Ghidul Studentului Pentru Specializarea Managementul Organizatiei

ANEXA 28 ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ”

GHIDUL STUDENTULUI DIN ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” PENTRU PROGRAMUL DE STUDII MANAGEMENTUL ORGANIZAŢEI

BRAŞOV 2009

2 din 19

Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”

GHIDUL STUDENTULUI DIN ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ"PENTRU PROGRAMUL DE STUDII MANAGEMENTUL ORGANIZAŢEI

BRAŞOV 2009 1 din 19

Prezentul Ghid al studentului academiei a fost validat în şedinţa Senatului Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din 17.10.2008.

Comisia de elaborare: Conf. univ. dr. Doru LUCULESCU Conf. univ. dr. Diana ILIŞOI Lt. col. prof. mil. Petre SCURTU Cpt.cdor Dumitru TOADER Student Andrei BLAGU student anul III, RAA Student Alexandru PAVELESCU student anul II, M.I.R.A, Student Ovidiu DOBOŞ - student anul II, RSA şi RAA

2 din 19

I. GENERALITĂŢI Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” este continuatoarea de drept a tradiţiilor învăţământului militar de formare a ofiţerilor necesari Forţelor Aeriene, acumulând în acest domeniu o experienţă de aproape un secol. La baza procesului formării ofiţerilor se găsesc cerinţele Constituţiei, legilor şi normelor privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională a României. Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” este o instituţie militară de învăţământ superior acreditată, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, care funcţionează în baza prevederilor Constituţiei României, Legii educaţiei şi cercetării, hotărârilor Guvernului României, ordinelor Ministrului Apărării Naţionale, altor prevederi legale, precum şi cartei universitare proprii. Identitatea academiei este definită prin: (a) Denumire: Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”; (b) Deviză: „NOSTRUM NOMEN RERUM EST MENSURA NOSTRA” (c) Sediu: Braşov, strada Mihai Viteazul nr. 160, cod 500183, telefon 0268-423.421; fax 0268-422.004; (d) Pagină Web: www.afahc.ro (e) E-mail: [email protected] (f) Însemne/sigilii: Ştampilă cu denumirea în clar, drapel de identificare academie, emblemă, insigne.

Ca unitate militară, academia se individualizează prin: (a) Număr de unitate militară: 01932, ştampilă cu numărul acesteia; (b) Drapel de luptă, sigilii personale, misiuni specifice. Ziua Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” se sărbătoreşte anual la data de 01 Aprilie. Academia se subordonează nemijlocit Statului Major al Forţelor Aeriene.

3 din 19

II. MISIUNEA, OBIECTIVELE ŞI STRATEGIA EDUCAŢIONALĂ A ACADEMIEI Academia Forţelor Aeriene "Henri Coandă" este instituţia specializată din Armata României, care are ca misiune fundamentală formarea ofiţerilor licenţiaţi pentru armele de bază ale Forţelor Aeriene şi alţi beneficiari.

În afară de misiunea sa fundamentală, academia mai îndeplineşte şi alte misiuni, astfel: − pregătirea ofiţerilor absolvenţi ai şcolilor militare de 3 ani, prin forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, pentru dobândirea licenţei, potrivit specializării acreditate; − colaborarea cu universităţi din ţară şi străinătate, în scopul creşterii eficienţei activităţii şi prestigiului academiei în spiritul Declaraţiilor de la Bologna (1999,) Berlin (2003), Bergen (2005) şi Lisabona (2007); − adaptarea învăţământului universitar militar la specificul de ţară membră NATO, prin însuşirea terminologiei, standardelor şi procedurilor NATO; − perfecţionarea competenţei lingvistice a personalului din Forţele Aeriene, prin cursuri desfăşurate în cadrul Centrului Principal de Învăţare a Limbilor Străine, potrivit standardelor stabilite în acest scop.

4 din 19

III. MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL ÎN ACADEMIE Structurile de conducere ale managementului educaţional şi al cercetării ştiinţifice sunt următoarele: a) Senatul universitar, la nivelul academiei; b) Consiliul ştiinţific, la nivelul academiei. c) Consiliul facultăţii, la nivelul facultăţii; d) Biroul catedrei, la nivelul catedrelor. Funcţiile de conducere ale educaţiei şi cercetării ştiinţifice universitare din academie sunt: comandant (rector), locţiitor al comandantului, prorector (locţiitor al comandantului pentru învăţământ), prorector (locţiitor al comandantului pentru cercetarea ştiinţifică, secretar ştiinţific al senatului universitar, decan, secretar ştiinţific al consiliului facultăţii, şef de catedră şi şef de comisie didactică, director centru de cercetare şi excelenţă. In schema de mai jos este prezentată organigrama academiei.

Comandant (Rector)

PRORECTOR Locţiitor al comandantului pentru învăţământ

Prorector (locţiitor al comandantului pentru cercetare ştiinţifică ) Centre de excelenţă

Senatul Academiei

Locţiitorul comandantului Structuri de stat major, resurse umane şi logistică

FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC

Senatul universitar al academiei este structura fundamentală de conducere colectivă, care exercită managementul educaţional, ca parte a managementului academic. Preşedinte al senatului este comandantul (rectorul) academiei. Membrii senatului sunt cadre didactice, cadre cu funcţii importante de conducere din cadrul academiei, precum şi studenţi militari. Reprezentanţii studenţilor sunt în proporţie de o pătrime din numărul total al membrilor senatului. Senatul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă are următoarele atribuţii: − stabileşte strategia instituţională, misiunile şi obiectivele generale ale învăţământului; − adoptă carta universitară, regulamentele şi metodologiile necesare procesului de învăţământ şi cercetare ştiinţifică; 5 din 19

− adoptă planul strategic de dezvoltare al academiei, monitorizând menţinerea standardelor de acreditare a academiei, ca instituţie furnizoare de educaţie, a facultăţii, a domeniului de licenţă şi a specializărilor, cât şi îndeplinirea condiţiilor de autorizare provizorie a unor noi programe de studiu; − adoptă măsurile privind implementarea sistemului de management al calităţii în învăţământ şi cercetare ştiinţifică, cât şi căile de asigurare a calităţii − analizează şi aprobă planurile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică; − validează hotărârile consiliului; − analizează căile şi modalităţile de dezvoltare a bazei materiale a învăţământului şi cercetării ştiinţifice; − avizează acordurile de cooperare şi de parteneriat cu instituţii de învăţământ superior; − stabileşte, potrivit legii, cuantumul taxelor percepute şi scutirea de acestea; Imaginea de mai jos ilustrează structura organizatorică a facultăţii: FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC

DECAN SECŢIA MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ

CATEDRA DE ŞTIINŢE MILITARE ŞI MANAGERIALE

CONSILIUL FACULTĂŢII

SECRETAR STIINŢIFIC

EDITURA

CATEDRE

CATEDRA DE ŞTIINŢE FUNDAMENTALE

CATEDRA DE SPECIALITATE ŞI INSTRUCŢIE MILITARĂ

BATALION STUDENŢI

CATEDRA DE ELECTRONICĂ ŞI INFORMATICĂ

Consiliul facultăţii reprezintă structura management colectiv, care exercită managementul educaţional la nivel de facultate. Preşedinte consiliului facultăţii este decanul facultăţii. In vederea conducerii operative a facultăţii se constituie biroul consiliul facultăţii, format din decan, în calitate de preşedinte, secretarul ştiinţific al consiliului facultăţii, şefii de catedre, şeful secţiei management educaţional şi un student. Catedra este unitatea structurală de bază a facultăţii, care organizează şi exercită activităţi didactice, metodice, educative şi de cercetare ştiinţifică. Managementul catedrei este asigurat de biroul catedrei format din şeful de catedră şi din cel puţin doi membri, aleşi dintre şefii de comisii didactice sau din rândul personalului didactic titular. 6 din 19

Secţia management educaţional este structura facultăţii care contribuie la realizarea funcţiilor de previzionare, planificare, organizare, coordonare şi îndrumare şi evaluare ale managementului activităţii didactice academice. Consiliul studenţilor este structura care coordonează, monitorizează şi propune soluţii privind activitatea educaţională, militară şi extracurriculară a studenţilor academiei. Principalele atribuţii ale consiliului studenţilor sunt: − discută şi propune măsuri de soluţionare a diferitelor probleme legate de disciplina militară; − analizează şi propun măsuri de îmbunătăţire a pregătirii studenţilor pe plan universitar şi militar; − propune măsuri de îmbunătăţire a condiţiile de viaţă în academie; − întocmeşte proiecte şi le trimite spre a fi aprobate decanului cu privire la activităţi culturale, sportive şi de recreere; − sprijină participarea studenţilor la activităţi de colaborare cu alte instituţii de învăţământ superior din ţară şi străinătate; − participă la organizarea manifestărilor ştiinţifice ale studenţilor; − propune acordarea de însemne de onoare studenţilor; − propune semestrial modificări sau adăugiri la regulamentul de funcţionare. IV. PREGĂTIREA UNIVERSITARĂ A STUDENŢILOR Studenţii militari sunt tineri (băieţi şi fete) înmatriculaţi în academie potrivit prevederilor legale. Principala obligaţie a studenţilor militari este aceea de a învăţa pentru a se forma ca ofiţeri. Cheltuielile legate de pregătirea şi educarea studenţilor militari sunt suportate de către statul român şi de aceea este o datorie din partea acestora de a manifesta angajare deplină privind îndeplinirea sarcinilor de învăţământ în academie. CATEGORII DE PREGĂTIRE

ACTIVITĂŢI PRACTICE

PREGĂT TIIRE TEORETICĂ

TABĂRĂ PREGĂTIRE UNIVERSITARĂ

DISCIPLINE DE BAZĂ ŞI DE SPECIALITATE

PREGĂTIRE MILITARĂ GENERALĂ

DISCIPLINE FUNDAMENTALE

DISCIPLINE COMPLEMENTARE

7 din 19

PREGĂTIRE PRACTICĂ ÎNSTRUCŢIE MILITARĂ ŞI DE SPECIALITATE

Pregătirea universitară a studenţilor se face pe baza planurilor de învăţământ, elaborate în acord cu cerinţele beneficiarilor, avizate de Statul Major al Forţelor Aeriene, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi aprobate de Ministerul Apărării Naţionale.

Studiile în academie se încheie cu examen de licenţă, care constă în probe generale, de specialitate şi lucrare de licenţă. Organizarea şi desfăşurarea examenului de licenţă, se face conform unei metodologii proprii elaborate în acest sens şi aprobate de senatul academiei, potrivit prevederilor ordinelor Ministrului Educaţiei , Cercetării şi Inovării, precum şi normelor Ministerului Apărării Naţionale, emise în acest scop. Atestarea absolvirii studiilor se face prin diploma de licenţă în domeniul „Ştiinţe Militare şi Informaţii”, specializarea “Managementul organizaţiei”, însoţită de suplimentul la diplomă;

V . OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE STABILITE PRIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT Obiective generale: 1. Însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice fundamentale specifice domeniului de licenţă; 2. Formarea deprinderilor de muncă intelectuală, astfel încât absolventul să fie în măsură să utilizeze cunoştinţele fundamentale şi de specialitate în exersarea profesiei; 8 din 19

3. Formarea abilităţilor de lider şi a competenţelor necesare accesului în etapa specializării în armă şi pregătirii pentru prima funcţie militară; 4. Formarea de competenţe în utilizarea tehnologiilor informatice şi dezvoltarea capacităţii de comunicare, inclusiv în limba engleză; 5. Dezvoltarea spiritului de competiţie şi de a acţiona în direcţia „lucrului bine făcut” prin asumarea responsabilităţii şi autoperfecţionare continuă; 6. Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a dimensiunii profesiei militare şi cultivarea motivaţiei pentru o evoluţie ascendentă în cariera militară; 7. Formarea unor abilităţi pentru activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniu. Obiective specifice: 1. Formarea deprinderilor de bază în domeniul pregătirii militare şi iniţierea în instruirea de specialitate, arma „Artilerie şi rachete antiaeriene”, „Artilerie şi rachete sol-aer”, 2. Formarea capacităţilor necesare conducerii acţiunilor de luptă, cu armamentul specific; 3. Însuşirea principiilor întrebuinţării în acţiunile militare violente şi nonviolente a subunităţilor de dimensiuni mici; 4. Formarea şi dezvoltarea competenţelor lingvistice conform Cadrului European Comun de Referinţă (CEF – Common European Framework), nivelul „B2+” pentru deprinderi pasive (ascultat şi citit) şi respectiv, „B1+” pentru deprinderi active (vorbit şi scris), cu însuşirea terminologiei militare specifice; 5. Însuşirea de metode şi instrumente utilizate în activităţile manageriale ale organizaţiei aeronautice; 6. Dobândirea de cunoştinţe privind managementul comunicării şi sistemul informatic al organizaţiei aeronautice. VI. COMPETENŢE DOBÂNDITE DE ABSOLVENTUL ACADEMIEI Absolventul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, specializarea „Management aeronautic”, trebuie să fie: 1. Conducător de organizaţie: - să cunoască principiile doctrinei militare naţionale, legile şi regulamentele militare, principiile şi legile luptei armate, legile şi obiceiurile războiului, principiile şi funcţiile conducerii militare, normele eticii şi deontologiei militare şi algoritmul de luare a unei decizii pe baza ştiinţei managementului şi a regulamentelor; - să fie o personalitate pozitivă, de cultură, cu orientare spre idealuri umane şi naţionale superioare, militar de profesie, ataşat valorilor şi tradiţiilor armatei şi funcţiilor sale sociale, receptiv la nou, capabil să rezolve creativ, pe baze ştiinţifice, problemele apărute, fiinţă morală, ataşată codului deontologic al profesiei de ofiţer, interesat de munca şi viaţa subordonaţilor; - să accepte responsabilităţi pentru sine şi subordonaţi, să execute corect ordinele primite şi să pretindă acelaşi lucru din partea subordonaţilor, să prevină riscurile în procesul de instruire, să comunice eficient în organizaţia militară, să demonstreze competenţă, încredere în sine şi iniţiativă. 2. Specialist: 9 din 19

- să dobândească deprinderile de bază în tehnica de pilotaj şi navigaţie aeriană corespunzătoare aeronavelor pe care execută instruirea în zbor. - să cunoască generalităţi despre aerodinamica aparatelor de zbor cu aripă fixă şi rotativă; - să cunoască principiile de funcţionare ale instalaţiilor de forţă care pot echipa aparatele de zbor; - să cunoască în detaliu elementele constructive ale aeronavelor pe care execută instruirea în zbor; - să cunoască principiile de funcţionare a motoarelor de aviaţie; - să dobândească cunoştinţe temeinice de navigaţie aeriană estimată, radionavigaţie, navigaţie inerţială, prin G.P.S. şi astronomică; - să dobândească cunoştinţe generale despre meteorologia aeronautică şi geografia aeriană; 3. Luptător: - să cunoască teoria şi sensul uman şi social al luptei armate, caracteristicile războiului modern, principiile, regulile de conducere şi modul de întrebuinţare a subunităţii în luptă, caracteristicile tehnico-tactice şi principiile de funcţionare ale armamentului din dotare şi ale mijloacelor de protecţie N.B.C.; - să fie un bun executant al ordinelor şi misiunilor de luptă, agent al acţiunii de luptă directe, rezistent la solicitările fizice, psihice şi stres specific acţiunilor de luptă; - să îndeplinească misiuni de luptă în condiţii de izolare, să adopte măsuri adecvate de supravieţuire, să depăşească situaţiile neprevăzute şi să contracareze măsurile de influenţare psihologică utilizate de inamic. 4. Educator: - să cunoască normele morale şi juridice care reglementează procesul de instrucţie şi educaţie, mecanismul instrucţiei şi educaţiei individului şi grupurilor mici, cerinţele unei comunicări eficace, reacţiile comportamentale ale individului şi grupurilor mici în situaţii de stres; - să fie instructor responsabil, echilibrat psihic, coerent şi disciplinat în gândire şi comportament; - să poată face instruirea şi educarea subordonaţilor conform standardelor, în concordanţă cu obiectivele organizaţionale şi cu parametrii de stare a subordonaţilor: 5. Cetăţean: - să cunoască exigenţele morale şi juridice specifice exercitării profesiei militare, să ţină cont în toate situaţiile de drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale omului şi cetăţeanului român; - să fie loial statului român şi structurilor militare în care îşi desfăşoară activitatea, exemplu de comportament rezonabil şi responsabil în familie, societate şi în toate situaţiile impuse de exercitarea profesiei militare; - să coreleze interesele personale, familiale şi cele ale structurii militare, în conformitate cu morala, litera şi spiritul legii. 10 din 19

Nr. crt.

DENUMIREA DISCIPLINEI

An de studiu /semestru

VI. DISCIPLINE ŞI ACTIVITĂŢI PRACTICE PREVĂZUTE ÎN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Nr. ore

Forme de verificare Credite

E

Pregătire militară de bază şi tactică 1. Educaţie fizică militară I/1,2 228 2,4,6 PREGĂTIRE UNIVERSITARĂ Discipline fundamentale 2. Sociologie. Psihologie I/1 28 socială 3. Economie politică II/1 42 3 4. Ştiinţe militare III/1 42 5. Teoria organizaţiei I/1 28 6. Comunicare. Relaţii II/2 42 publice 7. Drept şi legislaţie. Drept I/1 42 internaţional umanitar 8 Sisteme şi doctrine III/2 30 politico – militare 9 Matematică aplicată I/1,2 126 1 10 Fizică I/2 42 11 Informatică aplicată I/2 84 2 12 Bazele managementului II/2 42 13 Pedagogie I/1 28 Discipline de specialitate 14 Geografie şi istorie III/1 42 militară 15 Elemente de artă militară. III/2 36 Elemente de tactica aviaţiei 16 Managementul III/1, 108 6 organizaţiilor militare 2 17 Comportament III/1 42 organizaţional militar Discipline care asigură baza specializării în armă 18 I/1,2; 2,4, Aeronave II/1,2; 246 6 III/2 19 Motoare de aviaţie II/2 70 4 20 Instalaţii electrice şi III/1 56 5 aparate de bord 21 Sisteme radioelectronice III/1; 42 de aviaţie şi comunicaţii II/1 22 Mijloace de salvare I/1 28 23 I/2; Aerodinamică 70 3 II/1 24 Meteorologie şi I/1 42 Geografie aeriană 25 Navigaţie aeriană I/2 70 3 26 Armament de bord III/2 24 27 Mecanică şi rezistenţa I/2 42 2 materialelor 28 Mecanisme şi organe de II/1 42 maşini

11 din 19

Cv

Pr

1,3,5

2,4,6

8

1

3

5 1

4 4 3

4

4

1

3

6

2

2 2 4 1

12 4 9 6 2

5

3

6

2

2

8 5

3

14 7 4 3

3

1

2 7

1

3

6

6 2 3

3

3

Obs.

29 30 31 32 33 34 35

DENUMIREA DISCIPLINEI

Tehnologia materialelor aeronautice Mecanica zborului Reglementări aeronautice şi securitatea zborului Electronică Electrotehnică Autovehicule militare. Legislaţie rutieră Practică de specialitate

Nr. ore

I/1

42

1

3

II/2

70

4

7

III/1

56

5

4

II/1 II/1

42 42

3 3

4 4

II/1

28

3

2

Credite

E

Cv

8

28

II/1

Obs.

Pr

I/2;II/2; 108 III/2

36

Achiziţii şi prelucrări de date 37 Electronică aplicată 38 Sisteme de navigaţie 39 Sisteme de afişare a informaţiei 40 Comanda automată a sistemelor mecanice 41 Bazele sistemelor automatizate de conducere Discipline complementare 42 Limba engleză

Forme de verificare

An de studiu /semestru

Nr. crt.

4

28

2 2

II/1

4 28

2

III/1

5

152

Pregătire militară de bază şi tactică 43 I/2, II/2, Instrucţia de bază III/1 44 I/2; II/2, Instrucţia acţiunii asociate III/1 45 Conducerea autovehiculelor militare*

2,4,6

8

124

126 84

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Discipline obligatorii 46 Psihologia educaţiei I/1 56 5 47 Introducere în pedagogie. 4 Teoria şi metodologia I/2 42 curricum-ului 48

Teoria şi metodologia II/1 42 instruirii şi evaluării 49 Didactica specialităţii II/2 42 50 Practică pedagogică III/1 56 Discipline opţionale 51 Managementul clasei de studenţi / sociologia III/1 42 educaţiei / educaţie interculturală ALTE DISCIPLINE 52 Limba franceză 76 ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

12 din 19

4 4 5

4

6

CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII PRACTICĂ DE SPECIALITATE PRACTICĂ DE SPECIALITATE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

FORMA DE EVALUARE

DETALII

VERIFICARE * VERIFICARE * VERIFICARE*

ZBOR – FAZA I ŞCOALĂ ZBOR – FAZA a - II - a ŞCOALĂ ZBOR – FAZA a - II - a ŞCOALĂ

ORE PRACTICĂ ÎN ZBOR 50 50 50

* Rezultatul verificării se înregistrează ca notă la disciplina „Practică de specialitate”

VII. EVALUAREA PERFORMANŢELOR STUDENŢILOR Evaluarea performanţelor studenţilor se face pe perioada desfăşurării învăţământului, prin teste curente şi periodice, teste (verificări) finale, lucrări (proiecte) de curs, colocvii, examene, de către cadrele didactice, comandanţii acestora şi comisiile numite în acest scop. Disciplinele la care se execută evaluarea şi modalitatea de realizare sunt cele prevăzute în planurile de învăţământ şi programele analitice ale structurilor de învăţământ. Rezultatele evaluării se consemnează în carnetul de student, catalogul grupei de studenţi, registrul matricol, fişa psihopedagogică, aprecierea de serviciu, diploma de licenţă, precum şi în documentele de lucru ale cadrelor didactice. Fişele psihopedagogice se utilizează în procesul de cunoaştere a studenţilor şi se completează pe baza testelor şi a observării evoluţiei acestora. Fişele psihopedagogice se completează de către comandanţii subunităţilor de studenţi împreună cu psihologul academiei, începând din primele trei luni ale prezentării în academie (pentru cei proveniţi din colegiile liceale militare se continuă completarea fişelor primite). Aprecierile de serviciu ale studenţilor se realizează conform prevederilor Regulamentului de ordine interioară al academiei. Evaluarea studenţilor se realizează pe o grilă de numere de la 1 la 10, cu respectarea principiilor docimologice şi deontologice. Formele de verificare au ca scop evaluarea şi aprecierea nivelului de pregătire al studenţilor, potrivit obiectivelor stabilite în programele analitice şi a instrucţiunilor metodologice formulate de titularul disciplinei. Forma de examinare la o disciplină poate fi colocviul sau examenul scris, oral, practic şi/sau combinat.

13 din 19

La disciplinele cu un volum mare de ore sau care se studiază în două sau mai multe semestre, la propunerea catedrelor şi cu avizul decanului, se pot organiza examinări parţiale, în limita orelor alocate prin planul de învăţământ. Notele acordate la examinările parţiale se trec în caietul de lucru al cadrului didactic. În cazul promovării se iau în considerare la calculul notei disciplinei respective. Cunoştinţele verificate prin proba parţială nu vor mai fi cerute la examen (colocviu) decât la cererea studenţilor. Examenele şi colocviile se planifică şi se desfăşoară conform programării întocmite de secţia management educaţional, la propunerea grupei de studenţi, cu avizul cadrului didactic titular. Planificarea examenelor se aduce la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin 10 zile înainte de începerea sesiunii. Examenele se planifică în sesiuni, iar colocviile se planifică înaintea sesiunii de examene din semestrul respectiv. Probele aceleeaşi discipline se pot planifica în zile succesive, fără pauză între ele. La disciplinele prevăzute cu proiect, susţinerea şi promovarea acestuia condiţionează admiterea studentului la examen (colocviu). Nepromovarea proiectului determină nepromovarea examenului (colocviului). In acest caz nota proiectului devine nota examenului (colocviului). La disciplinele prevăzute în planurile de învăţământ cu ore de laborator, admiterea studenţilor (cursanţilor) la examen (colocviu) este condiţionată de efectuarea tuturor lucrărilor de laborator. Neefectuarea tuturor lucrărilor de laborator determină neîncheierea situaţiei la laborator şi nepromovarea examenului (colocviului). In acest caz nota laboratorului devine nota examenului (colocviului). Examenele (colocviile) se susţin în faţa cadrului didactic care a predat disciplina respectivă, asistat de cel care a condus seminariile şi/sau lucrările practice la grupa (plutonul) respectivă, în ziua şi sala planificate, între orele 08.00 - 19.00. Dacă o disciplină a fost predată de mai multe cadre didactice, examenul (colocviul) se susţine în faţa acestora sau a unei comisii pe care o stabileşte decanul la propunerea şefului de catedră. Preşedintele comisiei va fi persoana cu funcţia didactică cea mai mare (cu gradul militar cel mai mare, la funcţii egale). Înlocuirea examinatorului se face la cererea justificată a acestuia şi la propunerea şefului de catedră, cu avizul decanului şi aprobarea comandantului (rectorului) academiei. Cadrele didactice şi/sau componenţa nominală a comisiilor de examen se stabilesc în catedră, aprobate de decan şi trecute în ordinul de zi pe unitate. Testele de verificare a probelor orale şi practice se întocmesc pe baza programei analitice, de către cadrele didactice şi se aprobă de şeful de catedră. Probele scrise se susţin simultan de toţi studenţii seriei (grupei) de pregătire. Corectarea lucrărilor scrise se face pe baza criteriilor docimologice aprobate o dată cu subiectele examenului (colocviului). Aprecierea lucrării se face cu note întregi. Cunoştinţele la probele practice se evaluează prin formularea unor cerinţe şi sarcini de lucru cu valoare aplicativă. Notele la examene şi colocvii se trec pe loc în carnetul de student şi în cel mult 24 de ore de la finalizarea acestora, în catalogul grupei de studiu. Comportamentul ostăşesc al fiecărui student este apreciat cu note, conform criteriilor stabilite prin regulamentul de ordine interioară al academiei şi 14 din 19

regulamentele militare în vigoare. Studenţii care nu obţin media anuală de cel puţin 7 (şapte) la comportare ostăşească sunt exmatriculaţi. Pentru activitatea desfăşurată pe timpul stagiului (practicii) în unităţi, studenţii sunt apreciaţi cu note, conform metodologiei de desfăşurare a acestor activităţi. Studentul care săvârşeşte o formă de fraudă intelectuală (copiat, plagiat) este îndepărtat din examen (colocviu) şi considerat restanţier. Examinatorul trebuie să facă proba faptei comise. În caz de recidivă studentul este exmatriculat. Studenţii care au obţinut după prima verificare note sub 5 (cinci) la mai mult de 4 (patru) examene şi/sau colocvii într-un semestru, sunt exmatriculaţi prin ordinul comandantului (rectorului) academiei. Studenţii care într-un semestru universitar au obţinut note sub 5 (cinci) la cel mult 4 (patru) examene şi/sau colocvii susţin reverificări într-o nouă sesiune organizată la începutul semestrului următor. Comandantul (rectorul) academiei poate aproba o nouă reverificare, pe baza solicitărilor scrise ale studenţilor militari, care, după prima reverificare, nu reuşesc să obţină cel puţin nota 5 (cinci) la o singură disciplină. Aceasta se va desfăşura în intervalul de timp prevăzut la alin.(2). Studenţii nepromovaţi după prima reverificare la mai mult de o disciplină şi cei care nu au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) după cea de a doua reverificare sunt exmatriculaţi prin ordinul comandantului (rectorului) academiei. Studenţii din anul III, susţin reverificările în semestrul şase, până la începerea examenului de licenţă. Studenţii care din motive neimputabile lor nu pot participa la sesiunile curente vor fi verificaţi în sesiuni planificate ulterior. A doua reverificare se plăteşte de către studenţi. Taxa va fi de 50 RON. Când sunt organizate reverificări pe timpul vacanţei, studenţilor li se asigură cazare gratuită şi masă contra cost. Se exceptează de la plată, studenţii care, din motive neimputabile lor, nu au putut participa la examene şi/sau colocvii. La disciplinele facultative, prezentarea la examen (colocviu) nu este obligatorie. La cererea scrisă a studentului, nota obţinută la aceste examene se trece în documentele de evidenţă a situaţiei şcolare şi se ia în calculul mediei de promovare a anului universitar. Decanul facultăţii poate aproba reverificarea, fără plată, pentru îmbunătăţirea notei, la cel mult 2 (două) examene (colocvii), studenţilor care au promovat anul universitar fără restanţe. Studenţii academiei pot promova într-un an universitar un singur an de studii. Studenţii au promovat anul universitar dacă au situaţia şcolară încheiată la toate disciplinele parcurse şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la examene, colocvii şi cel puţin nota 7 (şapte) la „Comportare ostăşească”. Media de promovare a anului de învăţământ se determină ca medie aritmetică a notelor obţinute la forme de verificare, conform planului de învăţământ. Media generală de promovare a anilor de studii se determină ca medie aritmetică a mediilor de promovare a fiecărui an universitar. Media generală de absolvire se determină ca medie aritmetică între media examenului de licenţă şi media generală de promovare a anilor de studii. Clasificarea absolvenţilor în promoţii se face pe baza mediilor generale de absolvire, în ordinea descrescătoare a acestora. 15 din 19

VIII. ROLUL MUNCII INDIVIDUALE Ritmul de schimbare al societăţii contemporane este tot mai accelerat, provocând mutaţii majore în conţinutul cerinţelor sociale. În acest context omul are nevoie de o educaţie permanentă, care se realizează prin acţiunea continuă a fiinţei umane asupra sa însăşi. Autoeducaţia – educaţia prin sine însuşi – este consecinţa acestei noi viziuni asupra educaţiei şi presupune lupta permanentă a omului cu sine, truda automodelării, străduinţa proprie, dedicate perfecţionării de sine. Scopul educaţiei este autoeducaţia, act pregătit de întregul proces educaţional. Oferta educaţională a unei instituţii de învăţământ, urmăreşte formarea de priceperi şi deprinderi de activitate intelectualã independentă, evidenţiază înclinaţii pe care le exersează, conducându-le către performanţă. Astfel, tinerii capătă încredere în forţa propriei deveniri, identifică direcţia acesteia, trăiesc primele bătălii ale luptei cu sine. Aceste transformări interioare le vor permite să dobândească noi cunoştinţe, noi competenţe şi noi comportamente, fără a mai recurge la sprijinul şcolii. Şi pentru că la baza autoeducaţiei (în special a autoinstruirii) stă studiul individual, iată 24 de îndemnuri concrete care trebuie să vă însoţească pe drumul devenirii: Învaţă să înveţi: ¾ Planifică-ţi studiul în mod riguros! • Evaluează corect timpul disponibil! • Inventariază materia şi dificultăţile acesteia! • Fă-ţi un calendar de studiu! • Asigură-ţi un timp rezervă! ¾ Organizează-ţi ştiinţific studiul ! Fă-ţi un plan de studiu : • Stabileşte-ţi obiective clare! • Actualizează resursele necesare! • Creează-ţi condiţii potrivite de studiu! • Alege mijloacele de studiu adecvate! • Verifică dacă ai realizat ceea ce ţi-ai propus! ¾ Studiază efectiv ! • Respectă cu tenacitate calendarul şi planul de studiu! • Fii perseverent ! • Nu-ţi pierde încrederea în tine însuţi niciodată! • Învaţă să aplici tehnicile ştiinţifice de muncă intelectuală! • Respectă regulile şi condiţiile de bază ale învăţării eficiente! • Învaţă câteva principii de ergonomie a muncii intelectuale! 16 din 19

• Cunoaşte-ţi aptitudinile de a citi! • Învaţă să citeşti ştiinţific! • Învaţă să citeşti eficient! • Deprinde o tehnică de lectură rapidă! • Învaţă să faci adnotări! • Învaţă să iei notiţe! • Învaţă să întocmeşti fişe de lectură! • Învaţă să întocmeşti referate! • Învaţă să consulţi bibliografia recomandată! ¾ Valorifică eficient rezultatele studiului ! • Învaţă să realizezi compuneri şi lucrări scrise! • Învaţă să pregăteşti corect şi să susţii corespunzător examene!

„Omul nu este nimic altceva decât ceea ce face el din sine” J. P. Sartre. IX. REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII STUDENŢILOR Carta Universitară, Regulamentul de Ordine Interioară Studenţii militari poartă întreaga răspundere pentru propria pregătire şi comportare şi sunt obligaţi : - Să-şi însuşească cunoştinţele prevăzute în programele analitice şi să-şi formeze deprinderi în concordanţă cu obiectivele prevăzute în planurile de învăţământ; - Să participe la toate activităţile de învăţământ (cursuri, laboratoare, aplicaţii, seminarii etc.) şi la celelalte activităţi ordonate; - Să respecte legile, regulamentele, ordine şi dispoziţiile în vigoare şi să manifeste iniţiativă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; - Să respecte onoarea de student militar, precum şi regulile privind portul ţinutei militare; - Să manifeste în toate împrejurările, calităţi moral-civice, să apere valorile şi instituţiile democratice, să dovedească loialitate, curaj, îndrăzneală, sentimentul datoriei, cinste, respect faţă de sine, faţă de armată, personalul didactic şi comandanţi; - Să nu facă parte din partide sau organizaţii politice, să nu recurgă la greve de orice natură sau alte forme de protest colectiv sau individual şi să se solidarizeze cu studenţii civili în astfel de acţiuni, să nu participe la mitinguri, demonstraţii sau alte acţiuni cu caracter revendicativ; - Să respecte întocmai programul orar al academiei şi regulile de comportare în cazarmă şi în afara ei; - Să folosească cu eficienţă şi răspundere baza material - didactică, celelalte bunuri materiale puse la dispoziţia academiei, să le întreţină şi să le păstreze permanent; 17 din 19

- Să respecte întocmai prevederile angajamentului semnat la începerea studiilor în academie; Studenţii academiei au următoarele drepturi: - Să beneficieze în condiţiile legii de gratuitatea învăţământului pe durata studiilor militare; - Să folosească baza didactică şi tehnico-materială a academiei în scopul însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi formării deprinderilor prevăzute în planurile de învăţământ şi programele analitice; - Să beneficieze de hrană, echipament, materiale de întreţinere cazarmament, rechizite şcolare, asistenţă medicală şi medicamente, soldă, documente de transport şi alte forme de asigurare materială în conformitate cu normativele în vigoare; - Să beneficieze, când este cazul, de echipament de protecţie, materiale specifice şi de alimente antidot, cu ocazia participării la activităţile care presupun aceste drepturi; - Să beneficieze de asistenţă religioasă şi de tratament pentru refacerea sănătăţii în staţiuni balneo climaterice sau de odihnă, în tabere studenţeşti, în condiţiile stabilite de prevederile legii. IX. REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII Protecţia muncii – securitatea şi sănătatea în muncă – constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii personalului militar şi civil şi a altor persoane participante la procesul de muncă. Asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru personalul armatei, conduce la întărirea capacităţii instituţiei militare de îndeplinire a misiunilor sale, atât în timp de pace, în situaţie de criză, cât şi în caz de conflict armat /război. Activităţile legate de transportul persoanelor şi materialelor se desfăşoară cu respectarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice. Activităţile specifice de prevenire şi stingerea incendiilor se desfăşoară cu respectarea prevederilor Normelor generale de prevenire şi stingerea incendiilor. Personalul Ministerului Apărării Naţionale este obligat să-şi desfăşoare activitatea în aşa fel încât, să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alte persoane, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii primite. În acest scop personalul Ministerului Apărării Naţionale are următoarele obligaţii: a) să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora; b) să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de producţie şi instrucţie; c) să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, să utilizeze corect aceste dispozitive; 18 din 19

d) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională; e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi; f) să oprească lucrul /activitatea la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată despre acest fapt pe conducătorul locului de muncă/activităţii; g) să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă/activităţi dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau ceilalţi participanţi la îndeplinirea sarcinii de muncă /activităţii; h) să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, materialele igienico-sanitare şi alimentaţia de protecţie corespunzător scopului pentru care au fost acordate; i) să coopereze cu personalul cu atribuţii specifice în domeniul securităţii în muncă, atât timp cât este necesar, pentru a da posibilitatea comandantului/şefului unităţii militare să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul de muncă; j) să coopereze cu personalul cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale; k) să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii. Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general şi are ca scop prezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice locului de muncă unde a fost repartizată persoana respectivă. Instructajul periodic se face întregului personal şi are drept scop aprofundarea normelor de protecţie a muncii. Acest instructaj se completează în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.

19 din 19