Heghis (cas. Iacob) Loredana Antidoping-bunn.pdf

ARGUMENT

Sportul este un fenomen social şi economic în continuă dezvoltare, cu o contribuţie importantă la obiectivele strategice ale Uniunii Europene referitoare la solidaritate şi prosperitate. Idealul olimpic de dezvoltare a sportului în vederea promovării păcii şi înţelegerii între naţiuni şi culturi, precum şi a educaţiei celor tineri, s-a născut în Europa şi a fost susţinut de Comitetul Olimpic Internaţional şi de Forul Olimpic European. Sportul îi atrage pe cetăţeni, dintre care majoritatea participă în mod regulat la activităţi sportive. Acesta generează valori importante precum: spiritul de echipă, solidaritatea, toleranţa şi fairplay-ul, contribuind la dezvoltarea şi împlinirea personală. De asemenea, sportul promovează contribuţia activă a cetăţenilor UE la societate şi, în acest sens, sprijină cetăţenia activă. Sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru cetăţenii Uniunii Europene şi care deţine un potenţial imens de a-i reuni şi de a se adresa tuturor, indiferent de vârstă sau origine socială. În conformitate cu un sondaj Eurobarometru efectuat în noiembrie 2004, aproximativ 60 % dintre cetăţenii europeni participă în mod regulat la activităţi sportive organizate în cadrul sau în afara a circa 700 000 cluburi sportive care fac parte, la rândul lor, dintr-o serie de asociaţii şi federaţii. Majoritatea activităţilor sportive se desfăşoară în cadrul unor structuri non-profesioniste. Sportul profesionist are o importanţă din ce în ce mai mare şi contribuie, de asemenea, la dezvoltarea rolului social-economic al sportului. În afara aspectului de îmbunătăţire a sănătăţii cetăţenilor europeni, sportul are şi o dimensiune educaţională şi un rol social, cultural şi de recreere. Cu toate acestea, sportul se confruntă cu pericole şi provocări nou apărute în societatea europeană, precum presiunea comercială, exploatarea tinerilor sportivi, dopajul, rasismul, violenţa, corupţia şi spălarea banilor.

1

CAPITOLUL I - Aspecte Legislative la Nivel Național și Internațional I.1. Aspecte Legislative la Nivel Internațional I.1.1.Convenția Europeană Împotriva Dopajului adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg 16/11/1989

Statele membre ale Consiliului Europei, dorind promovarea idealurilor şi principiilor reprezentând patrimoniul lor comun şi pentru favorizarea progresului lor economic şi social, conştiente că sportul trebuie să joace un rol important în protejarea sănătăţii, în educaţia morală şi fizică, precum şi în promovarea înţelegerii internaţionale, preocupate de folosirea pe scară tot mai largă a produselor şi metodelor de dopaj în rândul sportivilor şi de consecinţele pe care acestea le au asupra sănătăţii celor care le utilizează, ca şi asupra viitorului sportului în general au căzut de acord asupra unor reglementări în vederea reducerii şi chiar a eliminării dopajului în sport. ARTICOLUL 1 Scopul Convenţiei În vederea reducerii şi chiar a eliminării dopajului în sport, părţile se angajează, în limitele propriilor lor prevederi constituţionale, să ia măsurile necesare pentru ca prevederile prezentei Convenţii să devină efective. ARTICOLUL 2 Definirea şi domeniul de aplicare a Convenţiei Conform prezentei Convenţii prin dopaj în sport se înţelege administrarea în rândul sportivilor sau folosirea de către aceştia a unor clase farmacologice de agenţi de dopaj sau a unor metode de dopaj, iar prin sportivi se înţelege persoanele de ambele sexe care iau parte în mod obişnuit la activităţi sportive organizate. ARTICOLUL 3 Coordonarea pe plan intern Părţile coordonează politica şi acţiunile serviciilor lor guvernamentale şi ale celorlalte organisme publice interesate în lupta împotriva dopajului în sportși se vor preocupa ca această Convenţie să fie aplicată în practică.

2

ARTICOLUL 4 Măsuri destinate limitării disponibilităţii şi utilizării agenţilor de dopajşi metodelor de dopaj interzise Părțile adoptă reglementări sau măsuri administrative in scopul reducerii disponibilității și utilizării în sport a agenților și metodelor de dopaj interzise, în special a steroizilor anabolizanți și se fac obligate să sprijine organizaţiile sportive în finanţarea controalelor şi analizelor antidoping. ARTICOLUL 5 Laboratoare Fiecare parte se angajează să înfiinţeze unul sau mai multe laboratoare de control doping sau să favorizeze organizaţiilor sale accesul la un astfel de laborator de pe teritoriul altei părţi.Aceste laboratoare sunt încurajate să întreprindă programe corespunzătoare de cercetare şi dezvoltare privind agenţii de dopaj şi metodele utilizate sau presupuse a fi utilizate pentru dopajul în sport, precum şi în domeniile biochimiei şi farmacologiei analitice, în scopul de a se ajunge la o mai bună înţelegere a efectelor pe care diverse substanţe le au asupra organismului uman. ARTICOLUL 6 Educaţia Părţile se angajează să elaboreze şi să apliceprograme educative şi campanii de informare, evidenţiind faptul că dopajul reprezintă un real pericol pentru sănătate şi că prejudiciază valorile etice ale sportului. Aceste programe şi campanii se adresează atât tinerilor din instituţiile şcolare şi cluburile sportive şi părinţilor acestora, cât şi atleţilor adulţi, responsabililor, directorilor sportivi şi antrenorilor. ARTICOLUL 7 Colaborarea cu organizaţiile sportive privind măsurile pe care acestea trebuie să le ia Părţile se angajează să încurajeze propriile lor organizaţii sportive şi, prin intermediul acestora, organizaţiile sportive internaţionale în elaborarea şi aplicarea tuturor măsurilor adecvate în lupta împotriva dopajului în sport. ARTICOLUL 8 Cooperarea internaţională Părţile cooperează strâns în domeniile intrate sub incidenţa prezentei Convenţii şi încurajează o cooperare similară între propriile lor organizaţii sport și se angajează să încurajeze propriile lor organizaţii sportive în acţiunea de aplicare a dispoziţiilor și să promoveze cooperarea dintre laboratoarele de control antidoping.

3

ARTICOLUL 9 Comunicarea informaţiilor Fiecare parte transmite Secretarului general al Consiliului Europei, într-una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei, toate informaţiile pertinente privitoare la măsurile legislative sau de altă natură pe care aceasta le-a luat în scopul de a se conforma dispoziţiilor prezentei Convenţii. ARTICOLUL 10 Grupe de control În vederea respectării prevederilor prezentei Convenţii, a fost constituită o grupă de control în care fiecare parte poate fi reprezentată printr-unul sau mai mulţi delegaţi sau observatori ARTICOLUL 11 Grupa de control este însărcinată să urmărească aplicarea prezentei Convenţii, să examineze modificările ce ar putea fi necesare și să organizeze consultaţii cu organizaţiile sportive interesate ARTICOLUL 12 În urma fiecărei şedinţe, grupa de control transmite Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei un raport cu privire la lucrările sale şi la modul de funcţionare a Convenţiei. ARTICOLUL 13 Amendamente la celelalte articole ale Convenţiei Amendamentele la articolele prezentei Convenţii pot fi propuse de către o parte, de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei sau de grupa de control și trebuie să acționeze în conformitate cu principiile Convenției ARTICOLUL 14 Prezenta Convenţie este deschisă spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei, celorlalte state-părţi la Convenţia culturală europeană şi statelor nemembre participante la elaborarea prezentei Convenţii, care îşi pot exprima consimţământul de a deveni părţi. ARTICOLUL 15 Convenţia va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unui termen de o lună de la data la care cinci state, dintre care cel puţin patru sunt membre ale Consiliului Europei, îşi vor fi exprimat consimţământul de a fi legate prin Convenţie,iar în ceea ce priveşte orice stat care îşi va exprima ulterior consimţământul de a deveni parte la Convenţie, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unui termen de o lună de la data semnării sau depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

4

ARTICOLUL 16 După intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei va putea invita, în urma consultării părţilor, orice stat nemembru să adere la aceasta, printr-o hotărâre luată majoritar. ARTICOLUL 17 Orice stat poate, în momentul semnării sau depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să desemneze teritoriul sau teritoriile pe care se va aplica prezenta Convenţie pe care în orice moment ulterior, orice stat poate, printr-o declaraţie adresată Secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei Convenţii asupra oricărui alt teritoriu. ARTICOLUL 18 Orice parte poate denunţa oricând prezenta Convenţie prin notificare adresată Secretarului general al Consiliului Europei. ARTICOLUL 19 Secretarul general al Consiliului Europei notifică părţilor, celorlalte state membre depunerea oricărui instrument de ratificare, oricare dată de intrare în vigoare a prezentei Convenţii,orice raport,orice propunere de amendament şi orice amendament adoptat, orice declaraţie, orice alt act, notificare sau comunicare, care se referă la prezenta Convenţie.

I.1.2. Protocolul Adițional la Convenția Anti-doping de la Varșovia, 12/09/2002

Asupra Protocolului Adițional s-a convenit pentru a spori eficiența Convenției și pentru a contribui la armonizarea, transparența și eficiența acordurilor doping existente și viitoare dorind să consolideze și să intensifice aplicarea prevederilor Convenției1. Articolul 1 – Recunoasterea reciprocă a controalelor doping Având în vedere prevederile Articolelor 3 și 7din Convenție, Părțile vor recunoaste reciproc competența organizațiilor sportive sau a organizațiilor naționale anti-doping de a efectua controale doping pe teritoriul și vor recunoaște competența Agenției Mondiale Anti-Doping. Articolul 2 – Consolidarea aplicării Convenției Grupul de Monitorizare constituit conform Articolului 10 din Convenție, va supraveghea aplicarea si implementarea Convenției. Articolul 3 – Rezerve 5

Nu pot fi formulate rezerve la prevederile acestui Protocol. Articolul 4 – Exprimarea consimțământului Acest Protocol va fi deschis pentru a fi semnat de către Statele membre ale Consiliului Europei și alte State semnatare sau părți ale Convenției. Articolul 5 – Intrarea în vigoare Protocolul va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmează expirării perioadei detrei luni după data la care cinci State Părți ale Convenției si-au exprimat consimțământul, în conformitate cu prevederile Articolului 4. Articolul 6 – Aderare După deschiderea pentru semnare a prezentului Protocol, orice Stat care va adera la Convenție, poate adera si la prezentul Protocol. Articolul 7 – Aplicarea teritorială Orice Stat poate specifica, la momentul semnării sau al depunerii instrumentului deratificare, acceptare, aprobare sau aderare, teritoriul sau teritoriile pe care se va aplica prezentul Protocol. Articolul 8 – Denunțarea Orice Parte poate, în orice moment, denunța acest Protocol prin intermediul unei notificări adresate Secretarului General al Consiliului Europei. Articolul 9 – Notificările Secretarul General al Consiliului Europei va notifica Statele membre ale Consiliului Europei,celelalte State semnatare sau Părți ale Convenției și orice Stat care a fost invitat să adere la aceasta, despre orice semnătură, depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare și orice dată a intrării în vigoare a prezentului Protocol, conform Articolelor 5, 6 si 7.

I.1.3. Codul Mondial Anti-Doping adoptat de Agenția Mondială împotriva dopajului în sport la Copenhaga 05/03/2003

În urma Declaraţiei Miniştrilor Europeni ai Educaţiei şi Formării Profesionale şi a Comisiei Europene, adoptată la Copenhaga, 29-30 noiembrie 2002, privind întărirea cooperării europene în domeniul formării profesionale, respectiv a consolidării dimensiunii europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu scopul îmbunătăţirii cooperării strânse care să faciliteze şi să promoveze mobilitatea şi dezvoltarea cooperării inter-instituţionale,parteneriatele şi alte iniţiative transnaţionale, 6

toate acestea pentru a accentua profilul european al educaţiei şi formării profesionale în context internaţional, un an mai târziu Agenția Mondială împotriva dopajului în sport a adoptat Codul Mondial Antidoping. Codul este documentul fundamental şi universal pe care se bazează programul mondial antidoping în domeniul sportului. Scopul Codului este de a promova lupta împotriva dopajului prin armonizarea la nivel mondial a elementelor antidoping de bază. Scopurile Codului Mondial Anti-Doping şi ale Programului Mondial Anti-doping care îl susţine sunt:să protejeze dreptul fundamental al sportivilor de a practica un sport curat,fără dopaj şi, în acest fel, să promoveze sănătatea, corectitudinea şi egalitatea pentru sportivii din întreaga lume, şi să asigure aplicarea unor programe anti-doping eficiente, coordonate şi armonizate la nivel internaţional şi naţional, pentru depistarea,descurajarea şi prevenirea dopajului. Codul este format din patru părți structurate in 25 de capitole. Partea întâi (articolele 1-17) Partea întâi a Codului stabileşte regulile şi principiile anti-doping specifice care urmează să fie aplicate de organizaţiile care răspund de adoptarea, implementarea sau punerea lor în aplicare în cadrul sferei lor de autoritate. Regulamentele anti-doping, ca şi regulamentele competiţionale, sunt reguli sportive care guvernează condiţiile în care este practicat sportul. Sportivii sau alte persoane acceptă aceste reguli drept o condiţie de participare şi vor fi obligaţi să respecte aceste regulamente. Această parte dezbate, conturează și soluționeaza problematici privind încălcările reglementărilor antidoping (prezenţa unei substanţe interzise, sau a metaboliţilor acesteia, ori a markerilor ei în proba biologică a unui sportiv,utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă,refuzul sau neprezentarea pentru recoltarea de probe), dovedirea dopajului (ca argumente și standarde), lista interzisă (substanţele şi metodele interzise cuprinse în lista interzisă, criteriile de includere a substanţelor şi metodelor și utilizarea acestora în scop terapeutic), standarde pentru testare, folosirea laboratoarelor acreditate pentru analiza probelor, gestionarea rezultatelor probelor cu verificările de rigoare, dreptul la o audiere corectă, descalificări, sancțiuni și consecințe și controlul doping pentru animalele care participă la competiții sportive. Partea a doua (articolele 18 și 19) Partea a doua a Codului se referă la educație și cercetare având ca principiu fundamental în ceea ce priveşte programele de informare şi educare pentru un sport fără dopaj este acela de a păstra spiritul 7

sportiv neatins de fenomenul nociv al dopajului. Scopul principal al acestor programe este prevenirea folosirii cu sau fără intenţie de către sportivi a substanţelor şi metodelor interzise. Cercetarea anti-doping contribuie la dezvoltarea şi implementarea de programe eficiente de control doping şi de informare şi educare pentru un sport fără dopaj și poate cuprinde studii sociologice, comportamentale, juridice şi etice, pe lângă investigaţiile efectuate în domeniul medical,analitic şi psihologic. Partea a treia (articolele 20,21,22) Partea a treia a Codului subliniază atât rolurile și responsabilitățile sportivilor cât și a comitetelor Internațional și Național Olimpice și Paraolimpice, guvernelor, federațiilor, a organizațiilor naționale antidoping și a organizatorilor marilor evenimente sportive și anume să adopte şi să implementeze politici şi reglementări antidoping, să întreprindă acţiunile corespunzătoare în vederea descurajării nerespectării Codului și a încurajării respectării acestuia, să coopereze cu organizaţiile naţionale, agenţiile şi alte organizaţii anti-doping relevante și să promoveze educaţia antidoping. Partea a patra (articolele 23,24,25) Partea a patra a Codului se referă la acceptarea, respectarea, modificarea și interpretarea acestuia. Mai mult, accentuează consecințele nerespectării Codului și amplifică importanța monitorizării respectării acestuia și clarifică eventuale neințelegeri referitoare la interpretarea acestuia.

I.1.4. Convenția Internațională Împotriva Dopajului în Sport adoptată de UNESCO la Paris 19/10/2005

UNESCO luând notă de necesitatea necesitatea de a încuraja si de a coordona cooperarea internațională în vederea eliminării dopajului în sport, manifestându-si preocuparea față de folosirea dopajului în sport si consecințele acestuia asupra sănătății sportivilor, constientă că sportul trebuie să joace un rol important în protejarea sănătății, în educația morală, culturală si fizică si în promovarea înțelegerii internaționale si a păcii și cunoscând că eliminarea dopajului în sport depinde în parte de armonizarea progresivă a normelor si practicilor împotriva dopajului în sport si de coooperarea la scară națională si mondială a adoptat anumite măsuri pentru prevenirea și combaterea dopajului.

8

I. Domeniul de aplicare Articolul 1 - Scopul convenției Convenția are ca scop ca să promoveze prevenirea dopajului în sport si combaterea acestui fenomen pentru a-l elimina. Articolul 2 – Definiții Prin „laboratoare anti-doping acreditate” se înțeleg laboratoarele acreditate decătre Agenția Mondială Anti-Doping. Prin „organizație anti-doping” se înțelege o instituție care răspunde de adoptarea regulilor privind aplicarea sau respectarea procesului de control doping. Prin „încălcarea regulilor anti-doping” în sport se înțelege prezența unei substanțe interzise, a metaboliților acesteia sau a markerilor acesteia în organismul unui sportiv, folosirea sau tentativa de folosire a unei substanțe interzise sau metode interzise si refuzul de a se supune unei prelevări a probei biologice, falsificarea oricărui element din procesul de control doping, posesia si traficul substanțelor interzise. In vederea controlului doping, se înțelege prin „sportiv” orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internațional sau la nivel național și orice altă persoană care participă la un sport sau la o manifestare sportivă de nivel inferior acceptat de statele părți. Prin „Cod” se înțelege Codul Mondial Anti-Doping adoptat de către Agenția Mondială Anti-Doping la 5 martie 2003 la Copenhaga. Prin „dopaj în sport” se înțelege un caz de încălcare a regulilor anti-doping. Prin „testare” se înțelege partea din procesul global de control doping cuprinzând planificarea repartizării testelor, colectarea probei biologice, mânuirea probei si transportarea acesteia la laborator. Prin „Agentia Mondială Anti-Doping (AMAD)” se înțelege fundația de drept elvețian astfel numită, constituită la 10 noiembrie 1999. Articolul 3 - Mijloacele care permit atingerea scopului convenției Participante se angajează să adopte măsuri potrivite la nivel național si internațional care să fie conforme cu principiile enunțate în Cod și să încurajeze orice formă de cooperare care urmăreste protejarea sportivilor si a eticii în sport. Articolul 4 - Relația dintre Cod si Convenție Pentru a coordona punerea în practică a luptei împotriva dopajului în sport lanivel național si internațional, Statele Participante se angajează să respecte principiile enunțate în Cod, care servesc drept bază pentru măsurile prevăzute în prezenta Convenție.

9

II. Activități anti-doping la scară națională Articolul 7 – Coordonarea la nivel național Statele Participante asigură aplicarea Convenției, îndeosebi prin măsuri de Coordonare și sprijinire la nivel național a organizațiilor sportive și antidoping. Articolul 8 – Limitarea accesului si a folosirii în sport a substanțelor interzise si a metodelor interzise Statele Participante adoptă, în funcție de nevoi, măsuri pentru a limita accesul la substanțe interzise si la metode interzise în vederea restrângerii folosirii acestora de către sportivi, cu excepția cazurilor de scutiri de uz terapeutic. Articolul 9 – Măsuri privind personalul asistent al sportivului Statele Participante adoptă ele însele măsuri sau încurajează organizațiile sportive si organizațiile anti-doping să ia măsuri, inclusiv sancțiuni sau pedepse față de personalul asistent al sportivului care comite o încălcare a unor reguli anti-doping. Articolul 10 – Suplimente nutritive Statele Participante încurajează producătorii si distribuitorii de suplimente nutritive să stabilească bune practici față de comercializarea si distribuirea acestor suplimente nutritive, îndeosebi prin oferirea de informații cu privire la compoziția lor analitică si prin garantarea calității. Articolul 11 – Măsuri cu caracter financiar În funcție de nevoi, Statele Participante asigură prin bugetele lor finanțarea unui program național de control la toate disciplinele sportive sau sprijină organizațiile sportive si organizațiile anti-doping să finanțeze controalele anti-doping Articolul 12 - Măsuri în vederea înlesnirii controalelor anti-doping Statele Participante încurajează si înlesnesc efectuarea, de către organizațiile sportive si organizațiile anti-doping, controalelor antidoping și iau măsuri pentru a le ajuta să aibă acces la un laborator anti-doping acreditat.

III. Cooperarea internațională Articolul 13 – Cooperarea între organizațiile anti-doping si organizațiile sportive Statele Participante încurajează cooperarea dintre organizațiile anti-doping, autoritățile publice si organizațiile sportive. Articolul 14 – Sprijinirea misiunii Agenției Mondiale Anti-Doping Statele Participante se angajează să susțină Agenția Mondială Anti-Doping. 10

Articolul 15 – Finanțarea în părți egale a Agenției Mondiale Anti-Doping Statele Participante sprijină principiul finanțării bugetului anual de bază aprobat al Agenției Mondiale Anti-Doping, jumătate de către autoritățile publice si jumătate de către miscarea olimpică. Articolul 16 – Cooperarea internațională în materie de combatere a dopajului Statele Participante cooperează conform Codului și Convenției cu Agenția Mondială Anti-Doping și facilitează coordonarea internațională. Articolul 17 - Fondul din contribuții voluntare Se creează un „Fond pentru eliminarea dopajului din sport” stabilit conform Regulamentului Financiar al UNESCO. Articolul 18 - Folosirea si gestionarea Fondului din contribuții voluntare Sursele Fondului din contribuții voluntare sunt pentru finanțarea activităților pentru punerea în practică a programelor anti-doping.

IV. Educația si formarea

Articolul 19 - Principii generale în materie de educație si de formare 1. Statele părți se angajează, în limitele mijloacelor de care dispun, să susțină, să conceapă sau să pună în aplicare programe de educație si de formare privind lupta împotriva dopajului. Articolul 20 – Codurile deontologice Statele Participante încurajează asociațiile si instituțiile profesionale competente să elaboreze si să pună în aplicare coduri de conduită, de bune practici si deontologice corespunzătoare si în conformitate cu Codul în materie de combatere a dopajului în sport. Articolul 21 – Participarea sportivilor si a personalului asistent al sportivilor Statele Participante favorizează și susțin participarea activă a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor lupta împotriva dopajului. Articolul 22 – Organizațiile sportive si educarea si formarea continuă în materie de luptă împotriva dopajului Statele Participante încurajează organizațiile sportive si organizațiile anti-doping să pună în aplicare programe de educație si de formare continuă pentru toți sportivii. Articolul 23 – Cooperarea în domeniul educației si formării Statele Participante cooperează între ele si cu organizațiile competente în vederea unor schimburi de informații, competențe și de experiență eficiente. 11

V. Cercetarea Articolul 24 - Promovarea cercetării anti-doping Statele Participante se angajează să încurajeze si să promoveze cercetarea anti-doping în colaborare cu organizațiile sportive. Articolul 25 – Natura cercetării anti-doping Statele Participante au în vedere ca cercetarea să se desfăsoare în conformitate cu practicile deontologice recunoscute pe plan internațional. Articolul 26 – Schimbul de rezultate provenind din cercetarea anti-doping Statele Participante fac cunoscute rezultatele cercetării anti-doping . Articolul 27 – Cercetarea în stiințele sportului Statele Participante încurajează oamenii de stiință si membrii corpului medical să efectueze cercetări înstiințele sportului, în conformitate cu principiile enunțate în Cod.

VI. Monitorizarea aplicării convenției

Articolul 28 - Conferința Părților Se stabileste o Conferință a Părților suverană a Convenției. Articolul 29 - Organizația consultativă si observatorii la Conferința Părților Agenția Mondială Anti-doping este invitată la Conferința Părților în calitate deorganizație consultativă. Comitetul Internațional Olimpic, Comitetul Internațional Paralimpic, Consiliul Europei si Comitetul Interguvernamental pentru Educație Fizică și Sport (CIGEPS) sunt invitate în calitate de observatori. Articolul 30 - Funcțiile Conferinței Părților Conferința Părților are următoarele funcții: promovarea scopului prezentei Convenției, discutarea relațiilor cu Agenția Mondială Anti-Doping, studierea mecanismelor de finanțare a bugetului anual și examinarea mijloacelor pentru asigurarea respectării Convenției. Articolul 31 - Rapoartele prezentate de către Statele Participante la Conferința Părților Prin intermediul secretariatului, Statele Participante transmit la doi ani Conferinței Părților, întruna din limbile oficiale ale UNESCO, toate informațiile legate de măsurile pe care le-au luat pentru a se conforma dispozițiilor din Convenție. Articolul 32 - Secretariatul Conferinței Părților Secretariatul Conferinței Părților este asigurat de Directorul General al UNESCO. 12

Articolul 33 - Amendamentele Orice Stat Participant poate, printr-o comunicare în scris adresată Directorului General al UNESCO, să propună amendamente la Convenție.

Articolul 34 - Proceduri specifice privind amendamentele la anexele Convenției

VII. Dispozițiile finale

Articolul 35 - State părți cu regim constituțional federal sau neunitar Statelor Participante care au regim constituțional federal sau neunitar au aceleași obligații ca cele ale Statelor Participante care nu sunt state federale. Articolul 36 - Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea Convenția se supune ratificării, acceptării, aprobării sau aderării statelor membre ale UNESCO, în conformitate cu respectivele lor proceduri constituționale. Articolul 37 - Intrarea în vigoare Convenția intră în vigoare în prima zi din luna următoare expirării unui termen de o lună de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. Articolul 38 - Extinderea teritorială a Convenției Orice stat poate, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare,acceptare, aprobare sau aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile pentru care el asigură relațiile internaționale și la care se aplică Convenția. Articolul 39 - Denunțarea Orice Stat Participant poate denunța Convenția, notificată printr-un instrument scris, depus la Directorul General al UNESCO.

13

I.2. Problematica Legislatiei la Nivel Național I.2.1. Legi naționale privind acceptarea Convențiilor internaționale si a Protocoalelor adiționale

1.2.1.1. Legea nr. 171/1998din 02/10/1998pentru ratificarea Convenției împotriva dopajului,adoptată, în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la16 noiembrie 1989 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 385 din 09/10/1998 intrând in vigoare la data de 09 octombrie 1998 Parlamentul României adoptă legea de ratificare a Convenției împotriva dopajului1, adoptată, în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg la 16 noiembrie 1989. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 21 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor art.74 alin. (2) din Constituția României1 și de către Camera Deputaților în sedința din 3 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. 1.2.1.2. Legea nr. 302/2006din 11/07/2006pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția împotriva dopajului (Strasbourg, 1989), adoptat la Varșovia la 12 septembrie 2002publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 605 din 13/07/2006intrand în vigoare la data de 16 iulie 2006 Parlamentul României adoptă legea pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția împotriva dopajului (Strasbourg, 1989), adoptat la Varșovia la 12 septembrie 2002 și semnat de România la Strasbourg la 29 noiembrie 2004, cu respectarea prevederilor art. 753si ale art.76 alin. (2) din Constituția României2 1.2.1.3.Legea nr. 367/2006din 02/10/2006pentru acceptarea de către România a Convenției internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Stiință si Cultură, la Paris la 19octombrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 828 din 09/10/2006, intrând în vigoare la data de 12 octombrie 2006. Parlamentul României adoptă legea: România acceptă Convenția internațională împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Stiință si Cultură, la Paris la19 octombrie 2005. 1

Articolul 74 aliniatul 2 din Constitutia Romaniei (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea. 2 Art 75 (2) Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. Art 76 alin 2 2) Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

14

1.2.2. Legislația națională

1.2.2.1 Legea nr. 227/2006din 07/06/2006privind prevenirea și combaterea dopajului în sport,republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 14/07/2009, intrând in vigoare la data de 17 iulie 2009

TITLUL I Dispoziții generale Art. 1 Prezenta lege reglementează prevenirea si combaterea dopajului în sport conform Convențiilor Internaționale si a Codului Mondial Anti-Doping din rațiuni de natură etică și medicală Art. 2. Dopajul în sport reprezintă una sau mai multe încălcări ale reglementărilor anti-doping ca prezența substanțelor interzise in probele biologice, utilizarea substanțelor și a metodelor interzise, refuzul prelevării de probe, deținerea și traficarea oricărei substanțe interzise.. Art. 3. Definește termenii si expresiile folosite in prezenta lege. Sportivul este orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internațional sau național. Organizația naționala anti-doping este acea autoritate naționala responsabilă cu privire la adoptarea si implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea activității de prelevare de probe biologice și gestionarea rezultatelor la testele efectuate. Controlul doping este procesul care include furnizarea de informații privind localizarea sportivilor, planificarea distribuirii testărilor, recoltarea si mânuirea de probe biologice, transportul de probe biologice la laborator, analiza de laborator, scutirile pentru uz terapeutic (SUT), gestionarea rezultatelor, audieri si apeluri.

TITLUL II Organizarea activității anti-doping la nivel național

CAPITOLUL I Agenția Națională Anti-Doping

15

Art. 4 În vederea combaterii fenomenului de dopaj în sport funcționează AgenŃia Națională AntiDoping, instituție publică cu personalitate juridică, cu autonomie decizională în activitatea anti-doping, în subordinea Guvernului, coordonată de primul-ministru, finanțată din venituri proprii si subvenții acordate de la bugetul de stat. Art. 5. Obiectivele Agenției sunt:prevenirea si combaterea la nivel național a fenomenului de dopaj prin adoptarea și implementarea politicilor și reglementărilor anti-doping,încurajarea practicării unui sport curat, promovarea și susținerea cercetărilor anti-doping. Art. 6. Atribuțiile Agenției sunt acelea de a elabora strategia națională anti-doping, de a iniția proiecte pentru armonizarea legislației naționale, de a asigura aplicarea de măsuri corecte pentru a sancționa dopajul, organizaează și efectuează controale doping. Art. 7. Posturile publice de radio si de televiziune pun la dispoziție, gratuit, Agenției un spațiu de emisie de minimum 30 de minute lunar pentru difuzarea de emisiuni cu caracter educativ si materiale promoționale în scopul prevenirii si combaterii dopajului în sport. Art. 8 - 11 Pe lângă Agenție funcționează Consiliul director, ca organ consultativ având același scop de prevenire și combatere a dopajului în sport și de susținere a Agenției. Art. 12 Pe lângă Agenție se constituie Comisia de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic, Comisia de audiere a sportivilor si a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping și Comisia de apel.

Art. 13-17 Finanțarea cheltuielilor curente si de capital ale Agenției se asigură din venituri proprii si subvenții acordate de la bugetul de stat. Salariații care au o vechime în muncă în cadrul Agenției de cel puțin 2 ani primesc lunar un spor de stabilitate de 5%, calculat la salariul de bază la care se adaugă câte 3 procente pe an de vechime în plus și un spor în cuantum datorat riscului de îmbolnăvire.

CAPITOLUL II Publicarea si revizuirea listei interzise 16

Art. 18. Lista interzisă, în conformitate cu cea a Agenției Mondiale Anti-Doping, se aprobă prin ordin al președintelui Agenției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar Agenția este obligată sa revizuie lista la fiecare modificare.

CAPITOLUL III Scutiri pentru uz terapeutic

Art. 19 Agenția asigură aplicarea procedurii de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic pentru sportivii de nivel național, la solicitarea scrisă a acestora.

CAPITOLUL IV Asistența medicală a sportivilor

Art. 20 Medicii si asistenții medicali trebuie să acorde o atenție deosebită tratamentului medical aplicat sportivilor si să nu recomande, să nu prescrie si să nu administreze medicamente ce au în compoziție substanțe interzise, atunci când acestea pot fi înlocuite cu altele care nu conțin astfel de substanțe

CAPITOLUL V Controlul doping

Art. 22. Controlul doping, în competiție și în afara competiției, se efectuează conform Planului național anual detestare, cu respectarea prevederilor Standardului internațional pentru testare.

Art. 23. Controlul doping se efectuează de către Agenție, din proprie inițiativă, sau poate fi solicitat acesteia conform Codului si Standardului internațional pentru testare.

Art. 24 17

Sportivul participant la o competitie sportivă este obligat să se supună controlului doping.

Art. 25 Testarea doping în competiție se efectuează în spații adecvate numite stație de control doping,organizate conform normelor metodologice privind organizarea si desfăsurarea controlului doping.

Art. 26 Testările doping pot fi efectuate de către ofițerii de control doping care au absolvit cursurile de formare profesională si perfecționare organizate de Agenție si au obținut în acest sens un certificat.

Art. 27. Răspunderea privind recoltarea și transportarea probelor la laborator aparține Agenției.

CAPITOLUL VI Gestionarea rezultatelor

Art. 28 Analiza probelor biologice se efectuează de către Direcția cercetare și laborator control doping,potrivit prevederilor Standardului internațional pentru laboratoare al Agenției Mondiale AntiDoping, iar rezultatele sunt analizate spre interpretare de Agenție. Art. 29. În cazul încălcărilor reglementărilor anti-doping care nu presupun analiza de probe biologice, Agenția verifică circumstanțele în care a fost săvârsită posibila încălcare a reglementărilor anti-doping.

Art. 30. Sportivul are dreptul de a cere contraexpertiză, de a fi prezent personal sau prin reprezentant la contraexpertiză și de a solicita copii ale documentației de laborator pentru proba sa, care include informațiile prevăzute de Standardul internațional pentru laboratoare al Agenției Mondiale Anti-Doping. Art. 31. Agenția poate dispune suspendarea provizorie a unui sportiv pe baza unui rezultat pozitiv pentru o substanță specifică sau pe baza unei alte posibile încălcări a reglementărilor anti-doping, sportivul având dreptul la o audiere provizorie înainte de impunerea suspendării provizorii sau imediat după impunerea acesteia ori dreptul la o audiere în regim de urgență 18

Art. 32. Dacă sportivul sau persoana din cadrul personalului asistent, care este suspectat/suspectată se retrage din activitatea sportivă înainte de începerea sau în timpul procedurilor prevăzute în prezentul capitol, Agenția poate decide continuarea acestora.

CAPITOLUL VII Dreptul la o audiere echitabilă Art. 33. Comisia de audiere a sportivilor și a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping organizează o procedură de audiere pentru sportivul sau personalul asistent al acestuia învinuit, asemănatoare unui proces care se desfășoară cu respectarea drepturilor și îndatoririlor părților.

CAPITOLUL VIII Confidențialitate

Art. 34. Identitatea sportivilor sau a personalului asistent al acestora, care sunt suspectați va fi făcută publică în termen de cel mult 20 de zile de la soluționarea definitivă a cazului, iar dacă nu au fost gasiți vinovați identitatea acestora poate fi făcută publică doar cu acordul scris al acestora.

CAPITOLUL IX Sancțiuni

Art. 35-44 Orice încălcare săvârsită de către sportiv în timpul sau în legătură cu o manifestare sportivă si/sau unei competiții sportive, dovedită conform procedurii prevăzute de prezenta lege, atrage de drept descalificarea, invalidarea rezultatelor individuale obținute în acea competiție si retragerea medaliei, a punctelor sau a premiilor. La prima abatere suspendarea este de 1-2 ani, iar a treia încălcare a reglementărilor anti-doping se sancționează cu suspendarea pe viață.

19

CAPITOLUL X Consecințe pentru echipe

Art. 45. Atunci când mai mult de un membru al unei echipe sportive a încălcat sau este susceptibil desăvârsirea uneia dintre încălcările prevăzute la art. 2 în legătură cu o manifestare sportivă, echipa va fi supusă testelor-țintă stabilite pentru acea manifestare sportivă. Dacă mai mult de 2 membri sunt găsiți vinovați echipa va fi supusă unei sancțiuni sau descalificată.

CAPITOLUL XI Încetarea sau reducerea perioadei de suspendare pe baza unor circumstanțe excepționale

Art. 46. În cazul în care sportivul dovedeste lipsa vinovăției cu privire la fapta prevăzută sancțiunea cu suspendarea nu se aplică, iar fapta nu va fi considerată încălcare a reglementărilor antidoping. Daca sportivul este vinovat dar demonstrează neglijența părții acuzate, perioada de suspendare poate fi redusă, dar nu la mai puțin de jumătate. Suspendarea pe viață nu poate fi redusă la mai puțin de 8 ani.

CAPITOLUL XII Circumstanțe care pot conduce la majorarea perioadei de suspendare Art. 47. Perioadele de suspendare se majorează până la maximum 4 ani, dacă fapta este săvârsită în complicitate sau în dezinteresul reglementărilor anti-doping sau obstrucționeaza activitatea Agenției.

CAPITOLUL XIII Reglementări pentru cazurile de încălcări repetate Art. 48. O nouă încălcare va fi luată în considerare de Agenție în vederea aplicării de sancțiuni, numai dacă sportivul sau o altă persoană din rândul personalului asistent al acestuia a săvârsit această nouă încălcare după ce a fost înstiințat de prima.

20

Art. 49. Dacă la acelasi control doping un sportiv este găsit vinovat de utilizarea sau prezenta unei substante specifice si a altor substanțe ori metode interzise, sportivul va fi considerat vinovat de o singură încălcare iar sancțiunea aplicată este cea mai gravă.

Art. 52. Constituie circumstanțe agravante implicarea minorilor sau a unei persoane cu atribuții in prevenirea și combaterea dopajului și duce la mărirea perioadei sancțiunilor cu o treime.

Art. 53. Persoanelor condamnate pentru infracțiuni li se pot aplica una sau mai multe pedepse complementare.

Art. 54. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiunile prevăzute în prezentul capitol se confiscă.

CAPITOLUL XV Apeluri

Art. 55. Pot fi contestate deciziile Comisiei de audiere a sportivilor si a personalului asistent, decizia Agenției de a nu prezenta un rezultat pozitiv sau un rezultat atipic ca o încălcare a reglementărilor antidoping, decizia de suspendare provizorie, decizia Agenției privind acordarea sau neacordarea scutirilor pentru uz terapeuti.

Art. 56. Procedura soluționării contestațiilor se desfăsoară cu respectarea dreptului la o audiere echitabilă și imparțială și la o decizie în formă scrisă, motivată, datată, redactată si comunicată în timp rezonabil.

Art. 57. Deciziile luate în legătură cu o competiție din cadrul unei manifestări sportive naționale sau care implică sportivi de nivel național, pot fi contestate la Comisia de apel, în termen de 21 de zile de la data comunicării. 21

Art. 58. Deciziile Comisiei de apel pot fi contestate la Curtea de arbitraj sportiv de la Lausanne, în termen de 21de zile de la data comunicării.

Art. 59. Deciziile luate în legătură cu o competiție din cadrul unei manifestări sportive internaționale sau care implică sportivi de nivel internațional, pot fi contestate la Curtea de arbitraj sportiv de la Lausanne, în termen de 21 de zile de la data comunicării. Art. 60. Deciziile pot fi contestate de către sportivii sau persoanele împotriva cărora a fost impusă sancțiunea de suspendare provizorie. Art. 61. Deciziile contestate îsi păstrează efectele pe durata desfăsurării procedurilor cu exceptia situatiei în care Comisia de apel, respectiv Curtea de arbitraj sportiv decide suspendarea acestora.

CAPITOLUL XVI Obligațiile structurilor sportive naționale și ale Comitetului Olimpic si Sportiv Român

Art. 62-69 Federațiile sportive naționale, Cluburile sportive, ligile profesioniste si Comitetul Olimpic și Sportiv Român au obligația de a-și modifica și completa statutele și regulamentele în concordanță cu dispozițiile prezentei legi, ale Codului Mondial Anti-Doping, cu reglementările federațiilor sportive internaționale si cu normele metodologice privind organizarea si desfăsurarea controlului doping. Federațiile sportive naționale sunt obligate să comunice Agenției, în termenul stabilit de aceasta,informații detaliate privind calendarul sportiv intern și internațional. Neîndeplinirea obligațiilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei, retragerea oricărui sprijin financiar de la bugetul de stat, suspendarea temporară a certificatului de identitate sportivă sau radierea din registrul sportiv. Cluburile sportive si ligile profesioniste în cadrul cărora au fost sancționate persoane pentru dopajse sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei.

22

TITLUL III Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 70. Pentru informarea si educarea personalului implicat în activitășile anti-doping, toate institușiile de învățământ superior de educație fizică si sport din țară introduc în programele de învățământ cursuri de prezentare a reglementărilor naționale și internaționale anti-doping, precum si Strategia națională anti-doping.

Art. 71. Conducerea Agenției și personalul implicat în controlul doping vor avea acces la toate manifestările sportive pe bază.

Art. 72. Se autorizează Secretariatul General al Guvernului să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în anexele la bugetul aprobat acestei instituții.

Art. 73. În cuprinsul actelor normative în vigoare care cuprind referiri la Agenția Națională Antidoping, termenul antidoping se înlocuiește cu anti-doping.

Art. 74. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului se vor aproba structura organizatorică si regulamentul de organizare si funcționare ale Agenției Naționale Anti-Doping. 1.2.2.2. Legea nr. 104/2008 din 09/05/2008privind prevenirea și combaterea producerii si traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc publicata in MOF nr. 375 - 16/05/2008, versiune consolidată in 18/03/2011.

23

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. Prezenta lege reglementează prevenirea si combaterea producerii si traficului ilicit desubstanțe dopante cu grad mare de risc.

Art. 2. În cuprinsul prezentei legi sunt aplicabile dispozițiile din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată.

CAPITOLUL II Consiliul de prevenire și combatere a traficului ilicitde substanțe dopante cu grad de mare risc.

Art. 3-7 Pe lângă ANAD se înființează Consiliul de prevenire si combatere a traficului ilicit de substanțe dopante cu grad de mare risc, organ consultativ fără personalitate juridică și analizează măsurile sau operațiunile convenite de către instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit de substanțe dopante cu grad de mare risc, în scopul identificării disfuncționalităților intervenite în aplicarea acestora si al formulării de propuneri pentru eliminarea lor.

CAPITOLUL III Măsuri speciale privind combaterea traficului ilicit de substanțe dopante cu grad de mare risc în sălile de culturism si de fitness

Art. 8- 11 Personalul împuternicit din cadrul Agenției Naționale Anti-Doping are dreptul să verifice dacă activitatea în sălile de culturism și de fitness se desfăsoară potrivit reglementărilor prezentei legi și să efectueze teste doping în rândul practicanților, cu acordul acestora, de culturism și de fitness, cu scopul stabilirii gradului de utilizare a substanțelor dopante cu grad de mare risc în sportul recreativ.

24

CAPITOLUL V Dispoziții finale

Art. 25-28 În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea ANAD,Guvernul va adopta normele metodologice prevăzute în vederea îndeplinirii prevederilor care previn și combat dopajul în sport.

25

CAPITOLUL II – SUBSTANȚE ȘI METODE INTERZISE

II.1. Substanțe și metode interzise conform Codului Mondial Anti-Doping 2011 atât în cadrul competiției cât și în afara acesteia

AGENȚI ANABOLICI 1.

Steroizi anabolici (androstendiol, androstendionă, bolandiolă, bolasteron, boldion, calusteron,

clostebol, danazol, drostanolon, gestrinon, etc.) 2.

Alți agenți anabolici incluzând dar nelimitându-se la: (clebuterol, modulatorii receptorilor

androgeni selectivi, tibolon, zeranol, zilpaterol). În această secțiune: HORMONI PEPTIDICI, FACTORI DE CREȘTERE ȘI SUBSTANȚE ÎNRUDITE Sunt interzise următoarele substanțe, precum și factorii lor de eliberare: 1. Agenți de stimulare a eritropoiezei [de ex. eritropoietina (EPO), darbepoetina (dEPO), stabilizatori ai factorilor care induc hipoxia (HIF), metoxi polietilen glicolepoetina beta (CERA), peginesatida (Hematida)]; 2. Gonadotropina corionică (CG) si hormonul luteinizant (LH) la bărbați; 3. Tipuri de insulină; 4. Corticotropine; 5. Hormonul de crestere (GH), factori de crestere similari insulinei (IGF-1), factori de creștere a fibroblastelor (FGFs), factor de creștere a hepatocitelor (HGF), factori de creștere mecanici (MGFs), factorul de creștere a trombocitelor derivate (PDGF), factori de creștere a endoteliului vascular (VEGF) precum și orice alt factor de creștere ce afectează sinteza/degradarea proteinei muschilor, tendoanelor sau ligamentelor, vascularizarea, utilizarea energiei, capacitatea de regenerare sau comutarea tipului de fibră; si alte substanțe cu structură chimică similară sau efect(e) biologic(e) similar(e).

BETA-2-AGONISTI Toți beta-2-agonistii (inclusiv ambii izomeri, unde e cazul) sunt interzisi, cu excepția salbutamolului (maxim 1600 micrograme în 24 de ore) si salmeterolului atunci când este luat prin inhalare, în concordanță cu regimul terapeutic recomandat de producători. 26

Se presupune că prezența salbutamolului în urină într-o concentrație mai mare de 1000 ng/mL nu este datorată utilizării în scop terapeutic a substanței și va fi considerată rezultat analitic pozitiv, dacă sportivul nu dovedește, pe baza unui studiu farmacocinetic controlat, că rezultatul anormal a fost consecința utilizării unei doze terapeutice (maxim 1600 micrograme în 24 de ore) de salbutamol inhalat. HORMONI ANTAGONIȘTI ȘI MODULATORI Următoarele clase sunt interzise: 1. Inhibitori de aromatază, incluzând dar nelimitându-se la: aminoglutetimid, anastrozol, androsta-1,4,6-trien-3,17-dionă (androstatriendionă), 4-androsten-3,6,17-trionă (6oxo), exemestan, formestan, letrozol, testolactonă. 2. Modulatori ai receptorilor de estrogeni selectivi (SERMs) incluzând, dar nelimitânduse la: raloxifen, tamoxifen, toremifen. 3. Alte substanțe anti-estrogenice incluzând, dar nelimitându-se la: clomifen, ciclofenil, fulvestrant. 4. AgenŃi care modifică funcŃia (funcŃiile) miostatinei, incluzând dar nelimitându-se la: inhibitori ai miostatinei DIURETICE SI ALȚI AGENȚI MASCATORI Agenții mascatori sunt interzisi. Acestia includ: Diuretice, desmopresina, substituenŃi de plasmă (de exemplu, glicerol; administrarea intravenoasă de albumină, dextran, hidroxietil amidon si manitol), probenecid; si alte substanțe cu efect(e) biologic(e) similar(e). Diureticele includ: Acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon, clortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, metolazon, spironolactonă, tiazide (de exemplu, bendroflumetiazidă, clorotiazidă, hidroclorotiazidă), triamteren si alte substanțe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e) (cu excepŃia drosperinonei, pamabromului, precum si a dorzolamidei si a brinzolamidei topice, care nu sunt interzise). Utilizarea în competiție si în afara competiŃiei, după caz, a oricărei cantități a unei substanțe cu limită de prag (de exemplu salbutamol, morfină, catină, efedrină, metilefedrină si pseudoefedrină) în combinaŃie cu un diuretic sau alt agent mascator, necesită eliberarea unei Scutiri de Uz Terapeutic specifice pentru acea substanță, în plus față de cea acordată pentru diuretic sau pentru alt agent mascator.

27

METODE INTERZISE

CRESTEREA CAPACITĂȚII DE TRANSFER DE OXIGEN Sunt interzise următoarele: 1. Dopajul cu sânge, inclusiv utilizarea de sânge autolog, homolog sau heterolog sau de produse hematologice (din celule rosii) de orice origine. 2. Cresterea artificială a absorbției, transportului sau eliberării de oxigen, incluzând dar nelimitându-se la, utilizarea de perfluorochimicale, efaproxiral (RSR13) si a produselor pe bază de hemoglobină modificată (de exemplu, înlocuitorii de sânge pe bază de hemoglobină, produsi de hemoglobină micro-încapsulată), cu excepŃia oxigenului suplimentar. MANIPULAREA CHIMICĂ SI FIZICĂ Sunt interzise următoarele: 1. Falsificarea sau încercarea de a falsifica, cu scopul de a altera integritatea si validitatea probelor recoltate în timpul controlului doping este interzisă. Aceste practici includ, dar nu se limitează la cateterizare, substituția urinei si/sau alterare (de exemplu proteazele). 2. Infuziile intravenoase sunt interzise, cu excepția celor efectuate în mod legitim în cadrul tratamentului spitalicesc sau investigațiilor clinice. 3. Extragerea secvențială, manipularea si reinfuzarea sângelui întreg în sistemul circulator este interzisă.

DOPAJUL GENETIC Sunt interzise următoarele metode, care au capacitatea de a spori performanța sportivă: 1. Transferul de acizi nucleici sau secvențe de acizi nucleici; 2. Utilizarea de celule normale sau modificate genetic; 3. Utilizarea de agenți care afectează direct sau indirect funcțiile cunoscute ca influențând performanța prin modificarea expresiei genetice. De exemplu, agonistii – Peroxisome Proliferator Activated Receptor δ (PPARδ) (de ex. GW 1516) si agonistii PPARδ - AMP-activated protein kinase (AMPK) axis (de ex. AICAR) sunt interzisi. SUBSTANȚE ȘI METODE INTERZISE ÎN COMPETIȚIE STIMULENTE Toate stimulentele (inclusiv ambii izomeri optici, după caz) sunt interzise, cu excepția Derivaților de imidazol, de uz topic si a acelor stimulente incluse în Programul de monitorizare pe 2011. 28

Stimulentele includ: a) stimulente nespecifice: Adrafinil; amfepramonă; amifenazol; amfetamină; amfetaminil; benfluorex; benzfetamină; benzilpiperazină; bromantan; clobenzorex; cocaină; cropropamidă; crotetamidă; dimetilamfetamină; etilamfetamină; famprofazonă; fencamină; fenetilină; fenfluramină; fenproporex; furfenorex;

mefenorex;

mefentermină;

mesocarb;

metamfetamină(d-);

pmetilamfetamină;

metilendioxiamfetamină; metilendioximetamfetamină; modafinil; norfenfluramină; fendimetrazină; fenmetrazină; fentermină; 4-fenilpiracetam (carfedon); prenilamină; prolintan. Un stimulent care nu este introdus în mod expres în această secŃiune este o substanță specifică. b) stimulente specifice (exemple): Adrenalina 3 ; cathina 4 ; efedrină 5 ; etamivan; etilefrină; fenbutrazat; fencamfamină; heptaminol; izometeptenă; levmetamfetamină; meclofenoxat; metilefedrină; metilhexanamină (dimetilpentilamină); metilfenidat; niketamidă; norfenefrină; octopamină; oxilofrină; parahidroxiamfetamină; pemolină; pentetrazol; fenprometamină; propilhexedrină; pseudoefedrină 6 ; selegilină; sibutramină; stricnină; tuaminoheptan și alte substanțe cu structură chimică similară sau efect(e) biologic(e) similar(e).

NARCOTICE Sunt interzise următoarele: Buprenorfină, dextromoramidă, diamorfină (heroină), fentanil si derivatele lui, hidromorfonă, metadonă, morfină, oxicodonă, oximorfonă, pentazocină, petidină.

CANABINOIDE Delta 9-tetrahidrocanabinol (THC) natural (de exemplu canabis, hasis, marijuana) sau sintetic si canabinoizi sintetici [de exemplu ierburile „Spice” (conŃinând JWH018, JWH073), HU-210] sunt interzise.

GLUCOCORTICOSTEROIZI Toți glucocorticosteroizii sunt interzisi în administrarea pe cale orală, intravenoasă, intramusculară sau rectală. SUBSTANłE INTERZISE ÎN ANUMITE SPORTURI 3

Adrenalina asociată cu agenŃii anestezici locali sau administrarea ei locală (de exemplu nazală, oftalmologică) nu este interzisă. 4 Cathina este interzisă când concentrația sa în urină este mai mare de 5 micrograme per mililitru. 5 Efedrina si metilefedrina sunt interzise, atunci când concentrația oricăreia dintre ele în urină este mai mare de 10 micrograme per mililitru. 6 Pseudo-efedrina este interzisă când concentrația sa în urină este mai mare de 150 micrograme per mililitru.

29

ALCOOL Alcoolul (etanolul) este interzis numai în competiție, în sporturile menționate mai jos. Detectarea acestuia se va realiza prin analizarea respirației si/ sau a sângelui. Pragul de infracțiune doping (valorile hematologice) este 0,10g/L. • Aeronautică (FAI) • Tir cu arcul (FITA) • Automobilism (FIA) • Karate (WKF) • Motociclism (FIM) • Bowling ninepin si tenpin (FIQ) • Bărci cu motor (UIM)

BETA-BLOCANTE Dacă nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar în competiție, în următoarele sporturi: • Aeronautică (FAI) • Tir cu arcul (FITA) (interzise si în afara competiŃiei) • Automobilism (FIA) • Biliard si snooker (WCBS) • Bob si sanie (FIBT) • Petanque (CMSB) • Bridge (FMB) • Curling (WCF) • Darts (WDF) • Golf (IGF) • Motociclism (FIM) • Pentatlon modern (UIPM) pentru disciplinele care implică tirul • Bowling ninepin si tenpin (FIQ) • Bărci cu motor (UIM) • NavigaŃie cu pânze (ISAF) doar în cursele cu cârmă • Tir (ISSF, IPC) (interzise si în afara competiŃiei) • Schi / snowboard (FIS) în sărituri cu schiurile, freestyle aerials/halfpipe si snowboard halfpipe/big air • Lupte (FILA) 30

Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la următoarele: acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol, carteolol, carvedilol, celiprolol, esmolol, labetalol, levobunolol, metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol, propranolol, sotalol, timolol.

II.2. Cazuri de dopaj

Halterofilul român Gabriel Sîncrăian a fost suspendat pentru o perioadă de opt ani de către Federaţia Internaţional de Haltere (IWF), după ce a fost depistat pozitiv la testosteron în timpul Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, unde obţinuse medalia de bronz la categoria 85 kg. Potrivit IWF, suspendarea lui Sîncrăian este calculată începând cu data de 12 august 2016 şi urmează să expire pe 12 august 2024. Federaţia internaţională de haltere a anunţat, totodată, că a suspendat-o pentru o perioadă de patru ani, până la 11 august 2020, pe românca Alina-Alexandra Popovici, pentru dopaj cu stanozolol. România a participat cu 96 sportivi şi 7 rezerve la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, în perioada 5-21 august, şi a cucerit cinci medalii, una de aur, una de argint şi trei de bronz. Pe 13 august 2016, Gabriel Sîncrăian a cucerit medalia de bronz la categoria 85 kg, în cadrul JO de Rio, cu un total de 390 kg, după 173 kg la stilul smuls şi 217 kg la aruncat. În data de 30 septembrie, Federaţia internaţională de haltere a anunţat suspendarea provizorie a lui Sîncrăian, până la soluţionarea definitivă a cazului acestuia. În octombrie, IWF a confirmat descalificarea lui Sîncrăian, reconfirmată apoi şi de Tribunalul de Arbitraj Sportiv în decembrie. Sîncrăian risca suspendarea pe viaţă, deoarece este recidivist, el efectuând o suspendare pentru dopaj (23 septembrie 2013 - 23 septembrie 2015). Alţi trei halterofili români sunt în stare de suspendare pentru dopaj, Adrian-Grigore Lingurar, Mihai Alexandru Popescu şi Daniel-Florin Vizitiu (sancţiunile vor expira în 2019).

31

CONCLUZII S-au schimbat demult vremurile in care un sportiv intr-o competitie era o forta a naturii in sine și acum toata lumea foloseste “tehnologii” moderne, pentru a castiga o competitie. O vina probabil o are si partea financiara atribuita competitiilor moderne, orice sponsor care investeste intr-un atlet sau echipa, vrea un rezultat foarte bun. Acest lucru a dus la dezvoltarea a tot felul de suplimente si tehnici de antrenament avansate pentru a obtine performante supra-umane uneori. Fiind cerinte foarte mari, unii sportivi ajung sa recurga la mrtode interzise si sa consume tot felul de substante de dopaj, pentru a reusi sa “tina pasul”, cu cerintele din jur. Mai mult, sportul de inalta performanta a ajuns o afacere, un spectacol pentru care spectatorii sunt dispusi sa plateasca iar sportivii sunt dispusi sa-si assume orice riscuri privind propria sanatate pentru a satisface exigentele publicului si a castiga din punct de vedere material Poate cele mai inconstiente, sunt persoanele care consuma “de buna voie” aceste substante “de supra-solicitare” si isi pun in pericol inutil sanatatea. Nu cred ca merita sa te expui unor riscuri mari de sanatate, pentru a putea “agata” o medalie sau un titlu. Senior editorul Sport Total FM, Cristian Topescu a vorbit in exclusivitate pentru Sport Total FM, despre dopajul din lumea sportului: ,,Cred ca lupta impotriva dopajului este pierduta, tot mai multe cazuri fiind dovedite ca pozitive in timp ce antidopingul nu gaseste metode de stopare a acestui fenomen distructiv pentru credibilitatea sportului." Cu toate că problematica dopajului în sport nu poate fi eradicată complet, nu pot fi de accord cu o declarative de acest gen. Intr-adevar, lucrurile abia acum incep sa fie puse la punct din punct de vedere legislative și al colaborarii international, dar nu pot crede că avariția și orgoliul vor invinge rațiunea și spiritual uman pe termen foarte lung. Odată cu avansarea in știința și cercetare, dopajul devinde din ce in ce mai îndepărtat de riscul unui deces și are din ce in ce mai puține efecte secundare, dar nu va putea fi niciodată complet ignorant. Această usoara teamă, împreună cu implementarea și mediatizarea sancțiunilor cu privire la utilizarea substanțelor și metodelor interzise va apela din ce in ce mai mult la etica și rațiunea umană. Nu cred că dopajul va dispărea complet, dar asta nu insemna ca lupta e pierduta, ci doar anunță ca bătălia va fi foarte grea.

32

REPERE BIBLIOGRAFICE

1. BMA Board of Science and Education. Drugs in Sport: The Pressure to Perform. British Medical Association. London 1st ed. 2002; 2. Cartea albă privind sportul, Comisia Europeană; 3. Constituția României din 1991 revizuită în 2003; 4. MacAuley D. Drugs in sport. Br Med J 1996;

REPERE ELECTRONICE 1. http://www.sptfm.ro/diverse/exclusiv_cristian_topescu_lupta_impotriva_dopajului_este_pierdut. html; 2. http://www.adevarul.ro/actualitate/Dopajul-cancerul-sportului mondial_0_67195191.html; 3. http://www.anad.gov.ro/; 4. http://www.wada-ama.org/; 5. http://sport.bzi.ro/un-nou-caz-de-dopaj-in-ciclism-459; 6. http://www.barloworld.sport24.com; 7. http://www.realitatea.net; 8. http://en.wikipedia.org; 9. http://www.legenet.indaco.ro;

33

ANEXE

34

35