Curente Culturale/literare In Perioada Interbelica

Curente culturale/literare in perioada interbelica Modernis mul Modernismul reprezinta o tendinta de innoire in arta si

literatura secolului al XX-lea, caracterizata prin negarea traditiei si impunearea unor noi principii de creatie. Astfel, modernismul include curentele artistice novatoare, precum simbolismul, expresionismul, dadaismul sau suprarealismul. In literatura romana, este o doctrina estetica promovata de Eugen Lovinescu prin intermediul revistei si al cenaclului “Sburatorul” in paginile careia au debutat cu poezie, proza si cronici literare, tineri precum: Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Vianau, George Calinescu s.a. In esenta, teoriile lui Lovinescu pornesc de la ideea ca exista ‘un spirit al veacului (saeculum), care determina sincronizarea culturilor europene. Astfel, civilizatiile mai putin dezvoltate sufera influenta celor avansate. Trasaturi definitorii • Una dintre cele mai interesante explicatii ale modernitatii estetice este data de poetul francz, Charles Baudelaire, pentru care modernul este, alaturi de clasic, una dintre categoriile artistice perpetue. El afirma ca exista atatea modernitati cate epoci artistice. In fapt, categoria estetica a frumosului se imparte mereu intre o componenta eterna, clasica – acea parte a operei care ne ‘vorbeste’ peste secole si ramane universal valabila, si una perisabila, moderna – care nu are valoare decat pentru perioada care-i este contemporana si dispare in timp. • Caracteristicile ideii de modern sunt ruptura de traditie si refuzul modelelor clasice, oricare ar fi aceasta. ‘Pasiunea negativa a modernitatii’, cum o numeste Matei Calinescu, se manifesta in respingerea sau punerea la indoiala a aproape

tuturor ierarhiilor de valoare si a sistemelor de idei create in perioadele anterioare. • Arta moderna este marcata de o permanenta nevoie de a inova si de un imbold de negare constanta a realismului si naturalismului. • Arta moderna este adesea dublata de elitism: artismul modern este de multe ori neincrezator in succes si, uneori, chiar isi dispretuieste publicul. • Daca poezia simbolista se concentrase pe sugestie, mai degraba decat pe descriere, pe crearea obiectului ‘tacut’, peozia secolului XX-lea se indreapata in buna masura spre ermetism, limbajul indepartandu-se tot mai mult de tiparele comunicarii cotidiene. • In ceea ce priveste proza, o mare extindere capata jurnalul, romanul-eseu, colajul de scrisori sau documente, acccentul fiind pus pe idea de autenticitate, pe relatarea subiectiva la persoana I, din perspectiva personajului-narator.

Traditionalis mul

Traditionalismul este un tip de atitudine si de sensibilitate care se hraneste din trecut; cultivatoare a valorilor nationale si cu o sensibilitate la valori etice. Temele preferate: trecutul, lumea rurala, taranul, mitologia autohtona si determinarea religioasa specifica (ortodoxismul). Aceasta este o orientare ideologica si literara manifestata in primii ani ai sec. XX-lea si in perioada interbelica, avand drept teoreticieni pe Nicolae Iorga, G. Ibraileanu si Nichifor Crainic. Reviste importante: “Semanatorul”, “Viata romaneasca”, “Gandirea”. Trasaturi definitorii In primele decenii ale secolului, traditionalismul a cunoscut doua orientari: semanatorismul si poponarismului. Semanatoristii pun pe primul plan satul si natura, aceasta din urma devenind ‘cadrul de actiune al taranului’. De aici deriva atitudinea de nagare a civilizatiei urbane, sentimentul

dezradacinarii, psihologia inadaptatului, poezia nostalgiei, idilismul si paseismul. Si poporanistii sunt preocupati de ideea promovarii culturii nationale.

Orientari avangardiste

Dadaism

ul

Dadaismul este un curent initiat de un grup de tineri boemi refugiati in Elvetia, in anii Primului Razboi Mondial. Se ’naste’ in Februarie 1916, remarcandu-se prin manifestari de teribilism anarhic, recitaluri absurde de anti-poezie, expozitii de colaje, farse scandaloase menite sa insulte gandirea umana. Sufeltul miscarii a fost poetul roman Tristan Tzara, printre adepti numarandu-se si Andre Breton, Paul Eluard si Louis Aragon.

Expresionismul

Expresionismul apare in Germania prin 1910 si se manifesta in literatura, cinematografie, arte plastice. Literatura expresionista sondeaza subconstientul si se remarca prin patos si interest pentru latura tainica, obscura a lumii. Scriitori importanti: Gottfried Benn, Georg Trakl, August Strindberg, Lucian Blaga.

Futurismul

Futurismul este o miscare literara initiata in anul 1909, cand poetul italian F.T. Marinetti publica primul manifest futurist in care exalta epoca moderna, energia, vitalismul. ‘Un automobil de curse’ – afirma el – e mai frumos decat “Victoria din Samotrace”’. Miscarea se manifesta si in artele plastice si cinematografie.