UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
PRACTICA DE SPECIALITATE LUCRARE DE SINTEZĂ ANUL II C.I.G.
STUDENT
ANUL 2009
1
CUPRINS
I.
MODUL DE CONSTITUIRE ŞI FUNCŢIONARE A UNITĂŢII ECONOMICE
II.
ORGANIZAREA ŞI ŢINEREA CONTABILITĂŢII
III.
DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE
IV.
REGISTRELE CONTABILE
V.
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII MĂRFURILOR
VI.
BIBLIOGRAFIE
2
I.
Modul de constituire şi funcţionare a unităţii economice
S.C.ARMENIA S.R.L. a luat fiinţă în data de 10.08.1993. Actul constitutiv este contractul de societate şi statutul. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului este J19/757/1993, Codul Unic de Înregistrare este RO 4466152. Societatea este plătitoare de TVA de la înfiinţare. Forma juridică: Societatea este persoană juridică română cu patru asociaţi, care deţin câte 25% din capitalul social al unităţii. Capitalul social al unităţii la înfiinţare a fost de 200 lei. În cursul anului 1999 s-a decis majorarea capitalului social prin aport în natură – o maşină cu remorcă pentru aprovizionare cu mărfuri – valoarea capitalului social ajungând astfel la 28.600 lei. Capitalul social se împarte în 100 părţi sociale egale, în valoare nominală de 286 lei fiecare, deţinute în proporţie egală de către cei patru asociaţi. Sediul social: Sediul social al societăţii este la mun. Odorheiu Sec. Str. Idependentei nr.18. Activitatea principală a societăţii este: Cod CAEN: 5131-Comerţ cu ridicata al aliementelor
ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A UNITATII :
ADMINISTARTOR 1
BIROUL DE FACTURARE ŞI RELAŢII CU CLIENŢII
GESTIONAR DEPOZIT
COMPARTIMENT UL FINANCIAR CONTABILL
LUCRĂTORI GESTIONARI
3
II.
Organizarea şi ţinerea contabilităţii
După Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC), informaţiile contabile trebuie să satisfacă necesităţile informaţionale ale unui complex de utilizatori: 1. investitorii prezenţi şi potenţiali; 2. personalul angajat; 3. creditorii financiari; 4. furnizorii şi alţi creditori comerciali; 5. clienţii; 6. guvernul şi instituţiile sale; 7. publicul. Deşi informaţiile din situaţiile financiare de sinteză (produsul contabilităţii financiare) se adresează utilizatorilor externi, managerii unităţilor patrimoniale utilizând cu predilecţie informaţiile din contabilitatea de gestiune, această categorie de utilizatori foloseşte şi ea informaţia de tip extern. Celor şapte categorii de utilizatori ai informaţiilor contabile, care se publică, prevăzuţi în cadrul conceptual al I.A.S.C. li se adaugă managerii unităţilor patrimoniale şi instanţele judecătoreşti. a) Managerii şi nevoia de informaţii Contabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Managerii utilizează din situaţiile financiare informaţiile referitoare la poziţia financiară, rezultatele obţinute şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii. b) Investitorii Pentru investitori informaţia contabilă trebuie să-i ajute să decidă momentul când trebuie să cumpere, să conserve sau să vândă părţi din capital. Pentru anglo-saxoni informaţia contabilă trebuie să ofere investitorului o imagine cât mai fidelă asupra situaţiei întreprinderii, în timp pentru continentali regula contabilă de bază este prudenţa. c) Acţionarii Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile referitoare la capacitatea unităţii de a plăti dividendele (câştigul pe acţiune). d) Angajaţii Personalul angajat şi sindicatele sunt interesaţi de informaţiile referitoare la stabilitatea locurilor de muncă şi rentabilitatea întreprinderii. De asemenea, ei solicită informaţii referitoare la nivelurile şi modalităţile de remunerare, avantajele în materie de pensionare, natura şi mărimea oportunităţilor profesionale. De altfel Nota 8 la conturile anuale se referă la “Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”. e) Creditorii financiari Creditorii financiari sunt terţii care acordă împrumuturi întreprinderii, pe o durată stabilită în prealabil şi în schimbul unei dobânzi. Aceste împrumuturi trebuie rambursate la scadenţă. Oferta de informaţie trebuie să aibă în vedere alături de situaţiile financiare de sinteză şi date previzionale referitoare la fluxurile monetare (cash-flow). f) Furnizorii şi alţi creditori comerciali Furnizorii sunt interesaţi de solvabilitatea întreprinderii şi gradul de lichiditate a acesteia. În funcţie de aceasta îşi pot proiecta politica faţă de clientul lor. Creditorii comerciali sunt în general interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurtă decât creditorii financiari, numai dacă nu sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii ca principal client. g) Clienţii Clienţii sunt interesaţi ca furnizorii lor să-şi continue activitatea pentru a avea garanţia surselor de bunuri şi servicii care să le asigure securitatea aprovizionării lor. Acest interes se
4
manifestă în special când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectivă sau sunt dependenţi de ea. h) Guvernul şi instituţiile sale Statul şi instituţiile sale sunt interesate de activitatea unităţilor patrimoniale. Statul face apel la informaţiile contabile ale agenţilor economici pentru realizarea funcţiei fiscale. Pe baza informaţiilor furnizate de unităţile patrimoniale statul îşi determină politicile fiscale, calculează venitul naţional, produsul intern brut, conturile naţionale şi elaborează previziuni macroeconomice. i) Publicul De situaţia financiară a unităţilor patrimoniale sunt interesate din ce în ce mai mult următoarele categorii ale publicului: analiştii financiari, responsabilii politici ai colectivităţilor locale, agenţiile pentru protecţia consumatorilor. j) Instanţele judecătoreşti şi nevoia de probă în justiţie Datorită faptului că informaţiile din contabilitate au la bază documente justificative, contabilitatea reprezintă un mijloc de probă în viaţa afacerilor. Societatea organizează şi conduce contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit legii, şi contabilitatea de gestiune adaptată în funcţie de specificul activităţii şi de nevoile de informare în vedera actului decizional. Obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii care să ofere o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniului. Aşa cum se arată în Directiva a IV-a a CEE, menirea contabilităţii unei intreprinderi este de „a furniza documente de sinteză care să ofere o imagine fidelă a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatului, în scopul furnizării de informaţii utile ansamblului de utilizatori când aceştia iau decizii economice”. Înfăptuirea imaginii fidele de către contabilitate necesită ca informaţiile furnizate de către aceasta să îndeplinească următoarele condiţii: • Datele contabile să fie înregistrate în contabilitate în timp util pentru a fi prelucrate şi utilizate. • Informaţiile contabile să ofere utilizatorilor o descriere adecvată, să fie corecte şi complete. • Contabilizarea faptelor să fie în acord cu baza lor juridică şi economică. • Informaţiile de sinteză să servească utilizatorilor pentru luarea deciziilor economice. • Informaţiile furnizate de contabilitate să rezulte din aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedeelor contabile. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului. Contabilitatea în cadrul S.C.Armenia S.R.L. este organizată şi condusă pe bază de contract individual de muncă, încheiat cu persoană fizică calificată .
I.
Documentele justificative
Documentele sunt actele scrise întocmite cu prilejul efectuării operaţiilor economicofinanciare, pentru a-i servi ca dovadă a înfăptuirii lor şi ca mijloc de fundamentare a înregistrărilor contabile. „Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. El angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, ori înregistrat în contabilitate.” (Legea contabilităţii nr. 82/1991 art. 6) În afara funcţiei informaţionale a documentelor justificative ce constă în suportul material al înregistrării operaţiilor economice şi financiare în contabilitate, documentele
5
justificative îndeplinesc şi o funcţie gestionară. Ele fac dovada înfăptuirii operaţiilor şi angajează răspunderi, drepturi şi obligaţii cu privire la existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale: • Denumirea documentului • Denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul • Numărul şi data întocmirii acestuia • Menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei patrimoniale (când este cazul) • Conţinutul operaţiei patrimoniale, iar în cazuriel necesare şi temeiul legal al efectuării ei. • Datele cantitative şi valorile aferente operaţiei efectuate • Numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz • Alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiilor efectuate Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată, astfel încât acestea să fie lizibile, nefiind admise ştersături, răzuituri, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiile înscrise în acestea. Înscrierea documentelor justificative are loc, de regulă, la locul unde se produce operaţia economică sau financiară. Sub aspect metodologic, înregistrarea în contabilitate a operaţiilor economice şi financiare se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative individuale sau centralizatoare, în funcţie de data de întocmire sau de intrare în unitate, şi sistematic în registrele deschise pe conturi sintetice şi analitice. Pentru a-şi îndeplini menirea, documentele justificative trebuie să beneficieze de o circulaţie cât mai rapidă şi mai raţională din momentul şi de la locul întocmirii sau intrării ăn unitate şi până la momentul predării lor la arhivă. Ele trebuie să parcurgă un traseu cât mai scurt şi într-o anumită ordine de succesiune, cu reţineri şi opriri minime şi numai la resoartele şi persoanele împuternicite în acest scop. Întocmirea documentelor la S.C.Armenia S.R.L. are loc în conformitate cu normele metodologice privind contabilitatea unităţilor economice, eliberate de Ministerul Finanţelor Publice, iar circuitul lor este stabilit pe baza indicaţiilor de utilizare a formulalelor tipizate.. Păstrarea documentelor în cursul anului se asigură în spaţiul destinat conducerii evidenţei contabile. După expirarea anului, documentele sunt arhivate într-un spaţiu separat – arhiva generală a societăţii. Contabilitatea generală are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale. Documentele de evidenţă în contabilitatea generală, utilizate în cadrul S.C. Armenia S.R.L. sunt următoarele: - Notă de contabilitate - Extras de cont - Jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă - Jurnal privind decontările cu furnizori - Situaţia încasării – achitării facturilor - Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri din stoc - Jurnal privind salariile, contribuţia pentru asigurări sociale, protecţia social a şomerilor şi asigurări sociale de sănătate - Fisă de cont analitic - Jurnalul privind operaţiuni diverse
6
-
Document cumulativ Balanţa de verificare
IV. Registrele contabile Datele privind operaţiile economice şi financiare, consemnate în documentele justificative, sunt înregistrate în ordine cronologică şi sistematică în registrele contabile. Principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt: registrul jurnal, catrea mare si registru inventar. 1. REGISTRU JURNAL – este document contabil obligatoriu care serveşte pentru înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în ordine cronologică, zi de zi, pe măsura efectuării lor în timp, reprezentând memoria contabilă a intreprinderii. Modelul registrului jurnal general se prezintă astfel: Registru – jurnal Nr. Pagina......... Documentul Nr. Data (felul, nr., Crt inregistrarii data) 1 2 3
Explicatii 4
Simbol conturi Debitoare 5 *
Creditoare 6 *
Sume Debitoare Creditoare 7 8
De reportat: Intocmit,
Verificat,
Registrul jurnal are caracter unic. O dată cu sporirea volumului operaţiilor contabile şi implicit a diviziunii muncii contabile, alături de jurnalul unic, denumit jurnal general, sunt utilizate şi alte jurnale denumite jurnale auxiliare, În cadrul firmei S.C.ARMENIA S.R.L. acest jurnal este emis de programul de contabilitate Sysgest , pe baza înregistrărilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfârşitul lunii , iar totalurile (rulajul) se înscriu manual în registrul jurnal (formularul tipizat) şnuruit şi înregistrat la Administratia Finantelor Publice . 2. Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale. Formularele folosite drept registru „Cartea-mare” pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de cont pentru operaţiuni diverse, fişe de cont şah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare” centralizatoare. Forma folosită drept registru Cartea-mare la S.C.ARMENIA S.R.L. este cea de mai jos. Aceasta fişă (cartea mare) este emisă din programul de contabilitate şi se listează şi arhiveză o dată pe an – la sfârşitul anului. Cartea mare serveste la intocmirea balantei de verificare. Modelul registrului Cartea mare se prezintă astfel:
7
CARTEA MARE
CONTUL………….
Lunile
Conturi corespunzatoare creditoare
Total Total rulaj rulaj debitor creditor
Sold
Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont …… …… …… …… …… …… …… Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal Jurnal …… …… …… …… …… …… ……
La 01.01.200_
debitor creditor
Ianuarie Februarie Martie TOTAL tr. I Aprilie Mai Iunie TOTAL tr. I+II Iulie August Septembrie TOTAL tr. I+II+III Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL gen. (I-IV) Intocmit,
Verificat,
3. REGISTRU INVENTAR – este un document contabil obligatoriu, în care se înregistreaza, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi procesele verbale de inventariere, toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, centralizate pe conturi şi grupe de conturi, până la nivelul posturilor din bilantul contabil. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. Registrulinventar cuprinde două părţi: listele de inventariere şi recapitulaţia inventarului. În cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ şi pasiv.
8
Acest registru în cadrul firmei S.C ARMENIA S.R.L. se completeaza o dată pe an având la bază inventarele întocmite în fiecare gestiune (mărfuri , materiale auxiliare, mijloacele fixe şi obiectele de inventar). Potrivit Normelor de utilizare a registrelor de contabilitate, modelul registrului inventar se prezintă astfel: REGISTRU – INVENTAR la data de 31 decembrie .............
Nr. Crt. 1
Recapitulaţia elementelor inventariate
Valoarea contabilă
2
3
Intocmit,
Valoarea de inventar 4
Diferenţe din evaluare ( de înregistrat) Clauzele Valoare diferenţelor 5 6
Verificat,
Înainte de utilizare, registrul jurnal general şi registrul inventar se numerotează, şnuruiesc, sigilează şi se înregistrează la organul fiscal teritorial. O dată înregistrate, ele constituie probă în justiţie în cazul litigiilor, falimentului sau în orice alte situaţii de acest gen. Registrul jurnal, registrul inventar şi cartea mare se întocmesc la compartimentul financiar-contabil. Aceste documente nu circulă, fiind documente de înregistrare contabilă şi se arhivează (pastrează) la compartimentul financiar-contabil. 4. Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează, potrivit Codului muncii numai prin încheierea unui contract individual de muncă în temeiul căruia persoana fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor. Registrul se întocmeşte în formă electronică, în ordinea angajărilor. Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în format electronic. În cadrul S.C. ARMENIA S.R.L. registrul se transmite prin completare on-line a bazei de date existente pe portalul Inspecţiei Muncii. Registrul se păstrează în formă electronică la sediul angajatorului . 5. Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile : financiarfiscal, inspecţia muncii, protecţia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia consumatorului, protecţia împotriva incendiilor, precum şi în alte domenii prevăzute de lege. Evidenţierea controalelor în Registrul unic de control se face cu semnăturile reprezentantului legal al contribuabilului şi organului de control. S.C. ARMENIA S.R.L. are un registru unic de control la sediul central, în cadrul serviciului financiar-contabil şi câte unul la ambele magazine cu amănuntul.
9
6. Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală sunt înregistrate în ordine cronologică şi corespund cu operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la sediul fiscal al S.C. ARMENIA S.R.L, în cadrul serviciului Financiar-Contabil, unde se fac şi înregistrările în acesta.
V.
Contabilitatea mărfurilor
Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori. Un prim factor îl reprezintă forma circulaţiei : cu ridicata (en gross) sau cu amănuntul (en detail). În cazul circulaţiei mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe bază de documente, încasarea urmând a se realiza ulterior, prin virament, şi, de aici, necesitatea intervenţiei unui cont anume, 411 “Clienţi”, care să evidenţieze creanţele din momentul vânzării mărfurilor până în momentul încasării lor, în cazul circulaţiei en detail, vânzarea se face, de regulă, cu plata imediată, în numerar. Un alt factor de influenţă îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosită : “ inventarul permanent “ sau “ inventarul intermitent”. În primul caz, contul de mărfuri este folosit pe măsură ce au loc operaţiuni cu mărfuri, evidenţiind toate intrările şi toate ieşirile, astfel încât, in orice moment, prin soldul său, acest cont indică valoarea mărfurilor în stoc, permiţând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează şi inventarierea faptică a stocurilor. Metoda inventarului intermitent presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Metoda de contabilitate analitică a stocurilor de mărfuri ţine evidenţa cantitativ – valorică pe feluri de mărfuri sau evidenţa global valorică la nivel de gestiune. De asemenea influenţeaza organizarea contabilităţii sintetice a mărfurilor, prin preţurile diferite utilizate ca preţuri de înregistrare a mărfurilor. Astfel, în cazul în care evidenta analitică se ţine cantitativ valoric, se poate utiliza ca preţ de înregistrare preţul de cumpărare al mărfurilor sau costul de achiziţie, în schimb în cazul în care evidenta analitică a mărfurilor se ţine global – valoric, la nivelul gestiunii ( aşa cum se procedează în comerţul cu amănuntul ), pentru înregistrare se utilizează preţul cu amănuntul, inclusiv TVA. De aici decurg următoarele consecinte asupra contabilităţii: • Când evidenţa mărfurilor se ţine la preţul de cumpărare sau la costul de achiziţie nu este necesară folosirea contului 378 ,, Diferenţe de preţ la mărfuri “ pentru evidenţa adaosului comercial. • Daca evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul, intervenţia contului 378 ,, Diferenţe de preţ la mărfuri “ este necesară pentru evidenţa adaosului comercial conţinut în preţul de înregistrare a mărfurilor. • În condiţiile în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul, inclusiv taxa pe valoare adaugată, apare necesitatea evidenţierii acestei taxe până în momentul vânzării mărfurilor, în contul 4428 ,, TVA neexigibilă. Evident, în momentul vânzării mărfurilor, această taxă va fi transferată, devine exigibilă şi apare contul 4427 ,, TVA colectată ”. Pentru taxa pe valoare adaugată cuvenită furnizorilor se va folosi în mod normal, contul 4426 ,, TVA deductibilă. Societatea comercială ARMENIA S.R.L. este un depozit en-gros, care se ocupă cu comercializarea alimentalor, fructelor şi legumelor. În cadrul S.C. ARMENIA S.R.L. evidenţa mărfurilor se ţine cu metoda inventarului permanent sub forma cantitativ-valorică, ceea ce înseamnă că la depozit se fac înregistrări
10
cantitative, iar în contabilitate se efectuează înregistrări atât cantitative cât şi valorice. La finele lunii se face verificarea cantitativă între evidenţa gestionară şi cea valorică. Documentele utilizate la S.C. ARMENIA S.R.L. pentru circulaţia mărfurilor sunt următoarele: • Notă de recepţie şi constatare de diferenţă care serveşte ca document pentru recepţia mărfurilor aprovizionate • Bon de consum – pentru eliberarea din magazie pentru consumul mărfurilor • Fişă de magazie – documentul de evidenţă la locul de depozitare, a intrărilor, ieşirilor stocurilor, bunurilor • Lista de inventariere – document pentru inventarierea mărfurilor aflate în depozit • Factura fiscală – document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a mărfurilor Contul 371 ,, Mărfuri “, cont de activ, serveşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor aflate în depozite, în unităţile comerciale cu amănuntul sau de alimentaţie publică. În debitul contului se evidenţiează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiunea unităţii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte căi. În creditul acestui cont se evidenţiează valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din patrimoniul unităţii prin vânzarea către clienţi sau pe alte căi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea mărfurilor existente în stoc. Contul 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “, cont de activ, evidenţiează costul mărfurilor vândute de către unităţile patrimoniale. În cazul ,, inventarului permanent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ se înregistrează costul mărfurilor vândute, o dată cu descărcarea contului de mărfuri şi se creditează prin transferul acestor cheltuieli în debitul contului de rezultate 121, după care se soldează. În legătura cu vânzarea mărfurilor se utilizează şi contul de pasiv 707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor“ , în creditul căruia se înregistrează valoarea mărfurilor vândute, iar în debit aceeasi valoare, transferată la sfârsitul lunii în creditul contului de rezultate, după care se soldează. Contul 378 ,, Diferente de pret la mărfuri “ este folosit pentru evidenţa adaosului comercial ( marja comercială ) aferent marfurilor vândute. În creditul acestui cont se înregistreaza adaosul comercial aferent mărfurilor vândute. Potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilităţii, mărfurile la fel ca şi celelalte categorii de bunuri materiale, la intrarea în patrimoniu, în speţă, în depozitele en gros trebuie să se evalueze şi să se înregistreze în contabilitate la costul de achizitie format din preţul de cumpărare şi, cheltuielile accesorii de aprovizionare “ ( cheltuieli de transport, de încărcare – descărcare, prime de asigurare, comisioane si alte taxe nerecuperabile, etc. ). Avându-se în vedere ca în documentele de aprovizionare ( facturi ) unul din cele doua elemente structurale ale costului de achiziţie şi anume ,, cheltuielile accesorii de aprovizionare “ este consemnat în suma globală , calculul costului de achiziţie unitar pentru fiecare din sortimenturile de marfă intrate cu acelasi document necesită calcule de repartizare a sumei totale a cheltuielilor pe sortimente de marfă şi apoi, prin raportarea la cantitate, pe unitatea de măsura. Cheltuielile accesorii de aprovizionare unitare astfel calculate se însumeaza cu preţul de cumpărare unitar aflându-se costul de achiziţie pentru fiecare sortiment de marfă aprovizionată care ar putea servi pentru evaluarea mărfurilor şi înregistrarea acestora în contul sintetic 371 ,, Mărfuri “ şi în analiticele corespunzătoare. Soluţia, se constată, este greoaie şi în plus, va genera o mare varietate a costurilor de achiziţie pentru acelasi sortiment de marfă, avându-se în vedere variabilitatea cheltuielilor de transport – aprovizionare determinată de o multitudine de 11
factori. Pe de altă parte trebuie avute în vedere şi situaţiile frecvente în care cheltuielile accesorii de aprovizionare sunt facturate distinct de factura în care sunt prevăzute preţurile de cumpărare. Pentru a depăsi aceste dificultăţi, există soluţia dată de instituţiile de reglementare contabilă, portivit căreia , cheltuielile accesorii de aprovizionare “ se evidenţiează la un analitic distinct al contului 371 ,, Mărfuri “ , de exemplu 371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii “. În ceea ce priveşte valoarea mărfurilor la preţurile de cumpărare aceasta s-ar înregistra, evident tot în contul 371 ,, Mărfuri “, la analiticele corespunzătoare sortimenturilor de mărfuri. Ar mai fi o altă soluţie, şi anume aceea a înregistrării cheltuielilor accesorii de aprovizionare după felul lor în conturile din clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli “ de unde la sfârşit de exerciţiu să se repartizeze asupra rezultatelor. Problemă e fatul că acele cheltuieli care sunt, în fapt, aferente mărfurilor nevândute, aflate în stoc ar diminua rezultatul exerciţiului. Aceasta solutie ar putea fi eventual ameliorată prin delimitarea în contul 471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans “ a cheltuielilor accesorii de aprovizionare aferente stocurilor la sfârsit de perioadă, astfel că la conturile din clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli “ să rămână pentru repartizat asupra contului de rezultate numai cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente mărfurilor vândute. Înregistrările contabile efectuate la S.C. ARMENIA S.R.L. în legătură cu mărfuri sunt următoarele: 1. Cumpărarea de mărfuri cu plată uletrioară, pe bază de factură din care rezultă: - marfa X preţ de cumpărare 500 x 1 lei/ u. = 500 lei - marfa Y preţ de cumpărare 400 x 2,5lei/u. = 1.000 lei La aceste mărfuri se ţine evidenţa cantitativ valorică la preţ de cumpărare. • Valoarea la preţ de cumpărare 1.500 lei • Cheltuieli de transport 60 lei • Valoarea la cost de achiziţie 1.560 lei • TVA 19% 296,4lei • Total factura de plătit 1.856,4 lei La recepţie nu se constată diferenţe faţă de factură % = 401 ,, Furnizori “ 371 ,, Mărfuri “ 371.1 ,, Mărfuri – cheltuieli accesorii “ 4426 ,, TVA deductibilă “
1856,4 lei 1500 lei 60 lei 296,4 lei
2. Vânzarea de mărfuri către întreprinderile comerciale cu amănuntul ( en detail ) cu decontarea ulterioara, pe bază de facturi din care rezultă: - marfa X : pret de vânzare negociat 600 x 1,2 lei/u. = 720 lei - marfa Z : pret de vânzare negociat 100 x 1,8 lei/u. = 180 lei • Valoarea la preţ negociat de vânzare cu ridicata 900 lei • TVA 19% 171 lei • Total factura de încasat 1.071lei 4111 ,, Clienti “
=
% 1071 lei 707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ 900 lei
12
4427 ,, TVA colectată “
171lei
3. Descărcarea la sfârşitul lunii, a gestiunii depozitului cu ridicata, deci a contului de mărfuri, cu valoarea mărfurilor vândute la preţul de înregistrare calculată după una din metodele LIFO, FIFO, CMP, pe baza datelor furnizate de contabilitatea analitică organiztă cantitativ şi valoric pe sortimente de marfă. Totodată se repartizează şi cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente mărfurilor vândute, astfel încât în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ se determină şi se evidenţiează costul de achiziţie al mărfurilor vândute: 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ = % 780 lei 371 ,, Mărfuri “ 750 lei 371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii “ 30 lei Calculul sumelor din acest articol contabil se prezintă în continuare: Se considera următoarele date: Soldul initial al contului 371 ,, Mărfuri “ Din care: - marfa X 200 u. x 0,95 lei/u. - marfa Z 150 u. x 1,6 lei/u. Soldul iniţial al contului 371.1 ,, Mărfuri – cheltuieli accesorii “ Pentru evaluarea iesirilor se adoptă metoda FIFO : - marfa X 200 u. x 0,95 lei/u. = 400 u. x 1,00 lei/u. = TOTAL 600 u - marfa Z 100 U. x 1,60 lei/u. = • Valoarea totală, la preţ de cumpărare a mărfurilor vândute
• •
430 lei 190 lei 240 lei 17,2 lei 190 lei 400 lei 590 lei 160 lei 750 lei
Pentru determinarea cheltuielilor accesorii de aprovizionarea aferente mărfurilor vândute, se procedeaza astfel: Coeficientul de repartizare ( K ) = ( Si +Rd ) ct.371.1 / ( Si+Rd ) ct. 371= = (17,20 + 60) / (430 + 1500) = 0.04 Cota 371.1 aferentă vânzărilor = k x Rc ct.371 = 0.04 x 750 lei = 30 lei După aceste înregistrări, conturile 371 ,, Mărfuri “ şi 371.1 ,, Mărfuri – cheltuieli accesorii “ prezintă solduri debitoare reprezentând valoarea la preţ de cumpărare a mărfurilor în stoc şi respectiv, cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente acestor mărfuri: suma soldurilor conturilor 371 şi 371.1 va reprezenta costul de achiziţie a mărfurilor în stoc. La sfârsitul lunii se închid conturile de venituri şi de cheltuieli precum şi conturile de
TVA 707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ = 121 ,, Profit si pierdere “ 121 ,, Profit si pierdere “ = 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “
900 lei 780 lei
% 4427 ,, TVA colectată “ 4424 ,, TVA de recuperat “
296,4 lei 171 lei 125,4 lei
=
4426 ,, TVA deductibila “
13
Alăturat prezint fişele de cont pentru operaţiuni diverse întocmite în legătură cu mărfuri, care se listează lunar în cadrul fimei, şi pe baza căruia se completează registrul jurnal, în cadrul programului de contabilitate S.C ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
371 DATA AN 2007
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
CORES. SOLD INITIAL
30.06 30.06
SOLD
CUMPĂRĂRI MĂRFURI DESTOCARE MARFĂ VÂNDUTĂ TOTAL RULAJE
401
1500
607 1500
750 750
D
430
D
1930
D D
1180 1180
S.C ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
371.1 DATA AN 2007
30.06
30.06
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
SOLD
CORES. SOLD INITIAL CHELT.ACCESORII CUMPĂRĂRII MĂRFURILOR DESTOCARE CHELT. ACCESORII AFERENTE MARFURILOR VÂNDUTE TOTAL RULAJE
401
60
607 60
30 30
D
17,2
D
77,2
D D
37,2 37,2
14
S.C. ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
4426 DATA AN 2007
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
SOLD
CORES. SOLD INITIAL
D
30.06
CUMPĂRĂRI MĂRFURI
401
30.06
DEDUCERE TVA
4427
30.06
TVA DE RECUPERAT TOTAL RULAJE
296,4
296,4
D 171
D
125,4 296,4
D
296,40
0
S.C. ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
4427 DATA AN 2007
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
CORES. SOLD INITIAL
30.06 30.06
SOLD
TVA COLECTAT VANZARI INCHIDERE CONT 4427 TOTAL RULAJE
4111 4426
171 171 171
171
D
0
C
171 0 0
15
S.C. ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
4111 DATA AN 2007
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
CORES. SOLD INITIAL
30.06 30.06
SOLD
VANZARI CATRE CLIENTI TVA VANZARI TOTAL RULAJE
D 707
900
D
4427
171 1071
D D
1200
2271
S.C. ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
401 DATA AN 2007
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
SOLD
CORES. SOLD INITIAL
D
30.06
CUMPĂRĂRI MĂRFURI
371
1560
C
30.06
TVA CUMPARARI TOTAL RULAJE
4426
296,4 1846,4
C C
125
1971,40
16
S.C. ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
607 DATA AN 2007
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
CORES. SOLD INITIAL
30.06 30.06 30.06
SOLD
COSTUL MARFII VANDUTE COSTUL MARFII VANDUTA INCHIDERE CHELTUIELI CU MARFURILE TOTAL RULAJE
D 371
750
D
371.1
30
D
121 780
780 780
C 0
S.C. ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
707 DATA AN 2007
30.06 30.06
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
SOLD
CORES. SOLD INITIAL VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR INCHIDERE VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR TOTAL RULAJE
4111 121
900 900
900
C
900
D C
0
17
S.C. ARMENIA S.R.L.
SIMBOL CONT
FISA CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE PERIOADA 01/06/2009 30/06/2009
121 DATA AN 2007
EXPLICATII
SIMBOL CONT
DEBIT
CREDIT D/C
CORES. SOLD INITIAL
30.06 30.06
SOLD
INCHIDERE CHELUILEI CU MARFURI INCHIDERE VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR TOTAL RULAJE
C 607
780
707 780
1251
C 900 900
C C
1371
18
BIBLIOGRAFIE I.
MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR FINANCIARE – LĂCRĂMIOARA-RODICA HAIDUC, CARMEN MITEA POPIA, RAMONA-MARIA CHIVU EDIT.F.R.M. 2006
II.
CONTABILIATE FINANCIARĂ A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE - FLORIN COMAN EDIT. F.R.M. 2006
III.
CONTABILITATE FINANCIARĂ IACOB PETRU PÂNTEA, GHEORGHE BODA EDIT. INTECREDO 2007
IV.
LEGEA CONTABILITĂŢII NR. 82/1991 REPUBLICATĂ ÎN M.O. AL ROMÂNIEI NR. 454 DIN 18 IUNIE 2008
V.
O.M.F.P. NR. 1752/2005, PENTRU APROBAREA REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE, M.O. NR. 1080/30.11.2005, ACTUALIZAT PRIN O.M.F.P. NR. 2001/2006 SI PRIN O.M.E.F. NR. 2374/2007 PUBLICAT IN M.O. AL ROMANIEI NR. 25 DIN 14 IANUARIE 2008
VI.
CODUL FISCAL – Adoptat prin Legea nr. 571/2003, publicată în M.O. AL ROMÂNIEI NR. 927 DIN 23.12.2003 –MODIFICAT ŞI COMPLETAT – EDIT. BESTPUBLISHING – EDIŢIA A VII-A 2009
VII.
CATALOGUL DOCUMENTELOR FINANCIAR-CONTABILE – EDITIA A IV-A – ACTUALIZATA LA 9 IANUARIE 2009
VIII.
NOILE REGLEMENTARI CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE EDITURA BEST PUBLISHING 2009
19