Ganduri De Seara

Ganduri de seara marele secret: suntem singuri...singuri cand tragem plapuma peste noi,singuri cand ne plimbam pe strada, singuri intr-un grup de 15 persoane.Oriunde,oricand,singura realitate esti tu cu tine..esti singurul care se cunoaste(sau macar incearca),singurul care se simte pe sine cu adevarat...Dar intotdeauna avem nevoie de oameni,aste pretindem..de fapt,avem nevoie de capacitatea lor de a ne intelege si a empatiza cu noi,asteptand,in schimb,acelasi serviciu . Daca esti o persoana indeajuns de deschisa poti avea sentimentul implinirii din acest punct de vedere:te faci cunoscut sufleteste,moral si din toate punctele de vedere mult mai usor decat daca esti introvertit.DAR e si un dezavantaj:aduni langa tine si multe persoane care nu merita efortul.Asta e o alta problema:felul cum iti dai seama daca cineva merita osteneala sau nu.Dar asta depinde de standardele fiecaruia in parte. Nu va asteptati sa ajung la o concluzie..poate o s--o fac,dar nu stiu nici eu..e ca si cum acest text s-ar scrie in momentul cand il cititi..Posed,in acerst moment,ca multi altii,dorinta de a astabili o anumita legatura cu ceilalti,sau ,mai bine zis,de a solidariza in singuratate. Pesimista,te gandesti? N.Chiar ma mandresc(si nu stiu daca ar trebui) cu un optimism sanatos. Dar intotdeauna apar intrebari.Cat de bine te intelege celalalt de fapt?E vreo legatura intre ploaia de afara si tristetea ta?(facand abstractie de operele lirice care se bazeaza pe ideea asta... Concluzie: (uite ca am ajuns si aici),dupa cum, probabil v-ati dat seama, fericirea e echivalenta cu implinirea sufleteasca..e momentul cand pur si simplu iti dai seama k nu ai nevoie de nimic,sau ca nicio problema nu pare indeajuns de grava incat sa te puna pe ganduri.. Ai trecut prin asta,nu? Atunci cand erai cu persoana iubita de mana,(exemplul cel mai des),cand te-aai trezit de dimineata si ai vazut soarele de afara,cand ceilalti iti impartaseau sentimentele. de obicei,fericirea noastra personala are legatura cu ceilalti..nu poti spune ca esti fericit de unul singur,decat atunci cand ai cu totul alte preocupari sau ai ajuns la un echilibru spiritual extraordinar..dar..mai rar cazuri de genul asta. daca as fi pesimista,as spune si despre iubire cuvinte grele..poate adevarate,cum ar fi:intelegere si dragoste?!..nu Dumnezu ne-a poruncit sa traim asa,ci omul,cea mai egoista fiinta d p pamant...oamenii d fapt,pt a trai,au nevoie d cineva sa-i inteleaga si sa-i iubeasca..si ei stiu k nu pot trai fara asta....d aceea au dezvoltat un sistem foarte bun..."te iubesc..".a spune cuiva t iubesc inseamna d fapt "sunt sigur ca tu esti persoana care imi poate oferi c am nevoie"....e cel mai meschin targ..dar atata timp cat ambele parti sunt satisfacute,e in regula..Dar din pacate,nu functioneaza la toti..sau nu din prima incercare... exista un drum d urmat?exista corectitudine? totul e o conventie creatoare d iluzii.....DAR MERITA,NU?... MAi exista si alte feluri de fericire..din lucruri aparent marunte (nu stiu in raport cu ce anume stabilim care sunt lucrurile marunte), atunci cand iti dai seama ca existi,apare acel sentiment de copleseala...