Cuvantul-creatie

Cuvantul creatie Cuvantul creatie –A aparut cuvantul,a numit,a cuprins,a lasat si inexprimabil,dar a creat LUMEA,CERUL si PAMANTUL,MOARTEA si VIATA,DEVENIREA.Noi mai putem crea? Mai putem cuprinde necuprinsul? Copiem doar ceea ce s-a dat inaintea noastra,ne imbacsim cu stereotipii. Pe undeva,ceva se revolta si apare TIPATUL,dar nu noi suntem lasi. Daca a fost ceva facut de ce sa ducem mai departe? Dorim sa fim mai buni decat cele dinainte,sa fim mai perfecti. Dar e de ajuns? Nu pentru ca nu avem curajul sa distrugem,dar sa distrugem constructiv pentru ca apoi sa luam totul de la zero,de la ce a ramas,aproape nimic,dar sa inaltam ceva mai bun. Ne e frica de suferinta. Uneori intr-adevar e fara rost,e chinuitoare si pentru ce? Spuneam parca “suferinta te inalta” ,gandindu-ma ca orice am face nu putem fara ea,dar ca a-i da un rost e minunat,replica a fost DA, dar fara impliniri? Dar pentru mine e altfel. E suferinta,zbuciumul,cautarea,moartea,sa mori si sa renasti si astfel sa devii acelasi,vesnic altul,sa aduni,sa strangi si apoi sa negi si sa dispersezi dupa ce a ramas in tine esenta si ideea sa ramai cu un punct in tine,sa mori;sa cresti,sa faci o linie,o pentagrama,o stea,totul din ce in ce mai complicat si apoi iara sa distrugi. Totul e o lupta,dar ramai cu mici reusite,ai infrant,nu conteaza ce lumea,partea rea,adica partea plata din tine,comunul,banalul si pentru o clipa mica,dar mare in acelasi timp ai cuprins absolutul. Pe urma vei intra iar in banal,dar cu gandul la ce vei invinge si la ce vei deveni,vei ajunge iarasi invingator,invingator peste TINE. Bine si unde e CUVANTUL? Cuvantul e totul,e gestul mic pe care-l faci,e zambetul pe care il adresezi frunzelor care cad toamna,e voiosia unui fluture,e dansul mintii totu-i CUVANT. De ce? Pentru ca transmite si creeaza,si sparge ceva in tine,nu te lasa rece. E rau cand cuvantul e mort. E mai bine sa te loveasca,sa te starpeasca,caci va junge la ----- dat limita si-atunci tu il vei crea si il vei recrea, e mincinos intr-adevar. Atunci e o vorba goala, o vorba-n vant. Un cuvant de valoare va fi pus in atentia omului, poate nu de tine, dar de altcineva. Cuvantul care trebuie va ajunge undeva. CUVANTUL e paradox, e creatia si moartea. Dar unii sunt mai egoisti, nu sunt inca pregatiti sa-l dea celorlalti, poate ca stii ca ceilalti nu sunt pregatiti sa-l primeasca. Asa e RIMBAUS. Isi inventeaza codul si nu-l mai da. Dar iti da indicii ‘ A-NEGRU-distrugerea a ceea ce este; EALB-euforia creatiei adevaratul; I-ROSU-a pune pasiune si viata; O-ALBASTRU-cer,meditatie si gandire a-I adauga metafizicul, simbolicul, infabilul; U-VERDE-a-I adauga concretetea pamantului; A-PLUTO, METAL; E- MERCUR,AER; I ROSU pasiune, APA ,MARTE, ALBASTRU,CER,VERDE,PAMANT.E totul nu? Cuvantul e totul. Se nasc. Nu renasc intr-o alta forma. CUVANTUL E TOTUL.