Corneliu Vadim Tudor-eu Unul Am Fost La Hiroshima

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Corneliu Vadim Tudor-eu Unul Am Fost La Hiroshima as PDF for free.

More details

  • Words: 3,086
  • Pages: 6
Eu, unul, am fost la Hirosima, care e la capatul lumii nu numai din punct de vedere geografic, ci si din punct de vedere istoric. Fiindca marcheaza o piatra de hotar: de acolo, Istoria a inceput sa se scrie altfel. 6.03.2009,revista Romania Mare Partidul Romania Mare isi tine, cu regularitate de ceasornic, Conferintele de Presa, chiar daca totul se naruie in jur. Pe undeva, noi semanam cu orchestra de pe Titanic, caresi-a facut datoria pina la capat, desi marele transatlantic se scufunda. Cu citeva decenii in urma, Emil Cioran a scris ceva care incepe sa se adevereasca: ,,O data tot se va prabusisandramaua acestei lumi. in ce fel, nimeni n-ostie. Si este, la urma urmei, indiferent,,. Asta se intimpla, acum, sub ochii nostri. Moare o lume, dar, din pacate, nu se mai naste nimic in locul ei. Au curs fluvii de cerneala despre cele doua razboaie mondiale, insa foarte rar s-a spus care a fost cauza acestora: criza. Ele s-au nascut din criza, fenomen de o mare complexitate, provocat, in primul rind, de cresterea demografica haoticasi de imputinarea resurselor. Asa cum exista razboaie nedrepte, existasi paci nedrepte - depinde din ce parte privesti. Acum, ne aflam in aceasta situatie. Timp de mai bine de 60 de ani, dupa al II-lea razboi mondial, a fost pace. O pace relativa, desigur, mentinuta mai mult de frica armamentului nuclear, care a generat ,,echilibrul terorii,,. Multa lume vorbeste despre Hirosima, dar prea putini au fost acolo. Eu, unul, am fost la Hirosima, care e la capatul lumii nu numai din punct de vedere geografic, cisi din punct de vedere istoric. Fiindca marcheaza o piatra de hotar: de acolo, Istoria a inceput sa se scrie altfel. Acea zi de decembrie 1986, cind m-am deplasat de la Tokyo la Hirosimasi am vizitat orasul atomic, intorcindu-ma apoi la Tokyo, cu trenul rapid ,,Bullet,, (,,Glontul,,), a echivalat pentru mine cu o intreaga Universitate. Cu exact 10 ani inainte, in 1976, avusesem privilegiul sa-i iau un interviu, chiar in sediul Ambasadei SUA la Bucuresti, celebrului Alvin Toffler, autorul cartii ,,Socul viitorului,,. Am avut, de-a lungul timpului, numeroase experiente de viata, vizite memorabile, intilniri cu personalitati care au marcat Istoria lumii contemporanesi toate acestea la un loc m-au ajutat sa inteleg mai bine ce se intimpla. Asa ca va rog sa ma credeti ca, atunci cind dau un verdict, ori fac o apreciere, nu ma hazardez citusi de putin. Rareori ma insel. Daca as fi fost vreun exaltat, ori un om fara simtul masuriisi al proportiilor, nu le-as fi luat interviuri unor celebritati ca Alvin Tofflersi Johann Galtung (presedintele Federatiei Mondiale de Viitorologie)si n-as fi dialogat cu Regele Spaniei, Juan Carlos, cu Eroul Africii, Nelson Mandela, cu colonelul Moammar El Khaddaffi (presedintele Libiei), cu Vitautas Landsberghis (presedintele Lituaniei), cu Kenneth David Kaunda (presedintele Zambiei), cu Hosni Moubarak (presedintele Egiptului), cu Romano Prodi (presedintele Comisiei Europenesi, mai apoi, premier al Italiei), cu Ren�e van der Linden (presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei), cu Printul Rainier de Monaco, cu Karolos Papoulias (presedintele Greciei), cu Yasser Arrafat (presedintele Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei), cu Serghei Lavrov (ministrul de Externe al Rusiei), cu Ceang Qui Chen (ministrul de Externe al Chinei), cu Papa Ioan Paul al II-leasi cu Papa Benedict al XVI-lea (probabil ca sint singurul roman care s-a intilnit cu ultimii doi Papi, Papa polonezsi Papa german). Sa mai pomenesc de magulitoarele scrisori autografe, pe care le-am primit de la Silvio Berlusconi, Donald Rumsfeld, Koffi Annan, Stipe Mesici, Hans-Adam de Liechtenstein, de la numeroase alte capete incoronate sau personalitati politice? De ce spun toate astea? in nici un caz din

orgoliu. ,,Cine se culca pe lauri risca sa se trezeasca pe urzici,,, scria un om de spirit. Tot ceea ce vreau este sa invoc o experienta de viata bogata, intr-un timp relativ scurt fiindca eu am debutat foarte timpuriu - care ma ajuta sa vad ceva mai limpede ceea ce se petrece.

PENTRU IMPROSPATAREA MEMORIEI Postul Prima TV, o unealta penibila a unor provocatori evrei

Analizind situatia prin prisma datelorsi informatiilor obtinute in cazul postului de Televiziune Prima TV, s-au evidentiat o serie de aspecte de interes operativ, care explica ce politica urmeaza a fi aplicata de catre postul respectiv in perspectiva anului electoral 2008. Si aceasta politica se inscrie pe linia Noii Ordini Mondiale, promovatasi sustinuta de marea finanta evreiasca de pe Wall Street, New York (SUA). Conform dezvaluirilor lui Arthur Trebitsch, ziarist, scriitorsi filozof, evreu-austriac convertit la crestinism, care a trait la inceputul Secolului XX, programul celor care se vor conducatorii lumii stipuleaza ca ,,a stapini presa este un ascendent asupra succesului, cea mai importanta misiune fiind impiedicarea oamenilor periculosi de a ajunge in locurile de unde pot vorbi cu glas taresi exprima cu litere de tipar, pentru a-i influenta pe dusmanii nostri,,. Aceasta este linia pe care se situeazasi postul Prima TV, intrat succesiv in proprietatea unor companii massmedia cu legaturi strinse in mediul extern mentionat, pentru ca in cele din urma sa ajunga direct sub stapinirea acestora. Prima TV a fost infiintat in 1997si ocupa un segment de piata de 7,6%. Amerom Television SRL, compania lui Cristian Burci, care avea in proprietate Prima TV, in urma unor tratative pe care lantul de televiziuni conduse de acesta le-a purtat cu compania scandinava de televiziune SBS Broadcasting SA, a vindut la 18 iulie 2001, pentru 6 milioane de dolari, un pachet de 53,3% din partile sale catre un nou investitor, intr-o tranzactie pastrata in cvasi-anonimat. Tranzactia s-a desfasurat in afara granitelor Romanieisi a scapat astfel obligatiei de a fi notificata la Consiliul National al Audiovizualului. SBS a infiintat pe baza celor 86 de procente pe care le detinea in Amerom o noua entitate juridica, denumita Romanian Broadcasting Corporation Limited (RBC), din care a vindut apoi 53,3% catre o societate comerciala romaneasca, denumita Romanian Investment and Development SRL (RID). Potrivit unui raport trimestrial al SBS, RBC a fost condusa in comun de catre cele doua parti, in vreme

ce RID a fost controlata de managerul general al Prima TV (Cristian Burci). Suma de 6 milioane de dolari urma sa fie folosita pentru finantarea cerintelor de operare estimate pentru Prima TV pina la sfirsitul anului 2001. Surse din industria mass-media au comentat ca in spatele tranzactiei a stat o importanta figura a Partidului Social Democrat (PSD). Registrul Comertului din Romania nu detine nici o referire la persoana sau persoanele care formeaza actionariatul SRL-ului RID, actionarul unic al companiei fiind Albany Holdings LLC, inregistrata in New Jersey (SUA). Miscarea a avut drept consecinta scoaterea Prima TV din contabilitatea consolidata a intregului grup scandinavsi, ca urmare, cresterea credibilitatii concernului, dat fiind ca investitia din Romania a parut nesigurasi, prin procentul mare de actiuni (86%) pe care SBS le detinea, aceasta putea fi vazuta ca un balast de catre actionarii companiei. Miscarea SBS a fost dictata de ratiuni de prudenta financiara, investitorul paneuropean pastrindu-si dreptul de a-si creste participarea in RBC pina la 75% . SBS a devenit actionar majoritar la Prima TV in primavara anului 2000, dupa ce a cumparat de la AVAB datoriile acesteia fata de defuncta banca BANCOREX, care se cifrau, potrivit unor note aparute in presa la acea vreme, la aproximativ 16 milioane de dolari. Ulterior, de numele Prima TV a fost legat cel al fostului ministru PSD al Transporturilor, Miron Mitrea, televiziunea fiind tirita in scandalul unei finantari de mai multe milioane de dolari, din bani publici, prin intermediul unei televiziuni ,,bidon,, din Constanta, TV Neptun, postul lui Radu Mazare, primarul Municipiului. in aceste conditii, licenta audiovizuala a postului Prima TV a fost preluata in momentul respectiv de catre societatea SBS Broadcasting Media SRL, ai carei actionari sint European Radio Investments, apartinind omului de afaceri Anthony William Ghee (peste 99%)si Romanian Broadcasting Corporation Ltd. din Anglia. Markus Tellenbach, Chief Executive Officer (CEO) al SBS Broadcasting, a declarat intr-un comunicat de presa, la momentul respectiv, ca achizitia completa a Prima TV inseamna ,,o consolidare a pozitiei puternice avute deja intr-una dintre pietele de media europene care cresc foarte repede,,, SBS fiind o companie europeana de radiosi televiziune, cu participatii in posturi aflate in Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, Romania, Suediasi Ungaria. Astfel s-a incheiat prima etapa in preluarea postului de catre factori externi interesati de acapararea cit mai urgenta a mass-media din Romania. in prezent, SBS detine, in tara noastra, licentele audiovizuale ale posturilor de televiziune Prima TVsi Kiss TVsi ale posturilor de radio Kiss FMsi Magic FM. Pasul urmator l-a reprezentat anuntul grupului german de televiziune ProSiebenSat.1 Media AG de preluare a grupului de televiziunesi radio SBS Broadcasting pentru 3,3 miliarde de euro, creind astfel un nou gigant european in domeniul mass-media. Prin aceasta tranzactie, care a devenit efectiva in luna iulie 2007, s-au proiectat investitii de ordinul a 80-90 milioane de euro pe an, a anuntat grupul german intr-un comunicat. ProSiebenSat.1 a precizat totodata ca achizitia va fi finantata in intregime prin imprumuturi sindicalizate, contractate de la un grup de banci condus de Bank of America, Calyon, Credit Suisse, HypoVereinsbank, JPMorgan, Lehman Brothers, Morgan Stanleysi Royal Bank of Scotland. Sediul noii entitati, caresi-a pastrat numele de ProSiebenSat.1Media, a fost stabilit la M�nchen, in Bavaria, ea fiind prezenta in 13 tari europene prin 24 de posturi de televiziune gratuita, 24 de posturi de televiziune in sistem pay TVsi 22 de posturi de radio. Numarul telespectatorilor sai a ajuns la peste 77 de milioane, devenind al doilea grup de televiziune din Uniunea Europeana, dupa RTL Group, controlat de grupul german de media Bertelsmann. Ceea ce mai trebuie cunoscut

este faptul ca achizitionarea de catre evrei a mass-media din Germania face parte dintr-un plan-program de ,,reeducare,, a poporului german elaborat dupa al II-lea razboi mondial. Pentru a face cit mai bine conexiunile vom observa ca in anul 2003 ProSiebenSat.1 fusese cumparat de Haim Saban dupa ce imperiul media al magnatului Leo Kirch, fostul proprietar al companiei, s-a prabusit. Haim Saban (om de afaceri israeliano-american, in virsta de 60 ani) detine, conform estimarilor realizate de revista ,,Forbes,,, o avere de 3,4 miliarde de dolarisi se afla pe locul 102 in lista celor mai bogati americanisi pe locul 19 al celor mai bogati oameni din industria media. Este presedintesi director executiv al fondului de investitii Saban Capital Groupsi fondatorul companiei Saban Entertainment. Respectivul miliardar detine integral firma P7S1 Holding, prin care a achizitionat ProSiebenSat.1, o societate infiintata special in acest scop in Insulele Cayman, unul dintre bine cunoscutele paradisuri fiscale,si care face parte din Capital Group, al carui singur actionar este, de asemenea, tot el. De altfel, a detine firme in paradisurile fiscale este o practica a oricarui om de afaceri evreu care se respecta. Sionist infocat, Haim Saban isi foloseste averea facuta in domeniul media in scopuri politice bine determinate, sintetizate de el insusi in citeva cuvinte: ,,Sint omul unui singur scopsi scopul meu este Israelul,,. Pentru sustinerea acestuia a finantatsi Partidul Democrat,si pe cel Republican, inclusiv pe George W. Bush, dar cea mai rasunatoare donatie a fost cea din 2001-2002, de 10 milioane de dolari, in beneficiul Comitetului National Democrat. Activitatile proIsrael pe care le patroneaza se deruleaza prin Saban Center for Middle East Studies, fondatsi finantat de Haim Saban in cadrul Brookings Institution (infiintat sub denumirea Institute for Government Research - IGR - ca organizatie nonprofit de politici publice, criticata frecvent astazi de presa pentru pozitiile sale pro-administratia Bush). in fruntea acestui centru, Saban l-a numit pe Martin Indyk, fost ambasador al SUA in Israel, care a sprijinit crearea Washington Institute for Near East Policy (WINEP) in 1985, cunoscut grup al lobby-ului evreilor americani. in ciuda faptului ca WINEP a pastrat tot timpul un mare secret asupra relatiilor sale cu Israelul, afirmind ca furnizeaza o perspectiva ,,echilibratasi realista,, asupra chestiunilor Orientului Mijlociu, organizatia este finantatasi dirijata de indivizi profund angajati in progresul obiectivelor aflate pe agenda israeliana. intre timp, influenta lobby-ului evreilor americani s-a prelungit mult dincolo de WINEP, astfel ca, pe parcursul ultimilor 25 de ani, fortele pro-israeliene au devenit dominante in cadrul American Enterprise Institute, Brookings Institution, Center for Security Policy, Foreign Policy Research Institute, Heritage Foundation, Hudson Institute, Institute for Foreign Policy Analysis (JINSA) etc., ceea ce face ca ele sa abordeze putin sau deloc punctele de vedere critice la adresa sprijinului american acordat Israelului. Un bun exemplu il reprezinta Brookings Institution, al carui principal expert pe temele Orientului Mijlociu a fost, pe parcursul mai multor ani, William Quandt, fost functionar la National Security Council (NSC), un sfatuitor al securitatii nationale cu grad inalt in armata, birouri diplomatice, informatii sau alte structuri guvernamentale, cu o binemeritata reputatie de persoana impartiala. in 2002 insa, o data cu preluarea conducerii acestuia de catre Strobe Talbott, fost secretar de Stat adjunct intre 1994si 2001, prieten cu Bill Clinton, in cadrul organizatiei a luat fiinta mai sus-mentionatul Saban Center for Middle East Studies. Mentinindu-se pe aceeasi linie a politicii de lobby israelian in Germaniasi in Europa de Est, fondurile de investitii KKR (Kohlberg Kravis Roberts & Co.)si Permira au preluat ProSiebenSat.1, in decembrie 2006, cu obiectivul fuzionarii cu SBS Broadcasting, pe care il controlau deja. infiintat in 1976, KKR este

condus de fondatorii Henry Kravissi George Roberts, amindoi in virsta de 63 de ani. KKR administreaza active in valoare de 53,4 miliarde de dolari, inregistrind cistiguri de 1,11 miliarde de dolari in 2006, conform datelor financiare publicate. KKR s-a dezvoltat pe fondul exploziei de achizitii pe datorie ce a caracterizat anii �80. Firma a realizat prima sa achizitie pe datorie de peste 1 miliard de dolari in 1984, fiind implicata in zeci de astfel de tranzactii inainte de preluarea grupului RJR Nabisco, care in acea perioada a fost cea mai mare preluare a unei firme comerciale. Fiind considerat mult timp ,,regele,, achizitiilor de pe Wall Street, Kravis trebuia sa patrundasi in cercurile inalte din New York,si a facut-o in calitate de ,,mare admirator,, al artelor, o intreaga aripa a Metropolitan Museum of Art purtindu-i astazi numele. in ceea ce priveste Permira Advisers - nume de origine latina, care inseamna ,,foarte surprinzator, foarte deosebit, variat,,, atribuit de catre Damon Buffini fostului Schroder Ventures Europe, dupa preluarea conducerii acestuia in 2000 - el este tot un fond de investitii, care valoreaza in total cca. 22 miliarde de euro, fiind cel mai mare fond din Europa. Damon Buffini, om de afaceri englez de culoare, nascut in Leicester in 1962 ca fiu al unui militar americansi al unei britanice, absolvent de drept la St. John�s College, Universitatea Cambridge,si apoi cu MBA la Harvard Business School, aflat in fruntea top-ului 100 al celor mai puternici barbati de culoare din Marea Britanie, cu o avere personala estimata intre 100si 200 milioane de lire sterline, a fost numit recent in rindul consultantilor de afaceri ai primului-ministru Gordon Brown. Nu este lipsit de interes, ba chiar este foarte semnificativ faptul ca de achizitionarea ProSiebenSat.1 a fost preocupatsi Silvio Berlusconi, care chiar detinea la un moment dat 2,4% in cadrul grupului lui Kirch, proprietar al firmei inaintea lui Saban. Oferta lui Berlusconi a fost de cel putin 5 miliarde de eurosi nu se punea problema lipsei fondurilor de suplimentare atita vreme cit numai profitul din 2004 al grupului controlat de familia lui Berlusconi s-a situat la 3,44 milioane de euro. Faptul ca German Media Partners, condus de Haim Saban, a preferat sa vinda cele 88% detinute in compania media ProSiebenSat.1 catre fondurile KKRsi Permira, care au achizitionat pachetul majoritar contra 5,6 miliarde euro, vorbeste de la sine despre scopurile pe termen lung ale lobby-ului evreiesc in materie de media, ProSiebenSat.1 constituind o tinta strategica pentru realizarea unui grup paneuropean dominant. In acest context se explica ,,politica,, unor emisiuni ale postului Prima TV, de insultare sistematica a unor personalitati incomode din Romania. Adevaratul Serviciu Roman de InformaTii (Text reprodus din ,,Romania Mare, numarul din 9 mai 2008)

Microsioane istorice

Cercurile bogziene Pentru cei mai multi cititori, Geo Bogza a ramas in istoria literaturii romane ca un ,,Paznic de far,,. Bogza a crezut in tot ce a scris, asa cum au crezut in ceea ce au creatsi tinerii sai contemporani - Nichita Stanescu, Adrian Paunescu, Grigore Hagiu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu (titulari de rubrici, prestigiosi, altminteri iam putea trecesi pe Mihai Tatulici sau Alde Tanase, dar ei au fostsi au ramas de la inceput urmele unor rime). Nicolae Manolescusi Eugen Simionsi-au avut saptaminal, an de an, in

,,Romania Literara,,, eseurile lor, Blandianasi Rusan, de asemenea, iar Dinescu, articole de tot felul, unele publicindu-lesi in ,,Romania libera,,, promovat de Octavian Paler. Pe masura ce se apropia lovitura de stat de acum 20 de ani, de care se ocupau doar ,,elitele reactionare,,, din care faceau parte Ion Iliescu, T�kessi Doina Cornea, Blandianasi Dinescu, Aurel Dragos Munteanusi Dorin Tudoran, Mircea Iorgulescusi Dan Desliu, unii indivizi au inceput sa-si renege scrierile, pina la nerecunoastere, sau sa spuna ca au fost obligati de cenzura sa publice articole politice in care sa aduca elogii comunismului. Ba, Mircea Iorgulescu, ajungind la ,,Europa Libera,,,si-a intors articolele de fond din ,,Romania Literara,, pe dos, blamind Partidul Comunist Romansi poporul, care construia socialismul. E drept ca atit criticii N. Manolescu - Apolzan, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, citsi poetii Ana Blandiana - Comansi Mircea Dinescu n-au reusit sa faca din scrierile lor o opera durabila, esecul insa isi are cauza in lipsa lor de talent. in schimb, rasplata le-a fost data din belsug, calatorind, mai tot timpul, varasi iarna, prin Occident. Cind s-a produs rasturnarea regimului socialist, Dinescusi alti citiva mafioti, de tipul ManolescuBreban, au pus mina pe Uniunea Scriitorilor, jefuind-o de toate fondurile. Si cum noile functii au fost acaparate cu ajutorul ,,marilor cronicari pe unde scurte,, - Monica Lovinescusi Virgil Ierunca de la ,,Europa Libera,,, tot ei le-au sugerat sa-l propuna ca presedinte de onoare pe Geo Bogza, singurul care ar fi putut sa-i dea institutiei prestigiul meritat. Dar Geo Bogza, total dezamagit de incredibila tradare a ideilor socialiste, a refuzat categoric, retragindu-se in micul sau apartament dintr-un bloc de linga Atheneul Roman, unde asi murit, in 1993, intr-o mare tristetesi o crunta saracie. Nustiu cit de mult credea Bogza in Dumnezeu, dar sint convins ca Tatal Ceresc S-a milostivit de elsi l-a luat inainte ca Haplea de Dinescu sa fi ajuns mosier, iar americanii lui Clinton sa fi distrus Iugoslavia, tara vecina, despre care freneticul mare reporter roman scrisese o carte exceptionala, cu poeme dedicate maretei prietenii balcanice. Cu putin inainte de moarte (s-au implinit recent 100 de ani de la nastere) i-am facut, impreuna cu citiva scriitori, o vizita. in interviul luatsi-a comparat destinul cu acela al lui Arhimede, ucis de un sulitas roman, pe cind desena cercuri pe nisipul plajei din Siracuza. Vasile Baran

Related Documents