Fundamentele_%20psihologiei Anul Trecut

Fundamentele_Psihologiei II_SEM II TRUE/FALSE 1.

Gândirea are ca operaŃii: analiza, sinteza, comparaŃia, abstractizarea, generalizarea, concretizarea

2.

OperaŃiile gândirii nu au caracter reversibil

3.

Cognitiv-procesual, gândirea este activitate discursivă

4.

Latura functională permanentă a gandirii este inŃelegerea

5.

Unitatea structurală de bază a gândirii este raŃionamentul

6.

Rezolvarea de probleme presupune doar strategii algoritmice

7.

In rezolvarea algoritmică este implicată gândirea divergentă

8.

Conceptele empirice sunt produsul învăŃării cognitive

9. ImaginaŃia este o reproducere fidelă a experienŃei anterioare

10.

Visul este o formă de imaginaŃie voluntară

11.

Visul de perspectivă este proiecŃia mintală a propriului curs al vieŃii

12.

ImaginaŃia nu dispune de procedee specifice de lucru

1

13. Imaginatia nu asigura exprimarea realului simtit sau gandit.

14. Imaginatia nu asigura revelarea realului ascuns.

15. Imaginatia este strans legata de toate celelalte functii psihice.

16. In imaginatie realuil se deplaseaza spre posibil.

17. Imaginatia opereaza prin analogie si transpozibil.

18. Imaginatia se integreaza in structura gandirii abstracte.

19. La procesele afective nu obiectul ci valoarea si semnificatia lui e importanta.

20. Cognitia meediaza si declanseaza emotii.

21. Nu exista conditionari reciproce intre emotie si cognitie.

22. Afectivitatea poate avea proprieteti motivationale.

23. Motivele sunt procese afective condensate.

24. Procesele afective sunt motive activate.

25. Afectivitatea declanseaza si potenteaza actele creative.

26. Procesele afective sunt polare.

27. Polaritatea proceselor afective nu este dependenta de particularitatile personale.

28. Polaritatea proceselor afective este dependenta de particularitatile situationale.

29. Intensitatea trairii afective depinde de semnificatia obiectului in raport cu trebuintele

subiectului.

2

30. Mobilitatea trairilor afective inseamna fluctuatia starilor afective.

31. Conduita emotional-expresiva ia nastere din corelarea expresiilor emotionale si

subordonarea lor starilor afective.

32. Expresiile emotionale sunt innascute.

33. Expresiile emotionale se invata.

34. Expresiile emotionale nu influentaza conduita altora.

35. Expresiile emotionale au rol de autoreglarea conduitei.

36. Expresiile emotionale sunt contagioase.

37. Expresiile emotionale se exteriorizeaza.

38. Gradul de exteriorizare al proceselor affective difera la diferiti indivizi.

39. Personalizarea motivelor insista asupra valorizarilor.

40. Autonomia functionala a motivelor se asociaza cu dinamica si evolutia lor

41. Formele complexe ale motivatiei sunt formate filogenetic.

42.

MotivaŃia este proces comportamentului

de

energizare,

potenŃare

şi

direcŃionare

43.

Unele acte comportamentale integrate nu au bază motivaŃională 44.

Memoria interacŃionează cu toate procesele şi însuşirile psihice

3

a

45.

Memoria afectivă realizează păstrarea şi evocarea experienŃelor emoŃionale pozitive şi negative

46.

Memoria voluntară se conduce după principiul plăcerii

47.

Uitarea are caracter selectiv

48. Memoria umana are caracter neselectiv.

49. Memoria umana are caracter activ-reconstructiv.

50. Memoria umana are caracter situational.

51. Memoria umana nu este resursa pentru alte procese psihice.

52. Memoria asigura continuitatea vietii psihice.

53. Memoria nu contribuie la echilibrarea organismului cu mediul.

54. Marile comportamente ale vietii omului nu implica memoria.

55. Nu exista encodari automate.

56. Encodarile se diferentiaza dupa intentie si control voluntar.

57. Encodarile se diferentiaza dupa prezenta sau absenta atentiei.

58. Encodarea intentionata nu depinde de scopul propus.

59. Diferentele de productivitate a encodarilor sunt absolute.

60. Experientele aschizitionate influenteaza memorarea.

4

61. Modul de organizare a materialului de memorat nu influenteaza memorarea.

62. Daca volumul materialului de memorat creste in progresie aritmetica timpul de memorare creste tot in progresie aritmetica.

63. In conditii egale de exersare materialul lung se aminteste mai bine decat materialul scurt.

64. Caracterul agreabil al materialului de memorat nu influenteaza productivitatea memorarii.

65. Memorarea este mai facila cand se elaboreaza mediatori.

66. Materialul care constituie obiectul actiunii directe este mai dificil de memorat.

67. Materialul care formeaza scopul principal al actiunii se memoreaza mai bine.

68. Productivitatea memorarii globale creste cu varsta cronologica.

69. Uitarea se instaleaza progresiv imediat dupa invatare.

70. Ritmurile uitarii sunt influentate de trasaturile individuale.

71. Ritmurile uitarii nu sunt influentate de particularitatile materialuilui de memorat.

72. Uitarea nu are caracter necesar.

73. Reactia de orientare spre ceva e caracteristic atentiei.

74. Concentrarea atentiei determina limitarea campului constintei din punct de vedere neurofiziologic.

75. Concentrarea atentiei determina o relativa si temporara inhibitie a excitatiei nervoase.

76. Atentia are doar determinanti externi.

77. Ambianta fizica in care se desfasoara activitatea atentiei ii influenteaza performantele.

5

78. Atentia este influentata de tipul de sistem nervos.

79. Calitatiile individuale ale atentiei nu trebuie luate in calcul la selectile profesionale.

80. Randamentul atentiei voluntare depinde de calitatea scopului propus.

81. Atentia post voluntara este o deprindere.

82.

AtenŃia nu posedă conŃinut informaŃional propriu

83. Eforutl voluntar nu se poate specializa.

84. Capacitatea de efort voluntar este nelimitata.

85. Amanarea sau anularea unei actiuni nu implica vointa.

86. Dispune de vointa persoana care isi disponibilizeaza rapid capacitatea de efort.

87. Sub mobilizarea voluntara genereaza esecuri.

88. Defectele de vointa pot fi generate de deficit de inhibitie.

89. Defectele de vointa pot fi generate de exces de inhibitie.

90. Actul voluntar se incghie cu decizia de actiune.

91. Actul voluntar se incheie cu executia sau amanarea actiunii.

92.

SenzaŃiile sunt cea mai simplă legătură informaŃională a omului cu lumea

93.

SenzaŃia este o imagine obiectuală

6

94.

La baza senzaŃiei stă funcŃia de recepŃie-semnalizare

95.

Integritatea analizatorului nu influenŃează producerea senzaŃiei

96.

Legea adaptării senzoriale se referă la modificarea sensibilităŃii unui analizator prin stimularea specifică a altui analizator

97.

Legea semnificaŃiei afirmă că stimulii slabi dar semnificativi sunt mai bine receptaŃi decât cei puternici, nesemnificativi.

98.

Legea contrastului este o lege psihofizică

99.

Legea sensibilizării este o lege psihofiziologică

100.

Legea intensităŃii defineşte localizarea integrării corticale

101.

PercepŃia este un model informaŃional complex cu implicarea activă a subiectului

102.

PercepŃia este sumă de senzaŃii

103.

PercepŃia este imagine primară, bogată in conŃinut

104.

PercepŃia este influenŃată de voinŃă şi temperament

105.

Legile integralităŃii in percepŃie se referă la imaginea unitară şi integrală a obiectului

7

106.

Selectivitatea perceptivă depinde de nivelul de dezvoltare cognitivă

107. Iluziile perceptive sunt efecte ale factorilor de mediu

108. Perceperea poziŃiei obiectului este influenŃată de sistemele socio-culturale

109.

Perceperea mişcării obiectului se raportează la obiecte fixe, repere

110.

ObservaŃia este activitate perceptivă intenŃionată, orientată şi reglată verbal

111.

Spiritul de observaŃie este influenŃat ereditar

112.

Reprezentările sunt imagini secundare ale obiectelor şi fenomenelor

113.

Reprezentarea este imagine panoramică

114. Reprezentarea nu conŃine generalizări

115.

Reprezentarea implică operaŃii intelectuale şi semnificaŃii verbale

116.

Claritatea sau pregnanŃa reprezentărilor este determinata de experienŃa anterioară

117.

Reprezentarea este un suport intuitiv pentru raŃionamente

118.

Reprezentările nu sunt implicate in construirea sensului cuvintelor

8

MULTIPLE CHOICE 1.

Intelegerea are caracter: 1. constient si active 2. mijlocit 3. unitar a. b. c.

1 1+2 3

2. Particularitatile materialului ce urmeaza a fi inteles sunt:

1. diversitatea 2. asociativitatea si substantialitatea 3. structurarea logica a. b. c.

1 2+3 3

3. Problema este:

1. un sir de situatii ce se cer rezolvate 2. lacuna cognitive 3. dificultate teoretica sau practica a. b. c.

1 1+2 2+3

4. Situatia problematica este :

1. ceva atipic si nedeterminat 2. decalaj intre cerinte si posibilitati 3. dificultatea in anticiparea solutiei a. b. c.

1+2 2 3

5. Dupa gradul de structurare pri\oblemele pot fi:

1. bine definite 2. slab definite 3. reproductive a. b. c.

1 1+2 3

9

6. Conceptele empirice:

1. sunt mijloace intelectuale accesibile gandirii copilului 2. instrumente de comunicare intre copil si adult 3. instrumente de comunicare intre specilaisti a. b. c.

1+2 2 3

7. Conceptele stiintifice sunt:

1. mobile si flexibile 2. structurate si organizate 3. stabile si permanente a. b. c.

1+2 2 1+3

8. Gandirea are caracter:

1. dinamic si stabil 2. informational-operational 3. mijlocit si mijlocitor a. b. c.

1 2 2+3

9. Gandirea are character:

1. generalit\zat si abstractizat 2. actional si finalist 3. subiectiv si obiectiv a. b. c.

1+2 2 3

10. Gandirea opereaza asupra:

1. Realului, obiectelor sdi fenomenelor 2. asupra informatiei 3. asupra datelor oferite de senzatii, perceptii si reprezentari a. b. c.

1 2+3 3

10

11. Gandirea contribuie la:

1. constructia schemelor mnezice 2. realizarea reglajului voluntar 3. actiunea practica asupra obiectelor si fenomenelor a. b. c.

1+2 2 2+3

12. Gandirea are functii de:

1. comanda si control a actiunii 2. explicatie si intelegere 3. operare asupra realului a. b. c.

1 2+3 3

13. Functia de activare interna si de semnalizare a dezechilibrului psihologic sau fiziologic

este specifica: 1. trebuintelor 2. emotiilor 3. convingerilor a. b. c.

1 2 3

14. Functia de autoreglare a conduitei are caracter:

1. active si selective 2. integrative 3. integrator a. b. c.

1 2 3

15. Functia de mobil al actiunilor se probeaza prin:

1. efectele actiunii 2. declansarea actiunii 3. nivelul calitativ al actiunii a. b. c.

1 2 3

11

16. Balanta motivationala este data de raportul intre:

1. nivelul ierarhic al motivelor proprii 2. nivelul ierarhic al motivelor pe care le satisfac celorlalti 3. nivelul ierarhic al motivelor celorlalti a. b. c.

1+2 2 2+3

17. Starile balantei motivationale sunt de:

1. coinvolutie si coevolutie 2. stagnare sau dezvoltare inegala 3. negative si positive a. b. c.

1 1+2 3

12