De multe ori ma gandeam la afirmatiile unor credinciosi, mai zelosi sa zicem asa, care vorbeau despre „preoti cu mult har sau preoti cu mai putin har” si ziceam in mintea mea: ”Oare acesti oameni stiu ce spun?? Nu toti preotii au acelasi Har dumnezeiesc care lucreaza prin ei??”. Stim, si asa credem, ca Dumnezeu este Unul ca Fiinta, dar in Trei Ipostasuri (Persoane): Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Fiecare Persoana isi are lucrarea Sa, insa nici Una nu este absenta de la lucrarea celeilalte, ci sunt impreuna lucratoare. Legatura dintre Persoanele Treimice fiind indisolubila. Persoanele se intrepatrund fara sa se amestece sau sa se confunde. Aceasta impreuna lucrare se gaseste decat in Dumnezeu, iar Dumnezeu vrea ca si intre oameni sa fie tot asa. De aceea a hotarat, ca pentru mantuirea celor drept credinciosi, sa-Si rezerve un loc anume unde, prin Sfintele Taine savarsite de slujitorii, de El alesi si inzestrati cu Harul Duhului Sfant spre aceasta slujire, (El) lucreaza tainic. Asa se face ca in Vechiul Testament, Dumnezeu a randuit un Moise si un Aron, iar mai apoi o semintie intreaga (a levitilor) care sa slujeasca in Cortul Sfant. Si stim (din Vechiul Testament) minunile pe care le-a facut Dumnezeul lui Israel poporului Sau ales, prin alesii Sai. De asemenea stim ca Dumnezeu isi iubeste alesii. Tocmai de aceea, prin psalmistul David zicea: „nu va atingeti de unsii Mei”. Mentionam ca unsi erau toti cei alesi de Dumnezeu asupra carora, prin savarsirea unor ritualuri de catre Proorocii Domnului – prin punerea mainilor, erau si unsi. Asa a fost uns ca rege Samuel, Saul, David si altii. Este relevant episodul lui Saul si David, cand datorita relelor comportari ale regelui Saul ce avea datoria Sfanta de a pastorii poporul lui Dumnezeu – poporul ales, Dumnezeu Si-a retras Duhul Sfant ce odihnea asupra lui Saul, iar in locul Lui un duh rau – diavolul – il chinuia. Nu avea mangaiere decat atunci cand tanarul si nevinovatul David ii canta cu harfa spre alinare. Hotararea lui Dumnezeu era clara – pentru ca n-a mai binevoit intru el, a retras Duhul Sau de la Saul si a binevoit a se odihni asupra lui David, pe care a hotarat a-l face rege in locul lui Saul, care era inca in viata. Tot asa Dumnezeu Si-a retras Harul Duhului Sfant de la arhiereii si preotimea Vechiului Testament atunci cand in loc sa-I primeasca Evanghelia spre mantuire, „au vatamat si au schimbat mintea omeneasca” incitand si intaratand multimea norodului sa ceara dregatorului Pilat, din Pont, moartea Fiului Omului, adeverindu-se cuvantul Domnului ce zicea: „nici voi nu intrati si nici pe altii nu-i lasati sa intre”. Harul Duhului Sfant L-a dat ucenicilor Sai Apostoli zicandu-le: „Luati Duh Sfant …”. Si pentru ca Dumnezeu „vrea ca toti sa se mantuiasca …” a poruncit ucenicilor Sai zicand: „rugati deci, pe Domnul secerisului ca sa scoata lucratori la secerisul Sau, ca secerisul este mult dar lucratorii sunt putini”. Aceasta este regula divina. Din dragoste fata de creatura Sa, Dumnezeu, Isi alege lucratori in care salasluieste si prin care lucreaza, dar nu ramane in ei decat atat cat ei raman in El. Aici se implineste cuvantul Mantuitorului ce zice: „Daca mladita nu ramane in tulpina se usuca si se arunca in foc”. Avem exemplul pe apostolul Iuda Iscarioteanul. Atata timp cat a ramas fidel invataturii Evangheliei, si prin el se savarseau minuni, dar cand s-a intors impotriva lui Dumnezeu, vanzandu-L, Dumnezeu Si-a retras Duhul ce odihnea asupra lui, si Iuda, stapanit de un alt duh, si-a pus capat zilelor, spre osanda vesnica. In Pateric se spune ca un batran avea un ucenic ascultator, dar nestiind si nefiind sigur despre invatatura crestina, a acceptat, numai, spusele jidovului ce i-a cumparat rucodelia, referitor la credinta mozaica, si a fost de ajuns ca Duhul Sfant sa se departeze de la el. De asemenea stim ca in timpul incursiunii cruciatilor in muntele Athos, calugarii care au acceptat, numai, sa slujeasca cu catolicii au avut de suferit multe necazuri de la Dumnezeu si in cele din urma, precum spun parintii atoniti, trupurile lor au ramas neputrezite, innegrindu-se din cauza blestemului venit de la Dumnezeu. Am aratat doar cateva exemple din istoria Vechiului si Noului Testament si din istoria patristica prin care se vede clar de ce „Dumnezeu este un Dumnezeu zelos si pedepseste vina parintilor in copii pana la al treilea neam pentru cei ce Ma urasc. Si Ma milostivesc pana la al miilea neam catre cei ce Ma iubesc si pazesc poruncile Mele”. Atentie!! Nu numai ca Dumnezeu Isi retrage ceea ce este al Sau - Harul, dar si pedepseste pe cel care nu pazeste sau ingroapa in pamant zestrea parinteasca si nu lucreaza cu ea. Trebuie sa mai stim ca Dumnezeu nu vinde Harul Duhului Sfant cum cred si se inseala unii, ci Dumnezeu Se daruieste alesilor Sai ca Dar („in Dar ati luat in Dar sa dati”), si acest Dar (Harul Duhului Sfant),
Dumnezeu il retrage doar atunci cand posesorul acestui Dar se razvrateste impotriva lui Dumnezeu, si-l poate reda atunci cand este pocainta (exemplul avem pe Sfantul Apostol Petru).. Asa se explica de ce unii preoti sunt cu Har si altii fara Har. Nu se poate sa fie preot cu mult sau cu putin Har. Ori este preot ori este numai purtator de haine cernite. Harul este acelasi, insa ravna si lucrarea fiecarui primitor al Harului este diferita. Intreba odata cineva: „in iad sunt calugari??” si i s-a raspuns: „nu”. „Cum nu sunt, zicea primul, dar nu vedem noi ce fac calugarii?” Si-l asigura celalalt: „nu! In iad nu sunt calugari, dar purtatori de haine negre sunt destui”, chiar talpa iadului o alcatuiesc purtatorii de feloane, de mitre si engolpioane …. In continuare ma voi referi putin la problemele noastre actuale. Asteptam cu totii sa vedem lucrarea Duhului Sfant prin Adunarea tuturor Episcopilor din Biserica Ortodoxa Romana, si doream desigur rezolvarea, spre slava lui Dumnezeu, a celor petrecute la manastirea Sfanta Treime de la Tanacu – Vaslui. Rezolvarea, din pacate, este asa cum au vrut-o cei care au si pus la cale profanarea Bisericii lui Dumnezeu si a slujitorilor ei. Poate cineva se intreaba: „mai lucreaza oare Duhul lui Dumnezeu in Biserica?; sau acum lucreaza altfel decat ne invata Iisus Hristos prin Evanghelia dragostei?? Raspunsul este - NU! Doamne fereste sa gandim asa ceva! Stim ca „Dumnezeu, ieri si azi si in veci este acelasi”, „Tatal Meu pana acum lucreaza si Eu lucrez” si „Voi fi cu voi pana la sfarsitul veacurilor” - zice aceeasi voce divina autorizata. Si atunci ce vom zice? Pentru ca noi credem cuvintele celor din ierarhia bisericeasca ca fiind cuvintele lui Dumnezeu, numai ascultand „glasul adevaratului Pastor” prin vocea alesilor Sai, putem sa-L urmam; si atunci: - ce vom face? Nu mai sunt oare ucenicii si urmasii Marelui Pastor fideli Evangheliei? Nu transmit acelasi mesaj evanghelic? Sau nu mai sunt ei alesi de Dumnezeu? Vrand, nevrand, suntem la curent cu ideile satanice despre globalizare, despre ecumenism, despre microcipuri, despre „stramtorarea zilelor de apoi, cand nu veti putea vinde si nici cumpara nimic daca nu veti avea semnul fiarei – adica lepadarea de Hristos, de Biserica si de slujitorii Lui ”. Vedem ca implinirea acestor idei, o facem chiar noi atunci cand stam nepasatori si singuri ne lepadam de Dumnezeu plecand capul slujitorilor satanei pentru o bucata de paine, pentru un loc de munca, pentru o pozitie mai buna in societate, pentru un trai mai bun si mai confortabil. Nu vrem sa mai auzim glasul Mantuitorului de peste veacuri ce spune: „Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua”, si isistenta Sa de a intelege odata ca „nu putem sluji la doi stapani, si lui Dumnezeu si lui mamona”. De asemenea cunoastem, in zilele noastre, multe persoane puse (nu de Dumnezeu) in slujba lui Dumnezeu, sa carmuiasca Biserica Sa apreciindu-li-se „pregatirea si studiile” de catre cei care privesc numai la fata omului. Aceste persoane cu studii de doctorat si licentiati in „teologia moderna” - ecumenista, cu studii facute numai in tari straine, straine si de credinta cea adevarata a Evangheliei, oare mai odihnesc, ei, Harul Duhului Sfant sau de mult timp sunt lipsiti de El …si ei nu stiu sau nu vor sa recunoasca …?. Din cele relatate pana aici trebuie sa intelegem si sa acceptam ca, Biserica niciodata nu greseste si „Portile iadului nu o vor putea birui”, tocmai pentru ca este trupul lui Hristos si Duhul Sfant salasluieste in ea. Nu trebuie sa ne fie nici de mirare faptul ca Duhul Sfant poate fi absent intr-o intrunire a celor ce conduc destinele Bisericii, cand „acestia nu sunt acasa”. De aceea deciziile lor, zise sinodale, nu trebuie sa ne uimeasca, nici sa ne sminteasca, ci mai degraba sa ne puna pe ganduri si sa ne intareasca in dragostea pentru patimirea cea adevarata prin care se intra in Imparatia cereasca, stiind ca oricand, acelasi duh rau care-l chinuia pe regele Saul, pe arhiereii si preotii Vechiului Testament, pe Iuda Iscarioteanul si pe altii asemenea lor, poate face noi victime in sanul Bisericii, si bine ar fi, ca aceste victime sa ajunga Sfinti – pastrandu-se tari in credinta cea adevarat. Nu ne ramane asadar, dragii mei, decat sa rugam pe Bunului Dumnezeu si pe Maicuta Sfanta, sa ne ajute a ramane in credinta cea singura adevarata ce se afla in „Casa Sa” – in Biserica cea Una Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca. El sa poarte de grija de pastorii cei adevarati (arhierei, preoti si diaconi) pe care-i avem, dar care sunt marginalizati de lupii imbracati in piei de oaie. Sa ne de-a Dumnezeu rabdare de fier si dragoste de mama. Si sa nu uitam nici aceste cuvinte ale Mantuitorului: „fiti intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii” ca „Eu va trimit in mijlocul lupilor”. Amin. Pr. Prodromos