Eam_curs_1-2_data 1-8_oct_2018.pptx

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ CURS 1

TITULAR CURS SERIA A AN III Semestrul I Anul univ. 2018-2019 CONF. UNIV. DR. RALUCA FLORENTINA CREŢU 2

EXAMEN • • • •

Disciplină obligatorie 5 puncte credit Forma de verificare: examen 70% Activitatea de seminar: 30%, din care: • 5% Prezenţă activă la seminar • 10% Proiect – studii de caz – firma din domeniul agroalimentar – material în tipogtafia ASE • 15% Test (săptămâna 8, respectiv: luni, 19 noiembrie 2018, ora 7.30), se susţine la CURS

3

EXAMEN

• vineri 8 februarie 2019, • ora.....NU - 7.30................., • sala – amfiteatrul mare în Piața Romană

4

BIBLIOGRAFIE -

Ion Anghel (coordonator), Analiză şi evaluare economicofinanciară – Studii de caz, Editura ASE, Bucureşti 2016;

Vasile Robu, Ion Anghel, Elena-Claudia Şerban (cooordonatori), Analiza economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2014; Şerban Elena Claudia, Cretu Raluca Florentina, Curea Stefania, Analiza economico-financiara I, caiet de lucrari aplicative, ASE, București, 2008; Crecana Cornel Dumitru, Analiza economico-financiara, Ed. Economica, București, 2006.

5

CURS 1 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ DATA: 1 OCTOMBRIE 2018 6

CLASIC ȘI MODERN ÎN DIDACTICA AEF Tradițional

ATENŢIE!!!

REŢINEM  10% din ce citim  20% din ce auzim  30 % din ce vedem  50% din ce vedem şi auzim în acelaşi timp  80% din ce spunem  90% din ce spunem şi facem în acelaşi timp

De ce ar trebui să ţinem cont când alegem metoda de predare- învătare?

Modern

CLASIC ȘI MODERN ÎN DIDACTICA AEF Tradițional

ATENŢIE!!! PUNE STUDENTUL:  să facă  să judece  să coopereze  să dea răspunsuri  să exprime opinii  să analizeze  să identifice soluţii corecte  să coreleze informaţiile teoretice cu realitatea

De ce ar trebui să ţinem cont când alegem metoda de predare- învătare?

Modern

Capitolul 1 Bazele teoretico-metodologice ale analizei economicofinanciare

9

Cuprinsul capitolului  Definirea analizei. Tipuri de analiză economico-financiară  Rolul analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor acesteia  Obiectivele analizei economico-financiare  Conţinutul procesului de analiză economico-financiară  Metodologia analizei economico-financiare  Sistemul de informaţii – premisă a efectuării analizei economicofinanciare  Sisteme organizaţionale ale activităţii de analiză economicofinanciară  Etapele activităţii practice de analiză economico-financiară

10

Analiza Economico-Financiară (AEF)?

11

Cum definiţi Analiza Economico-Financiară?

• un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee şi instrumente • care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, • permite realizarea unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia economico-financiară a unui agent economic, • în vederea identificării factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat-o, şi a rezervelor interne de îmbunătăţire a acesteia, din punctul de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare.

12

Tipuri de AEF Raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării fenomenului

Urmărirea însuşirilor esenţiale ale fenomenelor

Nivelul

Analiza postfactum, postoperativă sau analiza realizării obiectivelor

Analiza calitativă

Microeconomică

Analiza previzională sau prospectivă

Analiza cantitativă.

Macroeconomică

Modul de urmărire în timp a fenomenelor

Orizontul de timp

Criteriile de studiere a fenomenelor

Pozitia analistului

Statică

Termen scurt

Tehnicoeconomica

Interna

Dinamică

Termen lung

Economicofinanciara

Externa

13

ROLUL AEF Utilizatori

Furnizorii de capital

Partenerii de afaceri

Statul

Obiecivele AEF!

“Obiectivele AEF” Cercetarea unui fenomen

Cerceteaza miscarea

Dubla ipostaza a activ. socio ec.

Obiective Imbinare teorie abs. cu realitatea

Descompunerea unui fenomen

Studiaza realitatea obiectiva

Conţinutul AEF MOTIVAŢIA UNEI procesului ASTFELde DE DEZBATERI

1. Fixarea 5. Sinteza Rezultatelor analizei

obiectului analizei

ETAPE 4.Cuantificarea influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului

2. Stabilirea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat 3. Determinarea relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul analizat.

18

CURS 2 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ DATA: 8 OCTOMBRIE 2018 19

Metodologia AEF Clasificarea metodelor:

• metode ale analizei calitative • metode ale analizei cantitative

Mixtă

Metode ale analizei calitative Principalele metode ale analizei calitative sunt: modelarea, comparaţia, gruparea, diviziunea şi descompunerea rezultatelor. Modelarea fenomenelor economico-financiare Modelele pot fi: imitative (exemplu: hărţi, fotografii, machete etc. ), analogice (de exemplu: grafice, diagrame etc. şi simbolice (ecuaţii). În analiza economico-financiară sunt folosite modelele simbolice şi analogice. Comparaţia (criteriu de referinţă) Tipuri de comparaţii: comparaţii în timp, spaţiu, comparaţii mixte, comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit, comparaţii cu caracter special. Gruparea - separarea colectivităţii studiate în grupe omogene de unităţi, după una sau mai multe caracteristici. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor după: a) timpul de formare a rezultatelor b) locul de formare a rezultatelor c) descompunerea pe elemente componente

Metode ale analizei cantitative • au rolul de a cuantifica contribuţia elementelor componente şi a factorilor la formarea şi variaţia fenomenului studiat, precum şi poziţionarea firmei într-un mediu dat. • Principalele metode ale analizei cantitative sunt: metoda ratelor, metoda balanţieră, metoda substituirilor în lanţ, metoda corelaţiei, metoda scorurilor, metoda grilelor de evaluare, diagrama Pareto, cercetările operaţionale etc.

Metoda balanţieră (input – output)

Metoda balanţieră se utilizează atunci când între elementele fenomenului studiat sunt relaţii de tip determinist de forma sumei şi/sau a diferenţei.

M=a+b–c

Metoda substituirilor în lanţ Principii: a) ordonarea: factori cantitativi, factori de structură şi factori calitativi; b) substituirile se fac succesiv c) un factor substituit se menţine ca atare în operaţiunile ulterioare. • •

Aplicarea metodei se poate face pe bază de mărimi absolute şi pe bază de indici. Cazurile tipice de folosire a metodei substituirilor în lanţ sunt: produs între factori şi raport între factori.

A) Cazul produsului între factori

F=abc Aplicarea metodei substituirilor în lanţ pe bază de mărimi absolute se realizează astfel: ΔF = F1 – F0 unde: „1“ reprezintă informaţia de stare; „0“ reprezintă baza de comparaţie.

Aplicarea metodei substituirilor în lanţ pe bază de indici se prezintă astfel:

F=abc

ia ibic F1 a1b1c1 I F  100  100  2 F0 a0b0c0 100 a1 b1 c1 ia  100 ; ib  100 ; ic  100 a0 b0 c0 ΔIF = IF – 100

Influenţele variaţiei relative a factorilor asupra modificării relative a fenomenului studiat se calculează astfel: 1)

ia( I )  ia  100 F

( I F ) b

2)

i

3)

i

ia  ib   ia 100

( I F ) c

ia  ib  ic ia  ib   2 100 100 ( I F ) a

I F  i

( I F ) b

 i

( I F ) c

 i

B) Cazul raportului între factori Modelul general al unui fenomen economic: P 

a b

În cazul în care factorul cantitativ este la numitor, atunci influenţele factorilor se stabilesc astfel: - pe bază de mărimi totale: ΔP = P1 – P0

b ( P )  a ( P ) 

a0 a0  b1 b0 a1 a0  b1 b1

ΔP = Δb(ΔP) + Δa(ΔP)

- pe bază de indici: IP 

i P1  100  a  100 P0 ib

ΔIP = IP – 100

ib( I

P

)



ia( I )  P

100  100  100 ib

ia 100 100  100 ib ib

I P  ib( I

P

)

 ia( I P )

În cazul în care factorul cantitativ se află la numărător, influenţele factorilor se separă astfel: -

pe bază de mărimi totale: 1.

a ( P ) 

b

2.

-

( P )

a1 a0  b0 b0

a1 a1   b1 b0

pe bază de indici: 1.

2.

ia( I

P

)

( I P ) b

i

 ia  100

ia  100  ia ib

Sistemul de informaţii – premisă a efectuării analizei economico-financiare • Informaţia economică reprezintă „materia primă“ necesară analizei economico-financiare.

• Informaţia economică, la nivelul întreprinderii, se constituie din următoarele surse: - surse externe - surse interne

Clasificarea informaţiilor a) după natura lor – informaţii economico-financiare, tehnice, tehnologice, politice, sociale, juridice etc.; b) după gradul de accesibilitate – informaţii deschise (largă accesibilitate), limitate (accesibilitate redusă), închise (protejate); c) după provenienţă – informaţii interne, externe; d) din punct de vedere funcţional – informaţie normativă, informaţie efectivă, de stare a performanţelor economicofinanciare.

Informaţiile trebuie să răspundă unor cerinţe:

• • • • • •

utilitate; exactitate; profunzime; vechimea (vârsta); valoarea informaţiei; costul informaţiei.

Sisteme organizaţionale ale activităţii de analiză economico-financiară

La nivelul firmei, AEF se realizează de: • compartimentul financiar-contabil, • contabil-şef, • directorul economic şi se reflectă în principalele documente elaborate.

Etapele activităţii practice de analiză economico-financiară

• Elaborarea tematicii de analiză. • Documentarea şi culegerea materialelor necesare pentru efectuarea analizei. • Verificarea complexă a datelor supuse analizei. • Prelucrarea şi analiza datelor pe baza metodelor şi procedeelor specifice analizei economico-financiare. • Elaborarea concluziilor şi a măsurilor pentru creşterea eficienţei activităţii întreprinderii.

INTREBARI!

35

Bileţel de ieşire Impresia VAŢIA zilei, o problemă personalăDE rezolvată, o întrebare pentru UNEI ASTFEL DEZBATERI următoarea întâlnire

ATENŢIE! Un profesor este apreciat funcţie de capacitatea sa de a învăţa studentul! Orice student poate fi învăţat ceva, cu condiţia alegerii celor mai potrivite metode şi mijloace de educaţie!

VĂ MULŢUMESC PENTRU PARTICIPARE!