Drept Civil Parte Generala

Drept_1_DCPG_1 DREPT Drept civil (partea generala) 1 MULTIPLE CHOICE

1)

Raportul juridic este: 1 2 3

2)

Raportul juridic prezintă următoarele caractere: a) caracter social; b) caracter voliţional; c) poziţia de egalitate a părţilor. 1 2 3

3)

a b+c a+b

Elementele constitutive ale raportului juridic sunt: a) părţile sau subiectele; b) conţinutul; c) obiectul. 1 2 3

5)

a+b+c b+c a

Raportul juridic civil are caracter voliţional, în sensul că: a) este condiţionat şi reglementat de norma de drept; b) implică, în mod necesar, manifestarea voinţei părţilor sau cel puţin a voinţei uneia dintre ele; c) se caracterizează prin poziţia de egalitate a părţilor. 1 2 3

4)

o relaţie socială patrimonială reglementată de norma de drept civil; o relaţie socială nepatrimonială reglementată de norma de drept civil; o relaţie socială – patrimonială ori nepatrimonială – reglementată de norma de drept civil.

a+b+c b+c a+b

Constituie elemente ale raportului juridic civil: 1 2 3

părţile, obiectul şi cauza; părţile, conţinutul şi obiectul; totalitatea drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile pe care le au părţile.

1

6)

În raporturile obligaţionale ( de creanţă) pluralitatea de subiecte poate fi : a) activă; b) pasivă; c) mixtă. 1 2 3

7)

În caz de solidaritate activă: a) oricare dintre creditori este în drept să pretindă întreaga datorie de la debitor; b) debitorul plătitor se liberează faţă de toţi creditorii solidari; c) oricare dintre debitori poate fi obligat la plata întregii datorii. 1 2 3

8)

absolute şi relative; principale şi accesorii; patrimoniale şi nepatrimoniale.

Au caracter absolut: a) drepturile personale nepatrimoniale; b) drepturile reale; c) drepturile de creanţă. 1 2 3

11)

divizibilitatea; solidaritatea; indivizibilitatea.

În funcţie de natura conţinutului lor, drepturile subiective civile se împart în: 1 2 3

10)

a+b+c b+c a+b

În domeniul raporturilor obligaţionale regula o reprezintă: 1 2 3

9)

a+b+c b+c a+b

a+b+c b+c a+b

În funcţie de opozabilitatea lor, drepturile subiective civile sunt: 1 2 3

absolute şi relative; patrimoniale şi nepatrimoniale; principale şi accesorii.

2

12)

Pentru a avea calitatea de persoană juridică, legea cere întrunirea următoarelor condiţii: a) organizare proprie; b) patrimoniu distinct; c) un scop determinat, în acord cu interesele obşteşti. 1 2 3

13)

În categoria persoanelor fizice sunt incluşi, după criteriul capacităţii: a) minorii sub 14 ani; b) minorii între 14 şi 18 ani; c) majorii. 1 2 3

14)

a+b+c b+c a

a+b b+c a+b+c

În structura capacităţii civile intră următoarele elemente: a) capacitatea juridică; b) capacitatea de folosinţă; c) capacitatea de exerciţiu. 1 2 3

a+b b+c a+b+c

15)

Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice este: 1 aptitudinea generală şi abstractă de a fi titular de drepturi şi obligaţii; 2 aptitudinea omului de a-şi exercita drepturile civile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile prin încheierea de acte juridice civile; 3 capacitatea civilă a subiectului de drept civil.

16)

Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe: 1 2 3

17)

la momentul dobândirii capacităţii de exerciţiu; la naşterea persoanei; la momentul împlinirii vârstei de 18 ani.

Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice este: 1 2 3

capacitatea civilă a subiectului de drept civil; aptitudinea generală şi abstractă de a fi titular de drepturi şi obligaţii; aptitudinea omului de a-şi exercita drepturile civile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile prin încheierea de acte juridice civile.

3

18)

Nu au capacitate de exerciţiu: a) minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani; b) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani; c) persoana pusă sub interdicţie. 1 2 3

19)

Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă de exerciţiu se încheie de către: 1 2 3

20)

îndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real; îndatorirea de a executa o lucrare; îndatorirea de a preda un lucru.

În funcţie, de natura lor şi de calificarea dată de lege, bunurile se împart în: 1 2 3

23)

a+b b+c a+b+c

Obligaţia de a da este: 1 2 3

22)

reprezentantul legal; minor; minor, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.

În funcţie de obiectul lor, obligaţiile civile se clasifică în: a) obligaţia de a da; b) obligaţia de a face; c) obligaţia de a nu face ceva. 1 2 3

21)

a+b b+c a+b+c

bunuri mobile şi bunuri imobile; bunuri fungibile şi bunuri nefungibile; bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile.

Categoriile de bunuri mobile sunt: a) mobile prin natura lor; b) mobile prin determinarea legii; c) mobile prin anticipaţie. 1 2 3

a+b a+b+c a+c

4

24)

Potrivit Codului civil român, bunurile pot fi mobile: 1 prin destinaţie; 2 prin obiectul la care se aplică; 3 prin natura lor.

25)

După cum pot fi sau înlocuite în executarea unei obligaţii civile, bunurile se clasifică în: 1 2 3

26)

Categoriile de bunuri imobile sunt: a) imobile prin natura lor; b) imobile prin obiectul la care se aplică, c) imobile prin destinaţie. 1 2 3

27)

prin obiectul la care se aplică; prin destinaţia lor; prin natura lor.

Recoltele care încă se ţin de rădăcini şi fructele de pe arbori, neculese încă sunt bunuri: 1 2 3

30)

a+b+c a+b a+c

Fondurile de pământ şi clădirile sunt bunuri imobile: 1 2 3

29)

a+b+c a+b a+c

Potrivit Codului civil român sunt imobile, prin obiectul la care se aplică: a) uzufructul bunurilor imobile; b) fondurile de pământ şi clădirile; c) servitutea. 1 2 3

28)

divizibile şi indivizibile; fungibile şi nefungibile, sesizabile şi insesizabile.

imobile prin obiectul la care se aplică; imobile prin natura lor; mobile prin determinarea legii.

În sensul Codului civil român, servituţile sunt bunuri: 1 2 3

mobile prin determinarea legii; imobile prin destinaţia lor; imobile prin obiectul la care se aplică.

5

31)

Importanţa juridică a clasificării bunurilor în mobile şi imobile se concretizează în regimul juridic sub următoarele aspecte: a) efectele posesiei; b) drepturile reale accesorii; c) competenţa teritorială a soluţionării litigiului cu privire la un bun mobil sau imobil. 1 2 3

a+b+c a+b a+c

32)

După cum folosirea lor implică ori nu consumarea ori înstrăinarea lor, distingem: 1 bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile; 2 bunuri fungibile şi bunuri nefungibile; 3 bunuri divizibile şi bunuri indivizibile.

33)

Clasificarea bunurilor în bunuri individual determinate şi bunuri determinate generic prezintă importanţă juridică în ceea ce priveşte: a) momentul transmiterii dreptului real; b) suportarea riscului contractului; c) locul predării bunului. 1 2 3

34)

Este constitutiv actul juridic civil: 1 2 3

35)

care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu; care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior; care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent.

Este translativ actul juridic civil: 1 2 3

36)

a+b a+b+c a+c

care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu; care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent; care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior.

Este declarativ actul juridic civil: 1 2 3

care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior; care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu; care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent.

6

37)

Sunt acte juridice solemne: a) donaţia; b) testamentul; c) ipoteca convenţională. 1 2 3

38)

Este real actul juridic civil: 1 2 3

39)

a+b+c a+b a+c

Condiţiile de fond, esenţiale ale actului juridic civil sunt: a) capacitatea; b) consimţământul; c) obiectul şi cauza. 1 2 3

41)

care nu se poate încheia decât dacă manifestarea de voinţă este însoţită de remiterea (predarea) bunului; la a cărui încheiere manifestarea de voinţă trebuie să îmbrace o anumită formă cerută de lege; care se încheie prin simpla manifestare de voinţă.

Este act juridic real: a) împrumutul; b) depozitul; c) darul manual. 1 2 3

40)

a+b a+b+c a+c

a+b a+c a+b+c

Pentru a fi valabil, consimţământul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să provină de la o persoană cu discernământ; b) să nu fie exteriorizat; c) să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice. 1 2 3

a+b a+c a+b+c

7

42)

Tăcerea valorează consimţământ: a) când legea prevede expres aceasta; b) când, prin voinţa expresă a părţilor, se atribuie tăcerii valoare de consimţământ; c) când, potrivit obiceiului, tăcerii i se atribuie valoare de consimţământ. 1 2 3

43)

Lipseşte intenţia de a produce efecte juridice: a) când declaraţia de voinţă a fost făcută în glumă (jocandi causa); b) când declaraţia de voinţă s-a făcut sub condiţie pur potestativă din partea celui care se obligă; c) când declaraţia de voinţă s-a făcut prin dol. 1 2 3

44)

a+b+c a+c a+b

Eroarea, viciu de consimţământ: 1 2 3

46)

a+c c a+b

Constituie vicii de consimţământ: a) eroarea; b) dolul; c) violenţa. 1 2 3

45)

a+b+c a a+b

constă în inducerea în eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic; este falsa reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic civil; constă în disproporţia vădită de valoare între două prestaţii.

Pentru a fi viciu de consimţământ, dolul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie determinant pentru încheierea actului juridic; b) să fie injust; c) să provină de la cealaltă parte. 1 2 3

a+c c a+b

8

47)

Pentru anularea actului juridic pe motiv de leziune este necesar să fie întrunite următoarele condiţii: a) să fie o consecinţă directă a actului respectiv; b) să existe în raport cu momentul încheierii actului; c) disproporţia de valoare între contraprestaţii să nu fie considerabilă. 1 2 3

48)

Domeniul de aplicare al leziunii actele juridice: a) priveşte actele încheiate de minorii sub 14 ani; b) sunt acte juridice de administrare; c) sunt lezionare pentru minor. 1 2 3

49)

a+c a+b b+c

Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să existe; b) să fie în circuitul civil; c) să fie determinat ori determinabil. 1 2 3

51)

a+c a+b b+c

Prin obiect al actului juridic civil se înţelege: a) acţiunile sau inacţiunile la care părţile sunt îndreptăţite sau de care sunt ţinute; b) conduita părţilor actului juridic civil; c) obiectivul urmărit de părţi la încheierea actului juridic civil. 1 2 3

50)

a+c a+b a

a+c a+b+c b+c

În structura cauzei intră următoarele elemente: a) prefigurarea mentală a contraprestaţiei; b) scopul imediat; c) scopul mediat. 1 2 3

a+c a+b+c b+c

9

52)

Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1 2 3

53)

După consecinţele juridice ale nerespectării lor, condiţiile de formă ale actului juridic civile se împart în: a) forma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil; b) forma cerută pentru probarea actului juridic civil; c) forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic civil. 1 2 3

54)

a+b+c a+b b+c

Forma solemnă este cerută în cazul următoarelor acte juridice: a) donaţia; b) actele constitutive ale asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop patrimonial; c) ipoteca convenţională. 1 2 3

57)

nu afectează valabilitatea actului, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia; atrage nulitatea relativă; atrage nulitatea absolută.

Forma cerută pentru validitatea actului juridic civil: a) reprezintă o aplicaţie a principiului consensualismului; b) este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă; c) presupune manifestarea expresă de voinţă. 1 2 3

56)

a+b+c a b+c

Nerespectarea formei cerută pentru validitatea actului juridic civil: 1 2 3

55)

să existe; să fie posibilă; să fie determinată sau determinabilă.

a+b+c a+b b

Forma cerută ad probationem: 1 2 3

reprezintă o excepţie de la principiul consensualismului; este facultativă; nerespectarea ei este sancţionată cu nulitatea absolută a actului juridic civil.

10

58)

După natura efectelor juridice, termenul se clasifică în: a) termen suspensiv; b) termen extinctiv, c) termen rezolutoriu. 1 2 3

59)

Termenul extinctiv: 1 2 3

60)

3

a+b+c a+b c

În funcţie de natura interesului ocrotit, nulitatea actului juridic civil este: a) virtuală; b) absolută; c) relativă. 1 2 3

63)

de realizarea sa depinde naşterea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative; de realizarea sa depinde stingerea naşterea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative; amână începutul exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative.

Efectele actului juridic civil sunt guvernate de principiul: a) forţei obligatorii; b) irevocabilităţii; c) relativităţii. 1 2 3

62)

amână începutul exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative; amână stingerea exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative; de realizarea sa depinde existenţa actului juridic civil.

Termenul suspensiv: 1 2

61)

a+b a c

a+b+c a+b b+c

Principiile efectelor nulităţii sunt: a) principiul retroactivităţii efectelor nulităţii; b) principiul repunerii în situaţia anterioară; c) principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal. 1 2 3

a+b+c a+b b+c

11

64)

După autorul lor, prezumţiile sunt: a) legale; b) absolute; c) simple. 1 2 3

65)

a+b+c a+c a+b

Termenul general de prescripţie de 3 ani este aplicabil: 1 2 3

dreptului de opţiune succesorală; acţiunii în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei; raporturilor civile obligaţionale.

12