SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Defectologie si logopedie 2 TRUE/FALSE 1) FALSE - Deficientele de nutriţie sunt deficiente fizice funcţionale. 2) FALSE - Bolile cronice pot fi considerate deficiente fizice. 3) FALSE - Idioţia se mai numeşte si deficienta mintala severa. 4) FALSE - Cofoza este o deficienta de auz parţiala. 5) TRUE - Agnozia vizuala presupune alterarea funcţionalităţii analizatorului vizual. 6) FALSE - Logonevroza este o tulburare de pronunţie a limbajului. 7) FALSE - Alalia presupune pierderea capacităţii de a vorbi la o persoana care înainte vorbea normal. 8) FALSE - Dislexia presupune afectarea limbajului citit. 9) TRUE - Deficienta mintala de gradul II se numeşte si imbecilitate. 10) FALSE - Handicapul mintal profund este acela in care IO este situat intre 20-50. 11) TRUE - Intelectul liminar se caracterizează printr-o vârsta mintala de 10-12 ani. 12) FALSE - Termenul de coeficient de inteligenta ii aparţine lui A. Binet. 13) FALSE - Miopia presupune tulburarea percepţiei vizuale a obiectelor apropiate. 14) FALSE - “Mersul de barza” caracterizează persoana cu deficienta motorie. 15) FALSE - Orbirea se mai numeşte si cofoza. 16) FALSE - Ambliopia este o deficienta de vedere totala. 17) TRUE - Hipermetropia este o tulburare a vederii care se corectează cu lentile convergente. 18) FALSE - Ochiul normal (din punctul de vedere al acuităţii) se mai numeşte si ametrop. 19) FALSE - Mutismul electiv caracterizează persoana cu deficienta totala de auz. 20) FALSE - Muţenia se mai numeşte si mutism si apare in cazul surdo-muţilor. 21) FALSE - Afazia caracterizează, de regula, adolescenţii. 22) TRUE - Eşecul şcolar poate fi încadrat in categoria tulburărilor de comportament. 23) FALSE - Alalia presupune pierderea totala a auzului. 24) FALSE - Diagnosticul de dislexo-disgrafie se poate pune de la vârsta de 4 ani. 25) FALSE - Tulburările schemei corporale intra in categoria tulburărilor de psihomotricitate. 26) FALSE - Gigantismul este o tulburare de creştere, care se include in categoria mare a deficientelor funcţionale. MULTIPLE CHOICE 1) Deficienta mintala de gradul III se mai numeşte si: 1 imbecilitate; 2 idioţie; 3 debilitate; 4 cecitate. 2) Etiologia se ocupa cu studiul: 1 simptomelor prin care se manifesta diferite tulburări; 2 cauzelor acestor tulburări. 3) Câmpul perceptiv in cazul deficientului mintal este: 1 mai îngust; 2 mai mare; 3 identic cu al persoanei cu intelect normal. 4) Cauzele care acţionează in timpul travaliului si pot determina apariţia unei deficiente la copil se numesc: 1 cauze prenatale; 2 cauze neonatale; 3 cauze postnatale. 5) IQ in cazul unui debil mintal se situează intre: 1 50 – 70/80; 2 80 - 90; 3 20 – 50. 1
6) IQ in cazul unui imbecil se situează intre: 1 50 – 70/80 2 80 – 90 3 20 – 50. 7) Forma deficientei mintale in care IQ este situat intre 80-90 se numeşte: 1 Pseudodebilitate mintala; 2 Deficienta mintala usoara; 3 Deficienta de gradul I; 4 Intelect liminar. 8) Vârsta mintala a unui imbecil este situata in intervalul de: 1 10-12 ani; 2 7-10 ani; 3 3-7 ani; 4 sub 3 ani. 9) Dintre formele deficientei mintale, cel care este capabil de limbaj scris-citit este: 1 Imbecilul; 2 Idiotul; 3 Debilul mintal. 10) Deficienta de vedere totala se mai numeşte si: 1 Cecitate; 2 ambliopie; 3 hipoacuzie; 4 hipermetropie. 11) Hipoacuzia reprezintă o deficienţă parţiala a: 1 văzului; 2 auzului; 3 limbajului. 12) Cecitatea isterica presupune: 1 păstrarea intacta a funcţionalităţii analizatorului vizual; 2 afectarea funcţionalităţii analizatorului vizual. 13) Demutizarea se utilizează in cazul recuperării: 1 ambliopilor; 2 hipoacuzicilor; 3 surzilor. 14) Proteza auditiva este folosita de către persoanele cu: 1 deficienta totala a auzului; 2 deficienta parţiala a auzului. 15) Gândirea deficientului mintal este o gândire: 1 concreta; 2 abstracta. 16) Gândirea orbului se caracterizează printr-un grad ridicat de: ?1 concreteţe; 2 abstractizare. 17) Labiolectura este o tehnica folosita in cadrul recuperării: 1 hipoacuzicilor; 2 surzilor; 3 ambliopilor; 4 debililor mintal. 18) Cofoza reprezintă pierderea totala a: 1 auzului; 2 simţului tactil; 2
3 vederii. 19) Dintre deficientele fizice pot fi corectate (total sau intr-o anumita măsura): 1 cele neevolutive; 2 cele evolutive. 20) Deficientele de creştere sunt deficiente: 1 morfologice; 2 funcţionale. 21) Dislalia este o tulburare a limbajului: 1 scris; 2 citit; 3 oral. 22) Gândirea deficientului de auz se evidenţiază prin: 1 concretism; 2 abstractizare; 3 flexibilitate. 23) Tulburarea de articulare a sunetului “s” se numeşte: 1 stigmatism; 2 sigmatism; 3 sitacism. 24) Bâlbâiala este o tulburare: 1 de vorbire; 2 de voce; 3 motorie; 4 afectiva; 5 de ritm al vorbirii. 25) Vorbirea exagerat de rapida apare in cazul: 1 tulburărilor coreice; 2 aftongiei; 3 dislaliei; 4 bradilaliei; 5 tahilaliei. 26) Dislexia este o tulburare a limbajului: 1 vorbit; 2 scris; 3 citit. 27) Alexia este o tulburare totala a: 1 vorbirii; 2 citirii; 3 scrierii; 4 capacitaţii de a merge a subiectului. 28) Alalia este o tulburare: 1 înnăscuta; 2 dobândita. 29) Paraplegia reprezintă paralizia: 1 ambelor membre (superioare sau inferioare); 2 unei singure laturi a corpului; 3 tuturor celor patru membre. 30) Rinolalia deschisa presupune scurgerea jetului de aer necesar pronunţiei pe: 1 nas 2 gura 3 si pe nas si pe gura. 3
COMPLETION 1) In funcţie de criteriul momentului instalării defectului vizual distingem: defecte congenitale, defecte survenite si defecte tardive. 2) Cauzele neonatale ale diferitelor deficiente se mai numesc si cauze perinatale. 3) Deficientele senzoriale totale sunt: văzul, auzul si canalul verbal. 4) Blindismele se întâlnesc in cazul deficientei vizuale totale. 5) Coeficientul de inteligenta in cazul deficientei mintale uşoare se situează intre: 50 si 70/80. 6) In categoria tulburărilor polimorfe ale limbajului intra: afazia si alalia. 7) Incapacitatea din naştere a unei persoane de a vorbi se numeşte alalia. 8) Mutismul electiv presupune muţenia temporară. 9) Autismul si sudocecitatea intra in categoria polideficienţelor. 10) Aftongia este o tulburare de ritm si fluenţă a vorbirii. 11) Sindromul Down este asociat cu deficienta handicap mintal sever sau chiar profund. 12) Deficienta mintala uşoara se mai numeşte si debilitate mintală. 13) Lentilele convergente sunt folosite in corectarea tulburării parţiale de vedere numite hipermetropie. 14) Ochiul normal din punctul de vedere al acuităţii se mai numeşte si emetrop. 15) In categoria handicapurilor totale de tip senzorial includem: orbirea, surditatea si mutismul 16) Mutismul electiv se mai numeşte si psihogen sau voluntar. 17) “Pelticia” este denumirea populara pentru tulburarea numita dislalia. 18) Rinolalia se mai numeşte in popor si “fonfăială”. 19) Persoanele numite popular “tari de ureche” suferă de tulburarea numita ştiinţific hipoacuzie. 20) Dizartria este o tulburare de limbaj numita si dislalie centrală. 21) Logofobia apare ca fiind specifica in tulburarea de limbaj numita logonevroza. 22) Pseudofonastenia este o tulburare a vocii. 23) Autismul are o incidenta mai mare in rândul subiecţilor de sex masculin. 24) Daca tulburările de comportament specifice vârstei adolescentei se permanentizează, ele se transforma in tulburări de personalitate. 25) Lateralitatea schimbata prin procesul de educaţie se numeşte lateralitate contrariată. 26) Protezarea este o modalitate recuperatorie utilizata in cazul deficientelor auditive si a celor cu deficienţe fizice? 27) Tehnica folosita in diagnosticarea deficientei de auz (si a gradului de dezvoltare a acesteia) se numeşte audiometria. 28) Pierderea auzului intre 0-90 dB caracterizează persoanele cu tulburarea numita hipoacuzie. 29) Diagnosticul de dislalie cu semnificaţie logopedica se poate pune după vârsta de trei ani şi jumătate. 30) Cea mai frecventa dintre tulburările de pronunţie este dislalia. 31) Demutizarea presupune trecerea de la limbajul mimico-gesticular la cel verbal 32) Obosirea excesiva a vocii, ca urmare a utilizării excesive apare in tulburarea numita fonastenia. 33) Formele clinice ale bâlbâielii sunt trei: bâlbâiala clonică, tonică si bâlbâiala mixtă. 34) “Fitacismul” este o tulburare de pronuntie care presupunbe afectarea articularii sunetului „f” 35) Vorbim de dislalie fizilogică pana in jurul varstei de trei ani şi jumătate. După aceasta vârsta, putem spune ca dislalia are semnificaţie specific logopedica. 36) Sindromul Down se mai numeşte si trisomia 21 sau mongolism. 37) Coeficientul de inteligenta se calculează prin raportul dintre vârsta mintală si vârsta cronologică. 38) Compensarea ca modalitate de recuperare a diferitelor deficiente este de doua tipuri: ?… si ?… 39) Ecolalia reprezintă repetarea involuntară a vorbelor auzite. 40) Termenul de “autism” inseamna „sine însuşi”. 41) Autismul este mai frecvent întâlnit in rândul subiecţilor de sex masculin. 42) Fenomenul confabulatiei apare in cazul deficientei mintale cu grad de debilitate. 43) Limbajul solilocvic înseamnă lipsa nevoii de comunicare si este specific deficientei numite autism infantil. 44) Cele mai cunoscute si studiate polihandicapuri sunt doua: autismul si surdocecitatea. 4