Ibor

După cucerirea Daciei de către romani, învățătura creștină s-a răspândit în nordul Dunării pe mai multe căi.Toți au reprezentat un factor puternic de romanizare și creștinare. •

prin coloniști: între aceștia au fost și creștini veniți pentru a scăpa de persecuțiile din regiunile de unde plecaseră. Erau recrutați mai mult dintre orășeni, știut fiind că invățătura creștină s-a răspândit mai întâî la orașe ( paganus=păgân de la țară neîncreștinat)

•

prin ostașii din armata romană primul ostaș încreștinat a fost un militar, sutașul Corneliu. Soldații romani după satisfacerea stagiului militar de aproximativ 25 de ani erau lasați la vatră, sub numele de veterani ( de unde avem românescul batrân), li se acorda un lot de pământ și se căsătoreau, contribuind la romanizarea provinciei. Dacă ei erau creștini, prin căsătorie puneau bazele unor familii creștine.

•

prin sclavi ex: Onisim din Epistola către Filimon

•

prin negustori vindeau și cumpărau mărfuri pe teritoriul tării noastre ( Lidia și casa sa, în Filipi, (Fapte 16, 14- 15 )

•

prin captivii a

•

duși de goți în Dacia

Termeni din lumea romano- păgână

BISERICĂ limba română veche băsearică, bisearică, beserică derivă din latinescul basilica, de origine grecească istoricul bisericesc Nic. Dobrescu explică pătrunderea acestui cuvânt în lb. Română astfel: romanii înțelegeau prin basilica un edificiu în care se făcea judecata în numele împăratului, un fel de judecătorie. După edictul de la Milan ( 313), Constantin cel Mare a cedat creștinilor, pentru săvârsirea cultului edificiile vechilor judecătorii. Scriitorul bisericesc Isidor de Sevilla în Etimologii scria că la înceăput se numeau basilici, locuințele împăraților. Acum se numesc basilici locașurile dumnezeiești, pentru că acolo se aduc închinare și jertfe lui Dumnezeu, Împăratul tuturor. Din acest cuvânt, la început de origine grecească, trecut apoi în limba latină, s-a format și cel românesc de biserică. A pătruns în dacia în sec IV el fiind folosit numai în cadrul romanității orientale în aromână -bisearică, în meglenoromână- băserică, în istroromână -baserike În imperiul roman de Apus, încă din secolul III se folosea în paralel cu basilica și cuvîntul specific creștin ecclesia ( folosit în Răsărit încă din secolele II-III) Cu sprijinul autorităților centrale bisericești, termenul basilica a fost înlocuit treptat și a rămas cel de ecclesia din care s-au format, în limbile romanice apusene termenii în franc. în ital. în span. în portugh.

- eglesie - chiesa - iglesia - igreja

în Apus acest termen s-a extins de la comunitatea asu adunarea credincioșilor la locașul de cult ( invers decât în cazul cuvântului basilica)

DUMNEZEU (arom. Dumnizău)

provine din Domine Deus vechea formă populară fără i Domne Deus, veche invocație păgână adoptată și de creștini pentru unicul lor Dumnezeu DUMINICĂ aromân, meglenoromîn- dminică istrorom. - dmireke CRĂCIUN COLINDĂ FLORII RUSALII PAȘTI SĂRBĂTOARE PĂGÂN LEGE POPĂ

CIMITIR

TERMENI CU ÎNȚELES EXCLUSIV CREȘTIN CREȘTIN A BOTEZA ÎNVIERE