Consecintele Primului Razboi Mondial Ppt

CONSECINŢELE PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

ALIANŢELE: I. PUTERILE CENTRALE (Tripla Alianţă): Germania ; Austro-Ungaria ; 1882 Italia ; 2 aug.1914 Turcia ; sept.1915 Bulgaria .

II. ANTANTA (Tripla Înţelegere): Franţa ; Anglia ; Rusia ; 15 august 1914 Japonia ; 3 mai 1915 Italia ; martie 1916 Portugalia ; august 1916 Romania ; 1917 Grecia; aprilie 1917 S.U.A.

1907

Pretextul primului război mondial:

situaţie dificilă datorită Rusiei –după ce acesta semnase cu Germania pacea de la Brest-Litovsk În aceste confiţii şi România a fost nevoită să semneze pacea cu Puterie centrale -starea de război a fost menţinută până la începerea lucrărilor de la Paris 18 ianuarie 1919-21 iunie 1920 UNDE hotarâri importante au luat S.U.A, Anglia,Franţa,Japonia

ANTANTA

28 iunie 1920- primul tratat dintre Germania si Antanta în sala Oglinzilor-Versailles

TRATATELE:

12 NOV.1918-AUSTRIA-republică 16 NOV.1918 –UNGARIA-republică 6 NOV –POLONIA –independentă 24 NOV- regatul sârbilor,croaţilor şi slovenilor AUSTRO-UNGARIA-destrămat

Rusia-anul fev.1918 revoluţie înlăturarea ţarismului,câteva state –recăpătat independenţa 7 NOV.lovitura de stat bolşevică.

CONSECINŢELE SOCIALE / DEMOGRAFICE ¤ victime *numărul soldaţilor morţi recunoscuţi: aproximativ 10 mil. : -Rusia = 2.762.064 ; -Germania = 1.611.104 ; -Franţa = 1.427.800 ; - Austro-Ungaria = 911.000 ; - Marea Britanie = 807.451. etc *numărul soldaţiolor morţi presupuşi morţi : aproximativ 3 milioane *numărul soldaţilor răniţi şi grav răniţi: aproximativ 20 milioane: Rusia : - răniţi 3 mil şi 950 de mii; - grav răniţi 1 mil; Germania: - răniţi 2.183.143; -grav răniţi 1 mil 600 de mii; Franţa: - răniţi 2 mil 344 de mii; -grav răniţi 700 de mii; *numărul civililor morţi: aproximativ 13 milioane * numărul civililor răniţi: aproximativ 20 milioane

milioane;

*prizioneri: aproximativ 6 milioane: -Rusia 2,5 - Germania 772.552; - Franţa 453.500; *orfani: aproximativ 9 milioane;

*văduve: aproximativ 5 milioane;

*refugiaţi: aproximativ 10 milioane.



De asemenea războiul a produs un număr nemaiîntalnit de femei singure, celibatare, văduve sau divorţate. La începutul anilor 20 s-a înregistrat o rată mare a divorţurilor (în Germania şi Franţa numărul acestora se dublează iar în Marea Britanie creşte de 4 ori). Explicaţiile acestui fenomen care modifică o dată în plus structurile societăţii tradiţionale constau în separările din timpul războiului şi în mutaţiile agresive petrecute în moravurile societăţii în timpul “anilor nebuni” – perioada de la sfârşitul conflictului în care s-a

Războiul a creat un nou tip social ¤ fostul combatant – ce cuprindea milioanele de individualişti, provenind din medii sociale diferite, educaţi sau analfabeţi, aceşti tineri fuseseră transformaţi de război descoperind o solidaritate formidabilă a sentimentelor şi intereselor. de europeni întorşi din război şi marcaţi de cei patru ani de teribil conflict. ¤ Cei patru ani de experienţe cotidiene cumplite configuraseră o altă mentalitate, specifică spaţiului marţial şi transformaseră radical speranţele şi aşteptările a milioane de oameni. ¤războiul şi inflaţia galopantă au precipitat unele evoluţii sociale, accentuând inegalităţi sau disparităţi pe scara socială, avantajând anumite grupuri, defavorizând pe altele, creind

- tot în plan demografic/social observăm o continuă scădere a ratei natalităţii consecinţă directă a diminuării populaţiei masculine dar şi a modificării mentalităţii. - aceste fenomene se pot identifica în piramida vârstelor, care au ajuns la maturitate între anii 1934-1939 anii intensificării

pierderi materiale; ¤ creşterea datoriilordistrugerile au afectat în special ţările care au servit drept câmp de bătălie în timpul conflictului: Franţa de Nord-Est, Belgia, Olanda, Italia de Nord Est, Serbia, România, Rusia Europeană ; ¤ beligeranţii au avut datorii externe mari :  Franţa =33 mld ;  Marea Britanie =32 mld ;  Italia =20 mld ; ¤

DE PE URMA RĂZBOIULUI AU AVUT DE PROFITAT MARI PUTERI EXTRA-EUROPENE:





Spectacolul macabru a patru ani de continuu măcel a umbrit optimismul secolului XIX, a distrus încrederea generaţiilor precedente în apropiata instaurare a unei societăţi mai bune, mai libere, mai juste şi mai prospere. Războiul a produs, în plan mental, evoluţii contradictorii. Astfel, în timpul conflictului, sentimentul religios şi întrebările mistice asupra sensului destinului uman au renăscut. În egală măsură însă, conflictul a însemnat dezminţirea fraternităţii evanghelice şi înrolarea

Observăm astfel că războiul a avut mai mult consecinţe negative decât pozitive (aşa cum s-a aşteptat la început) ; fără să fi fost în plan alte puteri au avut de câştigat din punct de vedere economic, iar din punct de vedere teritorial cele care erau interesate nu au obţinut pe deplin ceea ce au urmărit.