Deepak_chopra_interviu

DEEPAK CHOPRA

Transcrierea interviului din 2/iunie/2009 Î: Să încercăm să descriem puţin programul iniţiat de tine, numit „ Eu mă angajez - I take the vow”. Cum s-a născut în 7 noiembrie 2008 acest nou program şi nouă mişcare globală? R: Eram la Barcelona, la forumul nostru anual „Alianţa pentru o Nouă Omenire”, unde erau prezenţi în jur de 800 de oameni. Suntem o alianţă de oameni care lucrează pentru pace. Când mă pregăteam să deschid conferinţa, am văzut doi dintre colaboratorii mei care se certau referitor la un lucru minor. Aveau dificultăţi în a rezolva problema în mod creativ, fără să fie ofensaţi personal. Atunci, fiind pe scenă, brusc m-am decis să aleg ca în viaţa mea să nu mă las antrenat niciodată de violenţă în ceea ce spun, ceea ce gândesc şi ceea ce fac. Dacă apare violenţa, să o las să plece şi să-mi reamintesc că am luat această decizie şi să văd ce se întâmplă, să fiu conştient. Atunci când am început să vorbesc celor prezenţi le-am spus: „Vreţi să faceţi ca lumea să fie diferită, doar într-o secundă?” Răspunsul a fost Da! „Sunteţi gata să vă angajaţi la non-violenţă în propria voastră viaţă, chiar în acest moment? Dacă un om face asta, atunci lumea este mai în pace cu încă o persoană.” Toţi s-au ridicat pe rând în picioare. Apoi ne-a venit ideea să creăm un website şi să întrebăm oamenii dacă doresc să facă această alegere. Dacă da, atunci să facă un jurământ de non-violenţă în propriile gânduri, vorbe şi acţiuni. (I TAKE THE VOW OF NONVIOLENCE IN MY THOUGHTS, MY SPEECH AND MY ACTIONS). Noi le vom trimite un email, iar fiecare poate să invite alte două persoane, încât sperăm să ajungem curând la punctul de salt în conştiinţa globală, astfel încât să fie pace în lume. Am auzit de atât de multe ori această expresie: să fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume! Recent, ea a avut

un impact foarte puternic asupra mea. Tocmai citeam într-o revistă despre „neuronii care oglindesc”. S-a făcut următorul experiment pe maimuţe: o mică maimuţă o urmărea pe mama ei cum descojea o banană şi apoi o mânca. Neuronii din creierul ei au început să activeze cu aceeaşi frecvenţă ca şi când ea făcea acea acţiune, având ceea ce noi numim o frecvenţă în fază cu mama. Adică, mica maimuţă nu mai trebuia să înveţe această deprindere, creierul ei o putea face automat. L-am urmărit pe nepotul meu care are doar un an şi jumătate. Mama lui este chinezoaică şi noi vorbim în casă limba engleză şi indiană, iar doica vorbeşte spaniola. Astfel, copilul deja vorbeşte 4 limbi, fără să fi fost învăţat gramatică sau sintaxă. Noi nu avem nici cea mai vagă amintire când am învăţat să vorbim. Noi am învăţat prin imitare, care este un lucru automat. Neuronii noştri oglindesc emoţiile celor din jur, iniţiind impulsuri electrice şi apoi reacţii chimice ce creează în noi aceleaşi emoţii, ca răspuns la ceea ce se petrece în jurul nostru. Deci, dacă vom creşte fiind înconjuraţi de oameni violenţi, vom creşte şi noi violenţi. Dacă vom creşte într-un mediu plin de iubire şi pace şi noi vom fi aşa. Astfel, mi-am dat seama pentru prima oară că cel mai eficient mod de a crea pace în lume este să devenim pace. Patanjali spunea în Yoga Sutra că în prezenţa cuiva care se află în conştiinţa păcii, toate fiinţele din jurul lui (incluzând oameni, plante şi animale), încetează să mai simtă ostilitate. Aşa că pentru prima oară mi-am spus că există un mod mai eficient de a crea pacea, decât să fi un activist nervos pentru pace. Î: Cum s-a schimbat viaţa ta personală după ce ai ales să faci acest jurământ? Ai observat că apar unele gânduri violente şi a fost nevoie să le temperezi? R: Nu a fost nevoie. Nu mai am gânduri violente de mult timp, nu mai sunt în acel tipar de conştiinţă. Toţi avem nevoie să avem dreptate, să ne apărăm şi să dovedim punctul nostru de vedere. Când am făcut acest jurământ, miam dat brusc seama că nu mai trebuie să mă comport asta,

este doar punctul meu de vedere şi există atât de multe alte puncte de vedere. Atât de multă energie se consumă cu negativitatea, violenţa fiind uneori introdusă în moduri subtile; de exemplu atunci când încercăm cu tot dinadinsul să dovedim punctul nostru de vedere. Când apare ceva de genul ăsta, doar îl las să plece şi îmi reamintesc mie că există ceva valabil în celalalt punct de vedere şi că ar trebui să încetez să fiu atât încrâncenat. Când sunt nerăbdător sau supărat (uneori în lucrurile mărunte, când stau la o coadă), îmi spun: de ce te îngrijorezi, de ce introduci violenţa în viaţă? Î: Este interesant ca ai inclus în acest angajament şi nonviolenţa gândului. Asta se leagă de „neuronii care oglindesc”, despre care ne-ai vorbit. Dacă nu căutăm rădăcina violenţei în conştiinţă, atunci ea va izbucni în exterior cumva. R: Domeniul creierului este fascinant! Există din ce în ce mai multe cercetări referitoare la rezonanţa limbică (abilitatea de a simţi simţămintele celorlalţi şi de a le proiecta pe cele personale). Dacă unui copil i se dăruieşte iubire necondiţionată, atunci mecanismul de feedback homeostatic al copilului, care înseamnă de fapt auto-vindecare şi autoreglare, se dezvoltă într-un mod foarte sănătos. Dacă un copil a fost abuzat sau tratat prost de adulţi, fizic sau numai verbal, atunci lucrurile stau altfel. Am citit recent o statistică care afirma că 25% din copii din America au fost ameninţaţi violent verbal, fizic sau sexual. Aceştia dezvoltă după 20-30 de ani tot felul de boli autoimune şi adesea boli inflamatorii care pot fi fatale. Asta, deoarece sistemul lor imunitar nu ştie în ce să aibă sau nu încredere, este atât de confuz încât începe să se atace pe sine. Acum au apărut multe informaţii interesante. De exemplu, dacă există o inflamaţie în corp, asta va face ca persoana sa fie mai susceptibilă la cancer şi boli autoimune. Atunci când unui bolnav de cancer i se dă prea multă chimioterapie sau radiaţii, corpul lui se inflamează. Deci când celule normale sunt inflamate, atunci ele sunt „recrutate” de celulele canceroase. Dacă la asta se adăugă şi „inflamarea

mentală”, care este ostilitatea, atunci de fapt agravam boala. Este foarte important să înţelegem că în mod continuu suntem reglaţi prin emoţiile celorlalţi şi că şi noi la rândul nostru reglăm emoţiile celorlalţi prin rezonanţa sistemul limbic prin „neuronii care oglindesc”. Cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să găseşti acea insulă de pace, calm, prezenţă centrată în sine, iubire, compasiune şi să stai în această stare. Dacă o faci, influenţezi mediul din jurul tău. Î: E minunat, e de fapt un angajament mai profund decât doar pacea. Este a crea şi a răspândi sănătatea pe planetă. R: Cred că e singura cale. Când ai acea pace în tine, înţelegeţi că violenţa se naşte într-un context. Nimeni nu vrea să fie violent, nici măcar rău! Doar a fost ameninţat fizic sau emoţional în trecut şi neuronii săi au învăţat să se conecteze într-un anumit fel (creând un tipar comportamental). Când înţelegi acest lucru nu poţi să ai decât compasiune pentru aceşti oameni. Din această compasiune se va naşte iubirea şi din iubire poate că se va naşte vindecarea. Î: Unul dintre lucrurile care îmi plac la această campanie este că este foarte personală şi îţi iei un angajament foarte serios. De asemenea este foarte simplu: doar întrebăm alţi doi oameni dacă ni se alătură. Acest principiu simplu al dublării poate duce la angajarea multor oameni. R: Da, este un marketing pentru pace pe multiple nivele! Î: Aşa este. Campania a început cu 600 de oameni în noiembrie şi acum sunt peste 20.000 înscrişi. Asta înseamnă 7 dublări succesive şi mai sunt doar 14 dublări succesive pentru a ajunge la 100.000.000 oameni. S-a parcurs cam o treime din drum. R: Da, am nevoie de ajutor ! Săptămâna trecută am început să folosim „tweeter”. E mai uşor să ajungem la oameni aşa, încurajându-i să se alăture acestei campanii.

Sper că vă veţi alătura lui Deepak şi celorlalţi oameni care lucrează pentru pace în campania „ Eu mă angajez - I take the vow” (vezi site-ul http://itakethevow.com).