Diavolul Si Domnisoara Prym

DIAVOLUL �I � DOMNI�OARA PRYM Crim� sau ritual de sacrificiu? Str�inului �i este indiferent. Oricare ar fi victima, el �i va respecta promisiunea. Oamenii din mica localitate unde nu se �nt�mpl� nimic s�nt pu�i �n fa�a unei op�iuni. Iar �n sat nu s�nt mai mult de trei in�i care "dorm singuri": preotul, t�n�ra domni�oar� Prym �i b�tr�na Berta. Cine va fi ales? Istoria unui om este istoria �ntregii omeniri. Istoria unui sat este istoria oric�rui loc de pe p�m�nt. Binele seam�n� perfect cu r�ul �i r�ul scoate la iveal� ce e bun �n om. �ngerului p�zitor i se �nt�mpl� s� adoarm�, spre bucuria diavolului p�zitor, �n mica a�ezare a c�rei lini�te a fost distrus� de un str�in ciudat, barmani�a hotelului, domni�oara Prym, are multe de rezolvat �i o singur� s�pt�m�n� la dispozi�ie. PAULO COELHO (n. 1947) Prozator brazilian. �n colec�ia "Cartea de pe noptier�" au mai ap�rut, de acela�i autor, romanele Veronika se hot�r�te s� moar�, Al cincilea munte �i Alchimistul. PAULO COELHO ii ' Cv DIAVOLUL SI DOMNI�OARA Traducere din portughez� de PAVEL CUIL� HUMANITAS BUCURE�TI Colec�ie �ngrijit� de IOANA P�RVULESCU r �; Coperta colec�iei IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale COELHO, PAULO Diavolul �i domni�oara Prym / Paulo Coelho; trad.: Pavel Cuil�. - Bucure�ti: Humanitas, 2002, 200 p.; 18 cm. (Cartea de pe noptier�; 28) ISBN 973-50-0245-0 I. Cuil�, Pavel (trad.) 821.134.3(81)-31=135.1 PAULO COELHO O DEMdNIO E A SRTA. PRYM Editora Objetiva Ltda., Rio de Janeiro, 2000 (c) Paulo Coelho, 2000 Aceast� edi�ie a fost publicat� cu acordul San Jordi Asociados, Barcelona, Spania Toate drepturile rezervate http://www.paulocoelho.com. (c) HUMANITAS, 2002, pentru prezenta

versiune rom�neasc� ISBN 973-50-0245-0 O, M�rie cea z�mislit� f�r� de prihan�, roag�-te pentru noi, cei care ne �ndrept�m c�tre Tine. Amin �i l-a �ntrebat un frunta�, zic�nd: �nv��torule bun, ce s� fac ca s� mo�tenesc via�a cea de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce m� nume�ti bun? Nimeni nu este bun, dec�t unul Dumnezeu. Luca, 18: 18-l9

NOTA AUTORULUI Prima legend� despre Scindare ia na�tere �n Persia antic�: dup� ce a creat universul, zeul timpului �i d� seama de armonia din jurul s�u, dar simte c�-i lipse�te ceva foarte important - un tovar� cu care s� se bucure de toat� frumuse�ea aceea. Vreme de o mie de ani se roag� s� aib� un fiu. Istoria nu spune cui i se roag�, dat fiind c� el �nsu�i e st�p�n atotputernic, unic �i suprem; cu toate acestea se roag� �i, �n cele din urm�, r�m�ne �ns�rcinat. V�z�ndu-�i dorin�a �nf�ptuit�, zeul timpului e cuprins de c�in��, con�tient fiind c� echilibrul lucrurilor era cum nu se poate mai fragil. Dar e prea t�rziu - copilul este pe drum. Tot ce mai poate face cu lament�rile sale este ca pruncul pe care-l purta �n p�ntece s� se scindeze �n doi. Legenda poveste�te c�, a�a cum din rug�ciunea zeului se na�te Binele (Ormuzd), din c�in�a lui se na�te R�ul (Ahriman) - fra�i gemeni. �ngrijorat, el r�nduie�te totul astfel �nc�t Ormuzd s� ias� primul din p�ntecele s�u, domin�ndu-�i fratele �i evit�nd ca Ahriman s� dea de furc� universului. Cum �ns� R�ul e iste� �i capabil, el izbute�te la ceasul na�terii s�-l �mbr�nceasc� pe Ormuzd �i apuc� s� vad� cel dint�i lumina stelelor. Consternat, zeul timpului se decide s� creeze alia�i pentru Ormuzd: face s� ia na�tere rasa uman� care va lupta �mpreun� cu el pentru a-l domina pe Ahriman �i a evita ca acesta s� pun� st�p�nire pe toate. �n legenda persan�, rasa uman� se na�te ca aliat� a Binelui �i, potrivit tradi�iei, ea va triumfa �n cele din urm�. Alt� istorie despre Scindare va ap�rea �ns� cu multe veacuri mai t�rziu, de ast� dat� �ntr-o versiune opus�: omul ca instrument al R�ului. Cred c� mai to�i �tiu ce vreau s� spun: un b�rbat �i o femeie stau �n gr�dina Raiului �i se bucur� de toate desf�t�rile imaginabile. Exist� o singur� interdic�ie - cuplul nu va putea cunoa�te niciodat� ce �nseamn� Binele �i R�ul. Domnul atotputernic a spus (Fac, 2:17): "iar din pomul cuno�tin�ei binelui �i r�ului s� nu m�n�nci".

�i �ntr-o bun� zi se ive�te �arpele, asigur�ndu-i c� aceast� cunoa�tere e mai important� chiar dec�t raiul �i c� trebuiau s� intre �n posesia ei. Femeia refuz�, zic�nd c� Dumnezeu i-a amenin�at cu moartea, dar �arpele garanteaz� c� nu se va �nt�mpla nimic asem�n�tor: dimpotriv�, �n ziua c�nd vor �ti ce �nseamn� Binele �i R�ul, vor fi egali cu Dumnezeu. Convins�, Eva m�n�nc� din fructul interzis �i-l �mparte �i cu Adam. Din clipa aceea, echilibrul originar al Paradisului se destram�, iar cei doi s�nt izgoni�i �i blestema�i. Exist� �ns� o fraz� erugmatic� 8 rostit� de Dumnezeu �i care-i d� dreptate �arpelui: "Iat�, Adam s-a f�cut ca unul dintre noi, cunosc�nd binele �i r�ul." Nici �n acest caz (dup� cum nici �n cel al zeului timpului care se roag� pentru ceva, de�i el e st�p�nul absolut), Biblia nu l�mure�te cu cine anume st� de vorb� Dumnezeul unic �i - admi��nd c� este unic - de ce spune "unul dintre noi". Oricum ar fi, rasa uman� e os�ndit� �nc� de la �nceput ca �n eterna Scindare s� evolueze �ntre cele dou� contrarii. �i la fel �i noi, prad� acelora�i �ndoieli ca �i str�mo�ii no�tri; cartea de fa�� are drept scop s� abordeze aceast� tem� apel�nd, �n unele momente ale intrigii, la unele legende cu acest subiect �i r�sp�ndite pe toat� fa�a p�m�ntului. Cu Diavolul �i domni�oara Prym am �ncheiat trilogia �i �n ziua a �aptea..., din care fac parte Pe malul r�ului Piedra am �ezut �i-am pl�ns (1994) �i Veronika se hot�r�te s� moar� (1998). Cele trei c�r�i vorbesc despre o s�pt�m�n� din via�a unor persoane normale care, brusc, se pomenesc confruntate cu dragostea, moartea �i puterea. Am fost totdeauna �ncredin�at c� transform�rile profunde, at�t �n fiin�a uman� c�t �i �n societate, au loc �ntr-un interval de timp foarte redus. C�nd ne a�tept�m mai pu�in, via�a ne confrunt� cu o provocare spre a ne pune la �ncercare curajul �i voin�a de schimbare; �n acest moment, nu are rost s� pretindem c� nu se �nt�mpl� nimic sau s� ne scuz�m zic�nd c� nu s�ntem preg�ti�i. Provocarea nu a�teapt�. Via�a nu prive�te �nd�r�t. O s�pt�m�h� este un interval de timp suficient ca s� decidem ne hot�r�m dac� ne accept�m destinul sau nu. Buenos Aires, august 2000 De vreo cincisprezece ani, b�tr�na Berta se a�eza zilnic �n fa�a por�ii sale. Locuitorii din Viscos �tiau c� a�a se comport� de obicei oamenii v�rstnici: viseaz� la trecut �i la tinere�e, contempl� o lume din care nu mai fac parte, caut� subiecte de conversa�ie cu vecinii. Berta avea �ns� un motiv ca s� stea acolo. �i a�teptarea i-a luat sf�r�it �n acea diminea�� c�nd l-a v�zut pe str�in urc�nd pov�rni�ul abrupt �i �ndrep-

t�ndu-se agale c�tre unicul hotel din sat. Nu ar�ta a�a cum �i-l imaginase �n at�tea r�nduri; hainele �i erau uzate de-at�ta purtat, avea p�rul mai lung ca de obicei �i barba bun� de aranjat. Dar venea cu suita lui: diavolul. "B�rbatul meu are dreptate", �i zise ea �n sinea ei. "Dac� n-a� fi fost eu aici, nimeni n-ar fi observat." Era foarte nepriceput� la calculul v�rstelor, apreciind c� omul avea �ntre patruzeci �i cincizeci de ani. "Un tinerel", g�ndi ea, folosind un reper pe care numai b�tr�nii �l pot �n�elege. Se �ntreb� t�cut� c�t timp avea s� r�m�n� acolo, dar nu ajunse la nici o concluzie; poate pu�in, de vreme ce purta 11 cu el doar un rucsac. Se putea s� r�m�n� doar o noapte �nainte de a pleca mai departe �ntr-o direc�ie necunoscut� ei, dar care, de fapt, nici nu o interesa. Oricum, to�i anii c�i r�m�sese a�ezat� �n fa�a por�ii casei sale �n a�teptarea sosirii lui nu fuseser� �n zadar, deoarece o �nv�aser� s� �n�eleag� frumuse�ea mun�ilor - ceva ce nu observase p�n� atunci din simplul motiv c� se n�scuse acolo �i era obi�nuit� cu peisajul. Dup� cum era de a�teptat, omul intr� �n hotel. Berta se g�ndi c� s-ar fi putut duce s� stea de vorb� cu preotul despre acea prezen�� de nedorit: el �ns� nici n-ar fi ascultat-o, zic�ndu-�i c� era o �nchipuire de-a b�tr�nilor. Bun, acum �i r�m�nea s� vad� ce urma s� se �nt�mple. Un diavol n-are nevoie de timp ca s� pricinuiasc� mari dezastre -precum vijeliile, uraganele �i avalan�ele, care, �n c�teva ceasuri, pot distruge copaci planta�i cu dou� sute de ani �n urm�. Berta �i d�du brusc seama c� simplul fapt de a �ti c� r�ul tocmai sosise �n Viscos nu schimba cu nimic situa�ia; diavolii vin �i pleac� mereu, f�r� ca prezen�a lor s� aib� neap�rat vreo urmare. Ei bat �n mod constant lumea, uneori doar ca s� vad� ce se mai �nt�mpl�, alteori ca s� pun� la �ncercare un suflet sau altul, dar s�nt nestatornici �i-�i schimb� �intele f�r� nici o logic�, ghida�i numai de pl�cerea unei b�t�lii care ar merita s� fie dat�. Berta credea c� Viscos-ul nu prezint� nimic interesant sau special ca s� atrag� pentru mai mult de o zi aten�ia indi12 ferent cui, cu at�t mai pu�in pe-a cuiva at�t de important �i de ocupat ca un mesager al tenebrelor. �ncerc� s� se g�ndeasc� la altceva, dar imaginea str�inului nu-i ie�ea din minte. Cerul, mai �nainte �nsorit, �ncepu s� se acopere de nori. "E normal, a�a se-nt�mpl� totdeauna la vremea asta", cuget� ea. Nici o leg�tur� cu sosirea str�inului, o simpl� coinciden��. Atunci auzi zgomotul foarte �ndep�rtat al unui tunet, urmat de �nc� trei. Pe de o parte, asta �nsem-

na c� se apropia o ploaie; pe de alt� parte, dac� ar fi fost s� dea crezare vechilor tradi�ii ale locului, sunetul acela putea fi interpretat ca vocea unui Dumnezeu m�nios, pl�ng�ndu-se c� oamenii deveniser� indiferen�i la prezen�a sa. "Poate c� ar trebui s� fac ceva. La urma urmelor, ceea ce a�teptam s-a �i �nt�mplat." C�teva minute r�mase atent� la tot ce se petrecea �n jurul ei; norii continuau s� se lase asupra a�ez�rii, clar nu mai auzi nici un alt sunet. Ca o bun� ex-catolic�, nu d�dea nici o crezare tradi�iilor �i supersti�iilor, mai ales celor din Viscos, care-�i aveau r�d�cinile �n vechea civiliza�ie celtic� ce fusese c�ndva predominant� �n zon�. "Un tunet e pur �i simplu un fenomen natural. Dac� Dumnezeu ar vrea s� le vorbeasc� oamenilor, n-ar folosi mijloace at�t de indirecte." G�ndindu-se la toate acestea, �i ajunse brusc la urechi vacarmul unui fulger - de ast� dat� mult mai apropiat. Berta se ridic�, �i lu� scaunul �i intr� �n cas� �nainte de a �ncepe s� plou� -, dar acum cu inima str�ns�, ca de o team� pe care nu o putea defini. 13 "Ce s� fac?" ' Dorea ca str�inul s� plece numaidec�t; era prea b�tr�n� ca s� mai poat� fi de folos cuiva, sie�i, satului ei sau - mai presus de toate - Dumnezeului Atotputernic care, dac� avea nevoie de ajutor, ar fi ales cu siguran�� pe cineva mai t�n�r. Totul nu era dec�t un delir; neav�nd ce face, so�ul ei �ncerca s� n�scoceasc� diverse lucruri ca s� o ajute s�-�i omoare timpul. C�-l v�zuse �ns� pe diavol - ah, de asta nu se �ndoia c�tu�i de pu�in. �n carne �i oase, �mbr�cat ca un pelerin. ( Hotelul era �n acela�i timp pr�v�lie cu produse regionale, restaurant cu m�nc�ruri tipice �i bar unde locuitorii din Viscos obi�nuiau s� se adune ca s� discute mereu despre acelea�i lucruri - ca de pild� vremea sau lipsa de interes a tinerilor fa�� de sat. "Nou� luni de iarn�, trei luni de cazn�", obi�nuiau ei s� zic�, referindu-se la faptul c� �n numai nou�zeci de zile trebuiau s� fac� toate muncile c�mpului, fertilizarea, sem�n�turile, a�teptarea, recoltarea, punerea la ad�post a finului, tunsul linii. To�i cei ce locuiau acolo �tiau c� se �nc�p��nau s�-�i duc� zilele �ntr-o lume care-�i tr�ise traiul; dar tot nu le venea u�or s� accepte c� f�ceau parte dintr-o ultim� genera�ie de agricultori �i p�stori care populau de veacuri mun�ii aceia. Mai devreme sau mai t�rziu aveau s� soseasc� �ns� ma�inile, vitele aveau s� fie crescute departe de acolo, cu hran� special�, satul �nsu�i avea s� fie v�ndut pesemne unei mari firme, cu sediul �ntr-o �ar� str�in�, care-l putea transforma �ntr-o sta�iune de schi.

La fel se �nt�mplase �i cu alte a�ez�ri din regiune, dar Viscos rezista, pentru c� avea o datorie fa�� de trecutul s�u, fa�� de puternica tradi�ie a str�mo15 �ilor care locuiser� c�ndva acolo �i care �i �nv�aser� c�t era de important s� lupte p�n� �n ultima clip�. Str�inul citi cu aten�ie fi�a hotelului, �ntreb�ndu-se cum s� o completeze. Dup� accent, avea s� se �tie c� vine din vreo �ar� din America de Sud, �i se decise c� aceasta avea s� fie Argentina, pentru c�-i pl�cea mult echipa ei de fotbal. Fi�a cerea adresa, �i el scrise strada Columbia, socotind c� sudamericanii au obiceiul s� se complimenteze reciproc, numind locuri importante dup� numele unor ��ri �nvecinate. Ca nume, �i-l alese pe cel al unui terorist faimos din secolul trecut. �n mai pu�in de dou� ore, to�i cei 281 de locuitori din Viscos �tiau c� �n s�tucul lor tocmai sosise un str�in pe nume Carlos, n�scut �n Argentina, �i care locuia pe mult r�vnita strad� Columbia din Buenos Aires. Acesta este avantajul localit�ilor foarte mici: nu e nevoie s� faci nici un efort ca s� se afle numaidec�t totul despre via�a ta personal�. Aceasta era, de altfel, chiar inten�ia nou-venitului. Urc� �n camera lui �i-�i goli rucsacul: �n el erau c�teva articole de �mbr�c�minte, un aparat de ras, o pereche de pantofi extra, vitamine pentru prevenirea r�celilor, un caiet gros �n care-�i nota observa�iile �i unsprezece lingouri de aur c�nt�rind fiecare c�te dou� kilograme. Epuizat de �ncordare, de urcu� �i de greutatea pe care o c�rase, adormi aproape imediat, nu �nainte �ns� de a pune un scaun �n dreptul u�ii ca s� o blocheze, chiar dac� �tia c� putea conta pe fiecare dintre cei 281 de locuitori din Viscos. 16 A doua zi �i lu� cafeaua de diminea��, l�s� hainele la recep�ia micului hotel ca s�-i fie sp�late, puse la loc �n rucsac lingourile de aur �i plec� spre muntele care se �n�l�a la est de sat. �n drum, z�ri doar un locuitor de prin partea locului, o b�tr�n� care �edea �n fa�a casei �i-l privea cu un aer curios. Se f�cu nev�zut �n p�dure �i a�tept� p�n� ce auzul i se obi�nui cu zgomotele insectelor, ale p�s�rilor �i ale v�ntului b�t�nd prin r�muri�urile desfrunzite; �tia c�, �ntr-un loc ca acela, putea fi observat f�r� a-�i da seama, a�a c� st�tu aproape un ceas f�r� s� �ntreprind� nimic. C�nd fu sigur c� un eventual observator s-ar fi plictisit �i ar fi plecat f�r� nici o noutate de povestit, sap� o groap� l�ng� o forma�ie st�ncoas� �n form� de Y �i ascunse acolo unul din lingouri. Urc� apoi ni�el mai sus, r�mase �nc� un ceas ca �i cum ar fi contemplat natura �ntr-o medita�ie profund�, v�zu alt� forma�ie st�ncoas� - de ast� dat� ase-

m�n�toare cu un vultur - �i sap� �nc� o groap�, unde puse celelalte zece lingouri de aur. Prima persoan� pe care o z�ri pe drumul de �ntoarcere �n sat fu o t�n�r� fat� pe malul unuia dintre numeroasele p�raie temporare din zon�, formate de ghe�arii care se topeau. Ea �i ridic� privirea de pe cartea pe care o citea, �i observ� prezen�a �i-�i relu� lectura; f�r� doar �i poate, maic�-sa o �nv��ase s� nu adreseze nici o vorb� unui str�in. Str�inii �ns�, c�nd ajung �ntr-un ora� nou, au dreptul de a �ncerca s� intre �n rela�ii cu persoane necunoscute, a�a �nc�t se apropie de ea. 17 i - Bun� - zise el. E foarte cald pentru vremea asta. -� Ea �ncuviin�� din cap. �; Str�inul insist�: Mi-ar face pl�cere s� veni�i ca s� vede�i ceva. Ea l�s� politicos cartea deoparte, �ntinse m�na �i se prezent�: M� numesc Chantal, seara lucrez la barul hotelului unde s�nte�i g�zduit, a�a �nc�t m-am mirat c� n-a�i cobor�t s� cina�i, fiindc� un hotel c�tig� bani nu doar din �nchirierea camerelor, ci �i din tot ce consum� oaspe�ii. Dumneavoastr� s�nte�i Carlos, din Argentina, �i locui�i pe o strad� numit� Columbia; to�i cei din ora� au �i aflat asta, fiindc� un b�rbat care sose�te aici �n afara sezonului de v�n�toare e totdeauna un obiect de curiozitate. Un b�rbat de vreo cincizeci de ani, cu p�rul �nc�run�it �i privirea cuiva care a trecut prin multe �n via��. C�t despre invita�ia de a vedea ceva, v� mul�umesc, dar peisajul din Viscos �l cunosc din toate unghiurile posibile �i imaginabile; poate ar fi mai bine s� va ar�t eu locuri pe care nu le-a�i mai v�zut, dar cred c� s�nte�i foarte ocupat. Am cincizeci �i doi de ani, nu m� cheam� Carlos, toate datele din registru s�nt false. Chantal nu mai �tiu ce s� spun�. Str�inul continu�: Nu Viscos-ul vreau s� vi-l ar�t. E ceva ce n-a�i mai v�zut nicic�nd. Ea citise multe pove�ti cu fete care se hot�r�sc s�-l urmeze pe un str�in �n ad�ncul p�durii �i dispar f�r� urm�. O clip� o cuprinse frica; dar frica �i fu repede �nlocuit� de sentimentul aventurii - la 18 urma urmelor, b�rbatul acela n-ar �ndr�zni s�-i fac� nimic r�u, deoarece ea apucase s�-i spun� c� to�i cei din sat �tiau de prezen�a lui, chiar dac� toate datele din registru nu corespundeau cu realitatea. Cine s�nte�i? - �ntreb� ea. Dac� e adev�rat ce-mi spune�i, nu v� da�i seama c� pot s� v� denun� la poli�ie c� v-a�i falsificat identitatea? Promit s� r�spund la toate �ntreb�rile dumitale, dar mai �nainte trebuie s� vii cu mine, fiindc�

doresc s�-�i ar�t ceva. E la cinci minute de mers pe jos de-aici. Chantal �nchise cartea, trase ad�nc aer �n piept �i rosti o rug�ciune t�cut�, �n timp ce �n inim� i se amestecau ner�bdarea �i teama. Apoi se ridic� �i-l �nso�i pe str�in, �ncredin�at� c� nu era dec�t tot un moment de frustrare �n via�a ei, care �ncepea mereu cu o �nt�lnire plin� de promisiuni, pentru a se dovedi apoi c� nu e dec�t tot un vis de dragoste imposibil�. B�rbatul se duse p�n� la st�ncile �n form� de Y, �i ar�t� p�m�ntul proasp�t s�pat �i o rug� s� scoat� la iveal� ceea ce fusese �ngropat acolo. O s� m� murd�resc pe m�ini - zise Chantal. O s�-mi murd�resc rochia. B�rbatul apuc� o crac�, o rupse �i i-o d�du ca s� sape cu ea p�m�ntul. Ea se mir� de comportarea lui, dar se hot�r� s� fac� ceea ce-i cerea. Cinci minute mai t�rziu, Chantal avea �n fa�a ochilor lingoul de aur g�lbui �i murdar. � Pare aur - zise ea. � E aur. E al meu. Acum �ngroap�-l, te rog, la loc. 19 Ea �i d�du ascultare. B�rbatul o duse p�n� Ia cel�lalt ascunzi�. Chantal �ncepu iar s� sape �i de ast� dat� r�mase uluit� de cantitatea de aur de sub ochii ei. E tot aur. �i tot al meu - zise str�inul. Chantal se preg�tea s� acopere iar�i aurul cu p�m�nt, c�nd el �i ceru s� lase groapa a�a cum era. Se a�ez� pe una din pietre, �i aprinse o �igar� �i privi �n zare. De ce a�i vrut s�-mi ar�ta�i asta? El nu zise nimic. � Cine s�nte�i, de fapt? Ce face�i aici? De ce-mi ar�ta�i toate astea c�nd �ti�i c� pot spune tuturora ce e ascuns aici, �n munte? � Prea multe �ntreb�ri deodat� - r�spunse str�inul, cu ochii a�inti�i tot asupra muntelui, ca �i cum i-ar fi ignorat prezen�a. C�t despre ideea de a le spune celorlal�i, chiar vreau s� o faci. � Mi-a�i promis c� dac� vin cu dumneavoastr�, �mi ve�i r�spunde la orice �ntrebare. � �n primul r�nd, s� nu crezi �n promisiuni. Lumea e plin� de ele: bog�ie, m�ntuire ve�nic�, dragoste f�r� sf�r�it. Unii cred c� pot s� promit� orice, al�ii accept� tot ce le asigur� zile mai bune, a�a cum trebuie s� fie �i �n cazul dumitale. Cei care promit �i nu se �in de cuv�nt sf�r�esc �n neputin�� �i frustrare; la fel se �nt�mpl� �i cu cei care �i respect� promisiunile f�cute. Complica lucrurile; vorbea de propria-i via��, de noaptea care-i schimbase destinul, de minciunile c�rora fusese obligat s� le dea crezare din cauz� c� realitatea era cu neputin�� de acceptat. Trebuia 20

s� vorbeasc� pe limba tinerei fete, a�a �nc�t ea s�-l poat� �n�elege. Chantal �n�elegea �ns� aproape tot. Ca to�i b�rba�ii �n v�rst�, el se g�ndea insistent s� se culce cu o femeie mai t�n�r�. Ca orice om, credea c� banii puteau s� cumpere orice. Ca orice str�in, era sigur c� fetele dintr-o a�ezare izolat� s�nt destul de naive ca s� accepte orice propunere, real� sau imaginar�, cu condi�ia ca aceasta s� le ofere o posibilitate, fie �i �ndep�rtat�, de a pleca de-acolo. Nu era nici primul �i - din p�cate - nici ultimul care �ncerca s� o seduc� �ntr-un mod at�t de grosolan. Ceea ce o tulbura era cantitatea de aur pe care i-o oferise; nu-�i imaginase niciodat� c� era at�t de valoroas�, ceea ce-i f�cea pl�cere, dar �i crea �i o senza�ie de panic�. � S�nt prea b�tr�n� ca s� mai cred �n promisiuni - r�spunse ea �ncerc�nd s� trag� de timp. � �i totu�i ai crezut mereu �i vei continua s� crezi. � V� �n�ela�i; �tiu c� tr�iesc �n Paradis, am citit Biblia �i nu voi c�dea �i eu �n gre�eala Evei, care nu s-a mul�umit cu ce avea. Evident, nu acesta era adev�rul, acum o �i �ncerca nelini�tea c� str�inul ar fi �i putut s�-�i piard� interesul �i s� plece. Adev�rul era c� ea �ns�i �esuse p�nza ca un p�ianjen, provoc�nd �nt�lnirea din p�dure; se a�ezase strategic �ntr-un loc pe unde el urma s� treac� la �ntoarcere, a�a �nc�t s� poat� g�si pe cineva cu care s� vorbeasc�, s� aud� poate �nc� o promisiune, c�teva zile de vis cu o posibil� nou� iubire �i o c�l�torie f�r� �ntoarcere dincolo de valea natal�. Inima �i mai fusese fr�nt� de multe ori 21 �i totu�i �nc� mai credea c� avea s�-l �nt�lneasc� pe b�rbatul vie�ii sale. La �nceput l�sase s�-i scape multe ocazii g�ndind c� persoana sortit� �nc� nu sosise, acum sim�ea �ns� c� timpul fugea mai repede dec�t crezuse �i era gata s� plece din Viscos cu primul b�rbat dispus s� o ia, chiar dac� n-ar fi sim�it nimic pentru el. Cu siguran��, avea s� �nve�e s�-l iubeasc� - dragostea era doar o chestiune de timp. Exact asta vreau s� aflu: dac� tr�im �n paradis sau �n infern - �i �ntrerupse g�ndurile b�rbatul. Bun, iat�-l cum c�dea �n capcan�. �n paradis. Dar dac� tr�ie�ti mult timp �ntr-un loc perfect, �n cele din urm� te plictise�ti. Aruncase prima momeal�. Spusese, cu alte cuvinte: "S�nt liber�, s�nt disponibil�". Urm�toarea lui �ntrebare ar fi trebuit s� fie: "Ca dumneata?" Ca dumneata? - vru s� �tie str�inul. Trebuia s� fie prudent�, nu trebuia s� se repead� prea �nsetat� la izvor, altminteri el s-ar fi putut speria. Nu �tiu. Uneori simt c� da, alteori cred c�

soarta mea este aici �i nu �tiu cum a� putea s� tr�iesc departe de Viscos. Urm�torul pas: s� simuleze indiferen�a. � Bine, dac� nu vre�i s�-mi spune�i nimic despre aurul pe care mi l-a�i ar�tat, v� r�m�n �ndatorat� pentru plimbare �i m� �ntorc la p�r�ul �i la cartea mea. V� mul�umesc. � Un moment! B�rbatul mu�case din momeal�. Sigur c� o s�-�i explic ce-i cu aurul; altminteri de ce te-a� fi adus p�n� aici? 22 Sex, bani, putere, promisiuni. Dar Chantal f�cu o min� de parc� ar fi fost �n a�teptarea unei revela�ii uimitoare; b�rba�ii �ncearc� o voluptate ciudat� s� se simt� superiori, f�r� a �ti c� de cele mai multe ori se comport� �ntr-un mod absolut previzibil. Trebuie s� fi�i un om cu mult� experien�� de via��, cineva care m-ar putea �nv�a multe. A�a. S� salte un pic undi�a, s� laude pu�in ca s� nu sperie prada: iat� o regul� important�. P�n� una, alta, ave�i prostul obicei c�, �n loc s� r�spunde�i la o simpl� �ntrebare, �ine�i predici nesf�r�ite despre promisiuni sau despre felul cum trebuie s� ne comport�m �n via��. A� fi bucuroas� dac� mi-a�i r�spunde la �ntreb�rile pe care vi le-am pus de la �nceput: Cine s�nte�i? �i ce face�i aici? Str�inul �i cobor� ochii dinspre mun�i �i o m�sur� cu privirea pe fata din fa�a lui. Lucrase vreme de mul�i ani cu tot felul de oameni �i �tia aproape cu toat� certitudinea - ce era �n mintea ei. F�r� �ndoial�, ea credea c�-i ar�tase aurul ca s-o impresioneze cu bog�ia lui, tot a�a cum �ncerca ea acum s�-l impresioneze pe el cu tinere�ea �i indiferen�a ei. � Cine s�nt eu? Bun, s� zicem c� s�nt un om care de o bun� bucat� de vreme caut� un anumit adev�r; l-am descoperit p�n� la urm� �n teorie, dar nu l-am pus niciodat� �n practic�. � Ce fel de adev�r? � Despre natura fiin�ei umane. Am descoperit c�, dac� ni s-ar da prilejul s� c�dem �n ispit�, p�n� la urm� am �i c�dea. �n func�ie de condi�ii, toate 23 ��,'"' fiin�ele umane de pe p�m�nt s�nt dispuse s� fac� r�u. � Eu cred... � Nu e vorba de ceea ce credem sau vrem s� credem, dumneata sau eu, ci de a descoperi dac� teoria mea este corect�. Vrei s� �tii cine s�nt eu? S�nt un industria� foarte bogat, foarte faimos, conduc mii de angaja�i, nemilos c�nd a fost nevoie �i bun c�nd am socotit c� e necesar. Cineva care a tr�it lucruri despre care oamenii nici nu viseaz� c� exist� �i care a c�utat dincolo de

limitele at�t ale pl�cerii c�t �i ale cunoa�terii. Un om care a cunoscut paradisul c�nd se socotea prizonier �n infernul rutinei �i-al familiei �i care a cunoscut infernul c�nd a putut s� se bucure de paradis �i de libertatea total�. Iat� ce s�nt, un om care a fost bun �i r�u de-a lungul �ntregii vie�i, pesemne persoana cea mai capabil� s� r�spund� la �ntrebarea mea despre esen�a fiin�ei umane - �i iat� de ce m� aflu aici. �tiu ce vei vrea s� �tii acum. Chantal sim�ea c� pierde teren; trebuia s�-l recupereze rapid. Crede�i c� am s�-ntreb: de ce mi-a�i ar�tat aurul? Dar la drept vorbind vreau s� �tiu de ce oare un industria� bogat �i faimos vine la Viscos �n c�utarea unui r�spuns pe care-l poate g�si �n c�r�i, universit�i sau pur �i simplu consult�nd un filozof ilustru. Str�inului �i pl�cu inteligen�a fetei. Bravo, �i alesese persoana nimerit� - ca totdeauna. Am venit la Viscos pentru c� mi-am f�cut un plan. Cu mult� vreme �n urm�, am v�zut o pies� 24 de teatru de un autor pe nume Durrenmatt, pe care trebuie s�-l cuno�ti... Comentariul era doar o provocare; era limpede c� fata aceea nu auzise niciodat� de Durrenmatt, iar acum avea s� afi�eze iar un aer indiferent, ca �i cum ar �ti despre cine e vorba. Continua�i - zise Chantal, simul�nd indiferen�a. �mi pare bine c�-l cuno�ti, dar d�-mi voie s�-�i amintesc la care dintre piesele lui de teatru m� refer - �i m�sur� bine cuvintele, astfel �nc�t comentariul lui s� nu sune exagerat de cinic, ci cu fermitatea cuiva care era con�tient c� ea minte. E vorba de o femeie care, dup� ce se �mbog�e�te, se �ntoarce �ntr-un ora� doar ca s�-l umileasc� sau s�-l distrug� pe b�rbatul care o respinsese c�nd era t�n�r�. Toat� via�a, c�s�toria, succesul financiar �i fuseser� motivate numai de dorin�a de a se r�zbuna pe prima ei iubire. A�a mi-am conceput �i eu jocul: s� merg �ntr-un loc izolat de lume, unde to�i privesc via�a cu bucurie, pace, compasiune, �i s� v�d dac�-i pot face pe oameni s� calce unele dintre poruncile fundamentale. Chantal �ncet� s�-l mai priveasc� �i-�i a�inti ochii asupra mun�ilor. �tia c� str�inul �i d�duse seama c� nu-l cuno�tea pe acel scriitor �i c� acum �i era fric� s� n-o �ntrebe care s�nt poruncile esen�iale; nu fusese niciodat� foarte credincioas�, n-avea nici cea mai mic� idee. �n t�rgu�orul acesta toat� lumea e cinstit�, �ncep�nd cu dumneata - continu� str�inul. �i-am ar�tat un lingou de aur care �i-ar oferi independen�a 25

necesar� ca s� pleci de-aici, s� cutreieri lumea, s� faci ce viseaz� mereu s� fac� fetele din a�ez�rile mici �i izolate. Lingoul va r�m�ne aici; dumneata �tii c� este al meu, dar ai putea s�-l furi dac� ai vrea. �i ai c�lca o porunc� esen�ial�: "S� nu furi". Fata �l privi pe str�in. � C�t despre celelalte dou�sprezece lingouri, ele s�nt suficiente pentru ca to�i locuitorii satului s� nu mai fie nevoi�i s� munceasc� c�t vor tr�i continu� el -. Nu �i-am cerut s� le acoperi cu p�m�nt, pentru c� le voi duce �ntr-un loc numai de mine �tiut. Vreau ca, dup� ce te �ntorci �n sat, s� spui ce ai v�zut �i c� s�nt dispus s� le dau lingourile cu condi�ia ca locuitorii din Viscos s� fac� ceva ce nici n-au visat vreodat�. � Ce, de exemplu? � Nu-i vorba de un exemplu, ci de ceva concret: vreau s� �ncalce porunca "s� nu ucizi". � Cee? �ntrebarea izbucnise ca un �ip�t. Exact ce ai auzit. Vreau s� comit� o crim�. Str�inul observ� c� trupul fetei �n�epenise �i c� putea pleca �n orice clip�, f�r� s� mai aud� restul pove�tii. Se impunea s� spun� repede tot ce pl�nuise. Termenul e de o s�pt�m�n�. Dac� dup� �apte zile cineva din sat e g�sit mort - poate fi chiar un b�tr�n care nu mai e bun de munc�, un bolnav incurabil, un handicapat mintal care nu face dec�t s� le dea de furc� celorlal�i, numai o victim� s� fie banii ace�tia vor fi ai locuitorilor satului �i eu voi trage concluzia c� to�i s�ntem r�i. Dac� dumneata vei fura lingoul acela, dar satul va rezista ispitei, \ 26 sau invers, voi trage concluzia c� exist� buni �i r�i, ceea ce �mi ridic� o problem� serioas�, fiindc� asta presupune o lupt� pe plan spiritual, care poate fi c�tigat� de oricare din cele dou� p�r�i. Dumneata crezi oare �n Dumnezeu, �n planuri spirituale, �n luptele dintre �ngeri �i diavoli? T�n�ra femeie nu spuse nimic �i-�i d�du seama c� de ast� dat� pusese �ntrebarea �ntr-un moment nepotrivit, risc�nd s� nu mai poat� face altceva dec�t s�-i �ntoarc� spatele, f�r� a-l l�sa s� ispr�veasc�. Era mai bine s� �nceteze cu ironiile �i s� treac� direct la subiect. Dac�, �n cele din urm�, voi pleca din sat cu cele unsprezece lingouri de aur ale mele, atunci ideea �n care am vrut s� cred se va dovedi c� a fost o minciun�. Voi muri cu un r�spuns pe care nu vreau s�-l primesc, deoarece via�a ar fi mai acceptabil� dac� a� avea eu dreptate �i lumea ar fi rea. �i totu�i suferin�a mea va r�m�ne aceea�i, dar dac� to�i sufer�, durerea e mai suportabil�. �i totu�i, dac� numai unii s�nt condamna�i s� �nfrunte mari tragedii, atunci e ceva gre�it �n Crea�ie. Ochii tinerei Chantal se umplur� de lacrimi.

F�cu totu�i un efort ca s� se controleze: � De ce faci asta? De ce �n satul meu? � Nu e vorba de dumneata sau de satul dumitaie, m� g�ndesc doar la mine: istoria unui singur om este istoria tuturor oamenilor. Vreau s� �tiu dac� s�ntem buni sau r�i. Dac� s�ntem buni, Dumnezeu este drept; �i El m� va ierta pentru tot ce am f�cut, pentru r�ul pe care l-am dorit celor care au �ncercat s� m� distrug�, pentru hot�r�rile gre�ite pe care le-am luat �n momentele cele mai importante, pen� tru propunerea pe care �i-o fac acum - fiindc� El a fost cel care m-a �mpins �n partea �ntunecat�. Dac� s�ntem r�i, atunci totul e �ng�duit, n-am luat niciodat� vreo hot�r�re gre�it�, s�ntem de la bun �nceput os�ndi�i �i prea pu�in conteaz� ce facem �n via�a asta, m�ntuirea st� dincolo de g�ndurile sau faptele fiin�ei umane. �nainte ca Chantal s� plece, el ad�ug�: - Po�i s� te hot�r�ti s� nu colaborezi. �n cazul acesta, le voi spune eu �nsumi tuturora c� �i-am dat ocazia s�-i aju�i, dar ai refuzat, drept care le voi face chiar eu propunerea. Dac� se vor hot�r� s� ucid� pe cineva, e foarte probabil c� prima victim� vei fi chiar dumneata. Locuitorii din Viscos se obi�nuiser� imediat cu rutina str�inului: se trezea �n zori, bea o cafea tare diminea�a �i pleca s� se plimbe �n mun�i, �n pofida ploii care nu contenea s� cad� din a doua zi a venirii sale �n sat, transform�ndu-se apoi �n lapovi��, cu rare perioade de acalmie. Nu m�nca niciodat� la pr�nz; obi�nuia s� se �ntoarc� la hotel dup�-amiaza devreme, se z�vora �n camer� �i, dup� cum presupuneau to�i, dormea. De cum se �nnopta, �i relua plimb�rile, de ast� dat� prin �mprejurimile satului. Ajungea totdeauna cel dint�i la restaurant, se pricepea s� comande felurile cele mai rafinate, nu se l�sa �n�elat la nota de plat�. Alegea totdeauna cel mai bun vin - care nu era neap�rat �i cel mai scump, fuma o �igar� �i apoi se ducea la bar, unde �ncepea s�-�i fac� prieteni printre b�rba�ii �i femeile care-l frecventau. Ii pl�cea s� asculte pove�ti din regiune, despre genera�iile care tr�iser� �n Viscos (cineva zicea c� �n trecut fusese o a�ezare mult mai mare dec�t ast�zi, m�rturie put�nd sta un num�r de case �n ruin� de la capetele celor trei str�zi existente), despre obiceiurile �i supersti�iile inerente vie�ii oamenilor 29 de la �ar�, despre noile tehnici din agricultur� �i p�storit. C�nd �i venea r�ndul s� vorbeasc� �i el despre sine, povestea unele istorii care se b�teau cap �n cap - uneori zicea c� fusese marinar, alteori se referea la mari uzine de armament pe care le condusese sau la o perioad� �n care abandonase totul

spre a petrece o vreme �ntr-o m�n�stire, �n c�utarea lui Dumnezeu. Dup� ce plecau de la bar, localnicii se �ntrebau dac� spunea adev�rul sau min�ea. Primarul socotea c� un om poate fi multe lucruri �n via��, chiar dac� locuitorii din Viscos �i cuno�teau neab�tut destinul �nc� de mici copii; preotul avea o p�rere diferit� �i-l considera pe noul sosit ca pe un ins pierdut, r�t�cit, care venise acolo �n �ncercarea de a se g�si pe sine. Singurul lucru de care erau siguri cu to�ii este c� avea s� r�m�n� �n sat doar �apte zile; patroana hotelului povestise c�-l v�zuse telefon�nd la aeroportul din capital�, ca s�-�i confirme plecarea, ciudat, �n Africa, �i nu �n America de Sud. Apoi, dup� convorbirea telefonic�, scosese din buzunar un teanc de bancnote ca s� pl�teasc� toat� chiria pentru camer� �i toate mesele consumate sau viitoare, chiar dac� ea �i spusese c� avea toat� �ncrederea �n el. Str�inul insist�nd, femeia �i suger� s� utilizeze cartea de credit, dup� cum f�ceau mai to�i oaspe�ii; �n felul acesta, i-ar fi r�mas bani pentru orice situa�ii neprev�zute care i s-ar fi putut ivi �n restul c�l�toriei. Vru s� adauge "poate �n Africa nu se accept� c�r�i de credit", dar ar fi fost nedelicat 30 s� arate c�-i ascultase convorbirea sau s� cread� c� unele continente s�nt mai avansate dec�t altele. Str�inul �i mul�umi pentru grija ar�tat�, dar o refuz� politicos. �n urm�toarele trei nop�i pl�ti - tot pe�in c�te un r�nd de b�utur� pentru to�i cei de fa��. A�a ceva nu se mai �nt�mplase niciodat� �n Viscos, astfel �nc�t lumea uit� de istoriile contradictorii �i �ncepu s�-l priveasc� pe acel b�rbat ca pe o persoan� generoas� �i prietenoas�, f�r� prejudec�i, gata s�-i trateze pe ��rani ca �i cum ar fi fost egali cu b�rba�ii �i femeile din marile ora�e. Acum, discu�iile �i schimbaser� tema: c�nd se �nchidea barul, unii b�utori �nt�rzia�i �i d�deau dreptate primarului, zic�nd c� nou-venitul era un b�rbat experimentat, capabil s� �n�eleag� valoarea unei prietenii trainice; al�ii sus�ineau c� avea dreptate preotul, de vreme ce cuno�tea mai bine sufletul omenesc, �i c� str�inul era un om singuratic, c�ut�ndu-�i noi prieteni sau o nou� perspectiv� asupra vie�ii. Oricum ar fi fost, era o persoan� agreabil� �i locuitorii din Viscos erau convin�i c� aveau s�-i simt� lipsa dup� ce avea s� plece lunea viitoare. �n plus, era �i un ins extrem de discret �i to�i f�cur� aceast� observa�ie �n temeiul unui am�nunt important: c�l�torii, mai cu seam� c�nd soseau ne�nso�i�i, c�utau totdeauna s� intre �n rela�ii c�t mai str�nse cu Chantal Prym, fata care servea la bar poate �n speran�a unei idile efemere sau cine �tie din ce motiv. B�rbatul acesta �ns� � se adresa numai

ca s� comande b�uturi �i nu schimbase niciodat� priviri seduc�toare sau libidinoase cu r�n�ra femeie. 31 Practic, �n cele trei nop�i de dup� �nt�lnirea de la p�r�u, Chantal nu izbuti s� doarm�. Furtuna care trecea �i venea - scutura jaluzelele metalice, f�c�nd un zgomot �nsp�im�nt�tor. Se trezea �n repetate r�nduri sc�ldat� �n sudoare, cu toate c� pe timpul nop�ii debran�a totdeauna �nc�lzirea din cauza pre�ului electricit�ii. �n prima noapte, avu parte de prezen�a Binelui, �ntre un co�mar �i altul - pe care nu izbutea s� �i le aminteasc� - se ruga �i-i cerea lui Dumnezeu s� o ajute. Nici o clip� nu-i trecuse prin minte s� povesteasc� ceea ce auzise �i s� fie astfel mesagera p�catului �i a mor�ii. Dup� o vreme, socoti c� Dumnezeu era mult prea departe ca s� o aud� �i �ncepu s� se roage pentru bunica ei, r�posat� cu c�tva timp �n urm� �i care o crescuse dup� ce mama ei murise la na�tere. Se ag�a cu toat� puterea de ideea c� R�ul le ie�ise �n cale o singur� dat� �i plecase de-acolo pentru totdeauna. Chiar �i cu toate problemele ei personale, Chantal �tia c� tr�ie�te �ntr-un or�el cu b�rba�i �i femei 32 � stiti care-�i �ndeplineau datoriile, oameni care umblau cu fruntea sus �i se bucurau de respect �n �ntreaga regiune. Dar nu totdeauna fusese a�a: vreme de peste dou� veacuri, Viscos fusese locuit de tot ce era mai r�u �n neamul omenesc �i to�i acceptau faptul acesta ca pe ceva firesc, zic�nd c� era rezultatul unui blestem aruncat de cel�i, c�nd fuseser� �nvin�i de romani. Asta p�n� c�nd t�cerea �i curajul unui singur b�rbat - cineva care nu credea �n blesteme, ci doar �n binecuv�nt�ri - �i r�scump�rase poporul. Chantal asculta zgomotul jaluzelelor metalice zguduite de v�nt �i-�i amintea glasul bunicii sale povestindu-i cele �nt�mplate. "Odat�, cu mul�i, mul�i ani �n urm�, un pustnic - care mai t�rziu avea s� fie cunoscut sub numele de Sf�ntul Savin - tr�ia �ntr-o pe�ter� din regiunea asta. Pe atunci, Viscos nu era mai mult dec�t o a�ezare de frontier�, populat� de bandi�i c�uta�i de justi�ie, contrabandi�ti, prostituate, aventurieri care veneau �n c�utare de complici, asasini care se odihneau acolo �ntre o crim� �i alta. Cel mai r�u dintre ei, un arab pe nume Ahab, controla ora�ul �i �mprejurimile sale, impun�nd biruri istovitoare agricultorilor care �ncercau din r�sputeri s�-�i duc� via�a cu demnitate. �ntr-o bun� zi, Savin cobor� din pe�tera lui, ajunse la casa lui Ahab �i ceru s� fie g�zduit peste noapte. Ahab r�se: "Tu nu �tii c� s�nt un uciga�, c� am t�iat p�n� acum capetele multor in�i de pe p�m�ntul meu �i c� via�a ta nu face pentru mine nici

dou� parale?" 33 "�tiu", r�spunse Savin. "Dar m-am s�turat s� tot tr�iesc �n pe�tera aceea. Mi-ar pl�cea s� petrec m�car o noapte aici." Ahab cuno�tea faima sf�ntului, Ia fel de mare ca �i a lui, �i asta �l sup�ra - pentru c� nu-i pl�cea s�-�i vad� gloria �mp�r�it� cu cineva at�t de nevolnic. A�a �nc�t hot�r� s�-l ucid� chiar �n noaptea aceea ca s� le arate tuturora c� era singurul �i adev�ratul st�p�n al locului. Statur� ni�el de vorb�. Ahab fu impresionat de vorbele sf�ntului, dar era un om lipsit de credin�� �i de mult nu mai credea �n Bine. �i ar�t� un loc unde Savin se putea culca �i continu� s�-�i ascut� jungherul, amenin��tor. Savin, dup� ce-l urm�ri cu privirea c�teva clipe, �nchise ochii �i adormi. Ahab �i ascu�i jungherul toat� noaptea. Diminea�a, c�nd Savin se trezi, �l g�si pl�ng�nd ling� el. "�ie nu �i-a fost team� de mine �i nu m-ai judecat. Pentru prima oar� cineva �i-a petrecut noaptea al�turi de mine �ncredin�at c� a� putea fi un om bun, capabil s� ofere ospe�ie celor �n nevoie. Deoarece ai crezut c� pot s� m� port cinstit, a�a m-am �i purtat." Din clipa aceea, Ahab �i p�r�si via�a criminal� �i �ncepu s� transforme regiunea. Atunci a �ncetat Viscos s� mai fie o simpl� a�ezare de frontier�, plin� de oameni certa�i cu legea, devenind un ora� important �n comer�ul dintre dou� ��ri. "Da, a�a e." Chantal izbucni �n pl�ns, mul�umindu-i bunicii sale c� o ajutase s�-�i reaminteasc� istoria. Poporul ei era bun �i putea avea �ncredere �n el. Pe c�nd �ncerca s� adoarm� la loc, se g�ndi cu pl�cere la ideea 34 de a-i povesti str�inului istoria pe care o auzise doar ca s�-i vad� fa�a �nsp�im�ntat� c�nd avea s� fie alungat de locuitorii din Viscos. A doua zi, fu surprins� c�nd �l v�zu ie�ind din restaurant direct jos �n hotel, �ndrept�ndu-se c�tre barul/recep�ia/magazinul de produse regionale si intr�nd �n vorb� cu persoanele aflate acolo - ca oricare alt turist, interesat de teme absolut inutile, precum modul de tundere a oilor sau o instala�ie de afumat carnea. Locuitorii din Viscos erau convin�i dintotdeauna c� oricare str�in r�m�nea fascinat de via�a s�n�toas� �i natural� pe care o duceau ei, astfel �nc�t reluau, cu orice prilej �i tot mai pe �ndelete, acelea�i pove�ti despre c�t e de bine s� tr�ie�ti la mare distan�� de civiliza�ia modern� de�i fiec�ruia dintre ei, �n str�fundul sufletului, i-ar fi pl�cut s� fie departe de acolo, printre ma�ini care polueaz� atmosfera �i �n cartiere unde nu te po�i mi�ca �n siguran��, pur �i simplu pentru c� marile ora�e exercit� o fascina�ie absolut� asupra popu-

la�iei rurale. Ori de c�te ori ap�rea �ns� un vizitator, �i manifestau - doar prin vorbe - bucuria de a tr�i �ntr-un paradis pierdut, �ncerc�nd s� se conving� pe ei �n�i�i de miracolul de a se fi n�scut acolo �i uit�nd c�, p�n� �n momentul acela, nici unul dintre oaspe�ii hotelului nu se hot�r�se s� lase totul �n urm� �i s� se instaleze �n Viscos. Noaptea a fost destul de �nsufle�it�, cu excep�ia unui comentariu pe care str�inul n-ar fi trebuit s�-l fac�: 35 - Aici copiii s�nt foarte bine crescu�i. Spre deosebire de alte locuri unde am fost, aici nu i-am auzit niciodat� �ip�nd diminea�a. Dup� o secund� de t�cere jenat� - datorat� faptului c� �n Viscos nu erau copii - cuiva i-a dat �n g�nd s� �ntrebe ce fel de bucate locale m�ncase iar conversa�ia a continuat �n ritmul s�u normal gravit�nd tot �n jurul minunilor c�mpului �i al neajunsurilor marelui ora�. Pe m�sur� ce trecea timpul, Chantal devenea din ce �n ce mai nervoas�, tem�ndu-se ca el s� nu-i cear� s� povesteasc� despre �nt�lnirea din p�dure. Dar str�inul nici m�car nu catadicsea s� o priveasc� �i-i vorbi doar o singur� dat�, c�nd ceru - �i pl�ti cu bani ghea�� - un r�nd de b�utur� pentru to�i cei de fa��. De �ndat� ce clien�ii plecar� �i str�inul urc� �n camera sa, ea �i d�du jos �or�ul, �i aprinse o �igar� dintr-un pachet uitat de cineva pe-o mas� �i spuse patroanei hotelului c� avea s� fac� toat� cur�enia a doua zi de diminea��, �ntruc�t era epuizat� de o noapte prost dormit�. Patroana fu de acord, Chantal �i puse haina �i ie�i �n aerul rece al nop�ii. Doar vreo dou� minute avea de mers p�n� la locuin�a ei �i, �n timp ce sim�ea c� ploaia �i curgea pe fa��, se g�ndea c� totul nu fusese altceva dec�t o idee nebuneasc�, un subterfugiu macabru n�scocit de str�inul acela ca s�-i atrag� aten�ia. Apoi �i aminti de aur: �l v�zuse cu propriii s�i ochi. Poate nici nu era aur. Era �ns� prea obosit� ca s� g�ndeasc� �i, de �ndat� ce ajunse �n camera ei, �i scoase rochia �i se v�r� sub p�turi. 36 �n cea de-a doua noapte, Chantal se pomeni �n orezenta Binelui �i a R�ului. C�zu �ntr-un somn nrofund �i f�r� vise, dar se trezi la mai pu�in de-o or� dup� aceea. Afar� totul era cufundat �n t�cere; nici v�ntul b�t�nd �n jaluzelele metalice, nici zgomotele animalelor nocturne - nimic, absolut nimic din ce ar fi putut da un semn c� lumea celor vii �i continua existen�a. Se duse la fereastr� �i privi strada pustie, ploaia fin� care c�dea, cea�a luminat� doar de lucirea

slab� a firmei hotelului, ceea ce-i d�dea satului o �nf�i�are �nc� �i mai sinistr�. Cuno�tea bine lini�tea asta de a�ezare izolat�, care nu �nseamn� nicidecum pace �i tihn�, ci absen�a total� a oric�ror nout�i demne de a fi �mp�rt�ite. Se uit� �n direc�ia mun�ilor; nu putea s�-i vad�, fiindc� norii erau foarte jo�i, dar �tia c� �ntr-un loc anume era ascuns un lingou de aur. Sau, �i mai bine: era un lucru g�lbui, sub form� de c�r�mid�, pe care un str�in �l l�sase acolo. El �i ar�tase amplasarea exact�, cer�ndu-i practic s� dezgroape metalul �i s�-l ia. Se �ntinse iar�i, se r�suci de pe-o parte pe alta, se scul� �nc� o dat� �i se duse la baie, �i examina trupul gol �n oglind�, o cuprinse spaima c� �n scurt timp va �nceta s� mai fie atr�g�toare, se �ntoarse �n pat. Regret� c� nu luase cu ea pachetul de �ig�ri uitat pe mas� - �tia �ns� c� st�p�nul lui avea s� revin� ca s�-l caute �i nu voia ca oamenii s�-�i piard� �ncrederea �n ea. A�a era Viscos: un pachet de �ig�ri pe jum�tate gol avea un st�p�n, un nasture c�zut de la o hain� trebuia p�strat p�n� c�nd venea cineva ca s� �ntrebe de el, trebuia s� dai restul 37 p�n� la ultimul b�nu�, nu era niciodat� permis s� rotunje�ti o socoteal�. Loc blestemat, unde totul era previzibil, organizat, demn de �ncredere. V�z�nd c� nu reu�ea s� adoarm�, �ncerc� din nou s� se roage �i s� se g�ndeasc� la bunica ei, g�ndul i se fixase �ns� la o scen�: groapa deschis�, metalul m�njit de p�m�nt, scurt�tura de lemn din m�na ei ca �i cum ar fi fost toiagul unei peregrine gata de plecare. A�ipi �i se trezi de mai multe ori, dar t�cerea st�ruia afar� �i aceea�i scen� �i revenea necontenit �n minte. De �ndat� ce z�ri intr�nd pe fereastr� primul lic�r de lumin� al dimine�ii, se �mbr�c� �i ie�i. De�i tr�ia �ntr-un loc unde oamenii se trezesc �n zorii zilei, tot era prea devreme. O porni pe strada pustie, privind deseori �n urm� pentru a se convinge c� nu o urm�rea str�inul, dar cea�a nu-i �ng�duia s� vad� mai departe de c�iva metri. Se oprea din c�nd �n c�nd, ciulind urechea dup� zgomot de pa�i, dar nu-�i putea auzi dec�t inima care b�tea s�-i sparg� pieptul. Se afund� �n desi�, o apuc� spre forma�iunea st�ncoas� �n form� de Y - fapt care o f�cea s� se simt� nervoas�, deoarece pietrele ar�tau de parc� erau gata s� se rostogoleasc� �n orice clip� -, lu� �n m�n� aceea�i scurt�tur� de lemn pe care o l�sase acolo deun�zi, sap� exact �n acela�i loc pe care i-l indicase str�inul, v�r� m�na �n groap� �i scoase lingoul sub form� de c�r�mid�. Ceva �i atrase aten�ia: lini�tea persista �i �n plin� p�dure, ca �i cum ar fi fost pe-acolo o prezen�� stranie, �nfrico��nd animalele �i �mpiedic�nd frunzele s� fo�neasc�. 38

R�mase uimit� de greutatea metalului �inut �n ^�ini �l cur��, observ� ni�te semne imprimate �n el v�zu dou� m�rci �i o serie de cifre gravate, �ncerc� s� le descifreze, dar nu izbuti. C�t valora asta? Nu �tia cu exactitate, dar dup� cum spusese str�inul - destul ca s� nu mai trebuiasc� a-�i bate capul ca s� c�tige nici un cent dte zile mai avea. �i �inea visul �n m�ini, lucrul dup� care totdeauna t�njise. �i avea acolo �ansa de a se elibera de toate zilele �i nop�ile identice din Viscos, de ve�nicul du-te-vino la hotelul unde muncea de c�nd devenise major�, de vizitele anuale ale tuturor prietenilor �i prietenelor care plecaser� pentru c� familiile lor �i trimiteau s� studieze departe �i s� ajung� cineva �n via��, de toate absen�ele cu care se obi�nuise de mult, de b�rba�ii care veneau promi��nd marea cu sarea �i plecau a doua zi f�r� a-�i lua m�car bun-r�mas, de toate desp�r�irile sau desp�r�irile ratate cu care se �i obi�nuise. Acel moment de acolo, din p�dure, era cel mai important din existen�a ei. Via�a fusese �ntotdeauna foarte nedreapt� cu ea; tat� necunoscut, mam� care murise la na�tere l�s�ndu-i pe umeri povara p�catului; bunic� ��ranc�, tr�ind din croitorie, adun�nd b�nu� l�ng� b�nu� pentru ca nepoata s� poat� �nv�a m�car s� citeasc� �i s� scrie. Chantal avusese multe vise: credea c� va putea birui toate obstacolele, c�-�i va g�si un so�, c� va ob�ine o slujb� �ntr-un ora� mare, c� va fi descoperit� de vreun v�n�tor de talente care ar fi venit p�n� �n acel cap�t de lume ca s� se odihneasc� un pic, c� va face o carier� dramatic�, va sene o carte de mare succes, va auzi strig�tele foto39 grafilor implor�nd-o s�-i lase s� o pozeze �i va c�lca pe covoarele ro�ii ale vie�ii. Fiecare zi era o zi de a�teptare. Fiecare noapte era o noapte �n care ar fi putut ap�rea cineva care s�-i recunoasc� adev�rata valoare. Fiecare b�rbat pe care-l primea �n patul ei reprezenta speran�a de a pleca �n diminea�a urm�toare, de a nu mai vedea niciodat� acele trei str�zi, casele de piatr�, acoperi�urile de ardezie, biserica �i cimitirul de l�ng� ea hotelul cu produsele lui naturale care cereau luni de zile ca s� fie f�cute - pentru a fi v�ndute la acela�i pre� ca �i m�rfurile fabricate �n serie. Uneori �i venea s� cread� c� vechii locuitori ai regiunii, cel�ii, ascunseser� o comoar� formidabil� �i ea sf�r�ise prin a o descoperi. Nici vorb� �ns�, dintre toate visele ei acesta era cel mai absurd sau mai improbabil. Acum st�tea acolo, cu un lingou de aur �n m�ini, comoara �n care nu crezuse niciodat�, eliberarea ei definitiv�. O cuprinse panica: singura clip� norocoas� din via�a ei putea disp�rea chiar �n dup�-amiaza aceea.

Dac� str�inul se va r�zg�ndi? Dac� se va hot�r� s� plece �n c�utarea altui ora�, unde putea g�si o femeie mai �nclinat� s�-l ajute �n planurile lui? De ce s� nu se ridice, s� se �ntoarc� �n camera ei, s�-�i pun� pu�inele bunuri �n valiz� �i pur �i simplu s� plece? Se v�zu �n �nchipuire cobor�nd coasta abrupt�, f �c�nd autostopul la marginea �oselei din vale, �n timp ce str�inul ar pleca �n plimbarea lui matinal� �i ar descoperi c� i se furase aurul. Ea �i-ar continua 40 drumul c�tre ora�ul cel mai apropiat, el s-ar �ntoarce la hotel ca s� anun�e poli�ia. Chantal ar mul�umi pentru autostop �i s-ar duce direct la ghi�eul sta�iei de autobuze ca s� cumpere un bilet c�tre orice destina�ie �ndep�rtat�; �n acest moment s-ar apropia doi poli�i�ti �i i-ar cere politicos s�-�i deschid� valiza. De �ndat� ce i-ar vedea con�inutul, amabilitatea ar disp�rea total; era femeia pe care o c�utau pe baza unui denun� f�cut cu trei ore mai devreme. La comisariat, Chantal ar fi avut dou� op�iuni: s� spun� adev�rul, pe care nimeni nu l-ar fi crezut, sau, pur �i simplu, s� afirme c� v�zuse p�m�ntul r�scolit, se hot�r�se s� sape �i descoperise aurul. Odat� �i petrecuse noaptea �n patul ei un c�ut�tor de comori - care c�uta �i ceva ascuns de cel�i. Spunea c� legile ��rii erau clare: aveai dreptul s� p�strezi tot ce g�seai, chiar dac� erai obligat s� �nregistrezi la autorit�i toate piesele cu valoare istoric�. Dar lingoul acela de aur nu avea nici un fel de valoare istoric�, era absolut nou, cu marcaje, sigilii �i numere gravate. Poli�ia l-ar interoga pe b�rbat. El n-ar avea cum s� aduc� dovezi c� ea intrase �n camera lui �i-i furase bunurile. Ar fi doar cuv�ntul lui contra cuv�ntului ei, dar pesemne c� el ar fi mai puternic, avea probabil rela�ii cu persoane importante �i, p�n� la urm�, ar avea c�tig de cauz�. Chantal ar cere totu�i ca poli�ia s� analizeze lingoul �i ar vedea c� ea spunea adev�rul: pe metal erau urme de p�m�nt. Intre timp, vestea ar ajunge la Viscos, iar locuitorii Iui - din invidie sau de ciud� - ar �ncepe s� acumuleze suspiciuni �n privin�a fetei, zic�nd c� 41 nu doar o dat� umblaser� vorbe c� se culcase cu unii oaspe�i; poate c� furtul avusese loc �n timp ce el dormea. Situa�ia s-ar termina patetic: lingoul de aur ar fi confiscat p�n� c�nd justi�ia ar rezolva cazul, ea ar face din nou autostopul �i s-ar �ntoarce la Viscos, umilit�, distrus�, supus� unor comentarii ce ar dura mai bine de o genera�ie p�n� c�nd ar fi date uit�rii. Apoi ar constata c� procesele nu duceau niciodat� la nimic, avoca�ii costau mai mult dec�t �i putea ea permite, �i ar sf�r�i prin a renun�a la

proces. Gata cu istoria, nu tu aur, nu tu reputa�ie. Era �i alt� versiune: str�inul spunea adev�rul. Dac� Chantal ar fura aurul �i ar pleca definitiv, n-ar salva oare ora�ul de un dezastru �i mai mare? Intre timp, chiar �nainte de a pleca de acas� �i de-a se �ndrepta c�tre munte, �tia de la bun �nceput c� era incapabil� s� fac� pasul acela. De ce �i era at�t de fric�, tocmai acum, c�nd �i putea schimba total via�a? �n definitiv, nu se culca oare cu oricine voia �i nu era peste m�sur� de provocatoare, pentru ca str�inii s�-i dea bac�i�uri grase? Oare nu min�ea din c�nd �n c�nd? Nu era oare invidioas� pe vechii ei prieteni, care acum �i f�ceau apari�ia �n t�rgu�or doar cu prilejul s�rb�torilor de sf�r�it de an, ca s�-�i viziteze familiile? �nha�� aurul cu toat� for�a, se ridic�, se sim�i slab� �i disperat�, �l puse la loc �n groap� �i-l acoperi cu p�m�nt. Nu era �n stare, �i asta nu pentru c� era sau nu era cinstit�, ci din pricina groazei pe care o sim�ea. �i d�duse seama c� exist� dou� lucruri care te �mpiedic� s�-�i realizezi visele: g�ndul 42 � s�nt imposibile sau, printr-o brusc� r�sturnare a rotii norocului, faptul de a le vedea transform�ndu_se �n ceva posibil c�nd te a�tep�i mai pu�in. Ei bine �n acest moment apare spaima de un drum care nu �tii unde duce, de o via�a cu provoc�ri necunoscute, de posibilitatea ca lucrurile cu care s�ntem obi�nui�i s� dispar� pentru totdeauna. Oamenii vor s� schimbe totul, dar �n acela�i timp, ar dori ca totul s� r�m�n� la fel. Chantal nu pricepea de ce, dar asta i se �nt�mpla ei acum. Poate c� era �n prea mare m�sur� prizonier� a Viscos-ului, prea deprins� cu �nfr�ngerile, �i orice �ans� de victorie �i era o povar� mult prea greu de dus. Fu convins� c� str�inul se s�turase de t�cerea ei �i �n scurt timp - poate chiar �n dup�-amiaza aceea - avea s� se decid�, f�r� �ndoial�, s� aleag� pe altcineva. Era �ns� prea la�� ca s�-�i schimbe soarta. M�inile care atinseser� aurul trebuiau acum s� �in� m�tura, buretele, c�rpa de �ters. Chantal �ntoarse spatele comorii �i lu� drumul or�elului, unde patroana o �i a�tepta cu un aer u�or iritat, fiindc� f�g�duise s� cure�e barul �nainte ca unicul oaspete al hotelului s� se trezeasc�. Temerile lui Chantal nu se confirmar�: str�inul nu plec�. �l v�zu la bar �n noaptea aceea, mai seduc�tor ca oric�nd, povestind istorii care poate nu erau total adev�rate, dar pe care, cel pu�in �n �nchipuire, el le tr�ia intens. Privirile iar�i li se �ncruci�ar� �htr-un mod impersonal, c�nd ea �l v�zu pl�tind b�uturile pe care le oferea clien�ilor localului. 43 Chantal era epuizat�. Ardea de ner�bdare ca

to�i s� plece devreme, dar str�inul era deosebit de inspirat �i nu mai termina de istorisit fel de fel de �nt�mpl�ri, pe care ceilal�i le ascultau cu aten�ie si cu acel respect poltron - mai degrab� supu�enie -L pe care ��ranii �l manifest� fa�� de to�i cei care vin din ora�e mari, socotindu-i mai cul�i, mai preg�ti�i, mai inteligen�i, mai moderni. "Ni�te pro�ti", �i zicea ea �n g�nd. "Habar n-au c�t s�nt de importan�i. Nu �tiu c� ori de c�te ori cineva, oriunde pe lumea asta, duce la gur� o furculi��, o face doar mul�umit� unor oameni ca locuitorii din Viscos, care trudesc din zori p�n� noaptea t�rziu, �i ar� p�m�ntul cu sudoarea trupurilor lor ostenite, �i �ngrijesc de vite cu o r�bdare inimaginabil�. S�nt mai de trebuin�� lumii dec�t to�i cei care tr�iesc �n marile ora�e, �i totu�i se comport� - �i se simt - ca fiin�e inferioare, complexate, inutile." Str�inul era �ns� dispus s� demonstreze c� cultura lui era mai valoroas� dec�t str�dania fiec�ruia dintre b�rba�ii �i femeile din bar. Ar�t� c�tre o imagine de pe perete: � �ti�i ce e asta? Unul dintre cele mai faimoase tablouri din lume: ultima cin� a lui Iisus cu ucenicii s�i, pictat de Leonardo da Vinci. � Nu poate fi chiar a�a faimos - zise patroana hotelului. Cost� foarte pu�in. � E doar o reproducere; pictura original� se g�se�te �ntr-o biseric� foarte departe de-aid. Exist� �ns� o legend� cu privire la acest tablou, nu �tiu dac� v-ar pl�cea s-o auzi�i. To�i d�dur� afirmativ din cap, iar Chantal se sim�i din nou ru�inat� c� era acolo, ascult�ndu-l 44 np un b�rbat care-�i etala cuno�tin�ele inutile doar ca s� arate c� �tie mai mult dec�t ceilal�i. C�nd a conceput aceast� scen�, Leonardo da Vinci s-a izbit de o mare dificultate: trebuia s� picteze Binele - sub chipul lui Iisus - �i R�ul - sub chipul lui Iuda, prietenul care se hot�r�te s�-l tr�deze �n timpul mesei. �i-a �ntrerupt lucrul la jum�tate p�n� c�nd avea s� g�seasc� modelele ideale. �ntr-o zi, �n timp ce asista la repeti�ia unui cor bisericesc, a v�zut �ntr-unui din b�ie�i imaginea des�v�r�it� a lui Hristos. L-a invitat la el �n atelier �i i-a reprodus tr�s�turile �n studii �i schi�e. Au trecut trei ani. Cina cea de Tain� era aproape gata -, Da Vinci �ns� nu g�sise modelul ideal pentru Iuda. Cardinalul care r�spundea de biseric� �ncepu s�-l preseze, cer�ndu-i s� ispr�veasc� numaidec�t fresca. Dup� mai multe zile irosite zadarnic, pictorul a �nt�lnit un t�n�r �mb�tr�nit prematur, zdren��ros, beat, lungit �n �an�. Cu mare greutate, le ceru ajutoarelor sale s�-l duc� p�n� la biseric�, deoarece nu mai avea timp s� fac� schi�e. Cer�etorul a fost c�rat p�n� acolo, f�r� s�-�i dea seama ce se �nt�mpl� cu el: ajutoarele �l �ineau �n

picioare, �n timp ce Da Vinci copia tr�s�turile necredin�ei, ale p�catului, ale egoismului, at�t de bine imprimate pe fa�a lui. C�nd pictorul a terminat, cer�etorul, revenindu-�i oarecum din be�ie - deschise ochii �i v�zu pictura din fa�a lui. �i zise, cu un amestec de groaz� �i triste�e: � Am mai v�zut pictura asta! � C�nd? �ntreb� un Da Vinci surprins. 45 Acum trei ani, �nainte de a fi pierdut tot ce-aveam. Pe vremea c�nd c�ntam �n cor �i duceam o via�� plin� de vise, iar artistul m-a convins s� pozez ca model pentru chipul lui Iisus. Str�inul f�cu o pauz� lung�. Ochii lui �l fixau pe preot, care �i sorbea berea, dar Chantal �tia c� vorbele spuse de el �i erau adresate ei. Cu alte cuvinte, Binele �i R�ul au unul �i acela�i chip; totul depinde de momentul �n care unul sau altul �i taie calea oric�rei fiin�e umane. Se ridic�, �i ceru scuze, spun�nd c� era obosit, �i se duse la el �n camer�. To�i pl�tir� ceea ce datorau �i plecar� agale, arunc�nd priviri c�tre reproducerea ieftin� a celebrului tablou, fiecare �ntreb�ndu-se pe sine �n ce perioad� a vie�ii lor fuseser� atin�i de un �nger sau de un diavol. F�r� ca nimeni s� adreseze vreo vorb� celuilalt, to�i ajunser� la concluzia c� a�a ceva se �nt�mplase �n Viscos �nainte ca Ahab s� fi pacificat regiunea; acum, oricare zi era la fel cu alta, �i nimic mai mult. �ntr-o stare de epuizare, muncind aproape ca un automat, Chantal �tia c� ea era singura persoan� care g�ndea diferit, pentru c� sim�ise m�na seduc�toare �i grea a R�ului m�ng�ind-o pe obraji. "Binele �i R�ul au unul �i acela�i chip; totul depinde de momentul �n care unul sau altul �i taie calea oric�rei fiin�e umane." Frumoase cuvinte, poate adev�rate, dar tot ce-i trebuia ei era s� doarm�, nimic mai mult. . Termin�, d�ndu-i gre�it restul unuia dintre clien�i, ceea ce i se �nt�mpla extrem de rar; �i ceru 46 dar nu se sim�i vinovat�. Rabd� impasibil� 5 demn� p�n� c�nd preotul �i primarul -de obirei ultimii care plecau - p�r�sir� localul. �nchise rasa �si str�nse lucrurile, �i puse haina groas� �i ieftin� �i plec� spre cas�, a�a cum f�cea de ani de zile. Atunci, �n cea de-a treia noapte, se pomeni �n prezen�a R�ului. �i R�ul veni sub forma unei oboseli extreme �i a unei febre foarte mari, l�s�nd-o �ntr-o stare de semicon�tien��, dar incapabil� s� doarm� - �n vreme ce afar� urla f�r� �ncetare un lup. �n unele momente, �i d�du seama c� delira, fiindc� i se p�rea c� animalul intr� �n camera ei �i converseaz� cu ea �ntr-o limb� pe care nu o �n�ele-

gea, �ntr-un moment trec�tor de luciditate, �ncerc� s� se dea jos din pat �i s� mearg� p�n� la biseric�, ca s�-l roage pe preot s� cheme un medic, fiindc� era bolnav�, foarte bolnav�; c�nd �ns� �ncerc� s�-�i pun� inten�ia �n fapt, picioarele i se fr�nser� �i fu convins� c� nu mai putea umbla. Dac� ar mai putea umbla, n-ar izbuti s� ajung� la biseric�. Dac� ar ajunge la biseric�, ar trebui s� a�tepte ca preotul s� se trezeasc�, s� se �mbrace �i s�-i deschid� u�a, dar �ntre timp frigul i-ar accentua rapid febra �i ar face-o s� moar� chiar acolo, �n fa�a unui l�ca� pe care unii �l consider� sacru. "Cel pu�in n-ar mai trebui s� m� transporte p�n� la cimitir; m-a� afla de fapt �n el." Chantal delira toat� noaptea, dar constat� c� febra �i sc�dea pe m�sur� ce lumina zilei �ncepea s� i se strecoare �n camer�. C�nd �i recap�t� for�ele 47 �i �ncerc� s� adoarm�, auzi claxonul at�t de familiar �i d�du seama c� �n Viscos sosise brutarul, era vre^ mea s�-�i prepare cafeaua de diminea��. Nimeni nu o putea obliga s� coboare ca s� cumpere p�ine; era liber�, putea r�m�ne �n pat c�t dorea, munca ei �ncepea abia seara. Ceva se schimbase �ns� �n ea; avea nevoie s� fie �n contact cu lumea �nainte de a-�i pierde total min�ile. Voia s�-i �nt�lneasc� pe cei care �n clipa asta se �mbulzeau �n jurul micii furgonete verzi, schimb�ndu-�i monedele pe hran�, mul�umi�i c� �ncepea o nou� zi �i ei aveau ce face �i ce m�nca. Se duse p�n� acolo, �i salut� pe to�i �i auzi unele comentarii precum "pari obosit�" ori "s-a �nt�mplat ceva?" To�i amabili, solidari, mereu gata s� ajute, inocen�i �i simpli �n generozitatea lor, pe c�nd sufletul ei se zb�tea �ntr-o lupt� f�r� r�gaz, cople�it� de vise, aventuri, spaim� �i putere. Oric�t de mult i-ar fi pl�cut s�-�i �mp�rt�easc� secretul, se g�ndi c�, dac� l-ar fi dezv�luit unui singur ins, tot restul a�ez�rii l-ar fi aflat �nainte de finele dimine�ii - era mai bine s� le mul�umeasc� pentru c� se interesau de s�n�tatea ei �i s� treac� mai departe p�n� c�nd aveau s� i se limpezeasc� ni�el g�ndurile. � Nu e nimic. A urlat un lup toat� noaptea �i nu m-a l�sat s� dorm. � N-am auzit nici un lup - zise patroana hotelului, care venise �i ea acolo ca s� cumpere p�ine. � De luni de zile n-a mai urlat nici un lup prin p�r�ile locului - confirm� femeia care sorta produsele ce urmau s� fie v�ndute �n magazinul de la bar. Se vede c� v�n�torii i-au st�rpit pe to�i, ceea ce pentru noi e cum nu se poate mai r�u, fiindc� 48 , - asa rari cum erau, tot constituiau principalul Hv centru care v�n�torii veneau aici. Ei se dau v�nt dup� competi�ia asta inutil�, cine reu�e�te

S ucid� animalul cel mai greu de dobont. __ Nu spune�i de fa�� cu brutarul c� in regiune nu exist� lupi - reac�iona cu voce sc�zut� patroana lui Chantal. Dac� se afl�, s-a zis definitiv cu excursiile la Viscos. Bine, dar eu am auzit un lup. gg vede c� a fost lupul blestemat - coment� nevasta primarului, care nu o prea simpatiza pe Chantal, dar era destul de politicoas� �i-�i ascundea sentimentele. Patroana hotelului se enerv�. Lupul blestemat nu exist�. Era un lup oarecare, �i la ora asta o fi �i fost ucis. Nevasta primarului �ns� nu se d�du b�tut�. C� o fi exist�nd au ba, �tim cu to�ii c� noaptea asta n-a urlat nici un lup. Dumneata o pui pe fata asta s� munceasc� peste program, se vede treaba c�-i extenuat� �i a-nceput s� aib� halucina�ii. Chantal le l�s� pe cele dou� discut�nd, �i pl�ti p�inea �i se �ndep�rt�. "Competi�ie inutil�", g�ndi ea, amintindu-�i de comentariul femeii care preg�tea �i sorta conservele pentru v�nzare. A�a priveau ei via�a: ca pe o inutil�. Ii venea s� dezv�luie, acolo pe loc, propunerea str�inului, ca s� vad� dac� oamenii aceia, mul�umi�i �i s�raci cu duhul, puteau �ncepe o competi�ie cu adev�rat util�; zece lingouri de aur �n schimbul unei simple crime care ar fi garantat viitorul copiilor �i nepo�ilor lor, recuperarea gloriei pierdute a Viscos-ului, cu sau f�r� lupi. 49 Se st�p�ni �ns�. Dar se hot�r� �n clipa aceea s� povesteasc� istoria chiar la noapte, de fa�� �ns� c to�i, la bar, a�a �nc�t nimeni s� nu poat� zice c� nauzit sau n-a priceput. Poate c� se vor repezi la str�in �i-l vor duce direct la poli�ie, pe ea l�s�nd-n liber� s�-�i ia lingoul de aur ca recompens� pentru serviciile aduse comunit�ii. Poate c� pur �i simplu nu-i vor da crezare, iar str�inul va pleca �ncredin�at c� to�i s�nt buni - ceea ce, de altfel, nici nu era adev�rat. To�i s�nt ignoran�i, naivi, conformi�ti. To�i ca unul nu vor s� cread� �n lucruri �n care nu s�nt obi�nui�i s� cread�. Tuturora le e fric� de Dumnezeu. To�i - inclusiv ea - s�nt la�i la ceasul �n care �i-ar putea schimba destinul. C�t despre adev�rata bun�tate, a�a ceva nu exist� - nici pe p�m�ntul oamenilor la�i, nici �n cerul Atotputernicului Dumnezeu care seam�n� suferin�� f�r� nici o noim�, doar ca s� ne putem petrece �ntreaga via�� rug�ndu-ne s� fim feri�i de cel R�u. Temperatura sc�zuse, Chantal nu dormise de trei nop�i, dar, �n timp ce-�i f�cea cafeaua de diminea��, se sim�ea mai bine ca oric�nd. Nu era singura fiin�� la��. Poate c� era singura con�tient� de la�itatea ei, pentru c� ceilal�i numeau via�a "competi�ie inutil�" iar frica �i-o confundau cu gene-

rozitatea. �i aminti de un locuitor din Viscos care lucra �ntr-o farmacie aflat� �ntr-un ora� �nvecinat �i care fusese concediat dup� dou�zeci de ani de munc�. Nu ceruse indemniza�ie de �omaj deoarece - zicea el - fusese prieten cu patronii, nu voia s�-i lezeze, �tia c� fusese dat afar� numai din pricina 50 dificult�ilor financiare. Torul era o minciuna: omul ^adresase justi�iei pentru c� era la�, vO1a sa L iubit cu orice pre�, socotea c� patronii aveau s�-l nnsidere totdeauna ca pe o persoan� generoas� ^devotat� �n prietenie. Ceva mai t�rziu, c�nd se Lsese ca s� le cear� un �mprumut, ei �i tr�ntiser� usa-n nas, dar, oricum, era prea t�rziu, apucase s� semneze o cerere de demisie, nu mai putea avea nici o preten�ie. Bun� treab�. A juca rolul de suflet caritabil li se potrive�te doar celor c�rora le e fric� s� ia vreo atitudine �n via��. Totdeauna este mai u�or s� crezi �n propria ta bun�tate dec�t s�-i �nfrun�i pe ceilal�i �i s� lup�i pentru drepturile tale. Totdeauna e mai u�or s�-�i auzi o jignire �i s� nu r�spunzi cu aceea�i moned� dec�t s� ai curajul de a te angaja �ntr-o lupt� cu cineva mai puternic; totdeauna putem spune c� nu ne-am sim�it atin�i de piatra aruncat� �n noi �i numai noaptea, �n singur�tate, c�nd so�ia sau so�ul sau prietenul nostru de �coal� dorm, doar noaptea ne putem pl�nge �n t�cere la�itatea. Chantal �i b�u cafeaua �i nu �tiu ce s� mai fac� pentru ca ziua s� treac� mai repede. Avea s� distrug� satul acela, avea s� termine la noapte cu Viscos-ul. Oricum, de ora� avea s� se aleag� praful �n mai pu�in de o genera�ie, c�ci era o a�ezare f�r� copii - tinerii se �nmul�eau �n alte ora�e ale ��rii, acolo unde era bel�ug de serb�ri, de haine frumoase, voiaje, "competi�ii inutile". Ziua �ns� nu trecu deloc repede. Dimpotriv�; vremea cenu�ie, cu norii aceia jo�i, f�cea ca orele abia s� se t�rasc�. Cea�a ascundea vederii mun�ii 51 �i satul p�rea izolat de lume, pierdut �n el �nsu�i ca �i cum ar fi fost singura zon� locuit� de pe p�' m�nt. De la fereastr�, Chantal �l z�ri pe str�in ie�ind din hotel �i �ndrept�ndu-se, ca de obicei, c�tre mun�i. Se temu pentru aurul ei, dar se lini�ti numaidec�t - avea s� se �ntoarc�, pl�tise hotelul pe o s�pt�m�n�, or, oamenii boga�i niciodat� nu risipesc nici un cent; doar s�racii fac a�a ceva. �ncerc� s� citeasc�, dar nu reu�i s� se concentreze. Se hot�r� s� fac� o plimbare prin Viscos �i singura persoan� pe care o v�zu fu Berta, v�duva care-�i petrecea zilele �ez�nd �n fa�a casei, observ�nd tot ce se �nt�mpl�. Temperatura o s� scad� p�n� la urm� - zise Berta.

Chantal se �ntreb� de ce oare persoanele f�r� ocupa�ie cred c� vremea are at�ta importan��. D�du afirmativ din cap. �i continu� drumul pentru c� ispr�vise de vorbit tot ce putea �i tot ce putuse vorbi cu Berta, de-a lungul numero�ilor ani de c�nd tr�ia �n satul acela, �ntr-o vreme o socotise o femeie interesant� �i curajoas�, care fusese �n stare s�-�i echilibreze via�a chiar dup� moartea so�ului ei, survenit� �ntr-unui din desele accidente de v�n�toare; v�nduse c�teva din pu�inele bunuri pe care le avea, investise ba�mpreun� cu indemniza�ia de asigurare nu �ntr-un fond sigur, �i acum tr�ia din profit. Cu timpul, v�duva �ncet� s� o mai intereseze �i �ncepuse s� fie o imagine a tot ce se temea s� nu i se �nt�mple chiar ei: s�-�i �ncheie via�a �ez�nd pe un scaun �n fa�a casei, �nfofolit� iarna �n haine groase, privind unicul peisaj pe care-l v�zuse �n via�a 52 � supraveghind ceea ce nu avea nevoie s� fie suel'ave2heat, pentru c� acolo nu se petrecea nimic serios, important sau valoros. Se plimb�, f�r� teama de a se rataci, prin p�durea plin� de cea��, c�ci �tia pe dinafar� toate potecile copacii �i pietrele. �i imagin� c�t de incitant� avea s� fie noaptea aceea, �ncerc� diverse moduri de a relata propunerea str�inului - �n unele spunea exact ce ascultase �i v�zuse, �n altele povestea o istorie ce putea s� fie sau nu adev�rat�, imit�nd stilul b�rbatului care n-o mai l�sa s� doarm� de trei nop�i. "Un b�rbat foarte periculos, mai r�u dec�t to�i v�n�torii pe care i-am cunoscut." Umbl�nd prin p�dure, Chantal �ncepea s�-�i dea seama c� descoperea o persoan� la fel de primejdioas� ca str�inul: pe sine �ns�i. Cu patru zile �n urm� credea c� se obi�nuise tot mai mult cu ceea ce era, cu ceea ce putea a�tepta de la via��, cu faptul c� via�a din Viscos nu era chiar at�t de rea vara, Ia urma urmelor, regiunea era inundat� de turi�ti, care numeau locul "un paradis". Acuma ie�eau din morminte mon�trii care �i terorizau nop�ile, o f�ceau s� se simt� nefericit�, nedrept�it�, p�r�sit� de Dumnezeu �i de soart�. Mai r�u: o sileau s� vad� am�r�ciunea pe care o t�ra dup� sine zi �i noapte, �n p�dure �i Ia munc�, �n rarele �nt�lniri �i �n numeroasele clipe de solitudine. "Afurisit s� fie omul �sta. �i afurisit� �i eu, care l-am silit s�-mi taie calea." Pe and se �ntorcea �n sat, �i regreta fiecare minut din via�� �i hulea �mpotriva maic�-sii pentru ca murise at�t de timpuriu, �mpotriva bunic�-sii 53 pentru c� o-nv�ase s� fie bun� �i cinstit�, �mn0 triva prietenilor care o p�r�siser�, �mpotriva desti-

nului care o h�r�uia �n continuare. Berta era tot la locul ei. Ai mers foarte repede - zise ea. �ezi aici l�ng� mine �i odihne�te-te. Chantal �i urm� �ndemnul. Ar fi f�cut orice pentru ca timpul s� treac� mai iute. S-ar zice c� satul se schimb� - zise Berta. E ceva diferit �n aer; ieri l-am auzit url�nd pe lupul blestemat. Fata se sim�i u�urat�. Blestemat sau nu, peste noapte uria�e un lup �i cel pu�in �nc� o persoan�, afar� de ea, �l auzise. T�rgul �sta nu se schimb� niciodat� - r�spunse ea. Doar anotimpurile trec �i vin, iar acum e r�ndul iernii. Nu. E vorba de sosirea str�inului. Chantal se st�p�ni. O fi vorbit oare �i cu altcineva? � Ce are de-a face sosirea str�inului cu Viscos-ul? � �mi petrec toat� ziua privind natura. Unii cred c� e pierdere de vreme, dar a fost singurul mijloc pe care l-am g�sit ca s� m� �mpac cu dispari�ia celui pe care at�ta l-am iubit. V�d c� anotimpurile trec, copacii �i pierd frunzele �i apoi �i le recupereaz�. Dar, din c�nd �n c�nd, c�te un element nea�teptat din natur� creeaz� schimb�ri definitive. Mi s-a spus c� mun�ii din jurul nostru s�nt rezultatul unui cutremur produs cu milenii �n urm�. 54 Fata �ncuviin�� din cap; la fel �nv�ase �i ea la �C�l-�Dup� aceea, nimic nu va mai fi la fel. Mi-e team� c� a�a ceva se poate �nt�mpla acum. Chantal se sim�i �ndemnat� s� povesteasc� istoria cu aurul, dar b�nuia c� b�tr�na �tie ceva, a�a �nc�tt�cu. __ M-am tot g�ndit la Ahab, marele nostru reformator, eroul nostru, b�rbatul binecuv�ntat de Sf�ntul Savin. De ce la Ahab? Pentru c� el era capabil s� �n�eleag� c� un mic am�nunt, oric�t ar fi de bine inten�ionat, poate distruge totul. Se poveste�te c�, dup� ce a pacificat ora�ul, dup� ce i-a �ndep�rtat pe proscri�ii recidivi�ti �i a modernizat agricultura �i comer�ul din Viscos, �i-a adunat prietenii ca s�-i osp�teze �i a g�tit pentru ei o bucat� de carne suculent�. Deodat� �i-a dat seama c� sarea se ispr�vise. Ahab I-a chemat atunci pe fiul s�u: Du-te p�n�-n sat �i cump�r� sare. Dar s� pl�te�ti un pre� corect pentru ea: nici prea scump�, nici prea ieftin�. Fiul lui r�mase surprins: � �n�eleg c� nu trebuie s� pl�tesc mai scump, tat�. Dar dac� m� pot tocmi ni�el, de ce s� nu economisesc ceva bani? � �ntr-un ora� mare, a�a ar fi bine s� faci. Dar

�ntr-un sat ca al nostru, asta ar fi �nceputul sf�rsitului. B�iatul plec� f�r� s� mai �ntrebe nimic. Oaspe�n ins�, care asistaser� la conversa�ie, voir� s� �tie 55 de ce nu trebuia s� cumpere sarea mai ieftin i Ahab le r�spunse: � Cine vinde sarea sub pre� face asta pentr c� are nevoie disperat� de bani. Cine profit� de si tua�ia unuia ca el v�de�te dispre� pentru sudoarea �i str�dania unui om care a muncit ca s� produc� ceva. � Bine, dar e prea pu�in pentru ca un sat s� fie distrus. � �i la �nceputul lumii nedreptatea a fost mic� Dar fiecare om venit dup� aceea a sporit-o cu ceva g�ndind totdeauna c� nu avea mare �nsemn�tate' I �i uite unde am ajuns azi. � Ca str�inul, de exemplu - zise Chantal, st r�nd ca Berta s� confirme c� st�tuse �i ea de vorb� cu el. Ea �ns� r�mase t�cut�. � Nu �tiu de ce dorea Ahab at�t de mult s� sal-l veze Viscos-ul - insist� ea. �nainte era un cuib de r�uf�c�tori, acum e un sat de la�i. B�tr�na �tia cu siguran�� ceva. Mai r�m�nea s� descopere dac�-i povestise chiar str�inul. A�a e. Dar nu �tiu dac� e vorba �ntr-adev�r de la�itate. Cred c� toat� lumea se teme de schimb�ri. To�i vor ca Viscos-ul s� fie a�a cum a fost dintotdeauna: o a�ezare unde nu po�i dec�t sa cultivi p�m�ntul �i s� cre�ti vite, care-i prime�te bine pe v�n�tori �i pe turi�ti, dar unde fiecare ins �tie exact ce se va �nt�mpla a doua zi, iar unicele lucruri imprevizibile s�nt furtunile naturii. Poate e un mijloc de a g�si pacea, dar s�nt de acord cu dumneata �ntr-o privin��: to�i cred c� pot controla totul dar nu controleaz� nimic. 56 _ Nu controleaz� nimic - �ncuviin�� Chantal. __ Nimeni nu poate ad�uga nici o liniu�� �i nici un puncti�or la ceea ce a fost scris" - zise b�SSa citind un text din Evanghelie. Dar ne place J� tr�im cu iluzia asta, pentru c� ne face s� ne sim�im mai siguri pe noi. ' �n fine, e o alegere ca oricare alta, de�i ar fi o prostie s�'�ncerc�m s� control�m lumea, pun�ndu-ne credin�a �ntr-o siguran�� complet fals�, care p�n� la urm� ne las� pe to�i nepreg�ti�i pentru viat�; c�nd te a�tep�i mai pu�in, un cutremur face s� apar� mun�i, un tr�snet ucide un pom care se preg�tea s� renasc� la prim�var�, un accident de v�n�toare curm� via�a unui b�rbat cinstit. Berta povesti, pentru a suta oar�, cum �i murise b�rbatul. Era unul dintre cei mai respecta�i ghizi din regiune, un om care privea v�n�toarea nu ca pe un sport s�lbatic, ci ca pe un mijloc de a respec-

ta tradi�ia locului. Mul�umit� lui, Viscos-ul crease o rezerva�ie de animale, prim�ria elaborase c�teva legi pentru protec�ia c�torva specii aproape stinse, pentru fiecare prad� dobor�t� se �ncasau taxe, iar banii se �ntorceau �n folosul comunit�ii. So�ul Bertei c�uta s� vad� �n sportul acela s�lbatic pentru unii, tradi�ional pentru al�ii - un mod de a-i �nv�a pe v�n�tori c�te ceva despre arta de a tr�i. C�nd sosea cineva cu mul�i bani, dar pu�in� experien��, �l ducea �ntr-un loc �n�elenit. Acolo, �n v�rful unei pietre, punea o cutie de bere. Se dep�rta la vreo cincizeci de metri de cutie �i, dintr-un singur foc, o f�cea s� zboare �n aer. "S�nt cel mai bun �inta� din regiune", zicea el. -Am s� v�-nv� acum s� fi�i la fel de bun ca mine." 57 Punea la loc curia �n aceea�i pozi�ie, revenea la aceea�i distan��, scotea o batist� din buzunar �i cerea s� fie legat la ochi. Apoi �ndrepta iar�i arma �n direc�ia �intei �i tr�gea din nou. "Am nimerit?", �ntreba el, tr�g�ndu-�i leg�tura de pe ochi. "Evident c� nu", r�spundea v�n�torul proasp�t sosit, �nc�ntat s�-l �tie umilit pe ghidul orgolios. "Glon�ul a trecut foarte departe. Nu cred c� ai ce s� m�-nve�i." "Tocmai v-am �nv�at lec�ia cea mai important� a vie�ii", r�spundea so�ul Bertei. "Ori de c�te ori vre�i s� realiza�i ceva, p�stra�i-v� ochii deschi�i �i asigura�i-v� c� �ti�i exact ce anume dori�i. Nimeni nu-�i poate nimeri �inta cu ochii �nchi�i." Odat�, �n timp ce punea cutia la locul ei dup� primul foc, cel�lalt v�n�tor crezu c�-i venise lui r�ndul s�-�i �ncerce calit�ile de ochitor. Trase �nainte ca so�ul Bertei s� se �ntoarc� la loc; gre�i, �mpu�c�ndu-l �n g�t. Nu avusese timp s� �nve�e admirabila lec�ie despre concentrare �i obiectivitate. - Trebuie s� m� duc - zise Chantal. Mai am c�te ceva de f�cut �nainte de-a merge la munc�. Berta �i spuse bun� ziua �i o-nso�i cu privirea p�n� c�nd o v�zu disp�r�nd pe ulicioara de l�ng� biseric�. Anii petrecu�i �n fa�a por�ii, privind mun�ii, norii �i vorbind �n g�nd cu r�posatul ei so� o �nv�aser� s� "vad�" persoanele. Vocabularul �i era limitat, nu izbutea s� g�seasc� alt cuv�nt ca s�-�i descrie mul�imea de senza�ii pe care i le produceau ceilal�i, dar se �nt�mpla ceva aparte: �i "distingea" pe ceilal�i, le cuno�tea sentimentele. 58 Totul a �nceput la �nmorm�ntarea marii �i singurei sale iubiri; ploua, c�nd un copil de l�ng� ea fiul unor localnici, care azi era b�rbat �n toat� firea �i locuia la mii de kilometri de-acolo �- o �ntreb� de ce era trist�. Berta nu vru s�-l sperie pe micu� vorbindu-i de moarte �i desp�r�iri: spuse doar c� so�ul ei plecase

�i are s� treac� pesemne mult� vreme p�n� c�nd avea s� se �ntoarc� la Viscos. - Cred c� v-a p�c�lit - r�spunse b�ie�elul -. Tocmai l-am v�zut ascunz�ndu-se �nd�r�tul unui morm�nt, cu o lingur� de sup� �n m�n�. Mama b�ie�a�ului auzise comentariul �i-l mustr� cu severitate. "Copiii zic mereu c� v�d fel de fel de lucruri", zise ea, cer�ndu-�i scuze. Berta �ns� �ncet� numaidec�t s� mai pl�ng� �i privi �n direc�ia indicat�; b�rbatul ei avea mania de-a m�nca supa numai cu o anumit� lingur�, de�i pe ea o enerva tare mult - doar toate lingurile s�nt la fel �i con�in aceea�i cantitate de sup� -, totu�i el se �nc�p��na s� foloseasc� numai una �i aceea�i lingur�. Berta nu povestise nim�nui �mprejurarea asta, de team� ca lumea s� nu-l socoteasc� nebun. B�ie�a�ul, a�adar, �l v�zuse �ntr-adev�r pe so�ul ei; lingura era un semn. Copiii "vedeau" lucruri. Se hot�r� �i ea s� �nve�e "s� vad�", pentru c� voia s� stea de vorb� cu el, s�-l �tie �ntors �napoi - chiar dac� numai �n chip de n�luc�. La �nceput, se �nchisese �n cas� �i nu ie�ea dec�t rareori, n�d�jduind ca el s�-i apar� �n cale. �ntr-o bun� zi, avu o presim�ire: trebuia s� mearg� �n poarta casei �i s� �nceap� a H atent� la ceilal�i, sim�i 59 c� so�ul ei voia ca via�a s�-i fie mai vesel�, s� ia parte mai mult la ceea ce se �nt�mpla �n sat. �i a�ez� scaunul �n fa�a casei �i r�mase cu privirea la mun�i; pu�in� lume umbla pe str�zile din Viscos, dar, chiar �n prima zi, veni o vecin� din satul cel mai apropiat zic�nd c� negustorii de la t�rg vindeau foarte ieftin tac�muri de bun� calitate �i, ca s�-�i �nt�reasc� spusele, scoase din buzunar o lingur�. Berta �i d�du seama c� n-avea s�-�i mai vad� so�ul niciodat�, dar �i c� el �i cerea sa r�m�n� acolo cu ochii a�inti�i la sat, �i c� ea o va face �ntocmai. Cu timpul, �ncepu s� observe o prezen�� �n st�nga ei �i avu certitudinea c� el era acolo, �in�ndu-i tov�r�ie �i ap�r�nd-o de orice primejdie, pe l�ng� faptul c� o �nv�a s� vad� lucruri pe care ceilal�i nu le distingeau, precum desenele din nori, care totdeauna aduceau mesaje. Se �ntrista un pic c�nd �ncerca s�-l priveasc� din fa��, atunci chipul disp�rea; cur�nd �ns� observ� c� putea s� converseze cu el folosindu-�i intui�ia, �i astfel �ncepur� s� poarte lungi discu�ii despre tot felul de lucruri. Trei ani mai t�rziu ajunse s� poat� "vedea" sentimentele oamenilor, �n afar� de faptul c� asculta sfaturi practice pe care i le d�dea so�ul ei �i care, �n cele din urm�, �i erau de mare folos; a�a se face c� nu s-a l�sat �n�elat� c�nd i s-a oferit o indemniza�ie de deces mai mic� dec�t i se cuvenea, c�-�i retr�sese banii de la banc� cu pu�in �nainte ca aceasta s� dea faliment, spulber�nd ani de trud� a numero�i oameni din regiune.

�ntr-o diminea�� - nu-�i mai amintea cu c�t timp �n urm� avusese loc aceast� �nt�mplare

el

I 60 - nusese c� era posibil ca Viscos-ul s� fie distrus. R Sa se e�ndi numaidec�t la un cutremur, la apariria unor noi mun�i prin p�r�ile locului, dar el o Knisti �ncredin��nd-o c� a�a ceva nu avea s� se �nt�mple pe acolo �n urm�toarele c�teva milenii; �l �neriiora �ns� alt fel de distrugere, cu toate c� nici el 'msusi nu �tia s� spun� ce anume. Dar o rug� s� r�m�n� atent�, c�ci era satul lui �i locul la care �inea cel mai mult pe lume, chiar dac�-l p�r�sise mai devreme dec�t �i-ar fi dorit-o. Berta �ncepu s� se uite cu �i mai mare aten�ie la oameni, la contururile norilor, la v�n�torii care soseau �i plecau, dar nimic nu p�rea s� arate c� cineva ar fi �ncercat s� distrug� o a�ezare ce nu f�cuse r�u nim�nui. So�ul ei st�ruia �ns� ca ea s�-�i continue veghea, iar ea f�cu �ntocmai cum �i cerea el. Cu trei zile �n urm�, v�zuse c� str�inul venise �nso�it de un diavol �i-�i d�du seama c� a�teptarea ei se terminase. Azi, observase c� fata avea al�turi un diavol �i un �nger; imediat puse �n leg�tur� un fapt cu cel�lalt �i �n�elese c� �n satul ei urma s� se �nt�mple ceva neobi�nuit. Z�mbi �n sinea ei, privi �n partea sting� �i schi�� un s�rut discret. Nu era o b�tr�n� inutil�; avea ceva foarte important de f�cut, s� salveze a�ezarea unde se n�scuse, chiar dac� nu �tia ce m�suri de prevedere ar fi trebuit s� ia. Chantal o l�s� pe b�tr�n� cufundat� �n g�ndunle ei �i se �ntoarse acas�. Berta avea reputa�ia cum �u�oteau �ntre ei locuitorii din Viscos - c� ar h o vr�jitoare b�tr�n�. Se spunea c� petrecuse un 61 an �ntreg �nchis� �n cas� �i-n vremea asta �nv�tas artele magiei. C�nd Chantal �ntreb� odat� cine �nv�ase, unii spuser� c� �nsu�i diavolul, care i s ar�ta noaptea; al�ii sus�ineau c� ea �l invoca pe vm preot celt, folosind cuvintele pe care le �nv�ase de la p�rin�ii ei. Dar nimeni nu f�cea mare caz de astaBerta era inofensiv� �i �tia mereu s� povesteasc� istorioare frumoase. Aveau dreptate, de�i erau mereu acelea�i istorioare. Brusc, Chantal se opri cu m�na pe m�ciulia clan�ei. De�i auzise de multe ori cum murise so�ul Bertei, abia atunci �i d�du seama c� �n acea �mprejurare asta era o lec�ie de foarte mare �nsemn�tate pentru ea. �i aminti de recenta ei plimbare prin p�dure, de ura ei surd� deschiz�nd focul �n toate direc�iile, gata s� r�neasc� de-a valma pe oricine-i sta �n preajm� - chiar pe ea �ns�i, t�rgul, pe locuitorii lui, pe copiii locuitorilor lui.

Adev�rata ei �int� era �ns� una singur�: str�inul. S� se concentreze, s� trag�, s� se asigure c� a ucis prada. Pentru asta avea nevoie de un plan - ar fi fost o nerozie s� spun� ceva �n noaptea aceea, neob�in�nd altceva dec�t ca situa�ia s� scape de sub control. Se hot�r� s� am�ne cu o zi relatarea �nt�lnirii sale cu str�inul - dac� ar fi fost s� le-o dezv�luie totu�i locuitorilor din Viscos. �n noaptea aceea, c�nd se duse s� �ncaseze banii pentru r�ndul de b�utur� pe care obi�nuia s�-l pl�teasc� str�inul, Chantal observ� c� acesta �i strecur� un bile�el. �l p�str� �n buzunar, pref�c�ndu-se c� nu-i d� nici o importan��, de�i �i d�dea seama c� din c�nd �n c�nd - ochii str�inului �i c�utau pe-ai ei, �ntr-o interoga�ie mut�. Jocul p�rea c� se inversase acum: situa�ia o controla ea, aleg�ndu-�i c�mpul de lupt� �i ora b�t�liei. A�a procedau v�n�torii experimenta�i: impuneau ei condi�iile, pentru ca prada s� vin� ea la ei. Abia dup� ce se �ntoarse la ea �n camer�, de ast� dat� cu senza�ia c� avea s� doarm� foarte bine �n noaptea aceea, desp�turi bile�elul: b�rbatul �i cerea s� se �nt�lneasc� �n acela�i loc unde se cunoscuser�. Spunea �n �ncheiere c� prefera s� vorbeasc� cu ea �ntre patru ochi. Dar puteau sta de vorb�, dac� asta ar fi fost dorin�a ei, �i �n prezen�a tuturora. Chantal nu trecu cu vederea amenin�area; ba dimpotriv�, fu mul�umit� c� o primise. Asta dovedea c� el �ncepea s�-�i piard� controlul, deoarece b�rba�ii �i femeile cu adev�rat periculo�i nu 63 procedeaz� niciodat� astfel. Ahab, marele pacificator al Viscos-ului, obi�nuia s� spun�: "Exist� dou� feluri de idio�i - cei care renun�� s� fac� ceva pentru c� au primit o amenin�are �i cei care cred c� fac ceva pentru c� amenin��." Rupse bile�elul �n mici buc�ele, �l arunc� �n closet, trase apa, f�cu o baie cu apa aproape clocotit�, se v�r� sub p�turi �i z�mbi. Ob�inuse exact ce voia: s� se �nt�lneasc� din nou cu str�inul, pentru o conversa�ie �ntre patru ochi. Dac� voia s� afle cum s�-l �nfr�ng�, trebuia s�-l cunoasc� mai bine. Adormi aproape instantaneu - un somn profund, odihnitor, relaxat. Petrecuse o noapte cu Binele, apoi o noapte cu Binele �i cu R�ul, �n fine, una cu R�ul. Nici unul dintre cei doi nu ob�inuse vreun rezultat, ci r�m�seser� vii �n sufletul ei �i acum �ncepeau s� se lupte unul cu altul, pentru a demonstra care era mai tare. Ond sosi str�inul, ploaia o p�trunsese pe Chantal p�n� la oase; furtuna re�ncepuse. Nu o s� vorbim despre vreme - zise ea. Plou�, dup� cum vezi. �tiu un Ioc unde putem sta de vorb� mai confortabil.

Se ridic� �n picioare �i scoase un sac de p�nz�. � Ai o pu�c� �n�untru - zise str�inul. � Da. � Vrei s� m� ucizi. � Da, vreau. Nu �tiu dac� voi reu�i, dar vreau cu t�rie. Arma �ns� am adus-o cu alt scop: s-ar putea s�-mi ias�-n cale lupul blestemat, a� putea s�-l �mpu�c �i a� ajunge astfel s� fiu mai respectat� �n Viscos. L-am auzit url�nd ieri noapte, de�i nimeni nu m� crede. � Ce e cu lupul �sta blestemat? Ea st�tu la �ndoial� dac� s�-�i permit� sau nu mai mult� intimitate cu b�rbatul acela care �i era �n definitiv du�man. �i aduse aminte de o carte despre artele mar�iale japoneze - citea totdeauna ce uitau oaspe�ii la hotel, indiferent de subiect, de! V�ia S�"�i risiPeasc� banii cump�r�nd ta. Acolo st�tea scris c� cea mai bun� metod� de �^C i 65 a-�i sl�bi adversarul este s�-l faci s� cread� c� de partea lui. ' v Umbl�nd prin ploaie �i v�nt, ea �i povesti ist ria. Cu doi ani �n urm�, un b�rbat din Viscos -I mai exact fierarul satului - plecase s� se plimb c�nd, f�r� s� �tie cum, se pomenise fa��-n fat� c un lup �i cu puii lui. B�rbatul se sperie, rupse o crac� �i se n�pusti asupra animalului. �n mod nor mal, lupul ar fi fugit, dar, cum era cu pui�orii lui contraatac� �i-l mu�c� de picior. Fierarul, un b�rbat c�ruia meseria �i pretindea o for�� ie�it� din comun, reu�i s�-l izbeasc� at�t de violent, �nc�t animalul sf�r�i prin a da �napoi; lupul se afund� �n p�dure cu pui cu tot �i nu mai fu v�zut niciodat�; tot ce se �tia era c� avea un semn alb la urechea sting�. � De ce e "blestemat"? � De obicei animalele, chiar �i cele mai fioroase, nu-i atac� pe oameni, cu excep�ia unor situa�ii excep�ionale, ca �n cazul acela, ca s�-�i apere puii. Totu�i, dac� atac� �i gust� s�nge de om, devin periculoase; totdeauna �i doresc �i mai mult, �nceteaz� s� mai fie animale s�lbatice �i se transform� �n uciga�i. To�i cred c�, �ntr-o bun� zi, lupul cu pii-l cina va ataca din nou. I "E povestea mea", g�ndi str�inul. Chantal f�cea tot posibilul s� mearg� repede, c�ci era mai t�n�r�, mai antrenat� �i �inea s� aib� avantajul psihologic de a-l obosi �i umili pe b�rbatul care o �nso�ea; el �ns� izbutea s� men�in� ritmul pa�ilor ei. Chiar c�nd g�f�i ni�el, nu-i ceru s� mearg� mai �ncet. Ajunser� la un mic cort de plastic verde, bine camuflat, muflat, utilizat de v�n�tori ca loc din care s� poat� 66 - di prada. Se a�ezar� �n�untru, frecmdu-�i fxe-

P nLe �nghe�ate �i sufl�nd �n ele. mCe vre!? - '** ea. De ce mi-ai trimis bi!^Am s�-�i propun o ghicitoare: care dintre toate zilele vie�ii noastre nu vine niciodat�? Nici un r�spuns. __ Ziua de m�ine. Se pare �ns� c� dumneata crezi c� ziua de m�ine va veni �i c� vei putea am�na ceea ce �i-am cerut. Azi �ncepe sf�r�itul de s�pt�m�n�; dac� dumneata nu vei spune nimic, o voi face eu �nsumi. Chantal ie�i din refugiu, se opri la o distan�� sigur� de el, desf�cu sacul de p�nz� �i scoase pu�ca. Str�inul p�ru a nu-i da nici o importan��. � Dumneata ai scos aurul - continu� el. Dac� ar trebui s� scrii o carte despre experien�a dumitale, �i �nchipui c� majoritatea cititorilor, av�nd de �nfruntat toate greut�ile pe care le �nfrunt�, fiind at�t de des nedrept�i�i de via�� �i de semeni, fiind sili�i s� pl�teasc� �coala copiilor �i m�ncarea de pe mas� - crezi c� to�i oamenii �tia te-ar l�sa s� fugi cu lingoul? � Nu �tiu - zise ea, introduc�nd un cartu� �n arm�. Nici eu. �sta e r�spunsul pe care-l doresc. Fu introdus �i al doilea cartu�. E�ti gata s� m� ucizi, de�i ai �ncercat s� m� lini�te�ti cu povestea aia cu lupul g�sit. Nu faci r�u, pentru c� asta �nseamn� un r�spuns la �ntrebarea mea: nm�ele umane s�nt �n esen�� rele, o simpl� f�tuc� dintr-un sat izolat e capabil� s� comit� o crim� 67 pentru bani. Am s� mor, dar acum �tiu r�spunsul �i mor �mp�cat. �ine-o - �i-i d�du str�inului arma. Nimeni nu �tie c� te cunosc. Toate datele din fi�a dumitale s�nt false. Po�i s� pleci c�nd vrei �i, dup� c�t �n�eleg, po�i s� te duci oriunde �n lume. Nu ai nevoie s� fi bun �inta�: ajunge s� �ndrep�i pu�ca �n direc�ia mea �i s� ape�i pe tr�gaci. Cartu�ul e alc�tuit din numeroase buc�ele de plumb care, de �ndat� ce p�r�sesc �eava, se r�sp�ndesc sub form� de con. Pot ucide p�s�ri �i fiin�e umane. Po�i chiar s� prive�ti �n alt� parte, dac� nu vrei s�-mi vezi corpul ciuruit. B�rbatul puse degetul pe tr�gaci, �inti spre ea �i, spre surprinderea ei, Chantal constat� c� �inea arma corect, ca un profesionist. R�maser� a�a vreme �ndelungat�, ea �tiind c� un simplu pas gre�it sau o tres�rire provocat� de ivirea nea�teptat� a unui animal puteau face ca degetul s� se pun� �n mi�care �i arma s� trag�. �n clipa aceea �i d�du seama de infantilismul gestului ei, �ncerc�nd s� provoace doar din pl�cerea de a provoca, zic�ndu-�i c� nu era �n stare s� fac� ceea ce le cerea s� fac� celorlal�i. Str�inul continua s� �in� arma �ndreptat� spre ea, ochii nu �i clipeau, m�inile nu-i tremurau. Acum

era t�rziu - fie �i pentru c� el era convins pesemne c�, �n definitiv, nu era o idee rea s� pun� cap�t vie�ii acelei fete care-l sfidase. Chantal se preg�tea s�-l roage s-o ierte, dar str�inul l�s� arma jos �nainte ca ea s� apuce a spune ceva. Pot aproape s�-�i pip�i frica - zise el, �napoindu-i tinerei arma. Simt mirosul transpira�iei 68 care te scald�, chiar dac� ploaia reu�e�te s�-l mascheze; �i-�i aud b�t�ile inimii, care st� s�-�i sar� din piept, cu toate c� v�ntul scutur� copacii �i face un zgomot infernal. � Am s� fac ce mi-ai cerut ast�-noapte - zise Chantal, pref�c�ndu-se c� nu auzea toate adev�rurile pe care tocmai i le spusese el. �n definitiv, ai venit la Viscos pentru c� voiai s� afli mai multe despre propria dumitale natur�, s� �tii dac� e�ti bun sau r�u. Ceva �i-am �i ar�tat: �n ciuda a tot ce simt sau nu simt acum, dumneata ai fi putut ap�sa pe tr�gaci �i totu�i n-ai f�cut-o. �tii de ce? Pentru c� e�ti la�. Te folose�ti de ceilal�i ca s�-�i rezolvi propriile conflicte, dar e�ti incapabil s� adop�i anumite atitudini. � Un filozof german a spus odat�: "P�n� �i Dumnezeu are un infern: dragostea lui pentru oameni." Nu, nu s�nt la�. Am ap�sat tr�gaciuri mult mai periculoase dec�t cel al armei acesteia: mai bine zis, am fabricat arme mult mai bune dec�t asta �i le-am r�sp�ndit �n toat� lumea. Am f�cut totul perfect legal, ca tranzac�ii aprobate de guvern, cu aprob�ri de export, cu impozitele pl�tite. M-am c�s�torit cu o femeie pe care o iubeam, am avut dou� fete frumoase, niciodat� n-am delapidat nici m�car un cent de la compania mea �i am �tiut totdeauna s� pretind ceea ce mi se datora. Spre deosebire de dumneata, care te consideri persecutat� de soart�, eu am fost �ntotdeauna un om capabil de ac�iune, �n stare s� lupt cu numeroasele adversit�i pe care le-am �nfruntat, s� pierd unele b�t�lii, s� c�tig altele, dar �i s� �n�eleg c� victoriile �i �nfr�ngerile fac parte din via�a tuturora 69 afar� de cea a la�ilor, a�a cum ai spus dumneata, de vreme ce unii ca ei nu pierd �i nu c�tig� niciodat�. Am citit mult. Am frecventat biserica. Am fost om cu frica lui Dumnezeu, i-am respectat poruncile. Eram directorul foarte bine pl�tit al unei firme uria�e. Cum primeam comisioane pentru fiecare tranzac�ie �ncheiat�, am c�tigat destul ca s�-mi �ntre�in so�ia, fetele, nepo�ii �i str�nepo�ii, deoarece comer�ul cu arme este afacerea cea mai b�noas� de pe lume. Cuno�team importan�a fiec�rei piese pe care-o vindeam, a�a �nc�t controlam personal afacerile; am descoperit c�teva cazuri de corup�ie, i-am concediat pe cei implica�i �i am �ntrerupt v�nz�rile. Armele mele erau f�cute pentru ap�rarea ordinii,

singurul mod de a asigura progresul �i dezvoltarea lumii, a�a g�ndeam eu. Str�inul se apropie de Chantal �i-o prinse de umeri; voia ca ea s�-l priveasc� �n ochi, s� �n�eleag� c� spune adev�rul. Dumneata crezi pesemne c� fabrican�ii de arme s�nt tot ce poate fi mai r�u pe lume. Poate c� ai dreptate; realitatea e �ns� c� omul le folose�te �nc� de pe vremea cavernelor - mai �nt�i ca s� ucid� animalele, apoi ca s� cucereasc� puterea asupra celorlal�i. Lumea a mai existat f�r� agricultur�, f�r� cre�tearea vitelor, f�r� religie, f�r� muzic� -, dar niciodat� n-a existat f�r� arme. Lu� o piatr� de pe jos. Iat-o: prima dintre ele, d�ruit� generos de Mama noastr� Natura celor care trebuiau s� se confrunte cu animalele preistorice. O piatr� ca asta trebuie s�-l fi salvat pe un om, iar omul �sta, dup� nenum�rate genera�ii, a f�cut ca dumneata �i cu 70 mine s� venim pe lume. Dac� el n-ar fi avut piatra asta carnivorul asasin l-ar fi devorat �i sute de milioane de in�i nu s-ar mai fi n�scut. V�ntul se �nte�i �i ploaia era de-a dreptul sup�r�toare, dar ei continuau s� se priveasc� drept �n �C _ Deci a�a cum mult� lume �i critic� pe v�n�tori, dar Viscos-ul �i prime�te cu tot fastul din cauz� c� tr�ie�te de pe urma lor, a�a cum oamenii detest� s� vad� tauri �n aren�, dar se duc la m�cel�rie ca s� cumpere carne, pretinz�nd c� animalele au avut parte de o moarte "onorabil�", la fel mult� lume �i critic� pe fabrican�ii de arme, dar ace�tia vor continua s� existe at�ta vreme c�t va continua s� existe fie �i o singur� arm� pe fa�a p�m�ntului. C�ci at�ta timp c�t ar mai exista una, ar trebui s� existe �i altele, altminteri echilibrul s-ar strica �n mod periculos. Ce-au de-a face toate astea cu satul meu? -�ntreb� Chantal. Ce-au de-a face cu �nc�lcarea poruncilor, cu crima, cu furtul, cu esen�a fiin�ei umane, cu Binele �i cu R�ul? Ochii str�inului se schimbar�, ca �i cum ar fi fost inunda�i de o triste�e profund�. Adu-�i aminte ce �i-am spus la �nceput; m-am str�duit totdeauna s�-mi fac afacerile �n conformitate cu legile, m� consideram ceea ce se nume�te de obicei "un om de bine". �ntr-o dup�-amiaz� am primit un telefon la biroul meu: o voce feminin�, suav� dar f�r� nici o urm� de emo�ie, zicea c� grupul ei terorist �mi r�pise so�ia �i fetele. Cereau �n schimb ceea ce le puteam furniza eu: arme. Mi-au cerut sa p�strez secretul, mi-au spus c� familiei mele nu 71 i se va �nt�mpla nimic dac� urmez instruc�iunile pe care aveau s� mi le dea ei. Femeia �nchise zic�nd c� urma s� m� sune din

nou peste o jum�tate de or� �i-mi ceru s� a�tept �ntr-o anumit� cabin� telefonic� de la gar�. �mi spuse s� nu-mi fac griji peste m�sur�, toate erau bine tratate �i aveau s� fie eliberate peste c�teva ore �ntruc�t tot ce trebuia s� fac era s� trimit un mesaj electronic la una din filialele noastre dintr-o anumit� �ar�. Nici nu era vorba de un furt, ci de o v�nzare legal� care putea trece total neobservat� �n compania pentru care lucram. Ca un cet�ean educat �n respectul legilor �i obi�nuit s� se simt� ap�rat de ele, primul lucru pe care l-am f�cut a fost s� anun� poli�ia. O clip� mai t�rziu nu mai eram st�p�n pe ac�iunile mele, m� transformasem �ntr-un ins incapabil s�-�i protejeze propria familie, universul meu era populat acum de voci anonime �i apeluri telefonice frenetice. C�nd m-am dus la cabina indicat�, o veritabil� armat� de tehnicieni f�cuser� deja leg�tura dintre cablul telefonic subteran �i aparatura cea mai modern� cu putin��, astfel �nc�t s� poat� identifica instantaneu locul de unde venea apelul. Erau preg�tite de decolare elicoptere, erau plasate ma�ini �n puncte strategice ca s� �ntrerup� traficul, oameni antrena�i �i �narma�i p�n�-n din�i fuseser� pu�i �n alert� maxim�. Dou� guverne diferite, de pe continente �ndep�rtate, fuseser� �n�tiin�ate de �nt�mplare �i interziseser� orice negociere; tot ce aveam de f�cut era � s� primesc ordine, s� repet frazele ce-mi erau co72 municate, s� m� comport a�a cum �mi cereau speCia �nainte de sf�r�itul zilei, ascunz�toarea unde erau �inute ostaticele a fost invadat�, �i r�pitorii doi tineri �i o fat�, aparent f�r� nici o experien��, simple piese eliminabile ale unei puternice organiza�ii politice - erau mor�i, ciurui�i de gloan�e. Avuseser� �ns� timp s� le execute pe so�ia �i pe fiicele mele. Dac� �i Dumnezeu are un infern, �i anume dragostea lui pentru oameni, orice om are un infern la �ndem�n�, �i anume dragostea pentru propria-i familie. B�rbatul f�cu o pauz�: se temea c� nu-�i va mai st�p�ni glasul �i va manifesta o emo�ie pe care �inea s� �i-o ascund�. De �ndat� ce izbuti s�-�i revin�, continu�: At�t poli�ia c�t �i r�pitorii folosiser� arme fabricate de industria mea. Nimeni nu �tie cum de au ajuns �n m�inile terori�tilor, dar asta n-are nici o importan��; erau acolo. In pofida eforturilor mele, a luptei mele pentru ca totul s� fie conform celor mai rigide norme de produc�ie �i v�nzare, familia mea fusese ucis� de ceva ce fusese v�ndut de mine c�ndva, poate �n timp ce luam pr�nzul �n restaurantul cel mai scump, discut�nd despre vreme sau despre politica mondial�. O nou� pauz�. C�nd relu�, p�rea c� vorbe�te altcineva, ca �i cum nimic din toate acelea n-ar fi avut

leg�tur� cu el: Cunosc bine arma �i muni�ia folosit� pentru uciderea familiei mele �i �tiu unde au tras: �n piept. Cmd intr�, glon�ul face doar un mic orificiu, mai mic dec�t l�imea degetului dumitale mic. C�nd lo73 veste �ns� primul os, se �mparte �n patru �i fiecare dintre fragmente se �ndreapt� �n alt� direc�ie, distrug�nd cu violen�� tot ce �nt�lne�te �n cale: rinichi, ficat, pl�m�ni. De fiecare dat� c�nd atinge ceva foarte rezistent, cum ar fi o vertebr�, �i schimb� iar direc�ia, antren�nd de obicei fragmente lipite de el �i mu�chi distru�i - p�n� c�nd ajunge s� ias�. Fiecare dintre cele patru orificii de ie�ire este aproape de m�rimea unui pumn, iar glon�ul �nc� mai are for�a de a �mpr�tia prin �nc�pere f�iile de �esuturi, carne �i oase care se lipiser� de el �n timp ce str�b�tea interiorul corpului. Totul dureaz� mai pu�in de dou� secunde; dou� secunde ca s� mori s-ar putea s� nu par� mult, dar nu a�a se m�soar� timpul. �n�elegi, sper. Chantal d�du afirmativ din cap. - Mi-am p�r�sit postul la sf�r�itul anului. Am c�l�torit �n lungul �i-n latul p�m�ntului, pl�ng�ndu-mi de unul singur durerile, �ntreb�ndu-m� cum de e capabil� de at�ta r�utate fiin�a uman�. Am pierdut lucrul cel mai �nsemnat pe care-l poate avea un om: credin�a �n aproapele s�u. Am r�s �i am pl�ns de ironia lui Dumnezeu, de felul cum mi-a ar�tat, �ntr-un chip at�t de absurd, c� s�nt o unealt� a Binelui �i-a R�ului. Toat� capacitatea de compasiune mi-a disp�rut �i inima �mi este uscat� acum; �mi e totuna dac� tr�iesc sau dac� mor. Dar, de dragul so�iei �i al fiicelor mele, trebuie s� �n�eleg mai �nainte ce anume s-a �nt�mplat �n ascunz�toarea aceea. �n�eleg c� po�i ucide din ur� sau din iubire, dar a�a, f�r� nici un motiv, doar pentru afaceri? 74 Poate �i se pare naiv - �n definitiv oamenii se ucid zilnic unii pe al�ii pentru bani -, dar nu asta m� intereseaz�, eu unul nu m� g�ndesc dec�t la so�ia si la fiicele mele. Vreau s� �tiu ce era �n mintea acelor terori�ti. Vreau s� �tiu dac�, la un moment dat li s-ar fi putut face mil� �i le-ar fi l�sat s� plece, cu at�t mai mult cu c�t r�zboiul acela nu era cu familia mea. Vreau s� �tiu dac� exist� o frac�iune de secund�, �n �nfruntarea dintre R�u �i Bine, c�nd Binele ar putea �nvinge. De ce Viscos? De ce satul meu? De ce armele din fabrica mea, c�nd s�nt at�tea alte fabrici de armament �n lume, unele chiar nesupuse nici unui fel de control guvernamental? R�spunsul e simplu: din �nt�mplare. Aveam nevoie de-o a�ezare mic� unde toat� lumea se cunoa�te �i se �n�elege bine. �n clipa c�nd vor afla de recom-

pens�, Binele �i R�ul vor sta din nou fa��-n fa�� �i ceea ce s-a �nt�mplat �n ascunz�toarea aceea se va �nt�mpla �i �n satul dumitale. Terori�tii erau �ncercui�i �i pierdu�i; chiar �i �n situa�ia asta, au ucis ca s� �ndeplineasc� un ritual inutil �i gol. Satul dumitale are ceea ce mie nu mi s-a oferit: posibilitatea unei alegeri. Cei de-aid vor fi �ncercui�i de dorin�a banilor, pot crede c� au misiunea de a-�i ap�ra �i salva ora�ul -, dar �i a�a tot vor mai avea �ansa de a hot�r� dac�-�i vor ucide sau nu ostaticul. Vreau s� �tiu dac� al�i oameni ar fi ac�ionat altfel dec�t au f�cut-o tinerii aceia nenoroci�i �i seto�i de s�nge. A�a cum am spus la prima noastr� �nt�lnire, istoria unui om este istoria �ntregii omeniri. Dac� exist� compasiune, voi �n�elege c� destinul a fost 75 crud cu mine, dar alteori el poate fi bl�nd cu al�ii Asta nu va schimba deloc ceea ce simt, nu-mi va aduce familia �napoi, dar cel pu�in voi �ndep�rta diavolul care se �ine scai de mine �i-mi anuleaz� speran�a. � �i de ce vrei s� �tii dac� s�nt capabil� s� te jefuiesc? � Din acela�i motiv. Poate c� dumneata �mp�r�i lumea �n crime u�oare �i crime grave: nu e a�a. Cred c� �i terori�tii �mp�r�eau lumea �n felul acesta: socoteau c� ucid pentru o cauz�, nu doar pentru pl�cere, dragoste, ur� sau bani. Dac� dumneata ai lua lingoul de aur, ar trebui s�-�i justifici p�catul fa�� de dumneata, apoi fa�� de mine, iar eu a� �n�elege felul cum asasinii �i-au justificat �ntre ei uciderea fiin�elor mele iubite. Ai v�zut pesemne c�, �n to�i ace�ti ani, am �ncercat s� �n�eleg ce anume s-a �nt�mplat; nu �tiu dac� asta �mi va aduce �mp�carea, dar nu v�d alt� alternativ�. � Dac� a� fura lingoul, nu m-ai mai vedea niciodat�. Pentru prima oar� �n vreo jum�tate de or� de c�nd st�teau de vorb�, str�inul schi�� un z�mbet. Am lucrat �n industria de armament, nu uita. Asta include �i serviciile secrete. B�rbatul o rug� s�-l conduc� iar�i p�n� la p�r�u - se r�t�cise, nu mai �tia cum s� se �ntoarc�. Chantal lu� pu�ca - �mprumutat� de la un prieten, sub pretextul c�, sim�indu-se foarte �ncordat�, voia s� vad� dac� se putea destinde v�n�nd - o puse la loc �n sacul de p�nz� �i �ncepu s� coboare. 76 I Nu schimbar� nici o vorb� pe durata drumului. C�nd ajunser� iar�i la p�r�u, str�inul �i lu� r�mas-bun: . -- �n�eleg c� e�ti �n �ntirziere, dar nu mai pot a�tepta �n�eleg �i faptul c�, pentru a lupta cu dum-

neata �ns�i, aveai nevoie s� m� cuno�ti mai bme: acum m� cuno�ti. S�nt un om care str�bate p�m�ntul cu un diavol al�turi; ca s�-l �ndep�rtez sau ca s�-l accept definitiv, trebuie s� r�spund la anumite �ntreb�ri. )) f" 4 ;"j H*v Furculi�a b�tu f�r� �ncetare �n pahar. To�i cei care se aflau �n barul �n�esat �n seara aceea de vineri �si �ndreptar� privirile �n direc�ia sunetului; era domni�oara Prym care le cerea s� fac� lini�te. T�cerea s-a a�ternut imediat. Niciodat�, �n nici o �mprejurare din istoria satului, o fat� a c�rei unic� obliga�ie era s�-i serveasc� pe oaspe�i nu se comportase a�a. "Ar fi bine s� aib� ceva important de spus", g�ndi patroana hotelului. "Dac� nu, o dau afar� pe loc, �n ciuda promisiunii pe care i-am f�cut-o bunic�-sii de-a nu o l�sa niciodat� f�r� sprijin." - A� vrea s� m� asculta�i - zise Chantal -. V� voi spune o poveste pe care o �ti�i cu to�ii, afar� de oaspetele nostru - ar�t� ea �n direc�ia str�inului. Apoi voi povesti o istorie pe care nimeni dintre dumneavoastr� n-o �tie, cu excep�ia oaspetelui. Qnd voi termina cele dou� istorisiri, v� revine dumneavoastr� s� judeca�i dac� am f�cut r�u c� v-am �ntrerupt odihna meritat� a unei nop�i de vineri, dup� o s�pt�m�n� de munc� istovitoare. "Ce afirma�ie riscant�" - g�ndea preotul. "N-are cum s� �tie ceva ce s� nu �tim �i noi. Chiar 78 Hac� e o biat� orfan�, o t�n�r� f�r� posibilit�i �n via��, patroana hotelului o s� fie greu de convins s� o mai �in� �n slujb�." Dar poate nu, reflect� el din nou. To�i c�dem �n p�cat urmeaz� dou�, trei zile de m�nie, iar apoi totul este iertat; nici n-ar g�si �n tot satul pe cineva care s� poat� munci aici. Era o slujb� pentru o persoan� t�n�r�, or, �n Viscos nu mai existau tineri. Viscos are trei str�zi, o mic� pia�� cu o cruce, c�teva case �n ruin�, o biseric� cu un cimitir al�turi - �ncepu ea. Un moment! - zise str�inul. Scoase din buzunar un mic reportofon, �l puse �n func�ie �i-l l�s� pe mas�. M� intereseaz� orice despre istoria Viscos-ului. Nu vreau s� pierd nici o vorb�, a�a �nc�t sper s� nu te incomodeze c� �nregistrez. Chantal nu �tia dac� s� se simt� incomodat� sau nu, dar nu avea timp de pierdut. Se lupta de ore �ntregi cu temerile ei, p�n� la urm� �i luase inima �n din�i �i nu mai putea fi �ntrerupt�. Viscos are trei str�zi, o mic� pia�� cu o cruce, c�teva case �n ruin�, altele bine �ntre�inute, un

hotel, o cutie po�tal�, o biseric� cu un mic cimitir al�turi. ^ Cel pu�in, acum f�cuse o descriere mai cuprinz�toare. Nu mai era chiar at�t de nervoas�. A�a cum �tim cu to�ii, aici era un cuib de Ah fC�tori P�n� c�nd marele nostru legislator Ahab, dup� ce a fost convertit de c�tre Sf�ntul Sa79 vin, a izbutit s�-l transforme �n acest t�rgu�or unde tr�iesc numai b�rba�i �i femei de bun�-credint� Ceea ce str�inul nostru nu �tie �i voi spune eu acuma este metoda folosit� de Ahab ca s�-�i pun� �n practic� ideea. N-a �ncercat niciodat� s� conving� pe cineva, deoarece cuno�tea fireaoamenilor �tia c� aveau s� confunde cinstea cu sl�biciunea �i asta �i putea pune sub semnul �ntreb�rii puterea A chemat, a�adar, c�iva dulgheri dintr-un sat vecin, le-a dat o h�rtie cu un desen pe ea �i le-a poruncit s� construiasc� ceva pe locul unde ast�zi se �nal�� crucea. Zi �i noapte, vreme de vreo zece zile, locuitorii din sat auzeau zgomotul de ciocane, vedeau oameni t�ind cu fier�str�ul buc�i de lemn, �mbin�ndu-le, g�urindu-le cu dornul. Dup� zece zile, uria�a construc�ie misterioas� fu montat� �n mijlocul pie�ei �i acoperit� cu o p�nz�. Ahab �i convoc� pe to�i locuitorii din Viscos spre a fi de fa�� la inaugurarea monumentului. Solemn, f�r� nici un discurs, el trase jos p�nza: era o sp�nzur�toare. Cu fr�nghie, chepeng �i tot dichisul. Nou-nou��, dat� cu cear� de albine ca s� poat� rezista mult timp la intemperii. Profit�nd de mul�imea ce se �mbulzea acolo, Ahab d�du citire unei serii de legi care �i protejau pe agricultori, �ncurajau cre�terea vitelor, �l r�spl�tea pe oricine aducea noi me�te�uguri �n Viscos, ad�ugind c�, de atunci �ncolo, trebuiau s� fac� o munc� cinstit� sau s� plece �n alt ora�. At�ta spuse, nu men�iona nici o singur� dat� "monumentul" pe care tocmai �l inaugurase; Ahab era un om care nu credea �n amenin��ri. 80 La sf�r�itul �nfilniru, se formaser� mai multe grunuri" majoritatea credea c� Ahab fusese �n�elat de c�tre sf�nt, nu mai avea curajul dinainte �i c� se impunea s� fie omor�t. �n zilele care au urmat, se puser� la cale multe planuri �n acest scop. To�i erau �ns� nevoi�i s� contemple sp�nzur�toarea din centrul pie�ei �i se �ntrebau: ce c�uta ea acolo? Oare fusese ridicat� pentru cei care nu vor accepta noile legi? Cine e de partea lui Ahab �i cine nu? Avem oare spioni printre noi? Sp�nzur�toarea se uita la t�rgove�i �i t�rgove�ii se uitau la sp�nzur�toare. �ncetul cu �ncetul, curajul ini�ial al rebelilor f�cu loc fricii; to�i cuno�teau reputa�ia lui Ahab, �tiau c� era implacabil �n hot�r�rile sale. Unii p�r�sir� ora�ul, al�ii se hot�r�r� s�

�ncerce noile �ndeletniciri care le fuseser� sugerate, pur �i simplu pentru c� nu aveau unde s� se duc� sau din pricina umbrei aruncate de acel instrument al mor�ii din centrul pie�ei. La o vreme dup� aceea, Viscos era pacificat, se transformase �ntr-un mare centru comercial de frontier�, �ncepu s� exporte cea mai bun� l�n� �i s� produc� gr�u de prima calitate. Sp�nzur�toarea r�mase locului vreme de zece ani. Lemnul rezista bine, dar fr�nghia era periodic schimbat� cu una nou�. N-a fost niciodat� folosit�. Ahab n-a f�cut niciodat� vreo aluzie la ea. A fost de-ajuns imaginea ei ca s� transforme curajul �n frica, �ncrederea �n suspiciune, pove�tile de vitejie �n murmure de supunere. La cap�tul a zece ani, c�nd legea se statornicise definitiv �n Viscos, Ahab a poruncit ca sp�nzur�toarea s� fie distrus� si s� se ridice in locul ei o cruce. 81 Chantal f�cu o pauz�. �n barul complet amu�it se auzir� aplauzele izolate ale str�inului. � Frumoas� istorie - zise el. Ahab cuno�tea cu adev�rat natura uman�: nu voin�a de a respecta legile face ca toat� lumea s� se comporte a�a cum pretinde societatea, ci teama de pedeaps�. Fiecare dintre noi poart� �n sine aceast� sp�nzur�toare � Azi, pentru c� mi-a cerut-o str�inul, smulg crucea �i pun �n locul ei alt� sp�nzur�toare �n mijlocul pie�ei - continu� fata. � Carlos - zise cineva. �l cheam� Carlos si ar fi mai politicos s�-i folose�ti numele dec�t s�-i zici "str�inul". � Nu-i cunosc numele. Toate datele din fi�a de la hotel s�nt false. N-a pl�tit niciodat� cu carte de credit. Nu �tim de unde vine �i unde se duce; p�n� �i convorbirea telefonic� la aeroport poate fi o minciun�. To�i �i �ntoarser� ochii c�tre b�rbat; el continua s� o priveasc� �int� pe Chantal. Totu�i, c�nd a spus adev�rul, nimeni dintre voi nu l-a crezut; a lucrat �ntr-adev�r pentru o fabric� de armament, a tr�it multe aventuri, a avut diferite personalit�i, de la aceea de tat� iubitor la acela de afacerist nemilos. Voi to�i, tr�ind aici, nu pute�i �n�elege c� via�a e mult mai complicat� �i mai bogat� dec�t v� imagina�i. "Fata asta ar face mai bine s� se explice", g�ndi st�p�na hotelului. �i Chantal se explic�: Acum patru zile, el mi-a ar�tat zece lingouri de aur foarte mari. Cu ele s-ar putea asigura viitorul tuturor locuitorilor din Viscos pe urm�torii I 82 h-Pizeci de ani, s-ar putea aduce amelior�ri impor-

tante �n sat, s-ar putea construi un parc pentru ronii �n speran�a c� ei se vor �ntoarce �ntr-o bun� zi s� ne populeze a�ezarea. Apoi, le-a ascuns �n p�dure, dar eu nu �tiu unde anume. Din nou se �ntoarser� cu to�ii c�tre str�in; de asta dat�, �i privi �i el �i d�du afirmativ din cap. Aurul acesta va fi al Viscos-ului dac�, �n urm�toarele trei zile, va fi ucis cineva aici. Dac� nu va muri nimeni, str�inul va pleca, lu�ndu-�i comoara cu el. Asta e. Gata, am spus tot ce aveam de spus �i am reinstalat sp�nzur�toarea �n pia��. Doar c� de ast� dat� ea nu st� acolo ca s� evite o crim�, ci ca s� fie at�rnat de ea un nevinovat, iar sacrificiul acestui nevinovat s� aduc� prosperitatea �n localitate. Oamenii se �ntoarser� pentru a treia oar� c�tre str�in; el �i confirm� iar�i spusele, d�nd afirmativ din cap. Fata asta �tie s� povesteasc� - zise el, oprind reportofonul �i pun�ndu-�i-l la loc �n buzunar. Chantal reveni la chiuvet� �i �ncepu s� spele paharele. �n Viscos parc� se oprise timpul; nimeni nu zicea nimic. Unicul sunet care se auzea era cel al apei curg�nd, al paharelor de sticl� puse pe tejgheaua de marmur�, al v�ntului �ndep�rtat b�t�nd �n ramurile desfrunzite ale copacilor. Primarul rupse t�cerea: S� chem�m poli�ia. ,. ~ N;ave�i dec�t - zise str�inul. Am aici o banaa �nregistrat�. Singurul meu comentariu a fost urm�torul: "Fata asta �tie s� povesteasc�." 83 � Urca�i, v� rog, �n camera dumneavoastr� str�nge�i-v� lucrurile �i pleca�i numaidec�t din Io' calitate - �i ceru patroana hotelului. � Am pl�tit pentru o s�pt�m�n�, o s�pt�m�n� voi r�m�ne. Chiar dac� ar fi nevoie s� chem p0 li�ia. � V-a�i g�ndit c� cel asasinat s-ar putea s� fi�i dumneavoastr�? � Sigur. �i pentru mine n-are nici cea mai mic� importan��. Dar dac� ve�i face a�a ceva, ve�i comite o crim� �i nu ve�i primi niciodat� recompensa f�g�duit�. Unul c�te unul, clien�ii obi�nui�i ai barului plecar�, �ncep�nd cu cei mai tineri �i termin�nd cu cei mai b�tr�ni. R�maser� doar Chantal �i str�inul. Ea �i lu� geanta, �i puse haina, merse p�n� la u�� �i se �ntoarse c�tre el: � Dumneata e�ti un om care a suferit �i vrea s� se r�zbune - zise ea. Inima �i e moart�, sufletul �n �ntuneric. Diavolul care te �nso�e�te sur�de acum, pentru c� faci jocul pus la cale de el. � �i mul�umesc c� ai f�cut ce te-am rugat. �i c� ai povestit istoria interesant� �i adev�rat� despre sp�nzur�toare. � In p�dure, mi-ai spus c� vrei s� afli r�spunsul

la unele �ntreb�ri, dar dup� felul cum �i-ai construit planul, numai r�utatea este recompensat�; dac� nu va fi nimeni ucis, Binele nu se va alege dec�t cu laudele. Dup� cum �tii, laudele nu satur� gurile fl�m�nde �i nu readuc la via�� ora�ele �n declin. Dumneata nu cau�i r�spunsul la o �ntrebare, I 84 ci rare , confirmarea unui lucru �n care dore�ti cu dispes rrpzi- toat� lumea e rea. arp�v[rea str�inului se schimb�, iar Chantal obv�. . L. Dac� toat� lumea e rea, tragedia prin care ai trecut se justific� - urm� ea. Ar fi mai lesne s� accep�i pierderea so�iei �i a fiicelor dumitale. Dac� exist� �ns� oameni buni, atunci via�a �i va fi insuportabil�, oric�t ai sus�ine contrariul; pentru c� destinul �i-a �ntins o curs� �i �tii c� nu ai meritat-o. Nu vrei s� vezi revenind lumina, ci certitudinea c� nu exist� nimic altceva dec�t �ntunericul. Unde vrei s� ajungi? - glasul �i tr�da o nervozitate st�p�nit�. La un pariu mai corect. Dac�, timp de trei zile, nu va fi nimeni asasinat, ora�ul va primi oricum cele zece lingouri de aur. Ca premiu pentru integritatea locuitorilor s�i. Str�inul r�se. � �i eu �mi voi primi lingoul meu, ca r�splat� pentru c� am luat parte la jocul �sta sordid. � Nu s�nt prost. Dac� a� accepta asta, primul lucru pe care l-ai face ar fi s� te duci afar� �i s� le poveste�ti tuturora. � E un risc. Dar nu o voi face; jur pe bunica �i pe m�ntuirea mea ve�nic�. � Nu e de ajuns. Nimeni nu �tie dac� Dumnezeu ascult� jur�mintele sau dac� exist� m�ntuire ve�nic�. � Vei �ti c� n-am f�cut-o fiindc� am ridicat o nou� sp�nzur�toare "m mijlocul ora�ului meu. Orice "^fciune " fi U9�r de v�zut. �i oricum, chiar dac� � pleca acum ?i le-a� povesti tuturora ceea ce toc85 mai am vorbit, nimeni n-ar crede; la fel ar fi ac ai sosi �n Viscos cu toat� comoara aceea �i-ai spune: "Privi�i, tot ce vede�i aici e-al vostru, indiferent c� face�i sau nu ce v� cere str�inul." B�rba�ii si femeile de-aici s�nt obi�nui�i s� munceasc� din greu s� c�tige cu sudoarea frun�ii fiecare b�nu� �i nu vor accepta niciodat� posibilitatea unei comori c�zute din cer. Str�inul �i aprinse o �igar�, b�u ce-i mai r�m�sese �n pahar, se ridic� de la mas�. Chantal a�tepta

r�spunsul cu u�a deschis�, frigul p�trundea �n bar. Voi observa orice �n�el�torie - zise el. S�nt un om obi�nuit s� m� lupt cu oamenii, ca �i Ahab al dumitale. S�nt sigur�. Asta �nseamn� c� spui "da", �nc� o dat� �n noaptea aceea el �i manifest� acordul doar printr-o �nclinare a capului. �i �nc� ceva: dumneata �nc� mai crezi c� omul poate fi bun. �n caz contrar, n-ai fi montat toat� stupiditatea asta ca s� te convingi singur. Chantal �nchise u�a, o porni pe unica strad� a satului - complet pustie - pl�ng�nd �n hohote nest�p�nite. F�r� s� vrea, p�n� la urm� fusese �i ea prins� �n joc; pariase c� oamenii s�nt buni, �n pofida r�ut�ii atotprezente �n lume. Nu i-ar fi povestit niciodat� nim�nui ceea ce tocmai vorbise cu str�inul fiindc� acum avea nevoie �i ea s� afle rezultatul. �tia c� - �n ciuda str�zii pustii - din spatele perdelelor �i din od�ile cu luminile stinse, toate privirile din Viscos o �nso�eau p�n� la ea acas�. N-avea nici o importan��; era mult prea �ntuneric ca s-o poat� vedea pl�ng�nd. 86 B�rbatul deschise fereastra de la camer� �i se aplec� peste pervaz pentru ca frigul s� �n�bu�e m�car pentru c�teva clipe glasul diavolului s�u. Nu izbuti, dup� cum se a�tepta, �ntruc�t diavolul era mai agitat ca oric�nd din pricina celor spuse cu pu�in timp �n urm� de c�tre t�n�ra femeie. Pentru prima oar� �n at�ia ani �l v�zu sl�bit �i observ� cum se �ndep�rta, dar numai pentru scurt timp, c�ci se �ntoarse numaidec�t, nici mai puternic, nici mai sl�bit, cu aceea�i comportare obi�nuit�. I se instalase �n partea st�ng� a creierului, exact partea care controleaz� logica �i ra�ionamentul, dar niciodat� nu se l�sase v�zut fizic, astfel �nc�t era obligat s�-�i imagineze cum va fi ar�t�nd. �ncerc� s� �i-l reprezinte �n mii de feluri diferite, de la diavolul conven�ional cu coarne �i coad�, p�n� la o t�n�r� blond� cu p�rul c�rlion�at. P�n� la urm� alesese ca imagine un t�n�r de vreo dou�zeci de ani, �n pantaloni negri, c�ma�� albastr� �i beret� verde, pus� neglijent peste p�rul negru. Glasul i-l auzise pentru prima oar� pe o insul�, unde ajunsese cur�nd dup� ce-�i p�r�sise grupul; era pe plaj�, suferind, dar �ncerc�nd cu disperare 87 s� cread� c� durerea va avea totu�i un sf�r�it, c�nH �i fu dat s� vad� cel mai frumos apus de soare din via�a sa. Exact atunci dezn�dejdea i-a revenit ma' intens� ca niciodat� �i s-a pr�bu�it �n abisul cel mai ad�nc al sufletului - pentru c� o asemenea �nserare merita s� fie admirat� de so�ia �i de fiicele sale Pl�nse nest�p�nit �i presim�i c� niciodat� nu avea s� mai ias� din fundul acelui pu�.

Atunci, o voce simpatic�, prietenoas� �i spuse c� nu era singur, c� tot ce i se �nt�mpla avea un sens �i sensul acesta era anume s� demonstreze c� destinul fiec�ruia este prestabilit. Tragedia survine totdeauna �i nimic din ceea ce facem nu poate schimba nici o iot� din r�ul care ne a�teapt�. "Binele nu exist�: virtutea nu este dec�t una din fe�ele terorii", spunea vocea. "C�nd omul �n�elege asta, �i d� seama c� lumea nu este altceva dec�t o glum� a lui Dumnezeu." Apoi, vocea - care s-a autoidentificat cu principele acestei lumi, singurul care �tie ce se petrece pe p�m�nt - �ncepu s�-i arate persoanele aflate �n preajma lui pe plaj�. Vrednicul tat� de familie, care-�i �mpacheta �n acel moment lucrurile �i-�i ajuta copiii s� ridice un ad�post �i c�ruia i-ar pl�cea s� aib� o leg�tur� cu secretara lui, dar era �ngrozit de reac�ia so�iei sale. Femeia, c�reia i-ar pl�cea s� munceasc� �i s� fie independent�, dar era terorizat� de reac�ia so�ului ei. Copiii care se purtau frumos, de groaza pedepselor. Fata care citea o carte, singur� sub un cort, simul�nd nep�sarea, dar �ngrozit� fiind �n ad�ncul sufletului de posibilitatea de a-�i petrece restul vie�ii �n singur�tate. B�iatul cu racheta, exers�ndu-�i corpul, �ngrozit de obliga�ia de a tr�i conform a�tept�rilor p�rin�ilor s�i. Chelrul care servea b�uturi tropicale clien�ilor boga�i sfera �ngrozit la g�ndul c� oric�nd putea fi concediat T�n�ra care voia s� fie balerin�, dar urma o facultate de drept din pricin� c� �i era groaz� s� �nfrunte criticile vecinilor. B�tr�nul care nu fuma �i nu bea, zic�nd c� a�a se sim�ea mult mai bine, pe c�nd �n realitate spaima de moarte �i vuia ca v�ntul �n urechi. So�ii care trecur� alerg�nd, �mpro�c�nd cu picioarele apa valurilor, cu z�mbetul pe buze �i groaza ascuns� c� vor ajunge b�tr�ni, neinteresan�i, neputincio�i. B�rbatul care-�i opri �alupa �n fa�a tuturora �i le f�cu semn cu m�na, z�mbind, ars de soare, cuprins de groaza c� �i-ar putea pierde banii de la o or� la alta. Patronul hotelului, care contempla din biroul s�u toat� scena aceea paradisiac�, �ncerc�nd s�-i fac� pe to�i mul�umi�i �i entuziasma�i, �i care pretindea eforturi imense din partea contabililor s�i, �ngrozit la g�ndul c� oric�t ar fi fost el de cinstit - oamenii guvernului tot aveau s�-i g�seasc� �n actele contabile erorile dorite de ei. Groaz� �n fiecare dintre acele persoane de pe plaja magnific�, la ceasul unui apus care-�i t�ia respira�ia. Groaz� de a r�m�ne singur, groaz� de �ntunericul care le umplea imagina�ia cu diavoli, groaz� de a face ceva neprev�zut �n codul bunelor maniere, groaz� de judecata lui Dumnezeu, groaz� de comentariile oamenilor, groaz� de justi�ia care pedepsea orice gre�eal�, groaz� de a risca �i a pierde, groaz� de a c�tiga �i de a trebui s� convie�uie�ti cu invidia, groaz� de a iubi �i de a fi resping groaz� de a cere o m�rire de salariu, de-a accepta o in-

vita�ie, de a merge �n locuri necunoscute, de a nu 89 reu�i s� vorbe�ti o limb� str�in�, de a nu fi capabil s�-i impresionezi pe ceilal�i, de a �mb�tr�ni, de a muri, de a fi remarcat pentru defectele tale, de a nu fi remarcat pentru calit�ile tale, de a nu fi remarcat nici pentru defectele, nici pentru calit�ile tale. Groaz�, groaz�, groaz�. Via�a era un regim al terorii, �n umbra ghilotinei. "Sper ca asta s� te mai lini�teasc�", auzise c�-i spunea diavolul. "To�i s�nt teroriza�i; nu e�ti tu singurul. Unica deosebire este c� tu ai trecut prin ce era mai greu, tot ce era mai de temut �i s-a transformat �n realitate. N-ai nimic de pierdut, pe c�nd to�i cei ce se afl� pe plaja asta tr�iesc cu groaza �n suflet, unii mai con�tien�i, al�ii �ncerc�nd s-o ignore, to�i �ns� �tiind c� ea exist� �i c�-i va lovi �n cele din urm�." Oric�t ar fi p�rut de incredibil, cele auzite �l f�cur� s� se simt� mai u�urat, ca �i cum suferin�a altora i-ar fi diminuat durerea personal�. De atunci �ncolo, prezen�a diavolului �i devenise tot mai constant�. Convie�uia cu el de doi ani �i con�tiin�a c� �i pusese complet st�p�nire pe suflet nu-i producea nici bucurie, nici triste�e. Pe m�sur� ce se familiariza cu prezen�a diavolului, c�uta s� afle mai multe despre originea R�ului, dar nici una din �ntreb�rile sale nu-�i g�sea un r�spuns precis: "E zadarnic s� �ncerci s�. afli de ce exist. Dac� vrei neap�rat o explica�ie, �i pot spune c� eu s�nt mijlocul g�sit de Dumnezeu cu scopul de a se pedepsi pentru hot�r�rea, luat� �ntr-un moment de neaten�ie, de a crea Universul." 90 Deoarece diavolul nu vorbea mult despre sine, omul �ncepu s� caute orice referire privitoare la infern Descoperi c� majoritatea religiilor aveau ce se putea numi "un loc de pedeaps�", unde ree sufletul nemuritor dup� comiterea unor crime �mpotriva societ�ii (totul p�rea s� fie o chestiune de societate, nu de individ). Unele ziceau c�, o dat� desp�r�it de trup, sufletul trecea un r�u, �nt�lnea un c�ine, intra pe o poart� prin care n-avea s� mai ias� nicic�nd. Cadavrul fiind pus �ntr-un morm�nt, locul acesta de chinuri era �ndeob�te considerat ca fiind �ntunecos �i situat �n interiorul p�m�ntului; datorit� vulcanilor, se �tia c� acest interior era plin de foc, �n rest �i revenise imagina�iei umane s� creeze fl�c�rile care-i torturau pe p�c�to�i. Una dintre cele mai interesante descrieri ale os�ndirii o g�sise �ntr-o carte arab�: acolo st�tea scris c�, o dat� afar� din trup, sufletul trebuie s� p�easc� pe o punte ascu�it� ca t�i�ul unui cu�it, pe latura din dreapta a raiului, iar pe latura din st�nga o serie de cercuri care conduc �n bezna dinl�un-

trul p�m�ntului. �nainte de a trece puntea (cartea nu explica unde duce aceasta), fiecare trebuie s�-�i poarte virtu�ile �n m�na dreapt� �i p�catele �n st�nga - dezechilibrul ar face ca sufletul s� cad� �n partea c�tre care �l �mping actele s�v�r�ite pe p�m�nt. Cre�tinismul vorbea despre un loc de unde s-ar auzi pl�nset �i scr�net de din�i. Iudaismul se reT la � Pe?ter� destinat� unui num�r limitat de suflete - �ntr-o bun� zi iadul s-ar umple �i lumea s-ar snr�i. Islamul vorbea de focul �n care avem sa tim cu to�ii ar�i, "doar dac� Dumnezeu nu vrea 91 altfel". Pentru hindui�ti, infernul nu era niciodar un loc al chinurilor ve�nice/ de vreme ce ei credeau c� sufletul s-ar re�ncarna dup� o vreme ca s�-si r�scumpere p�catele �n acela�i loc unde le s�v�r�ise cu alte cuvinte, �n lumea aceasta. Oricum, �i ei aveau dou�zeci �i unu de locuri de suferin�� �n ceea ce obi�nuiau s� numeasc� "p�m�nturile de jos". Budi�tii f�ceau �i ei distinc�ii �ntre diferitele tipuri de pedepse pe care le poate �nfrunta sufletulopt iaduri de foc �i opt complet �nghe�ate, precum �i un t�r�m unde os�nditul nu sim�ea nici frig, nici c�ldur�, ci doar foame �i sete f�r� de sf�r�it. Nimic �ns� nu era comparabil cu uria�a varietate pe care o concepuser� chinezii; spre deosebire de ceilal�i - care situau iadul �n interiorul p�m�ntului - sufletele p�c�to�ilor se duceau la un munte, numit Micul �arc de Fier, care era �nconjurat de altul, Marele �arc. In spa�iul dintre cei doi mun�i, existau opt mari infernuri suprapuse, fiecare dintre ele control�nd c�te �aisprezece infernuri mici care, la r�ndul lor, controlau zece milioane de infernuri subordonate. Chinezii explicau de asemenea c� diavolii erau reprezenta�i de sufletele acelora care-�i �ncheiaser� pedepsele. De altfel, chinezii erau singurii care explicau �ntr-un mod conving�tor originea diavolilor - ei erau r�i pentru c� experimentaser� r�ul pe propria-le piele, iar acum voiau s�-l transmit� celorlal�i, �ntr-un ve�nic ciclu al r�zbun�rii. "A�a cum se �nt�mpl� poate cu mine", �i zise str�inul �n sinea lui, amintindu-�i de vorbele domni�oarei Prym. Diavolul le auzise �i el �i sim�ea c� 92 � Muse un pic din terenul at�t de anevoie c�tigat. fSculs�umoddea�i-lrecupera era s�nulase nici M de �ndoial� �n mintea str�inului. Bun nutre�ti o �ndoial�", zise diavolul. "Dar groaza r�m�ne. Istoria cu sp�nzur�toarea a fost foarte bun�, explic� foarte bine: oamenii s�nt virtuo�i pentru c� exist� groaza, dar esen�a lor este rea, to�i s�nt urma�ii mei." Str�inul tremura de frig, dar se hot�r� s� r�m�n� mai mult timp cu fereastra deschis�.

"Doamne, nu meritam cele ce mi s-au �nt�mplat. Dac� tu mi-ai f�cut mie a�a ceva, pot s� fac �i eu acela�i lucru altora. Asta e dreptatea." Diavolul se sperie, dar se hot�r� s� p�streze t�cerea - nu putea ar�ta c� �i el era �ngrozit. Omul hulea �mpotriva lui Dumnezeu �i-�i justifica actele - dar era pentru prima oar� �n doi ani c�nd �l auzea adres�ndu-se cerurilor. Era un semn prost. "E un semn bun", fu cel dint�i g�nd al lui Chantal c�nd auzi claxonul furgonetei care aducea p�inea. Via�a �n Viscos curgea la fel, p�inea era livrat� oamenii urmau s� ias� din casele lor, aveau la dispozi�ie �i zilele de s�mb�t� �i duminic� pentru a comenta nebunia propunerii ce le fusese f�cut�, aveau s� asiste - cu oarece regrete - la plecarea str�inului luni diminea�a. Intre timp, mai spre sear�, ea avea s� le povesteasc� despre pariul pe care-l f�cuse, anun��ndu-i c� erau victorio�i �n b�t�lie �i c� se �mbog�iser�. Nu avea s� devin� niciodat� o sf�nt�, ca Sf�ntul Savin, dar numeroase genera�ii viitoare aveau s� o rememoreze ca pe aceea care salvase satul de cea de-a doua vizit� a R�ului; poate c� lumea avea s� n�scoceasc� legende despre ea, era posibil ca viitorii locuitori ai a�ez�rii s� se refere la ea ca la o femeie frumoas�, singura care nu p�r�sise Viscos-ul c�t �nc� fusese t�n�r�, pentru c� �tia c� are o misiune de �ndeplinit. Doamne pioase aveau s� aprind� lumin�ri �ntru cinstirea ei �i tineri aveau s� suspine p�tima� cu g�ndul la eroina pe care nu apucaser� s� o cunoasc�. 94 Era m�ndr� de ea, dar �i aminti c� trebuia s�-�i "n� straj� gurii �i s� nu men�ioneze lingoul de lut care-i apar�inea, ori de nu, aveau s� o conving� o�n� la urm� c�, pentru a fi socotit� sf�nt�, trebuia s�-�i �mpart� cu ceilal�i �i ceea ce-i revenea numai ei. _.".-.. �n felul s�u, ea �l ajuta pe str�in sa-�i mintuiasc� sufletul, iar Dumnezeu avea s� �in� seama de asta atunci c�n'd ar fi urmat s� dea seama de propriile-i fapte. Prea pu�in �i p�sa �ns� de soarta acelui b�rbat: ceea ce trebuia acum era s� fac� tot posibilul pentru ca urm�toarele dou� zile s� se scurg� c�t mai iute cu putin��, deoarece un asemenea secret aproape nu �ncape �n piept. Locuitorii din Viscos nu erau nici mai buni, nici mai r�i dec�t cei din ora�ele �nvecinate, dar, cu siguran��, ar fi incapabili s� comit� o crim� pentru bani - de asta era sigur�. Acum c� istoria devenise public�, nimeni, b�rbat sau femeie, nu putea lua o ini�iativ� de unul singur; �n primul r�nd, pentru c� recompensa ar fi �mp�r�it� egal �i nu �tia pe nimeni dispus s� ri�te �n beneficiul celorlal�i. �n al doilea r�nd: dac� le-ar trece prin g�nd s� fac� ceea

ce ei i se p�rea de neg�ndit, ar fi trebuit s� conteze pe complicitatea absolut� a tuturora - cu excep�ia, poate, a victimei alese. Dac� un singur ins ar fi �mpotriva ideii - �i, �n cazul c� nu ar fi nici unul, ar putea fi ea �ns�i acel ins -, b�rba�ii �i femeile din Viscos ar risca s� fie cu to�ii denun�a�i �i aresta�i. Mai bine s�rac �i cinstit dec�t bogat �i ia pus95 Chantal cobor� scara, amintindu-�i c� �naim chiar �i simpla alegere a primarului care conduc un s�tuc cu trei str�zi provoca discu�ii aprinse si d' honii interne. C�nd doriser� s� amenajeze un par pentru copii �n partea de jos a Viscos-ului, confu zia fusese at�t de mare, �nc�t �antierul nici nu se mai deschisese - unii ziceau c� a�ezarea oricum nu avea copii, al�ii vociferau c� un parc i-ar aduce �napoi c�nd p�rin�ii lor ar veni s� viziteze a�ezarea de s�rb�tori �i ar observa c� ceva-ceva se mi�case. �n Viscos se discuta despre orice: calitatea p�inii, legisla�ia cinegetic�, existen�a sau inexisten�a lupului blestemat, comportarea ciudat� a Bertei �i, eventual, �nt�lnirile secrete ale domni�oarei Prym cu unii oaspe�i, de�i nimeni nu �ndr�znise vreodat� s� aduc� vorba despre subiectul acesta cu ea de fa��. Se apropie de furgonet� cu aerul cuiva care, pentru prima oar� �n via��, ar fi jucat rolul principal �n istoria localit�ii. P�n� atunci fusese orfana neajutorat�, fata care nu reu�ea s� se m�rite, s�rmana truditoare �n schimbul de noapte, nefericita �n c�utare de companie; n-aveau de pierdut nimic a�tept�nd. Peste dou� zile, to�i aveau s� se-nghesuie spre a-i s�ruta t�lpile, spre a-i mul�umi pentru bel�ug �i generozitate, spre a insista, poate, ca s� candideze la postul de primar �n urm�toarele alegeri (dac� se g�ndea mai bine, era poate mai nimerit s� a�tepte �nc� ni�el �i s� se bucure de gloria proasp�t cucerit�). Grupul de oameni din jurul furgonetei �i cump�ra p�inea �n t�cere. To�i se �ntoarser� c�tre ea, dar nu scoaser� nici o vorb�. '.> * 96 Ce se petrece aici? - �ntreb� fl�c�ul care vindea p�inea. A murit cineva? _1 Nu - r�spunse fierarul, care, de�i era intr-o "�mbat� diminea�a �i ar fi putut dormi mai mult, se �nfiin�ase acolo. Cineva n-o duce bine �i s�ntem �ngrijora�i. ^ Chantal nu pricepea ce se intimpla. Hai, cump�r� ce ai de cump�rat - �l auzi pe cineva zic�ndu-i. Fl�c�ul trebuie s� plece. Ea �ntinse automat monedele �i-�i lu� p�inea. Fl�c�ul din furgonet� ridic� din umeri - ca �i cum ar fi renun�at s� �n�eleag� ce se petrece -, d�du restul, le dori tuturora o zi bun� �i plec� cu vehiculul. Acum vin eu �i-ntreb: ce se-nt�mpl� �n ora�ul �sta? - zise ea, �i frica o f�cu s� ridice glasul

mai mult dec�t i-o �ng�duia polite�ea. � �tii bine ce se �nt�mpl� - zise fierarul. Vrei s� comitem o crim� pentru bani. � Eu nu vreau nimic! Am f�cut doar ce mi-a cerut omul acela. Ce, v-a�i pierdut min�ile? � Dumneata �i-ai pierdut min�ile. N-ar fi trebuit niciodat� s� te faci purt�toarea de cuv�nt a unui nebun ca el! Ce urm�re�ti? �i iese ceva din afacerea asta? Vrei s� ne transformi ora�ul �ntr-un iad, ca �n povestea pe care-o spunea Ahab? Ai uitat de onoare �i demnitate? Chantal tremura toat�. � Chiar c� v-a�i pierdut min�ile! Nu cumva vreunul dintre voi a luat �n serios pariul? � L�sa�i-o �n pace - zise patroana hotelului. Hai s� ne facem cafeaua de diminea��. Grupul se risipi treptat. Chantal continua s� tremure, �in�ndu-�i str�ns p�inea, incapabil� s� se 97 urneasc� de-acolo. To�i oamenii aceia, care totde una se dorov�iser� unii cu al�ii, erau pentru prim oar� de acord: vinovata era ea. Nu str�inul, nu n riul, ci ea, Chantal Prym, instigatoarea la crim� Oare lumea se r�sturnase cu susul �n jos? �i l�s� p�inea la u��, ie�i din or�el �n direc�ia muntelui; nu-i era foame, nici sete, nu avea nici o dorin��. Pricepuse ceva foarte important, ceva care o umplea de fric�, de spaim�, de o groaz� absolut�. Nimeni nu-i spusese nimica b�iatului cu furgoneta. Un eveniment ca acela, �n mod firesc, ar fi fost comentat, poate cu indignare sau cu amuzament , dar b�iatul cu furgoneta, care ducea p�inea �i b�rfele prin satele din regiune, plecase f�r� a �ti ce se �nt�mpla. Cu siguran��, oamenii din Viscos se �ntruniser� acolo pentru prima oar� �n acea zi �i nimeni nu avusese r�gazul de a comenta cu ceilal�i cele �nt�mplate noaptea trecut� - chiar dac� toat� lumea �tia deja ce se petrecuse �n bar. �i f�cuser�, incon�tient, un soi de pact al t�cerii. Ori, altfel spus, fiecare dintre oamenii aceia, �n fundul sufletului, g�ndea ceea ce era de neg�ndit, �i imagina inimaginabilul. Berta o strig�. �edea tot la locul ei, supraveghind ora�ul f�r� nici un rost, fiindc� primejdia apucase s� intre �i era mai mare dec�t �i puteai �nchipui. - Nu vreau s� stau de vorb� - zise Chantal. Nu reu�esc s� g�ndesc, s� reac�ionez, s� spun ceva. 98 __ Atunci doar ascult�. �ezi aici. Dintre to�i oamenii pe care-i intilruse de and �i outea aduce aminte, Berta era singura care o trata , delicate�e. Chantal nici nu se a�eza bine, ca ea

o �i �mbr�i�a. R�maser� a�a mult timp, p�n� c�nd Berta rupse t�cerea. __ Du-te acum prin p�dure, limpeze�te-�i gindurile- �tii bine c� nu dumneata e�ti problema. O �tiu �i'ei, dar au nevoie de un vinovat. Str�inul este! Dumneata �i cu mine �tim c� el este. Nimeni altcineva nu o �tie. To�i vor s� cread� c� au fost tr�da�i, c� dumneata ar fi trebuit s� le spui mai devreme, c� n-ai avut �ncredere �n ei. � Tr�da�i? � Da. � De ce vor s� cread� asta? � Ia g�nde�te-te. Chantal se g�ndi. Pentru c� aveau nevoie de un vinovat. De o victim�. Nu �tiu cum o s� se sf�r�easc� povestea asta - zise Berta. Viscos e o a�ezare de oameni cumsecade - de�i, cum spuneai, cam la�i. Totu�i ar fi poate nimerit s� pleci o vreme de aici. Voia poate doar s� glumeasc�; nimeni nu putea lua �n serios pariul str�inului. Nimeni. �n plus, nu avea nici bani, nici unde s� plece. Nu era adev�rat: o a�tepta un lingou de aur �i se putea duce oriunde �n lume. Dar nici cu g�ndul nu voia s-o g�ndeasc�. Chiar �n clipa aceea, ca printr-o ironie a sor�ii, b�rbatul trecu prin fa�a lor �i plec� s� se plimbe Pnn mun�i, a�a cum f�cea �n fiecare diminea��. Le 99 salut� �nclin�nd din cap �i-�i v�zu mai departe H drum. Berta �l �nso�i cu privirea, �n timp ce Ch 6 tal �ncerca s�-�i dea seama dac� cineva din ora� "1 v�zuse salut�ndu-le. Ar fi putut spune c� ea �i e complice. Ar fi putut spune c� �ntre ei func�iona un cod secret. � Pare mai serios - zise Berta. E ceva ciudat � Poate �i-a dat seama c� gluma lui s-a transformat �n realitate. � Nu, e ceva mai mult. Nu �tiu ce e, dar... e ca �i cum... nu, nu �tiu ce este. "So�ul meu trebuie s� �tie", g�ndi Berta, �ncerc�nd o senza�ie nervoas� �i inconfortabil� care-i venea din partea sting�. Nu era �ns� prilejul potrivit s� stea de vorb� cu el. � �mi aminte�te de Ahab - �i spuse ea domni�oarei Prym. � Nu vreau s� mai aud de Ahab, de pove�ti, de nimic! Vreau doar ca lumea s� redevin� a�a cum era, ca Viscos-ul - cu toate defectele lui - s� nu fie distrus de nebunia unui om! � S-ar p�rea c� iube�ti locul �sta mai mult dec�t �i �nchipui. Chantal tremura. Berta o cuprinse iar �n bra�e, a�ez�ndu-i capul pe um�rul ei, ca �i cum ar fi fost fiica pe care n-o avusese niciodat�. Cum ziceam, Ahab avea o poveste despre

cer �i iad care �n vremurile vechi trecea din tat� �n fiu �i care �n zilele noastre a fost dat� uit�rii. Un om, calul �i dinele s�u mergeau pe un drum. Pe c�nd treceau pe l�ng� un copac uria�, c�zu un fulger �i to�i murir� tr�sni�i. Omul �ns� nu-�i d�du seama c� p�r�sise lumea aceasta �i merse mai de100 .p ru cele dou� animale; uneori mor�ii au nevoie de timp ca s�-�i dea seama de noua lor stare... Berta se g�ndi la so�ul ei, care insista in continuare s� o lase pe fat� s� plece deoarece avea de snus ceva important. Poate era timpul, �n sf�r�it, s�-i explice c� era mort �i ar fi fost cazul s� �nceteze a-i mai �ntrerupe istorisirea. - Drumul era foarte lung, st�ncos �i abrupt, soarele fierbinte, ei erau n�du�i�i �i foarte �nseta�i. La un cot al drumului z�rir� o poart� m�rea�� numai din marmur�, care ducea la o pia�� pavat� cu lespezi de aur, �n centrul c�reia ��nea un izvor cu ap� cristalin�. Drume�ul se �ndrept� c�tre omul care p�zea intrarea. "Bun� ziua." "Bun� ziua", r�spunse paznicul. "Ce loc e acesta, at�ta de frumos?" "Aici este cerul." "Ce minunat c� am ajuns �n cer, s�ntem at�t de �nseta�i." "Po�i intra �i bea ap� dup� pofta inimii." �i paznicul �i ar�t� izvorul. "Calul �i dinele meu s�nt �i ei �nseta�i." "�mi pare foarte r�u", zise paznicul. "Aici nu e �ng�duit� intrarea animalelor." Omul era foarte dezam�git, fiindc� setea �i era , mare, dar nu voia s� bea de unul singur; �i mul�umi paznicului �i merse mai departe. Dup� un drum lung tot de-a coasta, ajun�i la cap�tul puterilor, sosira mtr-un loc a c�rui intrare era str�juit� de o poarta veche care d�dea spre un drum de p�m�nt, margine de copaci. La umbra unuia dintre ei era om, cu p�l�ria pe ochi, dormind pesemne. 101 "Bun� ziua", zise drume�ul. Omul mo��i din cap. � "Ne e foarte sete, mie, calului �i c�elului meu " "E un izvor la pietrele alea", zise omul ar�t�ndu-le un loc. "Pute�i bea dup� pofta inimii " Omul, calul �i dinele se duser� la izvor si-si potolir� setea. Drume�ul se �ntoarse ca s� mul�umeasc�. �ntoarce�i-v� oric�nd dori�i", r�spunse omul. "A�a, ca s� �tiu, cum se cheam� locul �sta?" "Cerul." "Cerul? P�i paznicul de la poarta de marmur� ne-a spus c� acolo era cerul!" "�la nu e cerul, �la e iadul." Drume�ul r�mase uluit. "Ar trebui s� nu-i l�-

sa�i s� v� foloseasc� numele! O asemenea �ndrumare mincinoas� poate pricinui mari �ncurc�turi!" "Nici vorb�; la drept vorbind, ei ne fac un mare serviciu. C�ci acolo trag to�i cei capabili s�-�i p�r�seasc� cei mai buni prieteni..." Berta o m�ng�ie pe fat� pe cap, sim�i c� acolo �n�untru Binele �i R�ul duceau o lupt� f�r� preget �i-i spuse s� mearg� �n p�dure �i s� �ntrebe Natura c�tre ce ora� s� plece. � Pentru c�, dup� cum presimt, micul nostru paradis, �ncrustat �n mun�i, e gata s�-�i p�r�seasc� prietenii. � Gre�e�ti, Berta. Dumneata apar�ii altei gene: ra�ii; s�ngele r�uf�c�torilor care populau �nainte vreme Viscos-ul e mai �ngro�at �n vinele dumitale dec�t �ntr-ale mele. B�rba�ii �i femeile locului au demnitate. Dac� n-au demnitate, au ne�ncredere i 102 unul �n altul. Dac� nu au nici ne�ncredere, atunci 16 ^Bine, gre�esc eu. Fie �i a�a, f� ce-�i spun, du-te �i ascult� natura. Chantal plec�. �i Berta se �ntoarse c�tre n�luca so�ului ei, rug�ndu-l s� stea lini�tit, era doar femeie adult� - mai mult, era femeie �n v�rst�, nu se c�dea s� fie �ntrerupt� c�nd �ncerca s� dea c�te un sfat unor persoane mai tinere. �nv�ase s�-�i poarte singur� de grij�, iar acum purta de grij� satului. So�ul �i ceru s� fie atent�. S� nu-i mai dea at�tea sfaturi fetei, pentru c� nimeni nu �tia cum avea s� se sf�r�easc� povestea asta. Berta r�mase surprins�, c�ci �i �nchipuia c� mor�ii �tiu totul - �n definitiv nu el o avertizase despre sosirea iminent� a primejdiei? Poate c� o fi �mb�tr�nit prea tare �i o fi �nceput s� aib� �i alte ticuri pe l�ng� cel de a-�i m�nca supa doar cu aceea�i lingur�. So�ul ei spuse c� b�tr�n� era ea, fiindc� mor�ii �i p�streaz� aceea�i v�rst�. �i c�, de�i mor�ii �tiu unele lucruri pe care viii nu le cunosc, au nevoie de mai mult timp ca s� fie primi�i �n locul unde tr�iesc spiritele superioare; el era �nc� un mort recent (nu trecuser� nici cincisprezece ani de c�nd p�r�sise p�m�ntul), avea �nc� destule de �nv�at, chiar dac� �tia c� poate fi de ajutor �n multe �mprejur�ri. Berta �l �ntreb� dac� locul �ngerilor superiori era mai atr�g�tor �i mai confortabil. So�ul ei �i spuse c� acolo (?) era bine, dar c� trebuia's� �nceteze cu fleacurile �i s�-�i concentreze energia pentru a salva Viscos-ul. Nu c� l-ar fi interesat �n chip deo103 sebit - �n definitiv era mort, nimeni nu vorbis despre subiectul re�ncarn�rii (de�i auzise unele con versa�ii cu privire la posibilitatea asta), �i chiar dac�

re�ncarnarea ar fi fost real�, ar fi preferat s� renasc� �ntr-un loc pe care nu-l cuno�tea. I-ar pl�cea �ns� ca so�ia lui s� se bucure de lini�te �i de confort c�te zile mai avea de tr�it pe lumea asta. "Atunci nu-�i mai bate capul", g�ndi Berta. So�ul ei nu accept� sfatul; voia, cu orice pre�, ca ea s� �ntreprind� ceva. Dac� R�ul �nvinge, nu conteaz� c� e vorba de un or�el mic �i uitat, cu trei str�zi, o pia�� �i o biseric�, ci poate contamina valea, regiunea, �ara, continentul, m�rile, lumea �ntreag�. De�i avea 281 de locuitori, Chantal fiind cea mai t�n�r� �i Berta cea mai b�tr�n�, Viscos era controlat de o jum�tate de duzin� de persoane: patroana hotelului, r�spunz�toare de bun�starea turi�tilor, preotul, r�spunz�tor de sunete, primarul, r�spunz�tor de legile v�n�torii, nevasta primarului, r�spunz�toare de primar �i de hot�r�rile lui, fierarul care fusese mu�cat de lupul blestemat �i izbutise s� supravie�uiasc� - �i proprietarul majorit�ii p�m�nturilor din jurul or�elului. Acesta din urm� se opusese construirii parcului pentru copii, �n credin�a - veche - c� Viscos avea s� se dezvolte din nou �i c� acolo era un amplasament foarte bun pentru construirea unei case de lux. Tuturor celorlal�i locuitori ai Viscos-ului pu�in le p�sa ce se �nt�mpla sau nu se �nt�mpla �n or�el, pentru c� ei �i aveau oile, gr�ul �i familiile lor de �ngrijit. Frecventau hotelul, mergeau la liturghie, se supuneau legilor, �i dregeau uneltele la fier�rie �i, din c�nd �n c�nd, cump�rau p�m�nt. Mo�ierul nu frecventa niciodat� barul; aflase de istoria aceea prin func�ionara lui, care fusese acom noaPtea cu pricina �i plecase foarte surescitat�, 105 coment�nd cu prietenele ei �i cu el c� oaspetele h telului era un b�rbat bogat cu care ar putea s� a'h * un copil �i s�-l oblige s�-i dea o parte din avere8 �ngrijorat de viitor - cu alte cuvinte de faptul c povestea domni�oarei Prym se putea r�p�ndi, iZgonindu-i pe v�n�tori �i turi�ti, el convocase o reuniune de urgen��. �n timp ce Chantal se �ndrepta c�tre p�dure, �n timp ce str�inul se pierdea �n preumbl�rile lui misterioase, iar Berta st�tea de vorb� cu so�ul ei dac� s� �ncerce sau nu s� salveze or��elul, grupul se reunea �n sacristia micii biserici � Singurul lucru pe care trebuie s�-l facem e s� chem�m poli�ia - zise mo�ierul. E evident c� aurul acela nu exist�; eu cred c� omul �sta �ncearc� s�-mi seduc� func�ionara. � Nu �ti�i ce vorbi�i pentru c� nu a�i fost de fa�� - r�spunse primarul. Aurul exist�, domni�oara Prym nu �i-ar risca reputa�ia f�r� o dovad� concret�. Asta �ns� nu schimb� situa�ia; trebuie s� chem�m poli�ia. Str�inul trebuie s� fie un bandit, cineva pe capul c�ruia s-a pus o recompens� �i care acum �ncearc� s�-�i ascund� aici produsul

jafului. � Ce inep�ie! zise so�ia primarului. Dac� ar fi a�a, ar c�uta s� fie mai discret. � Nimic din toate astea nu-i conving�tor. Trebuie s� chem�m poli�ia imediat. C�zur� de acord cu to�ii. Preotul servi un vini�or pentru �nseninarea sufletelor. �ncepur� sa discute ce aveau s� spun� poli�iei, dat fiind c�, �n realitate, nu aveau nici o dovad� �mpotriva str�inului; era posibil ca totul s� se termine cu arestarea domni�oarei Prym pentru incitare la crim�. 106 Singura dovad� e aurul. F�r� aur, nu e ni�^ClarDa unde era aurul? O singur� peroan� �l v�zuse �i ea nu �tia unde fusese ascuns. Preotul suger� s� se alc�tuiasc� grupe de cercetare Patroana hotelului trase perdeaua de la sacristie' care d�dea spre cimitir; ar�t� mun�ii �ntr-o parte, valea jos �i tot mun�i de cealalt� parte. _' Ne-ar trebui o sut� de oameni vreme de o sut� de ani. Mo�ierul regret� �n t�cere ca pe locul acela fusese construit cimitirul; priveli�tea era frumoas�, mor�ii nu aveau nevoie de ea. � Cu alt prilej, a� vrea s� discut cu dumneavoastr� despre cimitir - i se adres� el preotului. Pot oferi un loc mult mai mare pentru mor�i, aproape de-aici, �n schimbul terenului de l�ng� biseric�. � Nu o s� vrea nimeni s�-l cumpere, ca s� locuiasc� �ntr-un loc unde �nainte st�teau mor�ii. � Poate nimeni din ora�; dar exist� turi�ti nebuni dup� case de vacan��, iar noi nu trebuie dec�t s� le cerem locuitorilor din Viscos s� nu sufle o vorb�. Ar fi mai mul�i bani pentru ora�, mai multe impozite pentru prim�rie. � Ave�i dreptate. �i trebuie doar s� le cerem tuturora s� nu sufle o vorb�. Nu va fi greu. �i, brusc, se a�ternu t�cerea. O t�cere prelungit�, pe care nimeni nu cuteza s-o sparg�. Cele dou� femei r�m�seser� cu ochii �n zare, preotul se apuca sa Instruiasc� o statuet� de bronz, mo�ierul mai bau o �nghi�itur� de vin, fierarul �si lega si-si dezlega �uetele de la ambele ghete. Primarul se tot uita 107 Ia ceas, ca �i cum ar fi insinuat c�-l a�teapt� alt obliga�ii. Dar nimeni nu intervenea; to�i �tiau c� oamen" din Viscos n-ar comenta niciodat� nimic, dac� sg�si cineva interesat s� cumpere terenul care ad� postea cimitirul; ar face-o doar pentru satisfac�ia de a mai vedea pe cineva stabilindu-se �n ora�ul amenin�at s� dispar�. Chiar dac� n-ar c�tiga nici un ban de pe urma t�cerii lor. S� ne imagin�m c� ar c�tiga. S� ne imagin�m c� ar c�tiga bani suficien�i pentru restul vie�ilor lor �i pentru restul vie�ii copiilor

lor. �n acea clip� prin sacristie sufl� un v�nt cald, absolut nea�teptat. Ce propune�i? - zise preotul, la cap�tul a cinci minute lungi. To�i se �ntoarser� c�tre el. � Dac� locuitorii �ntr-adev�r n-ar spune nimica, cred c� am putea merge mai departe cu negocierile - r�spunse mo�ierul, aleg�ndu-�i cu mult� grij� cuvintele, a�a �nc�t s� poat� fi gre�it �n�eles sau bine �n�eles, depinde de punctul de vedere. � S�nt oameni de treab�, muncitori, discre�i continu� patroana hotelului, utiliz�nd aceea�i stratagem�. Chiar azi, c�nd furnizorul de p�ine a vrut s� �tie ce se �nt�mpl�, nimeni n-a zis nimic. Cred c� putem s� avem �ncredere �n ei. Din nou t�cere. Numai c� de ast� dat� era o t�cere ap�s�toare, de-a dreptul insuportabil�. Dar �i a�a, jocul continu�, iar fierarul lu� cuv�ntul: 108 Problema nu e discre�ia locuitorilor, ci faptul di a �ti c� e imoral, inacceptabil s� facem a�a 3l- Ce anume s� facem? ; acum S� vindem un p�m�nt sfin�it. Un suspin de u�urare str�b�tu �nc�perea; puteau s� se lanseze �n discu�ia moral�, de vreme ce �n latura practic� avansaser� suficient. � Imoral e s� vedem cum decade V�scos-ul nostru _ zise nevasta primarului. S� fim con�tien�i c� noi s�ntem ultimii oameni care vom tr�i aici �i c� visul bunicilor, al str�mo�ilor no�tri, al lui Ahab, al cel�ilor are s� se ispr�veasc� �n c�iva ani. �n scurt timp vom p�r�si cu to�ii or�elul fie ca s� intr�m �ntr-un azil, fie ca s�-i implor�m pe copiii no�tri s� aib� grij� de ni�te b�tr�ni bolnavi, dezr�d�cina�i, incapabili s� se adapteze vie�ii �ntr-un mare ora�, cople�i�i de dorul dup� locurile p�r�site, tri�ti pentru c� n-au fost �n stare s� treac� genera�iei urm�toare darul pe care l-am primit de la p�rin�ii no�tri. � Ai dreptate - continu� fierarul. Imoral� e via�a pe care o ducem. �i c�nd Viscos-ul va fi aproape o ruin�, ogoarele astea vor fi pur �i simplu p�r�site sau cump�rate pe-o nimica toat�; vor sosi ma�ini, vor fi t�iate drumuri mai bune. Casele vor fi demolate, tot ce-a fost ridicat cu sudoarea str�mo�ilor no�tri va fi �nlocuit de construc�ii metalice. Se va face o agricultur� mecanizat�, oamenii vor veni la munc� ziua �i se vor �ntoarce noaptea la casele lor, departe de-aici. Ce ru�ine pentru genera�ia noastr�; am acceptat s� ne plece copiii, am fost incapabili s�-i �inem al�turi de noi 109 � Trebuie s� ne salv�m �ntr-un fel sau altul �ui - zise mo�ierul -, singurul pesemne care'p ^

tea trage foloase de pe urma dec�derii Viscos-ul " c�ci �l putea cump�ra �nainte de a revinde totul xm1' mari firme industriale. Nu era �ns�, fire�te inte sat s� treac� �n proprietatea altcuiva, la un pre� d pia�� sc�zut, p�m�nturi care puteau ascunde o avere �ngropat�. � Ave�i ceva de spus, p�rinte? - �ntreb� patroana hotelului. � Singurul lucru pe care-l �tiu bine este religia mea, �n care jertfa unei persoane a salvat �ntreaga omenire. T�cerea se a�ternu a treia oar�, dar pentru scurt timp. Trebuie s� m� preg�tesc pentru liturghia de s�mb�t� - continu� el. Nu vre�i s� ne �nt�lnim disear�? To�i consim�ir� imediat, stabilind o or� la sf�r�itul zilei; p�reau a fi extrem de ocupa�i, ca �i cum ar fi a�teptat ceva foarte important. Numai primarul �i p�strase s�ngele rece: A�i spus ceva foarte interesant, o tem� excelent� pentru o predic� frumoas�. Cred c� to�i ar trebui s� asist�m azi la liturghie. Chantal nu mai avea nici o ezitare; se ducea drept la st�nca �n form� de Y, g�ndindu-se ce anume putea face cu aurul dup� ce-l va lua. Se va �ntoarce acas�, va lua banii p�stra�i acolo, se va schimba �n haine mai groase, va cobor� �n vale, va recurge la autostop. Gata cu pariurile: oamenii aceia nu meritau averea care le picase aproape �n palm�. Nici o valiz�; nu voia s� se �tie c� avea s� p�r�seasc� Viscos-ul pentru totdeauna - acel Viscos cu pove�tile lui frumoase, dar inutile, cu locuitorii lui amabili �i la�i, cu barul lui plin de oameni care toac� mereu acelea�i subiecte, cu biserica lui unde nu mergea niciodat�. Evident, era foarte posibil s� g�seasc� poli�ia a�tept�nd-o �n sta�ia de autobuz, dup� ce str�inul ar fi acuzat-o de furt etc. etc. etc. Era �ns� dispus� acum s�-�i asume orice risc. Ura pe care-o sim�ise, cu o jum�tate de ceas mai devreme, se preschimbase �ntr-un sentiment mult mai pl�cut: r�zbunarea. Era mul�umit� de faptul c� ea fusese cea care, pentru prima dat�, le ar�ta tuturor acelor in�i r�utatea ascuns� �n ad�ncul sufletelor lor naive �i doar m aparen�� bune. To�i visau la posibilitatea unei 111 crime - doar visau, c�ci niciodat� n-aveau s� ~ treprind� ceva. Aveau s�-�i petreac� restul vie�ii*" lor am�r�te repet�ndu-�i la nesf�r�it c� erau nobT* incapabili de vreo nedreptate, gata s� apere demnitatea satului cu orice pre�, dar �tiind c� num ~ groaza �i �mpiedica s� ucid� un nevinovat. Se l� dau �n fiecare diminea�� pentru integritatea n� trat� �i se �nvinuiau �n fiecare sear� pentru prilejul pierdut.

�n decursul urm�toarelor trei luni, singurul subiect de discu�ie �n bar avea s� fie onestitatea b�rba�ilor �i femeilor din sat, at�t de genero�i. Venea apoi sezonul de v�n�toare �i o vreme n-aveau s� mai atace subiectul acesta - vizitatorii nu trebuiau s� afle nimic, le pl�cea s� aib� impresia c� se afl� �ntr-un loc �ndep�rtat, unde to�i s�nt prieteni, binele domne�te permanent, natura e generoas�, iar produsele locale, v�ndute �n mica �nc�pere-numit� de patroana hotelului "pr�v�lioar�" - erau impregnate de aceast� dragoste dezinteresat�. Dar sezonul de v�n�toare avea s� se termine �i pe urm� aveau s� fie liberi s� reia acela�i subiect. De ast� dat�, din pricina numeroaselor nop�i petrecute vis�nd la banii pierdu�i, aveau s� �nceap� a imagina ipoteze pe m�sura situa�iei: de ce oare nimeni nu avusese curajul, �n t�cerea nop�ii, s-o ucid� pe Berta cea b�tr�n� �i inutil� �n schimbul celor zece lingouri de aur? De ce n-ar fi suferit un accident de v�n�toare ciobanul Santiago care, zi de zi, diminea�a, �i ducea turma �n mun�i? Aveau sa fie examinate diferite ipoteze, la �nceput cu o anumit� re�inere, apoi cu furie. 112 Un an mai t�rziu, aveau s� se urasc� unii pe alnrasul avusese un bun prilej �i-l l�sase sa-i �U "" Aveau s� �ntrebe de domni�oara Prym, care ?aP-ruse f�r� urm�, lu�nd pesemne aurul pe care Snul venise ca s�-l ascund� acolo. Aveau s� spun� tot ce e mai r�u pe socoteala ei: orfana, ingrata, f ta s�rac� pe care to�i se str�duiser� s� o ajute dup� ce i murise bunica, �i c�reia �i procuraser� o slujb� la bar deoarece fusese incapabil� s�-�i g�seasc� un so� �i s�-�i vad� de treab�, care se culca cu oaspe�ii hotelului, de obicei b�rba�i mai �n v�rst� dec�t ea, care le f�cea ochi dulci tuturor turi�tilor, cer�ind un bac�i� mai gras. Aveau s�-�i petreac� restul vie�ii �ntre autocompasiune �i ur�; Chantal era fericit�, asta �i era r�zbunarea. N-avea s� uite niciodat� privirile celor din jurul furgonetei, implor�nd-o s� p�streze t�cerea asupra unei crime pe care nicic�nd nu vor fi cutezat s� o comit�, pentru ca mai apoi s� se �ntoarc� �mpotriva ei, ca �i cum ea ar fi fost vinovat� c� toat� la�itatea le ie�ise la suprafa��. "Geaca. Pantalonii de piele. �mi pot pune dou� maiouri �i aurul mi-l prind de centur�. Geaca. Pantalonii de piele. Geaca." �i iat� c� ajunsese, era �n fa�a Y-ului st�ncos. Al�turi, scurt�tura de care se folosise pentru a s�pa �n p�m�nt acum dou� zile. Savura o clip� gestul care avea s� o transforme, dintr-o persoan� cinstit�, intr-o hoa��. Gata cu astea. Str�inul o provocase �i ea accepta schimbul. Nu fura, ci �i lua plata cuvenit� pen"�u ca jucase rolul de portavoce �n comedia aceea 113

de prost-gust. Ea merita aurul - �i chiar mult mult - pentru c� v�zuse privirile de asasini f� ^ crim� din jurul furgonetei, pentru c�-�i petrecu^ �ntreaga via�� acolo, pentru cele trei nop�i nedoirn? te, pentru sufletul ei pe care acuma �i-l pierdea -I dac� exist� cumva suflet �i pierzanie. Sap� �n p�m�ntul deja afinat �i v�zu lingOui C�nd �l v�zu, auzi �i un zgomot. Cineva o urm�rise. Automat, �mpinse la loc ni�el p�m�nt �n groap�, con�tient� de inutilitatea gestului ei. Apoi se r�suci, gata s� explice c� �ncerca s� g�seasc� acea comoar�, iar azi observase c� p�m�ntul fusese r�scolit. Ceea ce v�zu o l�s� �ns� f�r� glas - pentru c� nu era cineva interesat de comori, de situa�ii de criz� �n sate, de drept�i �i nedrept�i; ci doar de s�nge. Semnul alb pe urechea sting�. Lupul blestemat. St�tea �ntre ea �i copacul cel mai apropiat. Imposibil s� treac� pe l�ng� el. Chantal r�mase absolut �ncremenit�, hipnotizat� de ochii alba�tri ai animalului; mintea �i lucra �ntr-un ritm frenetic, g�ndindu-se care ar putea fi pasul urm�tor - s� foloseasc� scurt�tura de lemn, prea fragil� �ns� ca s� contracareze atacul fiarei. S� se suie pe st�nca �n form� de Y, prea scund�. S� nu dea crezare legendei �i s�-l sperie, a�a cum ar proceda cu oricare alt lup ivit de unul singur; prea riscant �ns�, mai bine s� considere c� legendele au �ntotdeauna un adev�r ascuns. "Pedeaps�." Pedeaps� nedreapt�, ca tot ce i se �nt�mplase in via��; se p�rea c� Dumnezeu o alesese pe ea doar ca s�-�i demonstreze ura fa�� de lume. 114 instinctiv, l�s� scurt�tura jos �i, cu o mi�care ce � P o�ru ve�nic� dup� c�t fusese de lent�, �i proS ritul cu bra�ele; nu-l putea l�sa s� o mu�te S-acolo. Regret� c� nu purta pantalonii de piele; .1 doilea loc mai vulnerabil ar fi piciorul, pe unde Zece un vas care, o dat� retezat, ar l�sa-o f�r� s�nee �n zece minute - cel pu�in asta spuneau v�n�torii ii iustific�ndu-�i cizmele cu car�mbi �nal�i. Lupul deschise botul �i m�r�i. Un sunet surd, primejdios, scos de un animal care nu amenin��, ci atac�. Continu� s�-l priveasc� fix �n ochi, chiar dac� inima �i b�tea de s�-i sparg� pieptul, c�ci acum r�njea. Totul era o chestiune de timp: sau ataca sau �i lua t�lp�i�a, dar Chantal era sigur� c� avea s� atace. Se uit� pe jos, c�ut�nd o piatr� liber� pe care s� o fi putut apuca, nu v�zu nici una. Se hot�r� s� o porneasc� �n direc�ia animalului; ar fi fost mu�cat�, ar fi alergat cu el ag�at de ea p�n� la copac. Trebuia s� ignore durerea. Se g�ndi la aur. Se g�ndi c� se va �ntoarce cur�nd

dup� el. �i hr�ni toate speran�ele cu putin��, tot ce i-ar fi putut da puterea de a se confrunta cu ideea c� trupul urma s�-i fie sf�iat de col�ii ascu�i�i, dezvelindu-i osul, cu posibilitatea de a c�dea �i a fi mu�cat� de g�t. �i se preg�ti s� fug�. Exact atunci, ca �ntr-un film, v�zu c� cineva �i f�cuse apari�ia �n spatele lupului, de�i la o distant� considerabil�. Animalul adulmec� �i el alt� prezen��, dar nu rnpUr1Q � mi?Care din caP'iar ea continu� s�-si men�in� P"virea fix�. S-ar fi zis c� numai for�a 115 ochilor mai putea evita atacul, or, ea nu mai acum s� se expun� nici unui risc; dac� ap�ruse neva, �ansele de supravie�uire sporeau eh' *~ dac� aceasta avea s� o coste, �n cele din urm� 1' goul de aur. Prezen�a din spatele lupului se apropie �n r ni�te, iar apoi o apuc� spre st�nga. Chantal �tia ca acolo mai era un copac, u�or de escaladat. Si �n acea clip� o piatr� sf�ie cerul, c�z�nd l�ng� animal Lupul se r�suci cu o agilitate nemaiv�zut�, repezindu-se �n direc�ia amenin��rii. Fugi! - strig� str�inul. Ea o rupse la fug� �n direc�ia unicului s�u refugiu, �n timp ce b�rbatul se c��ra �i el �n cel�lalt copac, cu o agilitate pu�in obi�nuit�. C�nd lupul blestemat ajunse acolo, el se �i afla �n siguran��. Lupul �ncepu s� nv�r�ie �i s� sar�, uneori reu�ind s� ecaladeze o por�iune din trunchi, pentru ca numaidec�t s� alunece �napoi. Smulge ni�te cr�ci! - strig� Chantal. Dar str�inul p�rea c�zut �ntr-un soi de trans�. Ea st�rui de dou�, de trei ori, p�n� c�nd el �n�elese ce anume-i cerea s� fac�. �ncepu s� rup� cr�cile �i s� le arunce �n direc�ia animalului. Nu a�a! Rupe cr�cile, f�-le m�nunchi �i d�-le � foc! Eu n-am brichet�, f� cum �i spun! Glasul �i suna cu acea vibra�ie de dezn�dejde a cuiva aflat �ntr-o situa�ie extrem�: str�inul f�cu un m�nunchi de ramuri �i dur� o ve�nicie p�n� ce le d�du foc; furtuna din ajun l�sase totul �mbibat de ap� �i soarele nu ajungea p�n� aici �n acea perioad� a anului. 116 za Chantal a�tept� p�n� ce fl�c�rile tor�ei improvi^crescuser� destul de mult. In ce o privea, l-ar "Sat c�t era ziua de lung� s� r�m�n� acolo, s� �nfrunte spaima pe care voia el �nsu�i s� o impun� K,mii dar trebuia s� scape �i era nevoit� s�-l ajute. __' Acum dovede�te c� e�ti b�rbat - strig� ea. Coboar� din copac, str�nge bine tor�a �n m�n� �i �ine focul �n direc�ia lupului! Str�inul era paralizat.

__ p� ce.�i Spun! - strig� ea din nou, iar b�rbatul, auzindu-i glasul, �n�elese toat� autoritatea care se ascundea �nd�r�tul vorbelor ei - o autoritate provenind din groaz�, din capacitatea de a reac�iona rapid, l�s�nd spaima �i suferin�a pentru mai t�rziu. Cobor� cu tor�a �n m�ini, nelu�nd �n seam� sc�nteile care, din c�nd �n c�nd, �i ardeau fa�a. V�zu de aproape col�ii �i spuma din botul animalului, spaima �i sporea, dar era obligatoriu s� fac� ceva ceva ce ar fi trebuit s� fac� atunci c�nd so�ia �i fusese sechestrat�, fiicele ucise. Nu-�i lua ochii din ochii animalului! - o auzi pe fat� spun�nd. Se supuse. Lucrurile, cu fiecare clip� care trecea, deveneau mai lesnicioase, nu se mai uita la armele du�manului, ci la du�manul propriu-zis. Se aflau pe picior de egalitate, am�ndoi erau �n stare s� provoace groaz� - unul altuia. Atinse p�m�ntul cu t�lpile. Lupul se d�du �hapoi, speriat de foc: continua s� m�r�ie �i s� sar�, dar nu se mai apropia. Atac�-l! 117 Avansa �n direc�ia animalului, care rn�r�i m�" t ribil ca niciodat�, �i ar�t� col�ii, dar se retras � mai mult. 'l Urm�re�te-l! Gone�te-l de-aici! Focul ardea acum cu v�lv�taie mai �nalt� d str�inul �i d�du seama c� �n scurt timp avea s� ' ard� m�inile. F�r� a mai sta pe g�nduri �i mentin�ndu-�i ochii fix �n ochii aceia alba�tri �i sini�tri, alerg� �n direc�ia lupului; acesta �ncet� s� mai m�r�ie �i s� sar� - f�cu st�nga-mprejur �i se afund� iar �n p�dure. Chantal cobor� din copac c�t ai clipi din ochi �n foarte scurt timp adunase o m�n� de nuiele de pe jos �i-�i f�cuse �i ea o tor��. � S� plec�m de-aici. Repede. � �ncotro? �ncotro? �n Viscos, unde to�i aveau s�-i vad� pe cei doi sosind �mpreun�? C�tre alt� capcan�, unde focul nu ar mai fi produs nici un efect? Se l�s� moale jos pe p�m�nt, cu o durere teribil� �n coaste, cu inima bubuindu-i. F� un foc - �i zise ea str�inului. Las�-m� s� m� g�ndesc. �ncerc� s� se mi�te �i scoase un �ip�t - de parc� i s-ar fi �nfipt un pumnal �n um�r. Str�inul adun� frunze �i crengi �i f�cu focul. La fiecare mi�care, Chantal se contorsiona de durere �i l�sa s�-i scape un geam�t surd; se vede c� se lovise grav �n timp ce se urca �n copac. Nu-�i face griji, nu �i-ai rupt nici un os zise str�inul c�nd o v�zu gem�nd de durere. Am p�it �i eu a�a ceva. C�nd organismul ajunge la li118

mita tensiunii, mu�chii se contract� �i ne fac bucata. D�-mi voie s� te masez. Nu m� atinge. Nu te apropia. Nu face conrXtferefrc�, ru�ine. Cu siguran�� fusese de fa�� c�nd ea dezgropa aurul; el �tia - pentru c� �nso�itor �i era diavolul, iar diavolii cunosc sufletul oamenilor - c� de ast� dat� Chantal avea s�-l fure. Dup� cum �tia la fel de bine c�, �n clipa asta, �ntregul or�el visa s� comit� o crim�. Dup� cum �tia �i c� n-aveau s� fac� nimic, pentru c� le era fric�, dar inten�ia era suficient� pentru a r�spunde la �ntrebarea lui: fiin�a uman� este �n esen�a ei rea. �tiind c� ea avea s� fug�, pariul pe care cei doi �l f�cuser� noaptea trecut� nu mai avea nici o semnifica�ie, el se putea �ntoarce de unde venise (�n definitiv, de unde a venit?) cu comoara lui intact� �i b�nuielile confirmate. �ncerc� s� se a�eze �n pozi�ia cea mai confortabil� cu putin��, dar nu g�sea nici una; trebuia s� r�m�n� nemi�cat�. Focul avea s�-l �in� pe lup la distan��, dar �n scurt timp urma s� le atrag� aten�ia ciobanilor care aveau drum pe-acolo. �i cei doi aveau s� fie v�zu�i �mpreun�. �i aminti c� era s�mb�t�. Oamenii st�teau �n casele lor pline de bibelouri oribile, reproduceri ale unor tablouri celebre at�rnate de pere�i, imagini de sfin�i confec�ionate din ipsos, �i �ncercau s� se distreze - �i, la acel sf�r�it de s�pt�m�n�, aveau cea mai grozav� distrac�ie de c�nd se terminase cel de-al doilea r�zboi mondial. � S� nu faci conversa�ie cu mine. � N-am zis nimic. 119 Chantal sim�i nevoia s� pl�ng�, dar nu voia s fac� de fa�� cu el. �i st�p�ni lacrimile. ~� � �i-am salvat via�a. Merit aurul. � Eu �i-am salvat via�a. Lupul se preg�tea s� te atace. Era adev�rat. Pe de alt� parte, cred c� ai salvat ceva �n mine - continu� str�inul. Un truc. Avea s� spun� c� n-ar fi observat nimic; era un fel de permisiune ca s�-�i ia averea si s� plece de-acolo pentru totdeauna. Punct. Pariul de noaptea trecut�. Durerea mea era at�t de mare, �nc�t sim�eam nevoia s� fac ca to�i s� sufere la fel ca mine; ar fi fost singura mea surs� de consolare. Ai dreptate. Demonul str�inului nu suferea asemenea cuvinte, �l rug� pe diavolul lui Chantal s�-l ajute, dar acesta era un nou-venit �i nu ob�inuse controlul total asupra fetei. � �i asta schimb� ceva? � Nimic. Pariul r�m�ne valabil �i �tiu c� voi d�tiga. Dar �tiu la fel de bine �i c�t de tic�los s�nt, dup� cum �tiu �i de ce am devenit tic�los: din cauz� c�

nu meritam cele ce mi s-au �nt�mplat. Chantal se �ntreb� cum aveau s� ias� de-acolo; chiar dac� era �nc� diminea��, nu puteau r�m�ne la nesf�r�it �n p�dure. Deci eu socot c�-mi merit aurul �i am s� mi-l iau, dac� nu m� vei �mpiedica dumneata - zise ea. Te sf�tuiesc s� faci la fel; nici unul din noi nu trebuie s� se �ntoarc� la Viscos; putem merge direct �n vale, s� g�sim o ocazie �i fiecare s�-�i urmeze soarta. 120 __ Dumneata po�i s� pleci. Dar, chiar �n clipa cf* locuitorii ora�ului decid cine s� moar�. _ Se prea poate. Se vor tot hot�r� �n urm�toarele dou� zile, p�n� va expira termenul; apoi vor S doi ani discut�nd cine ar fi trebuit sa fie victima S�nt nehot�r�i la ceasul c�nd e s� ac�ioneze �i taplacabili la ceasul c�nd e s� dea vina pe al�ii eu �mi cunosc satul. Dac� nu te �ntorci, nici nu se vor mai osteni s� discute; vor socoti c� totul a fost o n�scocire de-a mea. Viscos-ul e la fel cu orice alt sat din lume �i tot ce se petrece �n el se petrece �n toate celelalte continente, ora�e, tabere, m�n�stiri, oriunde. Dumneata �ns� nu pricepi nimic din toate astea, dup� cum nu pricepi c� de ast� dat� soarta a lucrat �n favoarea mea: am ales persoana cea mai indicat� ca s� m� ajute. Cineva care, sub aparen�a unei femei muncitoare �i cinstite, caut� de asemenea s� se r�zbune. Cum nu ne putem vedea du�manul - c�ci, dac� ducem istoria asta p�n� la ultimele consecin�e, adev�ratul du�man este Dumnezeu, care ne-a f�cut s� trecem prin tot ce am trecut - ne v�rs�m frustr�rile asupra a tot ce ne �nconjoar�. O r�zbunare care nu se satur� niciodat�, pentru c� se �ndreapt� �mpotriva vie�ii �nse�i. � La ce bun s� st�m de vorb� aici? - zise Chantal, iritat� din pricin� c� b�rbatul acela, omul pe care-l ura ca pe nimeni altul pe lumea asta, �i cuno�tea foarte bine sufletul. De ce nu lu�m banii �i nu plec�m? � Pentru c� ieri mi-am dat seama c�, propun�nd ceea ce �mi repugn� cel mai mult - un asasinat 121 f�r� motiv, a�a cum s-a �nt�mplat cu so�ia mea � cu fiicele mele - la drept vorbind voiam s� m� s t vez pe mine �nsumi. �i aminte�ti de un filozof n care l-am citat �n a doua noastr� conversa�ie? C 1 care zicea c� infernul lui Dumnezeu e tocmai dra gostea lui pentru oameni, fiindc� atitudinea oamenilor �i transform� �n chin fiecare clip� a vie�ii Sale eterne? Ei bine, acela�i filozof a spus �i altceva: omul are nevoie de ceea ce e mai r�u �n el ca s� realizeze ceea ce este mai bun �n el.

� Nu �n�eleg. � P�n� acum m� g�ndeam doar s� m� r�zbun. Ca �i locuitorii din satul dumitale, visam, pl�nuiam �i eu zi �i noapte, dar nu f�ceam nimic. O vreme am �nso�it, prin intermediul presei, persoane care-�i pierduser� fiin�ele dragi �n situa�ii asem�n�toare, dar care sf�r�iser� ac�ion�nd �n manier� exact opus� mie: creaser� grupuri de sprijin pentru victime, organiza�ii care s� denun�e nedrept��ile, campanii care s� arate c� durerea pierderii nu poate fi niciodat� �nlocuit� de povara r�zbun�rii. Am �ncercat �i eu s� privesc lucrurile dintr-un unghi mai generos: n-am izbutit. Acum �ns�, c�nd am prins curaj, c�nd am ajuns la limita asta, am descoperit, acolo, �n fund, o lumin�. � Continu� - zise Chantal, pentru c� �i ea �ntrez�rea un fel de lumin�. � Nu vreau s� dovedesc c� omenirea e pervers�. Vreau, asta da, s� dovedesc c� eu, �n mod incon�tient, am c�utat lucrurile care mi s-au �nt�mplat - pentru c� s�nt r�u, s�nt un om total dec�zut �i am meritat pedeapsa pe care via�a mi-a dat-o. 122 __ Dumneata vrei s� dovede�ti c� Dumnezeu e dStLinul st�tu pu�in pe g�nduri. � Poate c� da. � Nu �tiu dac� Dumnezeu este drept. Cel pufin cu mine El n-a fost foarte corect, �i ceea ce mi-a distrus sufletul e aceast� senza�ie de neputin��. Nu reu�esc s� fiu bun� cum a� dori s� fiu, nici rea cum socotesc c� ar trebui. Cu c�teva minute �n urm� g�ndeam c� El m-a ales ca s� se r�zbune pentru toat� triste�ea pe care i-o pricinuiesc oamenii. Cred c� dumneata ai acelea�i �ndoieli, chiar dac� la o scar� mult mai mare: bun�tatea dumitale nu a fost r�spl�tit�. Chantal se mira de propriile-i vorbe. Demonul str�inului observa c� �ngerul fetei �ncepea s� str�luceasc� cu mai mare intensitate, iar situa�ia se r�sturna complet. "Lupt�", insista el pe l�ng� cel�lalt diavol. "Lupt", r�spunde el. Dar b�t�lia e cr�ncen�." � Problema dumitale nu este chiar dreptatea lui Dumnezeu - zise b�rbatul. Ci faptul c� ai ales totdeauna s� fii o victim� a �mprejur�rilor. Cunosc mul�i oameni �n situa�ia asta. � Ca dumneata, de exemplu. � Nu. Eu m-am revoltat �mpotriva a ceva ce mi s-a �nt�mplat �i pu�in �mi pas� c� oamenilor le plac sau nu purt�rile mele. Dumneata, dimpotriv�, ai crezut �n rolul dumitale de orfan� l�sat� de izbeli�te, de persoan� care vrea s� fie acceptat� cu orice pre�; cum asta nu se �nt�mpl� �ntotdeauna, nevoia de a fi iubit� �i s-a transformat �ntr-o dorin�� surd� de r�zbunare. �n ad�ncul inimii, dumitale �i-' L-ar 123

pl�cea s� fii ca to�i ceilal�i locuitori din Viscos cu alte cuvinte, �n ad�ncul inimii, noi to�i dorim ~s fim asemenea celorlal�i. Dar soarta �i-a d�ruit o i torie diferit�. Chantal f�cu un semn negativ din cap. "F� ceva", zicea diavolul lui Chantal c�tre tovar�ul s�u. "Chiar dac� spune nu, sufletul ei �n�elege �i spune da." Diavolul str�inului se sim�ea umilit din pricin� c� nou-venitul �i d�dea seama c� nu era destul de puternic ca s�-l oblige pe om s� tac�. "Vorbele nu duc nic�ieri", r�spunse el. "S�-i l�s�m s� vorbeasc�, �i via�a va avea grij� ca ei s� ac�ioneze altfel." N-am vrut s� te �ntrerup - continu� str�inul. Te rog, spune mai departe ce ziceai despre dreptatea lui Dumnezeu. Chantal era mul�umit� c� nu mai era obligat� s� asculte ceva ce nu-�i mai dorea s� aud�. Nu �tiu dac� are vreun sens. Dar ai observat poate c� Viscos nu e o a�ezare foarte religioas�, de�i are o biseric�, la fel ca toate ora�ele din regiune. �i asta pentru c� Ahab, de�i convertit de c�tre Sf�ntul Savin, avea serioase �ndoieli cu privire la influen�a preo�ilor; cum cea mai mare parte dintre primii locuitori erau bandi�i, socotea c� tot ce puteau face preo�ii, prin amenin��rile lor cu chinurile ve�nice, era s�-i readuc� pe drumul crimei. Ni�te oameni care nu mai au nimic de pierdut nu se g�ndesc niciodat� la via�a ve�nic�. 124 Freste si-a f�cut apari�ia primul preot, iar Ahab a V�zut amenin�area. �n compensa�ie, a instituit a �nv�at de la iudei: ziua isp�irii. Numai ca fdecis s� creeze un ritual aparte ^ O dat� pe an, locuitorii se �nchideau in casele lor f�ceau dou� liste, se �ntorceau c�tre muntele cel'mai �nalt �i ridicau prima list� spre ceruri. Iat�, Doamne, p�catele mele fa�� de T�ne", ziceau ei, citind relatarea p�catele comise. �n�el�ciuni �n negustorii, adultere, nedrept�i, treburi de felul �sta. "hm p�c�tuit mult �i cer iertare c� Te-am sup�rat at�t de r�u." Apoi - �i aici era inova�ia lui Ahab - locuitorii scoteau a doua list� din buzunar, o ridicau �i pe ea c�tre ceruri, �ntor�i cu trupurile c�tre acela�i munte. �i ziceau cam a�a: "Iat�, Doamne, lista p�catelor Tale fa�� de mine: m-ai f�cut s� trudesc mai mult dec�t ar fi fost nevoie, fiica mea s-a �mboln�vit �n pofida rug�ciunilor mele, am fost furat c�nd am �ncercat s� fiu cinstit, am suferit peste m�sur�." Dup� ce terminau de citit cea de-a doua list�, ei �ntregeau ritualul: "Eu am fost nedrept fa�� de Tine, iar Tu ai fost nedrept fa�� de mine. Azi este �ns� ziua isp�irii, Tu �mi vei ierta gre�elile, eu �i

le voi ierta pe ale Tale, �i astfel vom putea fi �mpreun� �nc� un an." � S�-l ier�i pe Dumnezeu - zise str�inul, ba-i ier�i pe un Dumnezeu implacabil care creeaz� �i distruge din vecii vecilor." � Conversa�ia asta e prea intim� pentru gustul meu __ zise Chtl ..d & 125 N-am �nv�at destul de la via�� ca s�-�i pot da �i eu dumitale o �nv��tur� oarecare. Str�inul r�mase t�cut. "Nu-mi place deloc", g�ndi diavolul str�inului, care �ncepu s� z�reasc� o lumin� str�lucind ling� el, o prezen�� pe care, cu nici un chip, nu putea s� o accepte. 6 mai �ndep�rtase o dat�, �n urm� cu doi ani, pe una din numeroasele plaje ale lumii. Dat fiind excesul de legende, de �nr�uriri celtice si protestante, de anumite exemple cum nu se poate mai nocive ale cut�rui arab care pacificase cetatea, de prezen�a constant� a sfin�ilor �i bandi�ilor �n �mprejurimi, preotul �tia c� Viscos nu era ceea ce se nume�te o a�ezare religioas�, de�i locuitorii ei f�ceau botezuri, c�s�torii (care, �n prezent, erau doar o amintire �ndep�rtat�)�i funeralii (care, dup� cum se dovedea, aveau loc cu o frecven�� tot mai mare) �i participau la liturghia de Cr�ciun. �n rest, pu�ini se osteneau s� mearg� la cele dou� slujbe s�pt�m�nale - una s�mb�ta, alta duminica, ambele la orele unsprezece diminea�a; oricum, el �i f�cea un punct de onoare din celebrarea lor, fie �i doar ca s�-�i justifice prezen�a acolo. Voia s� dea impresia c� este un om sf�nt �i ocupat. ^ Spre surprinderea sa, biserica a fost at�t de plin� �n ziua aceea, �rtc�t se hot�r� s� �ng�duie ca lumea s� stea �i �n jurul altarului - altminteri nu ar n avut cum s� cuprind� at�ia oameni. �n loc s� pun� in func�ie �nc�lzitoarele electrice suspendate
Venise ceasul predicii. In Evanghelia dup� Luca e un moment c�nd un personaj important se apropie de Iisus �i-l �ntreab�: "�nv��torule bun, ce s� fac ca s� mo�tenesc via�a cea de veci?" �i, spre surprinderea noastr�, Iisus r�spunde: "Pentru ce m� nume�ti bun? Nimeni nu este bun, dec�t unul Dumnezeu." Ani �ndelunga�i am meditat asupra acestui mic fragment de text, �ncerc�nd s� �n�eleg ce a spus Domnul nostru: c� El nu era bun? C� tot cre�tinismul, cu ideea sa de milostenie, se bazeaz� pe �nv��turile cuiva care se considera r�u? �n cele din urm� am �n�eles: Hristos, �n acel moment, se refer� la firea sa omeneasc�; �n calitate de om, era r�u. �n calitate de Dumnezeu, El e bun." Preotul f�cu o pauz�, sper�nd c� to�i credincio�ii �i �n�eleseser� mesajul. Se min�ea pe sine: tot nu �n�elegea ceea ce spusese Hristos, c�ci dac� pnn 128 , " omeneasc� ar fi r�u, la fel ar fi �i cuvintele turile sale. Era �ns� o discu�ie teologic� ce nu �18CSnta nici un interes acum; important era ca exdat� de el s� fie conving�toare. _1 Ast�zi nu m� voi �ntinde prea mult. Vreau a Voi to�i s� �n�elege�i c� face parte din firea omeeasc� s� accept�m c� avem o natur� inferioar�, pervers�, �i n-am fost os�ndi�i din aceast� pricin� la pedeapsa ve�nic� doar pentru c� Iisus s-a l�sat jertfit ca s� salveze omenirea. Repet: jertfa fiului lui Dumnezeu ne-a salvat. Sacrificiul unei singure persoane. Vreau s� �nchei aceast� predic� amintindu-v� �nceputul uneia dintre c�r�ile sfinte care alc�tuiesc Biblia, �i anume Cartea lui Iov. Dumnezeu �edea pe tronul s�u ceresc, c�nd diavolul a venit s�-i vorbeasc�. Dumnezeu �l �ntreab� unde a fost; "am dat t�rcoale pe p�m�nt �i m-am plimbat �n sus �i �n jos", r�spunde diavolul. "Te-ai uitat la robul meu Iov? Ai v�zut c�t este de tem�tor de mine �i cum �mi aduce toate jertfele?" Diavolul r�se �i argument�: "La urma urmelor, Iov are tot ce-i trebuie, de ce nu l-ar adora pe Dumnezeu �i nu i-ar aduce jertfe? Ia-i bunurile pe care i le-ai dat �i vom vedea dac� va continua s�-l mai adore pe Domnul", l-a provocat el. Dumnezeu accept� prinsoarea. An de an, �l pedepse�te tocmai pe acela care-L iubea cel mai mult. Iov se afl� �n fa�a unei puteri pe care n-o �n�elege pe care o socotea ca fiind Justi�ie Suprem�, dar care 11 distruge vitele, �i omoar� copiii, �i umple trupul 6 bube-Fm� c�"d, dup� ce suferise at�ta, Iov se re129 1 volt� �i hule�te �mpotriva Domnului. Doar �i �napoiaz� Dumnezeu tot ce-i luase. �

S�nt ani de zile de c�nd asist�m la decad acestui ora�; m� �ntreb acum dac� asta nu este a ^ va rodul unei pedepse divine, tocmai pentru c� a " cept�m mereu tot ce ne este dat f�r� s� protest�m" ca �i cum am merita s� pierdem a�ezarea unde tr"' im, ogoarele pe care le cultiv�m sau griul �i oile casele care au fost �n�l�ate din visele str�mo�ilor no�tri. N-a sosit oare momentul s� ne revolt�m? Dac� Dumnezeu l-a obligat pe Iov s� fac� asta, nu ne va fi cer�nd oare �i nou� acela�i lucru? De ce l-a obligat Dumnezeu pe Iov s� fac� asta? Pentru a dovedi c� natura lui era rea �i tot ce-i d�ruise era urmarea harului, nu a bunei lui purt�ri Noi am p�c�tuit prin trufia de a ne considera prea buni - �i de aici pedeapsa pe care o suferim. Dumnezeu a acceptat prinsoarea diavolului �i - aparent - a comis o nedreptate. Aminti�i-v� bine: Dumnezeu a acceptat prinsoarea diavolului. �i Iov a �nv�at lec�ia, pentru c�, la fel ca noi, p�c�tuia prin trufia de a crede c� era un om bun. "Nimeni nu este bun", a zis Domnul. Nimeni. E timpul s� �ncet�m a simula o bun�tate care-l sup�r� pe Dumnezeu �i s� ne accept�m gre�elile; dac� �ntr-o bun� zi am fi nevoi�i s� accept�m un pariu cu diavolul, s� ne amintim ca Domnul, care este �n ceruri, a f�cut acela�i lucru pentru a m�ntui sufletul robului s�u Iov. Predica se terminase. Preotul ceru ca to�i s� r�m�n� �n picioare �i continu� serviciul divin. Nu avea nici o �ndoial� c� mesajul �i fusese bine �n�eles. 130 � S� plec�m totu�i de-aici. Fiecare pe drumul s�u eu cu lingoul meu de aur, dumneata... � Lingoul meu de aur - �i t�ie vorba str�inul. � Dumitale nu-�i r�m�ne dec�t s�-�i iei lucrurile si s� pleci. Dac� eu n-a� lua aurul acesta, ar trebui s� m� �ntorc la Viscos. A� fi concediat� sau stigmatizat� de toat� popula�ia. Vor crede c� i-am min�it. Dumneata nu po�i, pur �i simplu nu po�i s�-mi faci una ca asta. S� zicem c�-l merit ca plat� pentru munca mea. Str�inul se ridic�, lu� c�teva crengi care ardeau �n foc: � Lupul fuge totdeauna de foc, nu-i a�a? Atunci eu m� duc la Viscos. F� ce crezi c� e mai bine, fur� �i fugi, asta nu mai are nici o leg�tur� cu mine. Am altceva mai important de f�cut. � Un moment! Nu m� l�sa singur� aici! � Atunci vino cu mine. Chantal se uit� la focul din fa�a ei, la st�nca �n form� de Y, la str�inul care se �i �ndep�rta duc�nd cu el o parte din foc. Putea face �i ea la fel: s� ia ateva vreascuri aprinse, s� dezgroape aurul �i s� duca drePt m vale; nu mai avea absolut nici un 131 rost s� se �ntoarc� �i s�-�i ia de acas� b�ni�orii

care-i p�strase cu at�ta grij�. C�nd avea s� 'aii/ ^ �n ora�ul care era la gura v�ii, ar cere unei b" ^ s�-i pre�uiasc� aurul, l-ar vinde, �i-ar cump�ra ^ br�c�minte �i valize, ar fi liber�. - A�teapt�! - �l strig� ea pe str�in, dar el continua s� mearg� c�tre Viscos �i �n scurt timp ave s�-l piard� din vedere. "G�nde�te rapid", �i ceru ea sie�i. Nu avea mult de g�ndit. Lu� �i ea dteva vreascuri din foc, se duse p�n� la st�nc� �i re�ncepu s� dezgroape aurul. �l lu� �n m�ini, �l cur�� cu haina, �l contempl� pentru a treia oar�. Fu cuprins� de panic�. Smulse o m�n� de lemne din foc �i o lu� la fug� �n direc�ia �n care trebuia s� o fi apucat str�inul, ura izbucnindu-i ca o sudoare prin to�i porii. Int�lnise doi lupi �n aceea�i zi, unul care se speria de foc, altul care nu se speria de nimic, pentru c� pierduse tot ce era mai de pre�, iar acum �nainta, orbe�te, ca s� distrug� tot ce-i ie�ea �n cale. Alerg� din r�sputeri, dar nu-l �nt�lni. Se vede c� era �n p�dure, cu tor�a acum stins�, sfid�ndu-l pe lupul blestemat, vr�nd s� moar� la fel de intens cum voia s� �i ucid�. Ajunse �n sat, se pref�cu c� nu o aude pe Berta chem�nd-o, se �nt�lni cu mul�imea care ie�ea de la liturghie �i se mir� de faptul c� practic �ntreaga popula�ie a satului se dusese la biseric�. Str�inul voia o crim� �i c�nd colo umpluse agenda preotului; urma o s�pt�m�n� de spovedanii �i poc�in�e, ca �i cum l-ar fi putut am�gi pe Dumnezeu. 132 T ri o privir�, dar nimeni nu-i adres� cuv�ntul. Fa S unS toate privirile, pentru c� �tia c� nu avea fel de vin�, nu avea nevoie sa se spovedeas1110 Ta doar o unealt� �ntr-un joc m�r�av, pe care doar pu�ini �l puteau �n�elege - �i nu-i pl�cea deloc ceea ce vedea. Se z�vor� �n camera ei �i pnvi pe fereastra. Mul�imea se �i �mpr�tiase �i ceva ciudat se �nt�mpla iar�i- satul era foarte pustiu pentru o s�mb�t� �nsorit�'ca aceea. De obicei, oamenii mai z�boveau st�nd de vorb� �n mici grupuri, �n pia�a unde �nainte vreme fusese o sp�nzur�toare, iar acum era o cruce. R�mase c�tva timp uit�ndu-se la strada goal�, sim�ind pe obraji soarele care nu �nc�lzea, c�ci �ncepuse iarna. Dac� ar fi fost lume �n pia��, tocmai despre asta ar fi discutat - despre vreme. Temperatura. Pericolul de ploaie sau de secet�. Azi �ns� to�i erau �n casele lor, iar Chantal nu �tia de ce. Cu c�t se uita mai mult la strad�, cu at�t se sim�ea deopotriv� cu to�i ceilal�i oameni - tocmai ea, care se considera diferit�, �ndr�znea��, plin� de planuri care nu le d�duser� niciodat� prin cap acelor ��rani. Ce ru�ine. �i totodat� ce u�urare; era �n Viscos

nu printr-o nedreptate a destinului, ci pentru c� o merita, totdeauna se crezuse diferit�, iar acum descoperea c� e la fel cu ceilal�i. Dezgropase lingoul acela de trei ori, dar fusese incapabil� s�-l ia cu sine. Uwutea crima �n suflet, dar nu izbutea s� o matenakzeze �n lumea real�. 133 De�i �tia c�, la drept vorbind, n-ar fi trebuit o comit� sub nici o form�, pentru c� era vorb de o ispit�, ci de o capcan�. nu "De ce o capcan�?", g�ndi ea. Ceva �i Spunea c� v�zuse �n lingou o solu�ie la problema pe c o crease str�inul. Dar, oric�t s-ar fi str�duit, nu re 6 �ea s� descopere care anume era aceast� soluf Diavolul nou-venit privi �ntr-o parte �i v�zu c" lumina domni�oarei Prym, care �nainte amenin�a s� creasc�, acum era pe cale s� se sting� iar�i; p�cat c� tovar�ul lui nu era acolo ca s�-i vad� victoria Ceea ce nu �tia el era c� �i �ngerii �i au strategia lor: �n clipa aceea, lumina domni�oarei Prym se ascunsese doar ca s� provoace o reac�ie din partea inamicului ei. Tot ce urm�rea �ngerul era ca ea s� doarm� un pic, pentru a putea sta de vorb� cu sufletul ei, f�r� imixtiunea temerilor �i vinov�iilor cu care oamenii ador� s� se �mpov�reze �n fiecare zi. Chantal dormi. �i auzi ceea ce avea nevoie s� aud�, �n�elese ceea ce era necesar s� �n�eleag�. � h __ Nu-i nevoie s� tot vorbim despre terenuri sau cimitire - zise nevasta primarului, de �ndat� ce se re�nt�lnir� �n sacristie. Hai s� vorbim pe �leau. Cei cinci fur� de acord. M-a�i convins, p�rinte - zise mo�ierul. Dumnezeu justific� anumite fapte. Nu fi�i cinic - r�spunse p�rintele. C�nd privim prin fereastra aceea, �n�elegem totul. De-aceea bate un v�nt cald; diavolul a venit ca s� ne �in� tov�r�ie. � Da - consim�i primarul care nu credea �n diavoli. To�i s�ntem acum convin�i. Mai bine s� vorbim pe �leau, altfel pierdem un timp pre�ios. � Iau eu cuv�ntul - zise patroana hotelului. Ne g�ndim s� accept�m propunerea str�inului. S� comitem o crim�. � S� oferim o jertf� - zise preotul, mai deprins cu ritualurile religioase. T�cerea care se l�s� dovedi c� to�i erau de acord. Doar la�ii se ascund �n spatele t�cerii. S� ne rug�m cu voce tare, pentru ca Dumnezeu s� ne C 135 asculte �i s� �tie c� facem asta pentru bine]

cos-ului. S� �ngenunchem. ls" �ngenunchear� cu to�ii f�r� nici o tragere d � m�, �tiind c� era inutil s�-i cear� iertare lui D "^ nezeu pentru un p�cat s�v�r�it de ei cu constii r�ului pe care-l pricinuiau. �i aminteau �ns�^ ziua isp�irii, de Ahab; c�nd ziua aceasta va ve � iar �n viitorul apropiat, aveau s�-l acuze pe Du nezeu c�-i pusese �n fa�a unei ispite at�t de greu de �ndurat. Preotul le ceru s� se roage �mpreun�: � Doamne Dumnezeule, Tu ai spus c� nimeni nu este bun; accept�-ne cu toate imperfec�iunile noastre �i iart�-ne �n nesf�r�ita-�i m�rinimie si-n nesf�r�ita iubire a Ta. A�a cum i-ai iertat pe crucia�ii care i-au ucis pe musulmani ca s� recucereasc� �ara Sf�nt� a Ierusalimului, a�a cum i-ai iertat pe inchizitorii cai-e voiau s� p�streze puritatea Bisericii Tale, a�a cum i-ai iertat pe cei care Te-au hulit �i Te-au b�tut �n cuie pe cruce, iart�-ne �i pe noi pentru c� trebuie s� aducem o jertf� �i s� salv�m un ora�. � S� trecem acum la aspectul practic - zise nevasta primarului, ridic�ndu-se �n picioare. Cine va fi oferit ca jertf�. �i cine va executa sacrificiul. � O t�n�r� pe care am ajutat-o �i sprijinit-o at�t de mult l-a adus pe diavol aici - zise mo�ierul, care �ntr-un trecut nu prea �ndep�rtat se culcase chiar cu aceast� fat� �i de atunci tr�ia torturat de g�ndul c� �ntr-o bun� zi ea ar putea s�-i povesteasc� so�iei Iui despre cele �nt�mplate. R�ul trebuie comb�tut cu r�u, �i e nevoie ca ea s� fie pedepsita. 136 ersoane se declarar� de acord, sus�in�nd, ?OUr�domnisoara Prym era singura persoan� "mP ,t'�n care nu puteai avea �ncredere -pentru se considera diferit� de ceilal�i �i afirma �n perc� �ntr-o zi va pleca de-acolo. murit. Bunica ei a murit. Nimeni __ Mama ei a murit. nu-i va observa lipsa - fu de acord primarul, fiind astfel a treia persoan� care aprob� ideea. So�ia lui �ns� se �mpotrivi: S� presupunem c� ea �tie unde este comoara; la urma urmelor, ea a fost singura care a v�zut-o. Mai mult, putem avea �ncredere �n ea tocmai pentru ceea ce s-a spus aici - ea a fost cea care a adus r�ul �i a �mpins o �ntreag� comunitate s� se g�ndeasc� la crim�. Poate zice orice; dac� restul satului r�m�ne t�cut, va fi cuv�ntul unei tinere cu tot felul de probleme �mpotriva noastr� a tuturora, to�i oameni care au realizat ceva �n via��. Primarul, ca totdeauna c�nd nevasta lui �i spunea p�rerea, era nehot�r�t: � De ce vrei s� o scapi dac� nu-�i e simpatic�? � Eu unul �n�eleg - zise preotul. Pentru ca vina s� cad� asupra celui care a provocat tragedia. Ea va purta aceast� povar� tot restul zilelor �i nop-

�ilor ei; poate va sf�r�i ca Iuda, care l-a tr�dat pe Iisus Hristos, iar apoi s-a sinucis, �ntr-un gest disperat �i inutil, �ntruc�t crease toate condi�iile favorabile crimei. So�ia primarului r�mase surprins� de rahonamentul preotului -era exact ce g�ndise �i ea. Fata era frumoas�, �i ispitea pe b�rba�i, nu accepta o via�� la fel cu a tuturor celor din Viscos, se Ptagea mereu c� tr�ie�te �ntr-un sat care, �n pofida tuturor defectelor lor, avea locuitori harnici si 137 cinsti�i �i unde mul�i oameni ar dori s�-si petr zilele (str�ini, care, evident, ar pleca dup� ce ar cT^ coperi c�t e de plicticos s� tr�ie�ti permanent^" tihn�). m Nu v�d pe altcineva - zise patroana hot lului, con�tient� de problema de a g�si pe altcin care s� serveasc� la bar, dar �n�eleg�nd c�, mul�i? mit� aurului primit, putea s�-�i �nchid� hotelul si s� plece departe. ��ranii �i p�storii s�nt uni�i, unr s�nt c�s�tori�i, mul�i au copii stabili�i departe! care la un moment dat ar putea deveni b�nuitori dac� s-ar �nt�mpla ceva cu vreunul din ei. Domni�oara Prym e singura care poate disp�rea f�r� a l�sa nici o urm�. Din motive religioase - �n definitiv, Iisus �i blestema pe cei care acuzau un om nevinovat - preotul nu voia s� nominalizeze pe nimeni. �tia �ns� cine era victima �i trebuia s� fac� astfel �nc�t to�i s� afle. � Oamenii din Viscos muncesc din zori p�n� noaptea t�rziu, de la o ploaie la alta. To�i au c�te o treab� de f�cut, inclusiv am�r�ta asta de fat�, pe care diavolul a hot�r�t s-o foloseasc� �n scopurile lui m�r�ave. �i a�a s�ntem pu�ini �i nu ne putem permite luxul de a mai pierde o pereche de bra�e. � A�adar, cuvioase p�rinte, nu avem o victim�. Trebuie s� ne d�m peste cap ca la noapte s� apar� alt str�in, �i chiar a�a ar fi un risc, c�ci cu siguran�� ar avea o familie care l-ar c�uta p�n� la cap�tul p�m�ntului. �n Viscos fiecare pereche de bra�e munce�te, c�tig� cu mare efort p�inea adus� de furgonet�. � Ave�i dreptate - zise preotul. Poate c� tot ce am tr�it �ncep�nd de ieri noapte e doar o �lu138 i de-aici din sat au pe cineva a c�rui lips� , smi-o si nimeni n-ar accepta ca fiin�a lui iubit� * <"sacrificat�. Doar trei persoane dorm singure: t doamna Berta �i domni�oara Prym. '__ V� oferi�i s� fi�i sacrificat? _ Totul pentru binele comunit�ii. Ceilal�i cinci in�i se sim�ir� u�ura�i, observar� dintr-o dat� c� era o s�mb�t� �nsorit�, c� n-avea s� aib� loc o crim�, ci un martiriu. Tensiunea din sacristie disp�ru ca prin farmec, iar patroana hotelului sim�i impulsul de a-i s�ruta t�lpile acelui om sfrnt.

QUQ rezerv� - continu� preotul. E nevoie s� convinge�i pe toat� lumea c� uciderea unui slujitor al Domnului nu e un p�cat de moarte. � O s� explica�i dumneavoastr� asta Viscos-ului! - zise �nsufle�it primarul, g�ndindu-se deja la diversele reforme pe care le putea demara cu ajutorul banilor, la publicitatea pe care o va plasa �n jurnalele din regiune, atr�g�nd noi investi�ii pentru c� impozitele ar sc�dea, aduc�nd turi�ti pentru c� avea s� subven�ioneze unele �mbun�t��iri la hotel, dispun�nd instalarea unui nou cablu telefonic care s� nu creeze at�tea probleme ca actualul sistem. � Eu nu pot face asta - zise preotul. Martini se ofereau c�nd poporul cerea s� fie uci�i. Dar niciodat� nu-�i provocau singuri moartea, c�ci Biserica a afirmat �ntotdeauna c� via�a este un dar ^ la Dumnezeu. Va trebui s� explica�i dumnea139 Nimeni nu va crede. Vor socoti c� s�ntem sini de cea mai joas� spe��, c� omor�m un om sf^' pentru bani, cum a f�cut Iuda cu Hristos �^ Preotul d�du din umeri. Iar se p�rea c� soa disp�ruse �i tensiunea revenea �n sacristie 6 �n acest caz, nu mai r�m�ne dec�t doarnn Berta - coment� mo�ierul. Dup� o lung� pauz�, fu r�ndul preotului s� vorbeasc�: Femeia aceea trebuie s� fi suferit mult din pricina absen�ei b�rbatului ei; �i duce via�a sez�nd acolo, afar�, de-at�ia ani, �nfrunt�nd intemperiile �i ur�tul. Nu face nimic altceva dec�t s� se mistuie de dor �i cred c� biata de ea �i pierde min�ile treptat: am trecut deseori pe-acolo �i-am v�zut-o vorbind de una singur�. Iar�i sufl� o pal� de v�nt, fulger�toare, �i cei din�untru se speriar�, pentru c� ferestrele erau �nchise. Via�a se vede c� i-a fost foarte trist� - zise mai departe patroana hotelului. Cred c� ar da orice ca s� se poat� duce l�ng� iubitul ei. Au fost c�s�tori�i vreme de patruzeci de ani, �tia�i? To�i �tiau, dar nu avea leg�tur� cu problema lor. O femeie acum b�tr�n�, la cap�tul vie�ii ad�ug� mo�ierul. Singura din a�ezarea asta care nu face nimic important. Am �ntrebat-o odat� de ce sade mereu acolo, �n fa�a casei, chiar �i pe timpul iernii; �ti�i ce mi-a r�spuns? C� veghea asupra satului, ca s� dibuie ziua c�nd avea s� soseasc� r�ul aici. - Bun, dar nu �i-a f�cut bine treaba. 140 triv� - zise preotul- Din c�te �n�eleg dumneavoastr� cine a l�sat r�ul sa ^ fac� g� pkce , �i to�i pricepur� c� victima fusese

ale!l�Acum lipse�te un ultim am�nunt - inter�ia primarului. �tim c� jertfa va fi oferit� �t�ii poporului �tim ane va fi; primaru � j umele bun�st�rii poporului. �tim ane va fi; Sin aceast� jertf�, un suflet bun se va malta la ceruri �i va fi fericit, �n loc s� sufere pe pammt. Ram�ne de v�zut cum o vom face. - Caut� s� vorbe�ti cu to�i oamenii din sat i se adres� preotul primarului - �i convoac� o adunare �n pia�� la ora nou� din noapte. Cred c� �tiu cum: pu�in �nainte de nou�, treci pe aici ca s� st�m de vorb�. �nainte de a pleca to�i, el ceru ca, �n timp ce se desf�ura adunarea, cele dou� femei prezente s� se duc� la Berta acas� �i s� o �in� de vorb�. De�i b�tr�na nu pleca niciodat� noaptea, orice precau�ie era bine venit�. %��> Chantal veni la bar la ora obi�nuit�. Nu era nimeni. Noaptea asta e o adunare �n pia�� - zise patroana hotelului. Doar pentru b�rba�i. Nu era nevoie s� mai spun� ceva. Chantal �tia acum ce se petrece. � Ai v�zut aurul cu ochii t�i? � L-am v�zut. Voi �ns� trebuia s�-i cere�i str�inului s�-l aduc� aici. S-ar putea s� se decid� ca, dup� ce ob�ine ce vrea, s� dispar�. � Doar nu e nebun. � Ba e nebun. Patroana hotelului socoti c� era �ntr-adev�r o idee bun�. Urc� p�na la camera str�inului �i cobor� dup� c�teva minute. � E de acord. Zice c� l-a ascuns �n p�dure �i o s�-l aduc� m�ine. � Cred c� azi nu trebuie s� muncesc. � Ba da. Este o clauz� �n contractul dumitale. Nu �tia cum s� abordeze subiectul pe care-l discutaser� �n dup�-amiaza aceea, dar era important s� vad� reac�ia tinerei. 142 leg S�nt �ocat� de toate astea - zise ea. �n�e>A*& c� unii au nevoie sa se gindeasca de f t zece ori la ce trebuie s� fac�. Se pot g�ndi de dou�zeci, de dou� sute de � ci tot s� n-aib� curaj. �n'i- Se poate - zise patroana hotelului. Dar dac� decide s� ac�ioneze, tu ce ai face? Femeia voia s�-i cunoasc� reac�ia, iar Chantal �,i d�du seama c� str�inul era mult mai aproape de adev�r dec�t ea �ns�i, de�i tr�ia de-at�ta timp �n Viscos. Adunare �n pia��! P�cat c� fusese demontat� sp�nzur�toarea.

� Deci tu ce-ai face? � N-am s� v� r�spund la �ntrebarea asta zise ea, cu toate c� �tia exact ce-ar face. Am s� v� spun doar c� r�ul nu aduce niciodat� binele. Am constatat-o azi dup�-amiaz� pe pielea mea. Patroana hotelului nu suporta s�-�i vad� autoritatea contesat�, dar socoti c� era prudent s� nu discute cu fata �i s� creeze o aversiune care putea aduce complica�ii �n viitor. Zise c� trebuia s�-�i aduc� la zi contabilitatea (pretext de care-�i d�du numaidec�t seama c� era absurd, de vreme ce nu avea dec�t un oaspete �n hotel) �i o l�s� singur� �n bar. Se lini�tise: domni�oara Prym nu manifesta nici un fel de revolt�, nici chiar dup� ce men�ionase adunarea din pia��, dovedind �n felul acesta c� �n Viscos se petrecea ceva deosebit. Fetei �i trebuiau �i ei bani mul�i, avea toat� via�a �n fa��, cu siguran�� i-ar pl�cea s� mearg� pe urmele prietenilor ei din copil�rie, care apucaser� s� plece. �i, dac� nu p�rea dornic� s� colaboreze, cel puPn nu p�rea c� ar vrea s� le pun� be�e-n roate. 143 Preotul cin� frugal �i se a�ez�, singur, �ntr-una din b�ncile bisericii. Primarul urma s� soseasc� peste c�teva minute. Contempl� pere�ii spoi�i cu var, altarul f�r� nici o oper� de art� important�, acoperit cu reproduceri ieftine de sfin�i care - �n trecutul �ndep�rtat tr�iser� �n regiune. Poporul din Viscos nu fusese niciodat� foarte religios, �n ciuda faptului c� Sf�ntul Savin fusese marele autor al re�nvierii ora�ului; dar oamenii uitau asta �i preferau s� se g�ndeasc� la Ahab, la cel�i, la supersti�iile milenare ale ��ranilor, f�r� a �n�elege c� ajunge un gest, un simplu gest pentru r�scump�rare - acceptarea lui Iisus ca unicul M�ntuitor al omenirii. Acum c�teva ceasuri, se oferise pe sine �nsu�i pentru martiriu. Fusese o mutare riscant�, dar era dispus s� mearg� p�n� la cap�t �i s� se predea ca jertf�, dac� oamenii n-ar fi fost at�t de inutili, at�t de lesne manipulabili. "Nu-i adev�rat. S�nt inutili, dar nu s�nt at�t de u�or manipulabili." �n asemenea m�sur�, incit, pnn t�ceri sau prin trucuri de limbaj, �l f�cuser� s� spun� exact ce voiau s� aud�: jertfa care r�scump�r�, � 144 � a rare m�ntuie�te, decaden�a care se preface V uZ slorie- Simulase c� se l�sa folosit de cei? u "dar spusese de fapt doar ce credea el �nsu�i. Fusese preg�tit de timpuriu pentru preo�ie �i "ista �i era adev�rata voca�ie. La dou�zeci �i unu �P ani fusese deja hirotonit preot �i �i impresiona ne to�i prin darul s�u de predicator �i prin capacitatea de a-�i administra parohia. Se ruga noapte de noapte, �i asista pe bolnavi, �i vizita pe pu�c�ria�i, le d�dea de m�ncare fl�m�nzilor - �ntocmai cum

cereau textele sfinte. �n scurt timp, faima i se r�sp�ndi �n �ntreaga regiune �i ajunse la urechile episcopului, un om cunoscut prin �n�elepciunea �i spiritul s�u de dreptate. Acesta �l invit� la mas�, �mpreun� cu al�i preo�i tineri. M�ncar�, conversar� despre diverse subiecte �i, la sf�r�it, episcopul - b�tr�n �i deplas�ndu-se cu dificultate - se ridic� �i oferi fiec�ruia ap�. To�i refuzar�, cu excep�ia lui, care ceru ca paharul s�-i fie umplut ochi. Unul dintre preo�i �opti destul de tare ca s�-l poat� auzi episcopul: "Noi to�i am refuzat apa fiindc� �tim c� s�ntem nevrednici s� bem din m�inile acestui om sf�nt. Unul singur dintre noi nu �n�elege sacrificiul pe care-l face superiorul nostru c�nd duce cana aceasta grea." Dup� ce se �ntoarse pe scaunul s�u, episcopul ise: zise - Voi, care v� socoti�i sfin�i, n-a�i avut umilin�a de a primi �i eu n-am avut bucuria de a d�rui. Numai el a �ng�duit s� se arate binele, tan �- Pe l�C la numit �ntr"� Parohie mai impor145 Cei doi au r�mas prieteni �i au continuat vad� deseori. Ori de c�te ori era cuprins de ^H ieli, preotul i se adresa celui pe care-l numea"1 �" rintele s�u spiritual" �i de obicei pleca mult "^~ de r�spunsuri. �ntr-o dup�-amiaz�, de pild� foarte nelini�tit - c�ci nu avea nici o certitud' S c� faptele lui �i binepl�ceau lui Dumnezeu. Se d G la episcop �i-l �ntreb� ce avea de f�cut: "Avraam �i primea pe str�ini, iar Dumnezeu a fost mul�umit", fu r�spunsul. "Lui Ilie nu-i pl�ceau str�inii, �i Dumnezeu a fost mul�umit. David era m�ndru de faptele sale, �i Dumnezeu a fost mul�umit. Vame�ul �n fa�a altarului se ru�ina de ceea ce f�cea, �i Dumnezeu a fost mul�umit. Ioan Botez�torul s-a dus �n pustie, �i Dumnezeu a fost mul�umit. Pavel s-a dus prin marile ora�e ale Imperiului Roman, �i Dumnezeu a fost mul�umit. Cum ai putea �ti ce L-ar bucura pe Atotputernicul? F� ceea ce-�i porunce�te inima, �i Dumnezeu va fi mul�umit." A doua zi dup� aceast� convorbire, episcopul marele s�u mentor spiritual - muri �n urma unui atac de cord fulger�tor. Preotul interpret� moartea episcopului ca pe un semn �i �ncepu s� fac� exact ce-i recomandase el: s�-�i urmeze inima. Uneori d�dea de poman�, alteori �l trimitea pe nevoia� la munc�. Uneori �inea c�te o predic� foarte grav�, alteori dnta �mpreun� cu credincio�ii. �i de ast� dat� comportarea lui ajunse la urechile noului episcop, �i fu din nou chemat la el. Nu mic�-i fu surpriza de a-l �nt�lni acolo pe cel care, cu c�iva ani �n urm�, f�cuse comentariul cu privire la apa servit� de superior.

146 ctiu c� sfin�ia ta conduci o parohie importanv/'Snoul episcop, cu ironie in pnvm "�i c�, t� ' ^Psti ani ai devenit un mare prieten al predeS2S meu. Aspiri pesemne la aceast� func�ie." Nu" r�spunse el. "Aspir la �n�elepciune. Atunci ast�zi trebuie s� fii un om foarte �n�ei t Dar am auzit istorii ciudate despre sfin�ia ta: uneori faci pomeni, iar alteori refuzi ajutorul pe care Biserica noastr� trebuie s�-l dea." Sutana mea are dou� buzunare, �n fiecare este c�te'o h�rtioar� cu ceva scris pe ea, dar banii nu-i pun dec�t �n buzunarul st�ng." Noul episcop fu intrigat de istoria asta; ce spuneau peticele de h�rtie? "�n buzunarul drept am scris: eu nu s�nt nimic dec�t praf �i cenu��. �n buzunarul st�ng, unde �in banii, h�rtioar� zice: eu s�nt manifestarea lui Dumnezeu pe p�m�nt. C�nd v�d mizeria �i nedreptatea, �mi v�r m�na �n buzunarul st�ng �i ajut. C�nd v�d tr�nd�via �i indolen�a, �mi v�r m�na �n buzunarul drept �i v�d c� n-am nimic de dat. �n felul acesta, izbutesc s� cump�nesc lumea material� cu cea spiritual�." Noul episcop �i mul�umi pentru frumoasa imagine a milosteniei, �i spuse c� se putea �ntoarce la parohia lui, dar c� avea s� reorganizeze �ntreaga regiune. La pu�in timp dup� aceea, primi vestea c� fusese transferat la Viscos. �n�elese numaidec�t mesajul: invidia. �i f�g�duise �ns� lui Dumnezeu s�-l slujeasc� oriunde ar fi, a�a c� o porni la drum spre Viscos, plin de smerenie �i fervoare; era o nou� sfidare pe care trebuia s-o dep�easc�. 147 Se scurse un an. Apoi �nc� unul. La cap�t cinci ani nu reu�ise s� aduc� mai mul�i credin la biseric�, oric�t s-ar fi str�duit; era o a�ezare d nat� de o n�luc� a trecutului, numit� Ahab, si rd din ceea ce ar fi spus el nu avea mai mare �n^rrf n�tate dec�t legendele care circulau pe-acolo Trecur� zece ani. La cap�tul celui de-al zecele an �i descoperi gre�eala: c�utarea �n�elepciunii! se transformase �n arogan��. Era at�t de convins d justi�ia divin�, �nc�t nu �tiuse s� o echilibreze cu art diploma�iei. Crezuse c� tr�ie�te �ntr-o lume unde Dumnezeu e peste tot, dar se pomenea printre oameni care de multe ori nu-L l�sau s� intre. Dup� cincisprezece ani, �n�elese c� nu avea s� mai plece niciodat� de-acolo: fostul episcop era acum cardinal important, lucr�nd la Vatican, cu mari �anse de a fi ales pap� - �i nu putea, sub nici un motiv, �ng�dui ca un preot dintr-o a�ezare pierdut� s� pun� �n circula�ie povestea c� fusese exilat din pricina invidiei �i geloziei. Ajuns aici, se �i l�sase contaminat de lipsa total� de emula�ie - nimeni nu poate rezista indife-

ren�ei vreme de at�ia ani. �i trecu prin minte c�, dac� ar fi p�r�sit preo�ia la timpul potrivit, i-ar fi putut fi mult mai folositor lui Dumnezeu; �i am�nase �ns� indefinit decizia, �ncredin�at mereu c� situa�ia avea s� se schimbe, iar acum era prea t�rziu, nu mai avea nici un fel de contact cu lumea. Dup� dou�zeci de ani, se trezi �ntr-o noapte absolut dezn�d�jduit: via�a �i fusese total inutil�. �tia c�t era de capabil �i c�t de pu�in izbutise s� realizeze, �i aminti de cele dou� h�rtioare pe care obi�nuia s� �i le pun� �n buzunare, descoperi c� totdeauna 148 � �n buzunarul din dreapta. Voise s� fie �i vlra rrvu ^^ ^ politidan Voise s� fie ?? tPdar nu fusese prudent. Voise s� fie bun poli' dar nu fusese curajos. tlCiaUnde e m�rinimia Ta, Doamne? De ce ai f�cut ":"" ce ai f�cut cu Iov? Nu voi mai avea niciM vreo alt� �ans� �n via��? D�-rni alt prilej!" l<Se scul�, deschise Biblia la �nt�mplare, cum obi�nuia mereu s� fac� ori de c�te ori avea nevoie de un r�spuns. D�du peste pasajul unde, la ultima cin� a lui Hristos, acesta �i cere tr�d�torului s�-l dea pe m�na solda�ilor care-l c�utau. Preotul se g�ndi ceasuri �n �ir la cele citite: de ce oare Iisus cerea ca tr�d�torul s� comit� un p�cat? "Ca s� se �mplineasc� Scripturile", ar zice doctorii Bisericii. Dar �i a�a, de ce oare �l incita Iisus pe un om la p�cat �i la os�nda ve�nic�? Iisus n-ar face niciodat� a�a ceva; la drept vorbind, tr�d�torul era doar o victim�, ca �i El �nsu�i. R�ul trebuia s� se manifeste �i s�-�i joace rolul, pentru ca binele s� poat� triumfa �n cele din urm�. Dac� n-ar fi fost tr�darea, n-ar fi fost crucea, scripturile nu s-ar fi �mplinit, jertfa n-ar fi putut sluji drept pild�. A doua zi, �n sat sosise un str�in, ca mul�i al�ii care veneau �i plecau; p�rintele nu-i d�duse nici o importan�� �i nici nu-l pusese �n leg�tur� cu cererea pe care i-o f�cuse lui Iisus sau cu fraza pe care o citise. C�nd auzi povestea despre modelele folosite de Leonardo da Vinci ca s� picteze Cina cea de "wa, i�1 aminti c� citise acela�i text �n Biblie, dar crezu ca nu era dec�t o coinciden��. 149 Abia c�nd domni�oara Prym le povestise d pariu �n�elese c� rug�ciunea lui fusese auzita**6 R�ul trebuia s� se manifeste, pentru ca b' s� poat� mi�ca �n cele din urm� inimile acelo & ^ meni. Pentru prima oar� de c�nd p�ise �n par h^~ aceea �i v�zuse biserica umplut� p�n� la refuz P ^ tru prima oar�, persoanele cele mai importante H'" sat veniser� �n sacristie. "Trebuie s� se manifeste r�ul pentru ca ei s� �n teleag� valoarea binelui." A�a cum tr�d�torul din Biblie, care, la scurt timp dup� ce-�i s�v�r�ise fapta

sf�r�e�te prin a pricepe ce f�cuse, la fel avea s� se �nt�mple �i cu cei de acolo; se vor c�i �n asemenea m�sur�, �nc�t singurul refugiu pentru ei va fi Biserica, iar Viscos-ul va redeveni - dup� mul�i ani o a�ezare de credincio�i. Lui �i revenise rolul de unealt� a r�ului; acesta era gestul cel mai profund de smerenie pe care I-l putea oferi Domnului. Primarul veni, dup� cum stabiliser�. � Vreau s� �tiu ce anume trebuie s� spun, p�rinte. � Las�-m� pe mine s� conduc adunarea - fu r�spunsul lui. Primarul �ov�i; la urma urmelor, el era cea mai �nalt� autoritate din Viscos �i nu i-ar fi fost pe plac s� vad� c� un venetic trateaz� public un subiect de-o atare �nsemn�tate. Chiar dac� preotul tr�ia �n sat de peste dou�zeci de ani, nu se n�scuse prin p�r�ile locului, nu cuno�tea toate istoriile, �n vinele lui nu curgea s�ngele lui Ahab. 150 Cred c� �n probleme atit de grave trebuie ~~ t PU �nsumi cu oamenii - zise el. s� S acord E mai bine a�a, fiindc� s-ar putea ~~ m si nu vreau s� v�d implicat� Biserica. Am ^Sun planul meu, �i dumneavoastr� v� va s� Seina de a-l face public. revenire ^ ^^ y& ^^ cred ^ ^ ai iust �i mai cinstit s� v� las s�-l �mp�rt�i�i chiar dumneavoastr� tuturora Iar�i frica", g�ndi preotul. "Ca sa domini pe cineva, f�-l s�-i fie fric�." Cele dou� doamne ajunser� la casa Bertei cu pu�in timp �nainte de orele nou� �i o g�sir� tricot�nd �n micul ei living. � Satul e altfel �n noaptea asta - zise b�tr�na. Am auzit mult� lume trec�nd pe strad�, zgomot intens de pa�i: barul e mic pentru toat� foiala asta. � S�nt b�rba�ii - r�spunse patroana hotelului. Se duc �n pia��, ca s� discute ce e de f�cut cu str�inul. � �n�eleg. Nu cred c� s�nt multe de discutat: ori �i accept� propunerea, ori �l las� s� plece de azi �n dou� zile. � Nici nu ne-ar fi dat prin g�nd s�-i accept�m propunerea - se indign� nevasta primarului. � De ce nu? Mi s-a povestit c� p�rintele a �inut azi o predic� minunat�, spun�nd c� sacrificiul unui om a salvat omenirea �i c� Dumnezeu a acceptat o propunere a diavolului, pedepsindu-�i p�n� la urm� slujitorul cel mai credincios. De ce-ar fi at�t de r�u ca locuitorii din Viscos s� ia �n considerare propunerea str�inului ca pe o - s� zicem a*a~ cere? 152

Nu cred c� vorbi�i serios. Eu una vorbesc serios. Dumneavoastr� vre�i S " d�dur� s� se ridice �i s� plece imediat; era �ns� riscant. 1 __ Dar ca s� l�s�m asta, c�rui fapt u datorez oarea vizitei dumneavoastr�? Nu s-a mai �nt�mplat niciodat�. _ Domni�oara Prym, acum doua zile, a spus c� l-a auzit url�nd pe lupul blestemat. �tim cu to�ii c� lupul blestemat este o scuz� stupid� a fierarului - zise patroana hotelului. Se vede c� s-a dus �n p�dure cu vreo femeie din satul vecin, a �ncercat s�-i fac� felul, ea s-a �mpotrivit, �i el a venit cu povestea asta. Dar �i a�a, ne-am hot�r�t s� facem o plimbare pe-aici, ca s� vedem dac� totul e �n regul�. Totul e cum nu se poate mai bine. Tricotez o fa�� de mas�, de�i nu pot garanta c� o s-o ispr�vesc; s-ar putea s� mor m�ine, de exemplu. Urm� un moment de jen� general�. Dup� cum �ti�i, b�tr�nii mor de la un ceas la altul - continu� Berta. Situa�ia se restabili. Sau aproape. � E mult prea devreme s� v� g�ndi�i la asta. � S-ar putea; p�n� m�ine se mai schimb� lucrurile. Dar s� �ti�i c� �sta a fost g�ndul care m-a fr�m�ntat cel mai mult azi. � A�i avut vreun motiv special? � Crede�i c� ar fi trebuit s� am? i vrePatroana hotelului sim�ea nevoia s� schimbe vorba, dar trebuia s-o fac� cu mult� grij�. La < 153 mea asta, adunarea din pia�� trebuie s� fi �n �i avea s� se termine peste c�teva minute e � Cred c�, o dat� cu v�rsta, oamenii �n�eleg p�^ la urm� c� moartea e inevitabil�. �i trebuie s� v��m s-o primim cu senin�tate, �n�elepciune si semnare: deseori ea ne scap� de suferin�e inutile" � Ave�i perfect� dreptate - r�spunse Berta Exact la asta m-am g�ndit toat� seara. �i �ti�i la c concluzie am ajuns? Mi-e foarte, foarte fric� s� mor Nu cred c� mi-a sunat ceasul. Atmosfera era din ce �n ce mai ap�s�toare, si so�ia primarului �i aminti de discu�ia din sacristie, despre terenul de l�ng� biseric�; vorbeau de una, pe c�nd �n realitate se refereau la alta. Nici una din cele dou� nu �tia cum decurgea adunarea din pia��; nimeni nu cuno�tea planul preotului sau reac�ia b�rba�ilor din Viscos. Era inutil s� o provoace pe Berta la o conversa�ie mai sincer� - dac� n-ar fi fost dec�t faptul c� nimeni nu accept� s� moar� f�r� a opune o rezisten�� disperat�. Examina �n sinea ei problema: dac� voiau s� o ucid� pe femeia aceea, trebuia s� g�seasc� un mod de-a o face f�r� a declan�a o lupt� violent�,

care ar fi l�sat urme pentru o viitoare investiga�ie. S� dispar�. B�tr�na trebuia pur �i simplu s� dispar�; corpul ei nu putea s� r�m�n� �n cimitir sau p�r�sit �n desi�; dup� ce str�inul va fi constatat c� dorin�a �i fusese �ndeplinit�, se impunea s-o ard�, �mpr�tiindu-i cenu�a �n mun�i. At�t �n teorie c�t �i �n practic�, Berta i-ar fi ajutat ca p�m�ntul acela s� redevin� fertil. La ce v� g�ndi�i?-�i �ntrerupse Berta reflec�iile. 154 La un foc mare - r�spunse so�ia primaru� U un foc frumos care s� ne �nc�lzeasc� trupu^bin nu mai s�ntem �n Evul Mediu; t"ti c� unii de pe-aici cred c� eu s�nt vr�jitoare? Era imposibil s� mint�, altminteri b�tr�na ar fi devenit suspicioas�; femeile �ncuviin�ar� din cap. __ Dacg am fi fost �n Evul Mediu, a�i fi putut s� m� arde�i de vie, a�a, simplu, doar pentru c� cineva a hot�r�t c� trebuie s� fiu vinovat� de ceva. Ce-o fi asta?", g�ndea patroana hotelului. "Oare ne-o fi tr�dat cineva? Sau poate c� nevasta primarului, acum l�ng� mine, o fi venit pe-aici mai devreme �i i-o fi povestit totul? Sau poate preotul o fi avut remu�c�ri �i-o fi venit s� i se spovedeasc� unei p�c�toase?" � V� mul�umesc mult pentru vizit�, dar s�nt bine, perfect s�n�toas�, dispus� s� fac toate sacrificiile posibile, inclusiv regimurile astea alimentare idioate, care m� oblig� s�-mi scad colesterolul, c�ci doresc s� mai tr�iesc mult timp. Berta se ridic� �i deschise u�a. Cele dou� �i luar� r�mas-bun. Adunarea din pia�� nu se terminase. � �mi pare bine c� a�i venit, acum las tricotatul �i m� duc la culcare. �i, la drept vorbind, eu cred �n lupul blestemat; pentru c� s�nte�i tinere, n-a�i putea r�m�ne pe-aproape p�n� ce se termin� adunarea, ca s� v� asigura�i c� nu se-apropie de u�a mea? Cele dou� acceptar�, �i urar� noapte bun� �i Berta intr� �n cas�. T B�tr�na �tie! ~~ sPuse m �oapt� patroana hotelului. Cineva a vorbit! N-ai observat pe ce ton 155 ironic vorbea? Nu vezi c� ea a priceput c� �� aici ca s� o supraveghem? ena So�ia primarului era �ncurcat�. � N-are de unde �ti. Nimeni n-ar fi nebun s� " spun�. Dac� nu cumva... 1 � Dac� nu cumva ce? � Dac� nu cumva e chiar vr�jitoare. �i adu " aminte de v�ntul care a suflat �n timp ce st�team de vorb�? � �i totu�i ferestrele erau �nchise. Inimile celor dou� femei se deschiser� �i veacuri de supersti�ii revenir� la suprafa��. Dac� chiar era vr�jitoare, moartea ei, �n loc s� salveze satul, ar sf�r-

�i prin a-l distruge complet. A�a spuneau legendele. Berta stinse lumina �i continu� s� le priveasc� pe cele dou� femei din col�ul ferestrei. Nu �tia dac� trebuia s� r�d�, s� pl�ng� sau, pur �i simplu, s�-�i accepte destinul. Avea o singur� certitudine. Fusese aleas� ca s� moar�. So�ul ei ap�ruse pe sear� �i, spre surprinderea ei, venise �nso�it de bunica domni�oarei Prym. Cea dint�i pornire a Bertei a fost gelozia: ce c�uta cu femeia aceea? Dar observ� c�t erau de preocupate privirile celor doi �i o cuprinse disperarea c�nd �i povestir� ce auziser� �n sacristie. Cei doi �i cerur� s� fug� imediat. "Se vede treaba c� glumi�i", r�spunse Berta. "Cum s� fug? Picioarele mele abia pot s� m� duc� p�n� la biserica aflat� la o sut� de metri de-aici, cum v�-nchipui�i c� a� cobor� tot drumul din sat? V� rog, rezolva�i problema asta sus �n cer, ap�156 �! La urma urmelor de ce-mi petrec timpul ra�!�Hdu-m� la to�i sfin�ii?" p o situa�ie mai complicat� dec�t �i �nchipuia 7 Binele �i R�ul erau �n plin� lupt� �i nimeni le putea amesteca. �ngerii �i demonii erau �n f ui uneia dintre acele b�t�lii periodice, c�nd condamn� sau salveaz� regiuni �ntregi pe o perioad� �ndelungat�. ^ _ w Nu m� intereseaz�; eu nu am cum sa ma apar, lupta asta nu-i a mea, n-am cerut s� intru �n ea." Nimeni nu ceruse. Totul �ncepuse cu o eroare de calcul a unui �nger de paz�, acum doi ani. �n timpul unei lu�ri de ostatici, dou� femei �i aveau zilele num�rate, dar o feti�� de trei ani trebuia s� scape. Feti�a aceea, se spunea, �i va m�ng�ia p�n� la urm� tat�l, va face ca el s� mai spere �n via�� �i s� dep�easc� teribila suferin�� c�reia avea s�-i fie supus. Era un om de treab� �i, cu toate c� urma s� treac� prin momente teribile (nimeni nu �tia motivul, acesta �inea de un plan al lui Dumnezeu, niciodat� pe deplin explicat), avea s� sf�r�easc� prin a se recupera. Fata avea s� creasc� marcat� de tragedie, dar, dup� ce avea s� �mplineasc� dou�zeci de ani, avea s�-�i foloseasc� propria suferin�� pentru a u�ura durerea celorlal�i. Avea s� �ndeplineasc� p�n� la urm� o munc� at�t de important�, �nc�t urma s� �nr�ureasc� tot globul. Acesta fusese planul ini�ial. �i totul decurgea foarte bine: poli�ia invadase ascunz�toarea, �ncepuser� �mpu�c�turile, persoanele destinate s� fie ucise �ncepuser� s� cad�. �n acest moment, �ngerul de paz� al feti�ei - dup� cum �tia �i Berta, to�i copm de trei ani �i v�d �ngerii �i stau de vorb� cu ei 157 tot timpul - �i f�cu un semn s� se retrag� r perete. Dar copilita nu �n�elese �i se apropie de�

ca s� aud� ce zicea. Se mi�c� doar trei centimetri; destul pentru fi atins� de un tir mortal. �ncep�nd de atunci ist ria o apuc� pe alt� cale; ceea ce era scris s� se transforme �ntr-un frumos episod al r�scump�r�rii se preschimb� �ntr-o lupt� f�r� preget. Diavolul intr� �n scen�, pretinz�nd sufletul acelui om plm de ur�, neputin��, dorin�� de r�zbunare. �ngerii nu se conformar�; era un om bun, fusese ales, chiar dac� profesia lui nu era dintre cele mai recomandabile, ca s�-�i ajute fiica s� schimbe multe lucruri de pe lume. Argumentele �ngerilor �ns� nu izbutiser� s� mai trezeasc� nici un ecou �n mintea lui. �ncetul cu �ncetul, diavolul �i puse st�p�nire pe suflet, p�n� ce ajunse s� i-l controleze aproape �n �ntregime. "Aproape �n �ntregime", repet� Berta. "A�i spus: "aproape"." Am�ndoi �i confirmar� spusa. Mai r�m�nea o lumin� imperceptibil�, pentru c� unul dintre �ngeri refuzase s� renun�e la lupt�. Dar nu era niciodat� ascultat, p�n� c�nd, noaptea trecut�, izbutise s� vorbeasc� pu�in. �i instrumentul fusese �ns�i domni�oara Prym. Bunica lui Chantal ar�t� c� tocmai de-aceea se afla acolo: deoarece, dac� exista cineva care putea schimba situa�ia, acesta era nepoata ei. Chiar �i a�a, b�t�lia era mai feroce ca oric�nd �i un �nger al str�inului fusese din nou �n�bu�it de prezen�a diavolului. 158 Rprta �ncerc� s�-i lini�teasc� pe cei doi, care p�foarte nervo�i; �n definitiv, ei erau gata mor�i, " cea care trebuia s� fie �ngrijorat�. �i oare nu 63 Iau s-o ajute pe Chantal ca s� schimbe totul? P Diavolul lui Chantal era �i el pe cale de-a c�. b�t�lia. C�nd ea mersese �n p�dure, bunica �l hlnisese �n c�utarea ei pe lupul blestemat - acesta exista cu adev�rat �i fierarul nu min�ise. Urm�ise s� trezeasc� bun�tatea b�rbatului �i reu�ise. Dar, dup� c�t se pare, conversa�ia dintre cei doi nu f�cuse ca lucrurile s� mearg� mai bine; am�ndoi erau personalit�i prea puternice. Acum mai era o singur� �ans�: ca fata s� fi v�zut ceea ce �i doreau ei s� vad�. Sau mai bine zis: �tiau c� ea v�zuse deja, dar ceea ce voiau era s� �n�eleag�. Ce anume? Nu puteau spune; contactul cu cei vii avea �i el o limit�, unii diavoli tr�geau cu urechea la ce vorbeau ei acum �i s-ar fi putut s� strice totul dac� li s-ar fi cunoscut planul dinainte. Puteau garanta �ns� c� era ceva foarte simplu �i, dac� Chantal ar fi istea�� - dup� cum sus�inea bunic�-sa - ar �ti cum s� controleze situa�ia. Berta accept� r�spunsul; departe de ea s� le pretind� o indiscre�ie care o putea costa via�a, de�i tare-i pl�cea s� afle secrete. O explica�ie �ns� tot

lipsea, drept care se adres� so�ului ei: cu Mi-ai spus s� r�m�n aici, �ez�nd pe scaunul �sta, vreme de at�ia ani, supraveghind satul, pe motiv c� ar putea s� intre r�ul �n el. Mi-ai cerut-o cu mult� vreme �nainte ca �ngerul s� se z�p�ceasc� 1 feti�a s� moar�. De ce? 159 B�rbatul ei r�spunse c�, �ntr-un fel sau altul, r�ul tot ar fi trecut prin Viscos, c�ci el obi�nuie�te s�-�i fac� necontenit rondul pe p�m�nt �i, spre marea-i pl�cere, s�-i surprind� pe oameni nepreg�ti�i. Nu s�nt convins�. Nici so�ul ei nu era convins, dar �sta era adev�rul. Poate c� duelul dintre bine �i r�u are loc clip� de clip� �n inima fiec�rui om, c�mpul de b�taie al tuturor �ngerilor �i diavolilor; ace�tia se lupt� pas cu pas, ca s� c�tige teren, de-a lungul multor milenii, p�n� c�nd, �n cele din urm�, una din cele dou� for�e o va distruge pe deplin pe cealalt�. �i totu�i, chiar dac� acum tr�ie�te �n plan spiritual, continu� s� ignore multe lucruri, mult mai multe chiar dec�t pe p�m�nt. �n fine, parc� s�nt ceva mai convins�. Odihni�i-v� acum; dac� o fi s� mor, �nseamn� c� mi-a sunat ceasul. Berta nu spuse c� se sim�ea cam geloas� �i c� i-ar fi pl�cut s� fie din nou cu so�ul ei; bunica lui Chantal fusese mereu una dintre femeile cele mai r�vnite din Viscos. Cei doi plecar� totu�i, sus�in�nd c� era nevoie s� o determine pe fat� s� �n�eleag� corect ceea ce v�zuse. Gelozia Bertei spori, dar izbuti s� se lini�teasc�, zic�ndu-�i c� so�ul ei dorea ca ea s� mai tr�iasc� ni�el pentru a se putea bucura, f�r� a-l deranja nimeni, de tov�r�ia bunicii domni�oarei Prym. Cine �tie, poate chiar a doua zi avea s�-�i piard� independen�a de care credea el c� se bucur�. Berta mai cuget� un pic �i se r�zg�ndi: bietul om merita c�iva ani de odihn�, nu o costa nimic s�-l 160 lase s� cread� c� era liber s� fac� ce-i trecea prin cap - fiind sigur� c� el �i sim�ea tare mult lipsa. V�z�ndu-le pe cele dou� femei tot acolo, afar�, �i trecu prin minte c� n-ar fi fost deloc r�u s� mai h�l�duiasc� pu�in prin valea aceea, uit�ndu-se la mun�i, asist�nd la ve�nicele conflicte dintre b�rba�i �i femei, dintre copaci �i v�nt, dintre �ngeri �i diavoli, �ncepu s� o cuprind� frica �i �ncerc� s� se concentreze asupra altui lucru - poate c� m�ine va folosi un ghem de l�n� de alt� culoare dec�t cel cu care lucra, c�ci fa�a de mas� avea un aspect cam monoton. �nainte de sf�r�itul adun�rii din pia��, ea se �i cufundase �n somn, sigur� c� domni�oara Prym va sf�r�i prin a �n�elege mesajul, chiar dac� nu avea

darul de a vorbi cu spiritele. ,f ��J� 'ti Yy",f �V �n biseric�, �ntr-un loc sf�nt, v-am vorbit de necesitatea sacrificiului - zise preotul. Aici, pe p�m�nt profan, cred c� s�nte�i gata de martiriu. Mica pia��, insuficient luminat� - era un singur felinar, de�i primarul promisese �n timpul campaniei electorale s� instaleze mai multe -, era ticsit�. ��rani �i ciobani, cu ochii c�rpi�i de somn, deoarece obi�nuiau s� se culce �i s� se trezeasc� o dat� cu soarele, p�strau o t�cere respectuoas� �i �nfrico�at�. P�rintele pusese un scaun l�ng� cruce �i se urcase pe el - a�a �nc�t s� poat� fi v�zut de toat� lumea. � Vreme de secole, Biserica a fost acuzat� de lupte nedrepte, adev�rul este �ns� c� tot ce-am f�cut a fost s� supravie�uim amenin��rilor. � N-am venit aici s� ne vorbi�i despre Biseric�, p�rinte - se ridic� un glas. Vrem s� afl�m ceva despre Viscos. � Nu trebuie s� v� explic c� Viscos-ul e amenin�at s� dispar� de pe hart�, lu�nd totul cu el, pe voi, p�m�nturile, turmele voastre. N-am venit aici nici ca s� vorbesc despre Biseric�, ci ca s� v� spun ceva foarte precis: numai prin sacrificiu �i peniten�� putem ajunge la m�ntuire. �i �nainte de-a fi iar �n162 trerupt, vorbesc de sacrificiul cuiva anume, de peniten�a tuturora �i de salvarea satului. � S-ar putea s� fie doar o minciun� - strig� alt glas. � Str�inul ne va ar�ta aurul m�ine - zise primarul, mul�umit c� putea furniza o informa�ie de care nici p�rintele nu luase cuno�tin��. Domni�oara Prym nu vrea s�-�i asume singur� r�spunderea, dar patroana hotelului l-a convins s� aduc� lingourile aici. Nu vom ac�iona dec�t cu garan�ia asta. Primarul lu� cuv�ntul �i �ncepu s� vorbeasc� despre �mbun�t�irile posibile �n sat, despre reforme, despre parcul copiilor, despre reducerea impozitelor �i �mp�r�irea bog�iei proasp�t dob�ndite. In p�r�i egale - zise cineva. Era momentul s� fac� un compromis pe care detesta s�-l fac�; dar toate privirile se �ndreptar� c�tre el, oamenii p�r�nd a se fi scuturat subit de somnolen��. � �n p�r�i egale - confirm� preotul, �nainte ca primarul s� reac�ioneze. Nu aveau alt� op�iune: to�i participau cu aceea�i r�spundere �i aceea�i re-

compens�, altminteri unul dintre ei ar fi sf�r�it �n scurt timp prin a denun�a crima - din invidie sau r�zbunare. Preotul cuno�tea bine aceste dou� cuvinte. � Cine va muri? Primarul explic� felul corect �n care ajunseser� la alegerea Bertei; suferea mult pentru c�-�i pierduse b�rbatul, era b�tr�n�, nu avea prieteni, p�rea nebun� a�a cum �edea din zori p�n�-n sear� �n fa�a casei �i nu contribuia cu nimic la dezvoltarea satu163 lui. To�i banii ei, �n loc s� fi fost investi�i �n p�m�nturi sau �n oi, aduceau dob�nzi de la o banc� dintr-un ora� �ndep�rtat; singurii care tr�geau foloase de pe urma ei erau comercian�ii, care, asemeni furgonetei cu p�ine, veneau s�pt�m�nal �n sat ca s�-�i v�nd� produsele. Nici un glas din r�ndurile mul�imii nu se ridic� �mpotriva alegerii. Primarul fu mul�umit c�-i fusese acceptat� autoritatea; preotul �ns� era con�tient c� �mprejurarea asta putea fi un semn deopotriv� bun sau r�u, pentru c� nu totdeauna t�cerea semnific� un "da" - �n general demonstra doar incapacitatea oamenilor de-a reac�iona la momentul potrivit. Dac� cineva nu ar fi fost de acord, mai t�rziu s-ar chinui la g�ndul c� acceptase f�r� s� vrea, iar urm�rile ar putea fi grave. Simt nevoia ca to�i s� fi�i de acord - zise p�rintele. Trebuie s� spune�i cu glas tare dac� accepta�i sau nu, pentru ca Dumnezeu s� v� aud� �i s� �tie c� are b�rba�i viteji �n armata sa. �i dac� nu crede�i �n Dumnezeu, tot v� cer s� v� exprima�i acordul sau dezacordul cu glas tare, astfel �nc�t s� �tim cu to�ii ce anume g�nde�te fiecare dintre noi. Primarului nu-i pl�cu felul �n care folosise preotul verbul: "simt nevoia", zisese el, pe c�nd corect ar fi fost "sim�im nevoia" sau "primarul simte nevoia". Dup� ce avea s� se �ncheie afacerea asta, avea s�-�i recupereze autoritatea a�a cum trebuia. Acum �ns�, ca bun politician, �l l�sase pe preot s� ac�ioneze �i s� se expun� singur. Vreau s� spune�i c� s�nte�i de acord. Primul "da" veni de la fierar. Primarul, ca s�-�i arate repede curajul, �i d�du �i el acordul cu glas 164 tare. �ncetul cu �ncetul, fiecare b�rbat aflat acolo de fa�� spuse cu glas tare c� era de acord, p�n� c�nd se angajar� cu to�ii. Unii erau de acord pentru c� doreau ca adunarea s� se termine repede �i s� se poat� �ntoarce acas�; al�ii se g�ndeau la aur �i la modul cel mai rapid de-a �nzestra satul cu bog�ia recent dob�ndit�; al�ii pl�nuiau s� le trimit� banii copiilor, pentru ca ace�tia s� nu se mai simt� ru�ina�i �n fa�a prietenilor din marele ora�; practic, nici unul dintre cei aduna�i acolo nu credea c� Viscos-ul �i-ar mai putea rec�p�ta gloria pierdut� �i-�i doreau nu-

mai bog�ia pe care-o meritaser� mereu, dar n-o avuseser� niciodat�. Nimeni �ns� nu zise "nu". � Avem �n sat 108 femei �i 173 de b�rba�i continu� preotul. Fiecare locuitor are cel pu�in o arm�, dat fiind c� tradi�ia local� cere ca to�i s� �nve�e s� v�neze. Ei bine, m�ine �n zori de zi, v� ve�i l�sa armele, cu un singur cartu�, �n sacristia bisericii, �l rog pe primar, care are acas� mai multe pu�ti, s� aduc� �i pentru mine una. � Nu ne l�s�m niciodat� armele pe m�ini str�ine - strig� o c�l�uz� de v�n�toare. Ele s�nt sacre, preten�ioase, personale. Nu pot s� fie niciodat� folosite de alte persoane. � L�sa�i-m� s� termin. Am s� v� explic cum func�ioneaz� un pluton de execu�ie; s�nt convoca�i �apte solda�i ca s� trag� �n cel condamnat la moarte. Solda�ilor le s�nt �ncredin�ate �apte pu�ti - �ase dintre ele s�nt �nc�rcate cu gloan�e adev�rate, iar una nu are dec�t un cartu� de manevr�. Pulberea explodeaz� la fel, zgomotul e identic, dar nu are 165 plumb care s� fie proiectat �n direc�ia corpului victimei. Nici unul dintre solda�i nu �tie care este pu�ca �nc�rcat� cu cartu�ul orb. A�a �nc�t fiecare crede c� e a lui �i c� numai camarazii ar fi r�spunz�tori pentru moartea acelui ins, b�rbat sau femeie, pe care nu-l cunosc, dar �n care au fost obliga�i s� trag�, �n temeiul datoriei militare. � To�i se socotesc nevinova�i - zise mo�ierul, care p�n� atunci p�strase t�cerea. � Exact. M�ine voi face �i eu acela�i lucru: voi scoate plumbul din 87 de cartu�e �i voi l�sa celelalte arme cu muni�ie adev�rat�. Toate armele vor r�suna �n acela�i timp, dar nimeni nu va �ti care dintre ele au plumbi �n ele; astfel, fiecare dintre dumneavoastr� se poate considera nevinovat. Oric�t de osteni�i ar fi fost oamenii, ideea p�rintelui fu urmat� de un suspin de u�urare. Un alt fel de energie se r�sp�ndi prin pia�� ca �i cum, de la un ceas la altul, toat� istoria aceea �i-ar fi pierdut aerul tragic �i nu mai era vorba acuma dec�t de c�utarea unei comori ascunse. Fiecare om era absolut convins c� arma lui avea s� fie �nc�rcat� cu un cartu� de manevr�, nefiind deci vinovat, dar solidar cu tovar�ii s�i, care trebuiau s�-�i schimbe �n bine vie�ile �i satul. Oamenii erau acum foarte �nsufle�i�i; Viscos devenise un loc unde se �nt�mplau lucruri deosebite �i importante. Singura arm� care, pute�i fi siguri, va fi �nc�rcat� va fi a mea, pentru c� eu nu pot alege de unul singur. �i nici partea mea din aur nu mi-o voi p�stra; dar aceast� hot�r�re o iau din alte motive. 166 Nici de ast� dat� primarului nu-i pl�cu felul

cum vorbea preotul. Se comporta de parc� voia ca locuitorii Viscos-ului s� �n�eleag� c� era un om curajos, plin de autoritate �i m�rinimie, capabil de orice sacrificiu. Dac� ar fi fost acolo �i nevasta lui, ea ar fi zis c� se preg�te�te s�-�i depun� candidatura la viitoarele alegeri. "Las' c� vine ea ziua de luni", �i zise el �n sinea lui. Avea s� reduc� at�t de mult taxa pentru biseric�, �nc�t preotului avea s�-i fie cu neputin�� s� mai r�m�n� acolo. In definitiv, era singurul care nu pretindea s� se �mbog�easc�. � �i victima? - �ntreb� fierarul. � Va veni - zise preotul. Voi avea eu grij�. Dar am nevoie s� fiu �nso�it de �nc� trei in�i. Cum nimeni nu se oferi, preotul alese trei b�rba�i solizi. Doar unul dintre ei �ncerc� s� zic� "nu", dar prietenii s�i �l str�punser� cu privirea, iar el se r�zg�ndi rapid. � Unde vom aduce jertfa? - �ntreb� mo�ierul, adres�ndu-i-se direct preotului. Primarul �i pierdea autoritatea v�z�nd cu ochii �i trebuia s� �i-o recupereze numaidec�t. � Hot�r�rea o iau eu - zise el, arunc�ndu-i o privire furioas� mo�ierului. Nu vreau ca p�m�ntul Viscos-ului s� fie p�tat de s�nge. O vom face m�ine, la ora asta, l�ng� monolitul celtic. Aduce�i-v� lanternele, felinarele, tor�ele, pentru ca to�i s� vad� bine cum �intesc cu arma, nu cumva s� trag� �ntr-o direc�ie gre�it�. Preotul se d�du jos de pe scaun - adunarea se terminase. Femeile din Viscos auzir� din nou zgomot de pa�i pe caldar�m, b�rba�ii se �ntorceau aca167 s�, beau ceva, se uitau pe fereastr� sau pur �i simplu se pr�bu�eau �n pat, epuiza�i. Primarul o re�nt�lni pe so�ia lui care-i istorisi ce auzise acas� la Berta �i c�t de tare se speriase. Dup� ce analizar� �ns� cuv�nt cu cuv�nt - �mpreun� cu patroana hotelului - toate cele spuse atunci, cele dou� ajunser� la concluzia c� b�tr�na nu �tia nimic - numai sentimentul vinov�iei o f�cea s� vorbeasc� a�a. "Vede strigoi unde nu s�nt, ca �i cu lupul blestemat", coment� ea. Preotul se �ntoarse la biseric� �i-�i petrecu toat� noaptea �n rug�ciune. h.; ��. �-Kiaii''�h '�O Chantal �i f�cu cafeaua de diminea�� la p�inea cump�rat� �n ajun, deoarece furgoneta brutarului nu venea duminica. Se uit� pe fereastr� �i v�zu c� b�rba�ii din Viscos ie�eau din casele lor duc�nd c�te o arm� de v�n�toare. Se preg�ti s� moar�, deoarece �nc� mai era posibil s� fi fost ea cea aleas�; nimeni nu-i cioc�ni �ns� la u�� - dimpotriv�, treceau mai

departe, intrau �n sacristia bisericii �i ie�eau de acolo cu m�inile goale. Cobor�, se duse la hotel �i patroana �i povesti ce se �nt�mplase noaptea trecut�: alegerea victimei, propunerea preotului, preg�tirile pentru sacrificiu. Nu mai avea acela�i ton ostil, iar lucrurile p�reau a se schimba �n favoarea lui Chantal. � Vreau s�-�i spun ceva; �ntr-o zi, Viscos-ul �i va da seama ce ai f�cut pentru locuitorii lui. � Dar str�inul va trebui s�-�i arate aurul. Evident. A �i plecat cu rucsacul gol. Chantal se hot�r� s� nu se plimbe prin p�dure, deoarece ar fi trebuit s� treac� pe la casa Bertei �i i-ar fi fost ru�ine s� dea ochii cu ea. Se �ntoarse la ea �n camer� �i-�i aminti iar de visul pe care-l avusese. 169 Seara trecut� avusese un vis ciudat: un �nger �i �ncredin�a cele unsprezece lingouri de aur �i-i cerea s� le p�streze. Chantal �i r�spundea �ngerului c�, pentru asta, era nevoie s� omoare pe cineva. �ngerul o �ncredin�a c� nici vorb�; dimpotriv�, lingourile dovedeau c� aurul nici nu exista. De aceea �i ceruse patroanei hotelului s� stea de vorb� cu str�inul; �i f�cuse un plan. Dar, cum totdeauna �n via�� pierduse b�t�liile, se �ndoia c� �i l-ar putea duce la bun sf�r�it. Berta privea cum apune soarele dup� mun�i, c�hd �i v�zu pe preot �i pe �nc� trei b�rba�i apropiindu-se. Se �ntrista din trei pricini: �tia c� i-a sunat ceasul, apoi so�ul ei nici m�car nu i se ar�tase ca s� o consoleze (poate de teama a ceea ce i-ar fi dat s� aud�, poate ru�inat de propria-i neputin�� de-a o salva) �i, �n fine, �i d�dea seama c� banii pe care-i adunase vor sf�r�i prin a intra �n buzunarele ac�ionarilor de la banca unde �i-i depusese, �ntruc�t nu avusese timp s� �i-i retrag� �i s�-i pun� pe foc. Se sim�ea mul�umit� din dou� pricini: avea s�-�i reg�seasc� �n sf�r�it b�rbatul care, la ora aceea, se plimba pesemne cu bunica domni�oarei Prym; �i ultima ei zi de via�� nu fusese �nchis� �i friguroas�, ci �nsorit� �i plin� de lumin�; nu toat� lumea are privilegiul s� plece definitiv cu o amintire at�t de frumoas�. Preotul f�cu un semn ca b�rba�ii s� r�m�n� la distan�� �i se apropie singur. - Bun� seara-zise ea. Vede�i ce mare e Dumnezeu c� a f�cut o natur� at�t de frumoas�. 171 "N-au dec�t s� m� ia, dar eu voi l�sa aici tot p�catul lumii." � Nu-�i po�i imagina c�t de frumos e Raiul r�spunse preotul, dar ea observ� c� s�geata ei �l atinsese �i c� se str�duia acum s�-�i p�streze s�n-

gele rece. � Nu �tiu dac� e chiar at�t de frumos, nici m�car nu s�nt sigur� c� exist�: a�i fost dumneavoastr� acolo? � �nc� nu. Dar am cunoscut infernul �i �tiu c� e groaznic, oric�t de atr�g�tor ar p�rea v�zut de afar�. Ea pricepu c� se referea la Viscos. � V� �n�ela�i, p�rinte. A�i fost �n Rai, dar nu l-a�i recunoscut. A�a cum se �nt�mpl�, de altfel, cu mai to�i oamenii de pe lumea aceasta; caut� suferin�a �n cele mai vesele locuri, deoarece �i �nchipuie c� nu li se cuvine fericirea. � S-ar p�rea c� to�i anii petrecu�i aici te-au f�cut mai �n�eleapt�. � E mult de c�nd nimeni n-a mai venit s� stea de vorb� cu mine, iar acum, curios, to�i au descoperit c� exist �i eu. �nchipui�i-v� c�, ieri noapte, patroana hotelului �i so�ia primarului mi-au f�cut cinstea s� m� viziteze; ast�zi, parohul satului face acela�i lucru - oare pentru c� �ntre timp am devenit o persoan� important�? � Foarte - zise preotul. Cea mai important� din sat. � Am primit vreo mo�tenire? � Zece lingouri de aur. Viitoarele genera�ii de b�rba�i, femei �i copii �i vor fi recunosc�toare. S-ar putea chiar s� �nal�e o statuie �n cinstea dumitale. 172 � Prefer o f�nt�n�; pe l�ng� faptul c� �nfrumuse�eaz� locul, potole�te setea drume�ilor �i-i lini�te�te pe cei cu sufletul greu. � Se va construi o f�nt�n�. Ai cuv�ntul meu de onoare. Berta socoti c� era timpul s� termine cu farsele �i trecu direct la subiect: � �tiu totul, p�rinte. Condamna�i o femeie nevinovat�, care nu-�i poate ap�ra via�a. Fi�i blestemat, �mpreun� cu p�m�ntul acesta �i cu to�i locuitorii lui! � Amin - consim�i preotul. Vreme de peste dou�zeci de ani, am �ncercat s� binecuv�ntez p�m�ntul acesta, dar nimeni nu mi-a auzit �ndemnurile, �n decursul acelora�i dou�zeci de ani, am �ncercat s� aduc binele �n inimile oamenilor, p�n� c�nd am �n�eles c� Dumnezeu m-a ales s� fiu bra�ul Lui st�ng �i s� dau pe fa�� r�ul de care s�nt capabili. Poate a�a se vor �nfrico�a �i se vor �ntoarce la credin��. Berta ar fi vrut s� pl�ng�, dar se st�p�ni. � Vorbe frumoase, dar g�unoase. Nu s�nt dec�t o explica�ie pentru cruzime �i nedreptate. � Spre deosebire de to�i ceilal�i, nu o fac pentru bani. �tiu c� e un aur blestemat, ca �i p�m�ntul acesta, �i c� nu va aduce fericirea nim�nui: o fac pentru c� mi-a cerut-o Dumnezeu. Mai bine zis: mi-a poruncit, a r�spuns rug�ciunilor mele. "Inutil s� mai vorbesc", g�ndi Berta, �n timp ce

preotul �i v�ra m�na �n buzunar �i scotea ni�te pilule. � Nu vei sim�i nimic - zise el. S� intr�m. � Nici dumneavoastr�, nici altcineva din sat nu ve�i c�lca pragul casei mele c�t voi fi eu �n via��. 173 Poate azi, la ultimele ore a!e nop�ii, va fi deschis� u�a - dar acum nu. Preotul �i f�cu semn unuia dintre b�rba�i �i acesta se apropie cu o sticl� de plastic. � Ia pastilele astea. Ai s� dormi �n urm�toarele ore. C�nd ai s� te treze�ti, o s� fii �n cer, al�turi de so�ul dumitale. � Totdeauna am fost al�turi de so�ul meu; �i niciodat� n-am luat pastile de somn, �n ciuda faptului c� suf�r de insomnie. � Atunci cu at�t mai bine, �i vor face efectul aproape instantaneu. Soarele disp�ruse, umbrele �ncepeau s� se lase rapid asupra v�ii, bisericii, satului. � �i dac� nu vreau s� le iau? � Le vei lua oricum. Se uit� la b�rba�ii care-l �nso�eau �i �n�elese c� preotul spunea adev�rul. Lu� pastilele, �i le v�r� �n gur� �i b�u toat� apa. Ap�: f�r� gust, f�r� miros, f�r� culoare - �i totu�i lucrul cel mai important de pe lume. Ca �i ea �n momentul acela. Mai privi o dat� mun�ii, acum acoperi�i total de umbr�. V�zu prima stea ivindu-se pe cer �i-�i aminti c� avusese o via�� bun�; se n�scuse �i avea s� moar� �ntr-o a�ezare pe care-o iubea, chiar dac� a�ezarea nu-i ar�ta aceea�i dragoste -, dar mai avea vreo importan��? Cine iube�te a�tepund o recompens� �i pierde vremea. Fusese binecuv�ntat�. Nu cunoscuse nici o alt� �ar�, dar �tia c� acolo, �n Viscos, se petreceau acelea�i lucruri care se petreceau pretutindeni. �i pierduse so�ul iubit, dar Dumnezeu �i d�ruise bucuria de-a fi tot al�turi de el, chiar �i dup� ce murise. V�174 zuse apogeul satului, asistase la �nceputul decaden�ei lui �i pleca �nainte de a-l vedea pe de-a-ntregul distrus. Ii cunoscuse pe oameni cu defectele �i virtu�ile lor �i era �ncredin�at�, �n pofida a ceea ce i se �nt�mpla acum �i-a at�tor �ncle�t�ri la care so�ul ei o asigura c� asistase �n lumea nev�zut�, c� bun�tatea omeneasc� va triumfa �n cele din urm�. �i p�ru r�u de preot, de primar, de domni�oara Prym, de fiecare om din Viscos �n parte: r�ul nu avea s� aduc� niciodat� binele, chiar dac� ei credeau contrariul. C�nd aveau s� descopere realitatea, avea s� fie prea t�rziu. Ducea cu sine un singur regret din via��: faptul c� nu v�zuse niciodat� marea. �tia c� exist�, c� era imens�, furioas� �i calm� deopotriv�, dar niciodat� nu izbutise s� mearg� p�n� acolo unde se afla

marea, s� ia �n gur� un pic de ap� s�rat�, s� simt� nisipul sub t�lpile goale, s� se cufunde �n apa rece ca �i cum s-ar fi �ntors �n p�ntecele Marii Mame (�i aduse aminte c� cel�ilor le pl�cea termenul acesta). Afar� de asta nu prea avea de ce s� se pl�ng�. Era trist�, foarte trist� c� trebuia s� plece astfel, dar nu voia s� se simt� victim�: cu siguran�� o alesese Dumnezeu pentru rolul acela �i era mult mai bine dec�t alegerea pe care o f�cuse tot El �n cazul preotului. � Vreau s�-�i vorbesc despre bine �i despre r�u - �l auzi ea zic�ndu-i �i sim�ind totodat� un soi de mole�eal� �n m�ini �i picioare. � Nu e nevoie. Dumneavoastr� nu �ti�i ce e binele. A�i fost otr�vit de r�ul care vi s-a f�cut, iar acum r�sp�ndi�i ciuma asta pe p�m�ntul nostru. 175 Nu s�nte�i altfel dec�t str�inul care a venit �n vizit� ca s� ne distrug�. Abia �i auzi ultimele cuvinte. Se uit� la stea �i �nchise ochii. Str�inul se duse la baia din camera sa de la hotel, sp�l� cu grij� fiecare lingou de aur �i le puse din nou �n rucsacul s�u vechi �i uzat. Acum dou� zile ie�ise complet din scen�, iar acum se �ntorcea pentru actul final - trebuia s�-�i fac� din nou apari�ia. Totul fusese minu�ios pl�nuit: de la alegerea a�ez�rii izolate, cu pu�ini locuitori, p�n� la ideea de-a avea un complice, astfel �nc�t, dac� lucrurile n-ar fi mers bine, nimeni nu l-ar fi putut acuza de instigare la crim�. Reportofonul, recompensa, pa�ii pruden�i, prima etap�, c�nd �i f�cuse prieteni printre locuitori, cea de-a doua etap�, c�nd urma s� semene groaz� �i confuzie. A�a cum f�cuse Dumnezeu cu el, avea �i el s� fac� cu ceilal�i. A�a cum Dumnezeu �i d�ruise binele pentru ca apoi s�-l azv�rle �ntr-un abis, tot a�a va face �i el cu al�ii. Se �ngrijise de cele mai mici am�nunte, mai pu�in unul: niciodat� nu crezuse c� planul lui avea s� func�ioneze. Era sigur c�, atunci c�nd avea s� vin� ceasul deciziei, un simplu "nu" avea s� r�stoarne totul, o singur� persoan� avea s� refuze a �nf�ptui crima, �i aceast� persoan� era suficient� 177 . pentru a demonstra c� nu era totul pierdut. Dac� o persoan� ar salva satul, ar fi salvat� �i lumea, speran�a ar fi �nc� posibil�, bun�tatea ar fi mai puternic�, terori�tii nu erau con�tien�i de r�ul pe care-l pricinuiser�, iertarea ar sf�r�i prin a-�i face lucrarea, iar zilele de suferin�� ar fi �nlocuite de o amintire trist�, el s-ar putea deprinde s� tr�iasc� cu ea �i ar putea s�-�i caute din nou fericirea. Pentru acest "nu" pe care i-ar pl�cea s�-I aud�, satul �i-ar primi cele zece lingouri de aur, indiferent de pariul f�cut

cu t�n�ra femeie. Planul s�u d�duse �ns� gre�. �i acum era t�rziu, nu se mai putea r�zg�ndi. Cineva b�tuse la u��. � S� mergem - auzi vocea patroanei hotelului. E timpul. � Cobor acum. �i lu� haina, se �mbr�c� �i se �nt�lni cu patroana �n bar. Am aurul cu mine - zise el. Dar, ca s� nu fie nici un fel de ne�n�elegeri, trebuie s� v� informez c� s�nt dteva persoane care �tiu unde m� aflu. Dac� v-a�i hot�r� cumva s� v� schimba�i victima, pute�i fi siguri c� poli�ia va veni s� m� caute aici; chiar dumneavoastr� m-a�i v�zut d�nd multe telefoane. Patroana hotelului �ncuviin�� din cap. Monolitul celtic era la o jum�tate de ceas de mers pe jos din Viscos. Secole de-a r�ndul, oamenii crezuser� c� nu era dec�t o piatr� mai aparte, �lefuit� de ploaie �i ger, care �nainte vreme st�tuse �n picioare, dar fusese r�sturnat� pesemne de un tr�snet. Ahab obi�nuia s� �ntruneasc� acolo sfatul or�enesc, fiindc� st�nca servea drept mas� natural�, �n aer liber. P�n� c�nd guvernul trimisese un grup de speciali�ti ca s� fac� un releveu al prezen�ei cel�ilor �n vale, iar cineva descoperise monumentul. Veniser� apoi arheologii, m�suraser�, calculaser�, discutaser�, s�paser� �i ajunseser� la concluzia c� un grup de cel�i alesese acel amplasament ca pe un fel de loc sacru, de�i nu se �tia ce ritualuri se practicau acolo. Unii ziceau c� era un fel de observator astronomic, al�ii d�deau asigur�ri c� �n acel loc se s�v�r�eau ceremonii de fertilitate, �n cursul c�rora tinere fecioare erau posedate de preo�i. Un grup de savan�i discutase vreme de o s�pt�m�n�, dar apoi plecase spre alt obiectiv mai interesant, f�r� a fi ajuns la nici o concluzie asupra descoperirii f�cute. ** 179 Dup� alegerea sa, primarul �ncercase s� atrag� turi�ti public�nd �ntr-un jurnal regional un reportaj despre mo�tenirea celtic� a locuitorilor din Viscos, dar potecile erau dificile �i rarii aventurieri nu g�siser� dec�t un pietroi pr�v�lit, pe c�nd alte sate din vale aveau sculpturi, inscrip�ii, lucruri mult mai interesante. Ideea nu a prins �i, cur�nd, monolitul �i-a reluat func�ia sa dintotdeauna: s� slujeasc� drept mas�, la sf�r�it de s�pt�m�n�, pentru picnicurile locale. �n seara aceea, �n mai multe case din Viscos se �ncinser� discu�ii, toate din acela�i motiv: b�rba�ii voiau s� mearg� singuri, femeile pretindeau s� ia �i ele parte la "ritualul de sacrificiu", cum �ncepuser� s� numeasc� localnicii crima pe care se preg�-

teau s� o comit�. So�ii ziceau c� era periculos, nu �tii niciodat� ce poate face o arm� de foc, femeile insistau zic�nd c� totul nu era dec�t o manifestare de egoism, c� b�rba�ii trebuiau s� le respecte drepturile, lumea nu mai era cum �i �nchipuiau ei. So�ii cedar� p�n� la urm� �i femeile �i s�rb�torir� victoria. Acum, c�tre locul acela se �ndrepta o procesiune alc�tuit� din 281 de puncte luminoase, pentru c� str�inul purta o tor��, iar Berta nu ducea nimic, astfel �nc�t num�rul locuitorilor continua s� fie reprezentat cu exactitate. Fiecare b�rbat �inea un felinar sau o lantern� �ntr-o m�n� �i �n cealalt� c�te o pu�c� nearrnat�, ca s� nu se poat� declan�a accidental. Berta era singura care nu era nevoit� s� mearg�; dormea pa�nic pe un soi de brancard� improvizat� pe care o c�rau din greu doi t�ietori de lem180 . , � ne. "Bine m�car c� nu va trebui s� aducem �i �napoi povara asta", g�ndea unul din ei. "C�ci cu to�i plumbii �nfip�i �n ea, greutatea i-ar cre�te de trei ori." Calculase c� fiecare cartu� con�inea, �n medie, c�te �ase mici sfere de plumb. Dac� toate armele aduse ar nimeri �inta, corpul ar fi atins de 522 de buc�i, �n el afl�ndu-se p�n� la urm� mai mult metal dec�t s�nge. Omul sim�i c� i se �ntorcea stomacul pe dos. Nu trebuia s� se mai g�ndeasc� la nimic altceva dec�t la ziua de luni. Nimeni nu vorbi pe durata traseului. Nimeni nu se privi �n ochi cu ceilal�i, ca �i cum to�i ar fi fost prin�i �ntr-un fel de co�mar pe care abia a�teptau s�-l dea uit�rii c�t mai cur�nd cu putin��. Sosir� abia tr�g�ndu-�i sufletele - mai mult din pricina �ncord�rii dec�t a oboselii - �i alc�tuir� un semicerc uria� de lumini pe paji�tea unde se afla monumentul celtic. Primarul f�cu un semn, t�ietorii de lemne o dezlegar� pe Berta de pe brancard� �i o a�ezar� culcat� pe monolit. "A�a nu merge - se pl�nse fierarul, amintindu-�i de filmele de r�zboi cu solda�i orbec�ind pe jos. E greu s� �inte�ti pe cineva culcat. T�ietorii de lemne o luar� pe Berta �i o puser� �n pozi�ie �ez�nd, cu spatele la piatr�. P�rea pozi�ia ideal�, dar deodat� se auzi un glas de femeie suspin�nd. - Se uit� la noi - zicea ea. Ne vede ce facem. Era limpede c� Berta nu vedea nimic, dar era insuportabil s� te ui�i la doamna aceea cu o ex181 presie de bun�tate pe chip, dormind cu un z�mbet mul�umit pe buze, �i care �n scurt timp avea s� fie sf�rtecat� de o mul�ime de mici sfere metalice. �ntoarce�i-o invers - ordon� primarul, st�n-

jenit �i el de priveli�te. Bomb�nind, t�ietorii de lemne se �ntoarser� la monolit �i rotir� corpul, pun�ndu-l s� stea �n genunchi pe p�m�nt, cu fa�a �i pieptul rezemate de st�nc�. Cum era cu neputin�� s� o men�in� �n pozi�ia asta, a fost nevoie s�-i lege o fr�nghie de �ncheieturile m�inilor, s� o petreac� pe dup� partea superioar� a monumentului �i s� o fixeze de partea cealalt�. Pozi�ia era acum grotesc�: femeia st�tea �n genunchi, cu spatele la ei, cu bra�ele �ntinse peste piatr�, ca �i cum s-ar fi rugat �i implorat. Cineva protest� iar�i, dar primarul zise c� era timpul s� ispr�veasc� treaba. Cu c�t mai repede, cu at�t mai bine. F�r� discursuri sau justific�ri; toate puteau fi l�sate pentru a doua zi-�n bar, pe str�zi, �n conversa�iile dintre ciobani �i agricultori. Cu certitudine, una din cele trei ie�iri din Viscos avea s� fie abandonat� mult� vreme de-atunci �ncolo, fiindc� to�i erau obi�nui�i s� o vad� acolo pe b�tr�n� - privind mun�ii �i vorbind de una singur�. Tot era bine c� satul mai avea dou� drumuri de ie�ire �i �n plus o mic� scurt�tur�, cu o scar� improvizat�, care d�dea �n drumul de jos. S� ispr�vim repede treaba - zise primarul, mul�umit c� preotul nu mai scotea nici o vorb� �i c� autoritatea �i fusese restabilit�. Cineva din vale ar putea s� vad� luminile �i va vrea s� afle 182 . ��.;��' ce se �nt�mpl� aici. Preg�ti�i-v� pu�tile, trage�i �i s� plec�m. F�r� solemnitate. �ndeplinind o datorie, ca ni�te bravi solda�i care-�i ap�r� a�ezarea. F�r� ezit�ri. Era un ordin �i trebuia executat. �i, brusc, primarul, f�r� a apuca s� priceap� bine semnifica�ia t�cerii preotului, �i d�du seama c� avea s� cad� �ntr-o curs�. Dac� �ntr-o bun� zi povestea aceasta avea s� transpire, to�i aveau s� poat� spune ceea ce spuneau asasinii din timpul r�zboaielor, �i anume c� duceau la �ndeplinire ordinele primite. Oare ce se �nt�mpl�, acum, �n inimile acelor oameni: era o canalie sau un salvator? Acum, tocmai �n clipa c�nd auzi zgomotul arm�rii pu�tilor de v�n�toare, �eava �mbuc�ndu-se perfect �n mecanismul de dare a focului, nu mai putea da �napoi. �i imagin� zgomotul pe care aveau s�-l fac� cele 174 de arme, dar dac� ar fi ap�rut cineva cu g�ndul de a vedea ce se �nt�mplase, ei ar fi fost departe de acolo; cu pu�in timp �nainte de a fi �nceput urcu�ul, d�duse ordin ca la cobor�re toat� lumea s� sting� felinarele. �tiau drumul pe de rost, lumina era necesar� doar ca s� evite accidentele �n momentul tirurilor. Instinctiv, femeile f�cur� c�iva pa�i �nd�r�t, iar b�rba�ii luar� �n c�tare corpul inert, aflat la o distan�� de vreo cincizeci de metri. Nu puteau rata,

erau �nv�a�i de mici copii s� doboare animale �n mi�care �i p�s�ri �n zbor. Primarul se preg�ti s� dea ordinul de tragere. � Un moment! - strig� o voce feminin�. Era domni�oara Prym. � �i aurul? A�i v�zut aurul? 183 Pu�tile fur� l�sate �n jos, r�m�n�nd �ns� armate; nu, nu v�zuser� aurul. To�i se �ntoarser� c�tre str�in. Acesta veni �ncet �n fa�a pu�tilor. Puse rucsacul jos �i �ncepu s� scoat�, unul c�te unul, lingourile de aur. Iat�-l - zise el, �ntorc�ndu-se la locul s�u, �ntr-una din extremit�ile semicercului. Domni�oara Prym se deplas� �n punctul unde se aflau lingourile �i lu� unul. E aur - zise ea. Dar vreau s�-l verific�m. S� vin� aici nou� femei �i fiecare s� examineze lingourile care mai s�nt pe p�m�nt. Primarul �ncepea s� fie cuprins de nelini�te, aveau s� stea �n b�taia pu�tilor, cineva mai nervos putea trage accidental; dar nou� femei - inclusiv so�ia lui - merser� unde se afla domni�oara Prymv �i f�cur� ce le ceruse ea. � Da, e aur - zise so�ia primarului, verific�nd cu grij� obiectul pe care-l �inea �n m�ini �i compar�ndu-l cu cele c�teva bijuterii ale ei. V�d c� are un sigiliu al guvernului, un num�r care indic� pesemne seria, data la care a fost turnat �i greutatea. Nu ne p�c�le�te. � Atunci �ine�i aurul �i asculta�i ce am s� v� spun. � Nu avem timp de discursuri, domni�oar� Prym - zise primarul. Pleca�i toate de-acolo, ca^ s� ne putem duce treaba la bun sf�r�it. � Taci din gur�, idiotule! Strig�tul lui Chantal �i �nfrico�a pe to�i. Nimeni nu-�i imagina c� cineva �n Viscos ar fi putut rosti ceea ce tocmai le fusese dat s� aud�. 184 -�"'�� � Ai �nnebunit, domni�oar�? � Taci din gur�! - strig� ea �i mai tare, tremur�nd din cap p�n�-n t�lpi, cu fa�a contorsionat� de ur�. Dumneata e�ti nebun, ai c�zut �n cursa asta care ne-a dus la condamnare �i la moarte! E�ti iresponsabil! Primarul avansa c�tre ea, dar �l re�inur� doi b�rba�i. S� auzim ce are de spus fata asta! - strig� o voce din mul�ime. Cu zece minute �n plus e totuna! Zece sau chiar cinci minute nu erau deloc totuna �i fiecare, b�rbat sau femeie, �tia c� a�a e. Pe m�sur� ce se confruntau cu situa�ia, spaima cre�tea, sim�ul vinov�iei se r�sp�ndea, ru�inea c�tiga teren, m�inile �ncepeau s� tremure �i c�utau cu to�ii

o scuz� ca s� se r�zg�ndeasc�. Pe timpul urcu�ului, fiecare credea c� poart� o arm� cu cartu�e oarbe, totul urm�nd a se termina cur�nd; acum le era team� c� din �eava pu�tii aveau s� ias� cartu�e adev�rate, iar n�luca b�tr�nei - care avea renume de vr�jitoare - avea s� bage groaza-n ei noaptea. Sau c� cineva avea s� vorbeasc�. Sau c� p�rintele nu f�cuse ce promisese �i prin urmare to�i aveau s� poarte vina. � Cinci minute - zise primarul, �ncerc�nd s�-i conving� pe to�i c� el �i d�dea permisiunea, c�nd de fapt t�n�ra femeie izbutise s�-�i impun� regulile. � Am s� vorbesc c�t vreau eu - zise Chantal, care p�rea a-�i fi rec�p�tat calmul, nefiind dispus� s� cedeze nici un centimetru, vorbind acum cu o autoritate nemaiv�zut�. Dar nu va dura mult. E 185 curios s� vezi ce se petrece aici, mai cu seam� c�, dup� cum �tim cu to�ii, �n epoca lui Ahab, se �nt�mpla adeseori ca prin ora� s� treac� oameni care sus�ineau c� au un praf special, capabil s� transforme plumbul �n aur. �i ziceau alchimi�ti �i cel pu�in unul din ei, atunci c�nd Ahab l-a amenin�at c�-l ucide, a ar�tat c� spunea adev�rul. Azi vre�i �i voi s� face�i acela�i lucru: s� amesteca�i plumbul cu s�nge, siguri fiind c� se va transforma �n acest aur pe care-l �ine�i �n m�ini. Pe de o parte, ave�i perfect� dreptate. Pe de alta, aurul, la fel de repede cum v-a ajuns �n m�ini, tot at�t de repede v� va �i disp�rea din ele. Str�inul nu pricepea ce spune fata, dar �inea neap�rat ca ea s� continue; observa c�, �ntr-un ungher �ntunecat al sufletului, lumina uitat� �ncepuse a-i str�luci iar�i. - Am �nv�at cu to�ii la �coal� o legend� vestit�: cea a regelui Midas. Despre un om care s-a �nt�lnit cu un zeu �i zeul i-a oferit ce voia. Midas era �i atunci foarte bogat, voia �ns� �i mai mul�i bani, a�a �nc�t ceru s� transforme �n aur tot ce atingea. Da�i-mi voie s� v� amintesc ce s-a �nt�mplat: la �nceput, Midas �i-a transformat �n aur mobilele, palatul, tot ce-l �nconjura. A muncit o diminea�� �ntreag� �i a ajuns s� aib� o gr�din� de aur, pomi de aur, sc�ri de aur. La amiaz� i s-a f�cut foame �i a vrut s� m�n�nce. C�nd �ns� a atins pulpa suculent� de miel pe care i-o preg�tiser� servitorii, s-a preschimbat �i ea �n aur. A ridicat o cup� de vin �i pe loc s-a transformat �i aceasta �n aur. Disperat, a dat fuga la so�ia lui, rug�nd-o s�-l ajute, c�ci acum 186 pricepea ce gre�eal� f�cuse; c�nd �i atinse bra�ul, deveni �i ea o statuie de aur. Servitorii fugeau care �ncotro, tem�ndu-se s� nu li se �nt�mple la fel. �n mai pu�in de-o s�pt�m�n�, Midas muri de foame �i de sete, �nconjurat de aur

din toate p�r�ile. De ce ne spui povestea asta?-�ntreb� so�ia primarului, l�s�nd jos lingoul de aur �i retr�g�ndu-se c�tre locul unde era b�rbatul ei. Ce, a venit un zeu �n Viscos �i ne-a dat puterea asta? -V� spun povestea asta pentru un simplu motiv; aurul, �n sine, nu valoreaz� nimic. Absolut nimic. Nu putem s�-l m�nc�m, s�-l bem, s�-l folosim ca s� ne cump�r�m animale sau p�m�nturi. Ceea ce valoreaz� e banul; dar cum vom transforma aurul �sta �n bani? Putem face dou� lucruri: s�-i cerem fierarului s� topeasc� lingourile, s� le �mpart� �n 280 de p�r�i egale �i fiecare s� se duc� la ora� ca s� �i-o schimbe. Numaidec�t vom trezi b�nuielile autorit�ilor, pentru c� �n valea asta nu exist� aur �i e foarte ciudat ca to�i locuitorii din Viscos s� apar� cu un mic lingou. Autorit�ile vor deveni suspicioase. Noi vom spune c� am descoperit o veche comoar� celtic�. O anchet� rapid� va dovedi c� aurul a fost topit de cur�nd, c� aici au fost f�cute s�p�turi, c� cel�ii nu aveau aur �ntr-o asemenea cantitate - altminteri �i-ar fi construit �n p�r�ile locului o cetate mare �i luxoas�. E�ti o feti�can� ignorant� - zise mo�ierul. O s� ducem lingourile exact �n starea �n care se afl�, cu marca statului �i toate celelalte. Le vom schimba la o banc� �i vom �mp�r�i banii �ntre noi. 187 - �sta era al doilea lucru. Primarul ia cele zece lingouri, se duce la banc� �i cere s�-i fie schimbate �n bani. Casierul nu va pune �ntreb�rile pe care oricum le-ar pune dac� fiecare dintre noi s-ar prezenta cu c�te un lingou de schimbat; cum primarul este o autoritate, va cere doar documentele de cump�rare a aurului. Primarul va spune c� nu le are dar c� - a�a cum zice so�ia lui - se poate vedea marcajul statului, ceea ce e adev�rat. Se pot vedea �i data �i seria. La data aceea, persoana care ne-a dat aurul va fi departe de-aici. Casierul va cere un r�gaz, c�ci, de�i �l cunoa�te pe primar �i �tie c� e cinstit, are nevoie de o autoriza�ie ca s� elibereze o sum� de bani at�t de mare. Va �ncepe prin a �ntreba cum a ap�rut aurul. Primarul va spune c� a fost d�ruit de un str�in - �n definitiv, primarul nostru e inteligent �i are un r�spuns la toate. Apoi, dup� ce casierul va vorbi cu �eful s�u, acesta - chiar dac� nu e deloc suspicios, e totu�i un salariat care nu vrea nici el s�-�i asume riscuri inutile - va suna la conducerea b�ncii. Acolo, nimeni nu-l cunoa�te pe primar �i orice retragere masiv� e considerat� suspect�; �i cer s� a�tepte dou� zile, p�n� c�nd li se confirm� provenien�a lingourilor. �i ce pot descoperi? C� aurul a fost furat. Sau c� a fost cump�rat de un grup urm�rit pentru trafic de droguri.

F�cu o pauz�. Frica pe care o sim�ise c�nd �ncercase prima oar� s�-�i ia lingoul era acuma frica tuturora. Istoria unui om e istoria �ntregii omeniri. - Pentru c� aurul are numere de serie. �i o dat�. Aurul acesta este u�or de identificat. 188 To�i �i �ndreptar� privirile c�tre str�in, care r�mase impasibil. N-are rost s�-l �ntreb�m pe el - zise Chantal Trebuie s� credem c� spune adev�rul, or, cineva care cere s� fie comis� o crim� nu merit� nici un fel de �ncredere. Putem s�-l �inem aici p�h� c�nd vom schimba aurul �n bani - zise fierarul. Str�inul �ncuviin�� din cap, privind c�tre patroana hotelului. Nu ne putem atinge de el. Are pesemne prieteni puternici. A telefonat �n fa�a mea mai multor persoane, �i-a rezervat bilete; dac� dispare, se va �ti c� a fost sechestrat �i vor veni la Viscos �n c�utarea lui. Chantal puse jos lingoul de aur �i plec� de pe linia de tir. Celelalte femei f�cur� la fel. � Pute�i trage, dac� vre�i. Cum �tiu �ns� c� totul este o curs� a str�inului, nu vreau s� particip la crima asta. � Nu �tii nimic! - zise mo�ierul. � Dar dac� am dreptate, �n scurt timp primarul o s� fie �n spatele gratiilor �i la Viscos vor veni oameni ca s� afle cine a furat comoara asta. Cineva o s� trebuiasc� s� dea explica�ii, �i nu eu voi fi aceea. Totu�i promit s� tac; voi spune doar c� nu �tiu ce s-a �nt�mplat. �n plus, primarul este un om pe care-l cunoa�tem - nu ca str�inul care va pleca din Viscos m�ine. S-ar putea s�-�i asume el toat� vina �i s� spun� c� a furat aurul de la cineva care a venit aici �i a r�mas �n Viscos o s�pt�m�n�. Va fi socotit de noi to�i un erou, crima nu va fi descoperit� 189 niciodat� �i noi vom continua s� ne tr�im mai departe vie�ile - �ntr-un fel sau altul - f�r� aur. A�a o s� fac! - zise primarul, con�tient c� totul era o n�scocire a nebunei �leia. Se �i auzi �ntre timp primul zgomot al unei pu�ti fr�nte la loc. Ave�i �ncredere �n mine! - striga primarul, �mi asum eu riscul! R�spunsul a fost �ns� alt zgomot, �i �nc� unul, �i zgomotele p�reau a se molipsi unele de la altele, p�n� ce aproape toate pu�tile au fost fr�nte; de c�nd se putea pune baz� pe f�g�duielile unui politician? Doar cea a primarului �i a preotului r�m�seser� �n pozi�ie de tragere; una era �ndreptat� spre domni�oara Prym, cealalt� spre Berta. Dar t�ietorul de lemne - cel care mai �nainte �i imaginase mul-

�imea plumbilor ce aveau s� str�pung� trupul b�tr�nei - v�zu cum st�teau lucrurile, se duse la ei �i le smulse pu�tile din m�ini: primarul nu era nebun ca s� comit� o crim� doar din r�zbunare, p�rintele nu se pricepea deloc la arme �i putea rata �inta. Domni�oara Prym avea dreptate: e foarte riscant s� ai �ncredere �n al�ii. P�rea c�, brusc, �i d�duser� cu to�ii seama de asta, deoarece oamenii �ncepeau s� plece din lumini�, �ncep�nd cu cei mai b�tr�ni �i termin�nd cu cei mai tineri. �ntr-o t�cere deplin�, o pornir� pe coast� �n jos, �ncerc�nd s� se g�ndeasc� la vreme, la oile care trebuiau tunse, la c�mpul care trebuia s� fie arat iar�i, la sezonul de v�n�toare care st�tea s� �nceap�. Nimic despre cele �nt�mplate, pentru c� Viscos-ul e un sat pierdut �n timp, unde toate zilele s�nt la fel. 190 Fiecare �i zicea �n sinea lui c� acel sf�r�it de s�pt�m�n� nu fusese dec�t un vis. Ori un co�mar. 1 Numai trei persoane �i dou� felinare mai r�m�seser� �n lumini� - una dintre ele dormind legat� de o piatr�. � Iat� aurul satului dumitale - i se adres� lui Chantal str�inul. Am r�mas deci f�r� el �i f�r� r�spunsul c�utat. � Nu e al satului: e al meu. La fel ca �i lingoul de l�ng� st�nca �n form� de Y. �i dumneata m� vei �nso�i ca s�-l transform �n bani; nu cred �n nici o vorb� din ce spui. � �tii bine c� nu aveam s� fac ceea ce ziceai. C�t despre dispre�ul dumitale fa�� de mine: la drept vorbind, e dispre�ul fa�� de dumneata �ns�i. Ar trebui s�-mi fii recunosc�toare pentru cele �nt�mplate, deoarece, ar�t�ndu-�i aurul, �i-am oferit mai mult dec�t o posibilitate de a te �mbog�i. Eu te-am obligat s� ac�ionezi, s� �ncetezi s� te tot pl�ngi de toate �i s� iei o atitudine. Foarte generos din partea dumitale - continu� Chantal, cu ironie �n glas. De la bun �nceput �i-a� fi putut spune c�te ceva despre firea omeneasc�; de�i Viscos e o a�ezare �n declin, a avut un trecut plin de glorie �i �n�elepciune. A� fi putut s�-�i 192 dau r�spunsul pe care-l c�utai, dac� mi-a� fi amintit de asta. Chantal se duse s� o dezlege pe Berta; v�zu c� fusese r�nit� la cap, poate din cauza pozi�iei �n care-i puseser� capul pe piatr�; dar nu era ceva grav. Problema, acum, era s� r�m�n� acolo p�n� diminea�a, a�tept�nd-o s� se trezeasc�. � Po�i s�-mi dai acum r�spunsul acela? -�n-

treb� b�rbatul. � Cred c� �i-am �i povestit ceva despre �nt�lnirea dintre Sf�ntul Savin �i Ahab. � Sigur. Sf�ntul a venit, a stat pu�in de vorb� cu el �i p�n� la urm� arabul s-a convertit pentru c� s-a convins c� sf�ntul era mai curajos dec�t el. � A�a e. Afar� de faptul c�, �nainte de a se culca, au mai stat un pic de vorb�, cu toate c� Ahab �ncepuse s�-�i ascut� pumnalul chiar din clipa �n care Sf�ntul Savin p�ise �n casa lui. �ncredin�at c� lumea era doar un reflex al propriei sale fiin�e, se hot�r� s�-l provoace �i-l �ntreb�: � Dac� acum ar intra aici cea mai frumoas� prostituat� din cetate, ai reu�i s� g�nde�ti c� nu e frumoas� �i seduc�toare? � Nu. Dar a� izbuti s� m� st�p�nesc - r�spunse sf�ntul. � �i dac� �i-a� oferi mul�i bani de aur ca s�-�i p�r�se�ti muntele �i s� ni te al�turi, ai izbuti s� prive�ti aurul �sta ca pe ni�te pietre? � Nu, dar a� izbuti s� m� st�p�nesc. � �i dac� ai fi c�utat de doi fra�i, unul care te ur�te, altul care vede �n tine un sf�nt, ai izbuti s�-i socote�ti ca fiind deopotriv�? 193 -n - Chiar dac� a� suferi, a� izbuti s� m� st�p�nesc �i i-a� trata pe am�ndoi la fel. Chantal f�cu o pauz�. - Se zice c� dialogul acesta a fost important pentru ca Ahab s� accepte s� se converteasc�. Str�inul nu avea nevoie ca Chantal s�-i explice povestea; Savin �i Ahab aveau acelea�i instincte �n ei se luptau binele �i r�ul, �ntocmai cum se luptau �n toate sufletele de pe fa�a p�m�ntului. C�nd Ahab �n�elesese c� Savin era la fel cu el, �n�elesese �i c� el �nsu�i era la fel cu Savin. Totul era o chestiune de st�p�nire. �i de alegere. Nimic altceva. Chantal privi pentru ultima oar� valea, mun�ii, p�durile pe unde obi�nuia s� se plimbe �n copil�rie �i sim�i �n gur� gustul apei cristaline, al legumelor proasp�t culese, al vinului de cas�, f�cut din cei mai buni struguri din regiune �i p�strat cu cea mai mare grij� de c�tre locuitori, pentru ca nici un turist s� nu-l descopere - deoarece produc�ia era prea mic� spre a permite exportul, dar banii l-ar fi putut face pe produc�tor s� se r�zg�ndeasc�. Se �ntorsese doar ca s�-�i ia r�mas-bun de la Berta; era �mbr�cat� �n hainele ei obi�nuite, a�a �nc�t nimeni s� nu poat� descoperi, �n scurta ei oprire �n sat, c� devenise o femeie bogat�: str�inul avusese grij� de tot ce trebuia, semnase actele necesare transferului de proprietate asupra metalului pre�ios, astfel �nc�t s� poat� fi v�ndut �i banii depu�i �n contul recent deschis pe numele domni�oarei Prym. Casierul de la banc� �i privise pe cei

doi cu o discre�ie exagerat� �i nu pusese nici o �ntrebare �n afara celor strict necesare pentru ca s� poat� fi efectuate tranzac�iile. Chantal era sigur� �ns� c� �tia ce g�nde�te: �n fa�a lui era amanta t�n�r� a unui b�rbat mai �n v�rst�. 195 "Ce sentiment pl�cut", �i reaminti ea. Dup� aprecierea casierului de la banc�, se vede c� ea era at�t de bun� la pat, �nc�t valora toat� suma aceea uria�� de bani. Se �nt�lni cu c�iva cons�teni; nimeni nu �tia c� avea s� plece �i o salutar� ca �i cum nimic nu s-ar fi �nt�mplat, ca �i cum Viscos-ul n-ar fi avut niciodat� parte de vizita diavolului. Le �ntoarse saluturile, pref�c�ndu-se la r�ndu-i c� ziua aceea era la fel cu toate celelalte din via�a ei. Nu �tia c�t de mult se schimbase datorit� tuturor lucrurilor pe care le descoperise despre sine �ns�i; avea �ns� destul timp ca s� afle. Berta �edea �n fa�a casei - nu ca s� mai supravegheze r�ul, ci pentru c� nu �tia s� fac� altceva �n via��. �- Se va construi o f�nt�n� �n cinstea mea zise ea. E pre�ul t�cerii mele. De�i �tiu bine c� nu va dura mult �i nici nu va potoli setea multora, pentru c� Viscos-ul e condamnat oricum ai lua-o: nu din pricina unui diavol care s-a ivit pe-aici, ci din pricina vremurilor �n care tr�im. Chantal o �ntreb� cum era f�nt�na; Berta o g�ndise ca pe un soare din care apa curgea pe gura unui broscoi r�ios - ea era soarele, preotul era broscoiul r�ios. - Eu le potolesc setea de lumin� �i a�a am s� r�m�n c�t va sta �n picioare f�nt�na. Primarul se pl�nsese de cheltuieli, dar Berta nici nu voise s-aud�, iar acum nici n-aveau alt� alegere; se hot�r�se ca lucr�rile s� �nceap� s�pt�m�na viitoare. 196 �i tu, fata mea, ai s� faci, �n sf�r�it, ceea ce ti-am sugerat. Un lucru pot s�-�i spun cu toat� certitudinea: via�a poate fi scurt� sau lung�, dup� felul cum o tr�im. Chantal z�mbi, o s�rut� �i arunc� o ultim� privire asupra �n�l�imilor din Viscos. B�tr�na avea dreptate: nu avea timp de pierdut, de�i n�d�jduia s� aib� parte de o via�� lung�. 22/01/2000 23h58