FONETICĂ ORTOGRAFIA – MODIFICĂRI ÎN DOOM2
Principiul fonetic
DOOM2
DOOM1
COMENTARII
concluziv, coroziv
conclusiv, corosiv
ca în concluzie, coroziune
container
contener
engl. container
chermeză
chermesă
fr. chermesse
galanton
galantom
fr. galant galantuomo
homme,
it.
Principiul etimologic DOOM2
DOOM1 DN, DEX1
albigens, -ă, -i, -e
albigenzi
bypass
baipas/by-pass
bluft
bluf
knockout, knockdown
cnocaut, conocdaun
cocktail/cocteil
cocteil/coctail cocteil/cocktail
dandy
dandi/dandy
derby/derbi
derbi
donquijotism
donchihotism/jotism/-şotism
etcetera/et caetera
Etcetera
jazz/jazzband
jaz, jazband
COMENTARII
DOOM2
DOOM1 DN, DEX1
Nazareth
Nazaret
nosema, -i
Nosemă
penny, penny-ul
peni/penny
penalty/penalti
penalti
smeş/smash
smeci, smeş, smeci
in quarto
in cvarto, in cuarto
Belarus/Bielorusia
COMENTARII
v. MAE, Direcţia Protocol: Lista corpului diplomatic, 2001
belarus/bielorus Cambodgia Côte d'Ivoire Myanmar Damocles
Damocle
Menelaos
Menelau
Oedip/Oedipus
Oedip, Edip
Principiul simbolic - ciclop, gigant, elf, iele, muză, nimfă, parcă, rusalcă, satin, sirenă, titan, trol
- fiinţe mitice multiple
- Participanţii la cel deal II-lea Congres
- litere mici în denumiri
- Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea, Reforma, Războiul celor Două Roze, Conferinţa Naţională a Partidului
- mari epoci istorice, evenimente istorice majore, maniferstări ştiinţifice, politice
Crăciunul, 1 Decembrie, Paştele, Patruzeci de Sfinţi
sărbători religioase
- Alteţa sa Regală, Domnia Sa, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa
- toate componentele loc. pron. de politeţe
laice,
Principiul sintactic Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pron. niciunul şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun (la fel ca vreunul, vreun) prin aplicarea principiului conform căruia compusele trebuie deosebite grafic de îmbinările libere corespunzătoare: nici o1 adv. + art.: nu e naivă şi nu e ≈ persoană incultă nici o2 conj. + num.: n-am ≈, nici mai multe niciun adj. pr., niciunui; nicio, niciunei nici un1 adv. + art.: nu e naiv şi nu e ≈ om incult nici un2 conj. + num.: n-am ≈ frate, nici mai mulţi nici una1 conj. + num.: ≈, nici mai multe nici una2 conj. + pron.: ≈, nici alta nici unu conj. + num.: ≈, nici mai mulţi niciunul, pr. niciunuia, niciunii, niciuna, niciuneia, niciunele, niciunora nici unul conj. + pr.: ≈, nici altul
ACCENTUL - O singură variantă de accentare:
DOOM2
DOOM1
adică apedice
Apendice/apendice
aripă
Aripă/aripă
avarie
Avarie
bismut
Bismut/bismut
calcar
Calcar/calcar
cobalt
Cobalt/cobalt
condor
Condor/condor
crater
Crate/crater
despot
Despot/despot
superflun
Superflun/superflun
vermut
Vermut/vermut
regizor
Regizor/regizor
- Variante accentuale libere
DOOM2
DOOM1
Acatist/acatist Agriş/agriş
agriş
Alo/alo
alo
Anaforă/anaforă (fig. stil)
anaforă
Antic/antic
antic
Anost/anost
anost
Ascilă/ascilă
ascilă
Bebe/bebe
bebe
Buldog/buldog
buldog
Candid/candid
candid
Colaps/colaps
colaps
Firav/firav
firav
Gingaş/gingaş
gingaş
Gângan/gângan
gângan
Halteră/halteră (aparate)
halteră
Hatman/hatman Intim/intim Jilav/jilav
jilav
Penurie/penurie
penurie
Trafic/trafic
trafic
- Schimbarea locului accentului
DOOM2
DOOM1
altădată
altădată
altceva
altceva
alteori
alteori
ferigă
ferigă
motrice
motrice
prurit
prurit
suntem, sunteţi
suntem, sunteţi
radar
radar
DESPĂRŢIREA ÎN SILABE
- este preferată despărţirea bazată pe reguli fonetice, dar este admisă şi cea care ţine seama de elementele constitutive: acros-tih/acro-stih, am-nezie/a-mnezie, a-nalfabet/an-alfabet, a-nonim/an-onim, as-tupa/a-stupa, de-stupa/des-tupa, de-zechipa/dez-echipa, diag-noza/dia-gnoză, dias-cop/dia-scop, elicop-ter/elico-pter, folc-lor/fol-clor, genti-lom/gentil-om, litos-feră/lito-sferă, no-nagenar/non-agenar etc.
- se renunţă la criteriul morfologic când s-ar ajunge la segmente care nu sunt silabe sau în cazul cuvintelor greu analizabile în limba română contemporană: a-borigen (nu ab-origen), a-broga (nu ab-roga), a-brupt (nu ab-rupt), a-dopta (nu ad-opta), de-car (nu dec-ar), de-catlon (nu dec-atlon), gas-tralgie (nu gastr-algie), hidra-cid (nu hidr-acid), laringec-tomie (nu laring-ectomie), o-biect (nu ob-iect), pe-di-atru (nu ped-iatru), pros-pect (nu pro-spect), psi-hi-a-tru (nu psih-i-atru), te-tra-tlon (nu tetr-atlon)
LEXIC
-Variante
lexicale libere
acont/aconto, aducţie/aducţiune, amploiat/amploaiat, analoagă/analogă, auleu/auleo, apocalips/apocalipsă, boss/bos, cartilaj/cartilagiu, cana/canea, cearceaf/cearşeaf, chimono/chimonou, clovn/claun, cocktail/cockteil, corijent/corigent, corijenţă/corigenţă, coperţi/coperte, daravelă/daraveră, dicotomie/dihotomie, dicţie/dicţiune, dumiri/dumeriextravertit/extrovertit, fierăstrău/ferăstrău, filosofie/filozofie, frecţiona/fricţiona, găluşte/găluşti, hilar/ilar, hilaritate/ilaritate, Hristos/Cristos, Isus/Iisus, incarna/încarna, lebăr/lebărbust, lezmaiestate/lezmajestate, ligheane/lighene, luminiscenţă/ luminescenţă, obroc/oboroc, parmalâc/parmaclâc, pântec/pântece, perchiziţie/percheziţie, pampas/pampa, piptăn/pieptene, piuneză/pioneză, poliloghie/polologhie, schimnic/schivnic, tumoare/tumoră, votcă/vodcă
-
Eliminarea unor variante lexicale acceptate în DOOM1:
arantare//afruntare, aici//aicea, altminteri//altmintrelea, angină//anghină, astm//astmă, carafă//garafă, cârdăşie//cărdăşie, cârnat//cârnaţ, de-a-ndăratelea//de-a-ndărătele, de-a-ndoaselea//de-a-ndoasele, de-a-npicioarelea//de-a-npicioarele, de asemenea//de asemeni, de-a v-aţi ascunselea// de-a v-aţi ascunselea, desagă//desag, dispera//despera, eteroclit//heteroclis, heterodox//eterodox, flăcăiandru//flăcăuandru, galanton//galantom, împături// împătura, monosilabă//monosilab, muchie//muche, parimie//paremie, pergamut// bergamut, pretutindeni//pretutindenea, respirator//respiratoriu, scrijeli//scrijela, şleampăt//şlampăt, tahimetru//taheometru, termofica//termifica, termoficare// termificare, tochitură (mâncare)//topitură, văitare//văietare, văitătură//văietătură, virusologie//virologie
Compunerea - se scriu cu cratimă compusele bine-creştin „cuviincios”, bine-cunoscut „celebru”, bine-venit „oportun” spre deosebire de grupurile de cuvinte care îşi păstrează sensul: bine crescut „dezvoltat” ş.a.m.d. - se scriu cu cratimă adverbele compuse odată, orişicât, diseară/deseară, dar separat grupurile de cuvinte cu structură asemănătoare unde componentele îşi păstrează sensul: o dată, nici o dată, după amiază; se scriu cu cratimă adverbele compuse alaltăieri-noapte, azi-mâine, mâinedimineaţă; - se generalizează scrierea cu cratimă a compuselor nesudate care denumesc substanţe chimice, specii de plante, de animale: cinci degete, viţă-de-vie, bună-dimineaţa (plantă), peşte-auriu, peşte-cu-spadă, peşte-ciocan; - se scriu cu cratimă substantivele compuse, cu unitate semantică şi gramaticală redusă: bună-credinţă, bună-creştere, bună-cuviinţă, bunădimineaţa, bun-rămas, dublu-casetofon, prim-balerin, prim-procuror, primsolist, cuvânt-înainte, mai-mult-ca-perfect.
MORFOLOGIA
SUBSTANTIVUL 1. Numărul plural al substantivelor - Numele pomilor/arbuştilor fructiferi se grupează în categoria masculinelor cu pluralul în -i, iar ale fructelor în categoria femininelor cu pluralul în -e: aluni-alune, caişi-caise, castani-castane, coacăză-coacăze, corcoduşă-corcoduşe, măceaşă-măceşe, migdală-migdale, pară-pere, prună-prune, smochină-smochine, vişină-vişine; excepţii: gutuie-gutui, lămâie-lămâi, nucă-nuci; sub presiunea uzului sunt tolerate şi formele duble de plural: căpşuni / căpşune, cireşi / cireşe; - la substantivele care denumesc acţiunea de a ucide (sufixul -icid) pluralul în -uri a fost înlocuit cu -e: feticide, fratricide, genocide, infanticide, matricide, paricide, patricide; - înlocuirea desinenţei-uri cu -e şi la alte categorii de substantive: aragaze, codicile, cristaline (omonime cu adjectivul), eşafoade, lipoane, pandişpane, prepelece, transperante, tighele; - variante opţionale: antete/anteturi, coperţi/coperte, evuri/evi, fagoturi/fagoţi, găluşte/găluşti, itemi/itemuri/iteme, maratonuri/maratoane, niveluri/nivele, robineţi/robinete
2. Substantive invariabile ca formă - împrumuturile din franceză terminate în -u vocalic (accentuat în etimon): bantu, emu, gnu, marabu, nandu, zebu; au forme variabile inanimatele / abstractele similare: atun-atuuri, haiku-haikuuri, iglu-igluuri, paspartu-paspartuuri, remu-remuuri; - formele latineşti de plural sunt fără flexiune în limba română: addenda, carrigenda, marginalia, miscelanea; Se admit unele forme flexionare pentru media: art. media, g.d. mediei mass-media, art. mass-media, g.d. mass-mediei; cognomen, pl. cognomina;
3. Dublete lexicale difrenţiate semantic
abstracţie (omitere) / abstracţiune (noţiune, idee), complet (judecătoresc) / compleu (vestimentar), conversie (rectificare) / conversiune (schimbare), depresie (deprimare) / depresiune (relief), emisie (emitere) / emisiune (program emis), frecţie (masaj) / fricţiune (frecare, dezacord), posesie (posedare) / posesiune (obiect posedat), prospecţie (economic) / prospecţiune (geologică), rapt (răpire) / raptus (tulburare mintală), secretari, -i (funcţionar) / secreter, -e (mobilă), paşte (anafură) / Paşte (sărbătoare), permisivitate (toleranţă) / permitivitate (noţiune din domeniul fizicii); motto (citat introductiv) / moto (mobil autopropulsat)
FLEXIUNEA VERBULUI - a continua: forma uzuală (eu) continui; - verbele de conjugarea a IV-a la care uzul oscilează între disinenţele cu şi fără argumentul -esc / -eşt(i/e): - dibuie / dibuieşte, drăcuie / drăcuieşte, orbecăie / orbecăieşte, ţăcăne / ţăcăneşte; - bântuie, bombăne, dăinuie, lipăie, mormăie, plescăie, pleoscăie, turuie, zbănţuie; - biciuieşte / biciuie, biruieşte / biruie, bocăneşte / bocăne, tânguieşte / tânguie; - clămpăneşte, flencăneşte, tencuieşte, ticăieşte, târguieşte, târnuieşte, - trăncăneşte,tistuieşte, zăngăneşte, zdrăngăneşte; - orbăcăie / orbăcăieşte, tânguie / tânguieşte; târguieşte; - a păcăni – păcăneşte, a înăbuşi – inăbuşeşte, a năbuşi – năbuşeşte - verbele de conjugarea I cu / fără argumentul -ez (-) / -ează: - înjgheabă / înjghebează, înstrună / înstrunează, reanimă / reanimează, răşchiră / răşchirează; - animă, ignoră, imploră, îmbibă, îndrumă, înfioară, înfoaie; - preliminează / prelimină; - devorează, îmbunează, înhăitează, însăilează, prosternează; - a devora – devorează, a ignoră – ignoră, a măcăni – măcăne.