Educarea Miscarilor Articulatorii

EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII 1.

Mobilitatea aparatului fono-articulator :

A. Exercitii de mobilitate a maxilarelor : -exercitii de inchidere si deschidere a gurii; -exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor; -exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi; -muscatura

B. Exercitii de mobilitate pentru limba : -limba iese si intra repede (ca la pisica cand bea) -limba miscata de la dreapta la stanga (tic-tacul ceasului) -limba iese in forma de lopata -limba iese in forma de sageata -limba sterge buzele -limba sterge dintii de deasupra -limba sterge dintii de dedesubt -miscari circulare ale limbii -limba ghemuita in fundul gurii -miscarile limbii in jos si in sus cu gura deschisa -pronuntarea rapida si repetata a silabei 'la' -limba la palat si jos

C. Exercitii pentru buze si obraji: -miscari de sugere a obrajilor -miscari de tuguiere a buzelor -miscari de intindere a buzelor (zambetul) -miscari de rotunjire a buzelor -miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor -miscari de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, morisca -miscari de aburire a oglinzii -miscari de umflare a obrajiilor -vibrarea buzelor -rictusul buzelor

D. Exercitii pentru valul palatin : -exercitii de imitare a cascatului -exercitii de imitare a inghititului, tusei -miscari de deglutitie

2. Educarea respiratiei A. Dezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie (1/2) Exercitii pentru expiratie -sufla nasul in batista -sufla aerul pe dosul mainii -tine un fulg in aer -stinge lumanarea -umfla balonul -sufla in apa cu paiul

Exercitii pentru inspiratie -miroase florile -cainele la vanatoare -miroase parfum, spirt, otet etc.

B. Dezvoltarea respiratiei verbale : Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat -exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii -exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane -exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ai, ei, oi, ua, ue etc.) -exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo... ale, ele, ile...) -exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o expiratie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri) -exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec -exercitii de respiratie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul diafragmei) : la inceput nonverbal ; cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ; citire in aceasta pozitie cu voce tare EXERCITII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALA -sa arate dintii -sa faca trompa -sa sufle in hartii, vata, moristi -sa suga cu paiul un lichid -sa mestece -sa inghita -sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect aflat pe masa -sa umfle sau sa suga obrajii -sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea -sa fluiere -sa scoata limba -sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri... Pentru mult mai multe informatii cititi TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ - INTERVENTII LOGOPEDICE Ecaterina Vrasmas Editura didactica si pedagogica

“P” - consoană oclusivă, labială, orală, surdă. Sunetul “P” se articulează prin alipirea completă a celor două buze urmată de îndepărtarea lor bruscă cu eliminarea exploziva a aerului. “B” - consoană oclusivă, labială, orală, sonoră. Sunetul “B” se articulează prin alipirea completă a celor două buze urmată de îndepărtarea lor bruscă cu eliminarea exploziva a aerului. “M” - consoană oclusivă, sonanta, bilabiala, nazală, sonoră. Sunetul “M” se articulează prin alipirea completă a celor două buze urmată de îndepărtarea lor bruscă cu eliminarea aerului. “N” - consoană oclusivă, sonanta, dentală, nazală, sonoră. Sunetul dental “N” se articulează prin contactul dintre apexul limbii şi dinţii superiori. “T” - consoană oclusivă, dentală, orală, surdă. Sunetul dentale “T” se articulează prin contactul dintre apex (varf limbă) şi dinţii superiori. “D” - consoană oclusivă, dentală, orală, sonoră. Sunetele dentale “D” se articulează prin contactul dintre apex şi dinţii superiori. “Ţ” - consoană semioclusivă, dentală, orală, surdă. Sunetul dental “Ţ” se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinţii superiori. “C” - consoană oclusivă, velară, orală, surdă. Sunetul velar “C” se articulează în zona vălului palatin, între uvulă şi palatul dur. “G” - consoană oclusivă, velară, orală, sonoră. Sunetul velar “G” se articulează în zona vălului palatin, între uvulă şi palatul dur. “H” - consoană fricativă, velară, orală, surdă. Sunetul “H” se articulează laringal “F” - consoană fricativă, labiodentală, orală, surda. Sunetul labiodental “F” se articulează prin contactul dintre dinţii superiori şi buza inferioară “V” - consoană fricativă, labiodentală, orală, sonora. “S” - consoană fricativă, siflanta, dentală, orală, surdă. Sunetul dental ”S” se articulează prin apropierea vârfului limbii (apex) de dinţii superiori. “Z” - consoană fricativă, siflanta,constrictiva dupa modul de articulare, dentală, anterolinguala dupa locul de articulare, sonora “Ş” - consoană fricativă, anteropalatală, orală, sonoră. Sunetul prepalatal sau “Ş” se articulează prin apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori anterioară a palatului. “J” - consoană fricativă, anteropalatală, orală, sonoră. Sunetul prepalatal sau “J” se articulează prin apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori anterioară a palatului.

alveolopalatal sau în partea alveolopalatal sau în partea

“L” - consoană lichidă laterală, dentală, orală, sonoră. La sunetul “L” partea centrală a cavităţii bucale este ocupată de limbă, iar curentul de aer se scurge pe părţile laterale “R” - consoană lichidă laterală, vibrantă, orală, sonoră. Sunetul “R” se produce prin vibrarea părţii apicale a limbii