minoritatea este obligata sa se supuna majoritatii doar in limitele unor situatii in rest ea este complet libera. Minoritatea are dreptul la opinia proprie care nu incurca la luarea deciziilor de catre majoritate. Aceste si alte trasaturi a demcratiei liberale ne demonstreaza ca ea a facut un pas in eliberarea omului si recunoasterea drepturilor lui. Dar in acelasi timp acest model de democratie in varianta lui clasica este departe de democratia ideala. In calitate de neajunsuri ale democratiei clasice de obicei se

evidentiaza: 1) Limitarea claselor sociale. Asemanator cu democratia antica, ea nu se bazeaza pe majoritatea locuitorilor: proletari, alte paturi sociale joase, femei – si de aceia nu este puterea poporului in intregul sens a cuvintului. 2) Formalitatea si ca urmare declarea democratiei pentru saraci paturilor sociale neasigurate, transformarea ei din puterea poporului in intrecerea sacilor cu bani. Nebazarea democratiei pe procesele economice si sociale duce la sporirea conflictelor sociale si nu satisface interesele cetatenilor. 3) Limitarea cetatenilor in participarea la viata politica a statului