Comert Electronic

2

E-COMMERCE

Conferentiar universitar doctor Răzvan Sorin ŞERBU

COMERŢUL ELECTROIC Descrierea CIP a Bibliotecii aţionale a României Şerbu, Răzvan Comerţul electronic /Răzvan Şerbu - Sibiu: Continent, 2004. p.; cm Bibliogr. ISBN 973-8321-06-9 004:339.1

S.C. Grupul de Presă şi Editură "Continent" SRL Bucureşti-Sibiu str. Dr. Ioan Raţiu nr.2, jud. Sibiu, Cod 2400, România, tel. 0040269/210077

COMERŢUL ELECTRO IC

Răzvan Şerbu

3

4

E-COMMERCE

Cuprins: Cuvânt înainte ...........................................................................8 Capitolul 1. Definirea noţiunii, structura şi rolul economic al comerţului electronic...............................................................10 1.1Definiţii şi conţinut ........................................................11 1.2 Structura unui sistem de comerţ electronic. ..................14 1.3 Reglementări privind comerţul electronic.....................20 Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined. Capitolul 2. Tipologia formelor de comerţ electronic ....................24

COMERŢUL ELECTRONIC

COTIET 2004

2.1 Opţiuni de comercializare electronică...........................24 2.1.1. Suporţii electromagnetici ......................................25 2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă .......................26 2.1.3. Internetul ...............................................................28 2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului.................29 2.2.1. Magazinul electronic.............................................30 2.2.2. Magazinul universal electronic .............................33 2.2.3. Licitaţia electronică. ..............................................34 2.2.4. Achiziţia publică electronică.................................34 2.2.5. Comunitatea virtuală .............................................35 Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined. Capitolul 3. Sisteme de plăţi electronice.................................37 3.1. Definiţii, conţinut, etape...............................................38 3.2. Metode de plată ............................................................41 3.2.1. Sisteme de plăţi bazate pe carduri bancare............42 3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică ......46 3.2.3. Sisteme de micro-plăţi...........................................51 3.2.4. Plăţi prin cecuri electronice...................................58 3.3 Sisteme de plăti în România..........................................63 Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined.

COMERŢUL ELECTRO IC

5

Capitolul 4. Serviciile comerţului electronic .......................... 73 4.1. Securitatea datelor........................................................ 74 4.2 Furnizare de servicii pentru comerţul electronic .......... 75 4.3. Brokeraj de informaţii.................................................. 76 4.4. Servicii electronice bancare ......................................... 76 Sinteză................................. Error! Bookmark not defined. Capitolul 5 Publicitatea specifică comerţului electronic ........ 79 5.1. Modele de publicitate................................................... 80 5.2. Bannerul electronic ...................................................... 81 5.3. Marketing online.......................................................... 84 5.4. Asemănări şi deosebiri între magazinele obişnuite şi un magazin electronic .............................................................. 88 Sinteză................................................................................. 93 Capitolul 6. Statutul şi funcţiunile instituţiilor autorizate în dezvoltarea comerţului electronic în România ....................... 95 6.1. Rezultatele acţiunilor întreprinse de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRMB) privind stimularea comerţului electronic......... 96 6.2 Priorităţile Ministerului Industriilor şi Comerţului în domeniul comerţului electronic .......................................... 97 6.3. Rolul Comisiei Naţionale de Informatică .................... 98 Sinteză:................................ Error! Bookmark not defined. Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comerţului electronic............................................................................... 101 Sinteză:................................ Error! Bookmark not defined. ANEXE................................................................................. 105 Legea comerţului electronic şi a semnăturii electronice105 Motive pentru a fi prezenţi pe Internet ......................... 140 Locuri de muncă pe Internet ......................................... 147

6

E-COMMERCE

COTETS Foreword................................................................................ 8 I. Defining the notion, structure, and the economic implication of the e-commerce........................... 10 1.1 Definition and content.............................................. 10 1.2 The structure of e-commerce................................... 14 1.3 The regulation of e-commerce................................. 19 Synthesis ....................................................................... 22 II. E-commerce typology......................................... 23 2.1 The option for electronic commercialization ........... 23 2.1.1 Electromagnetic tape........................................... 23 2.1.2 Interactive television........................................... 25 2.1.3 The Internet......................................................... 26 2.2 Internet business classification.................................. 27 2.2.1 E-shop.................................................................. 28 2.2.2 E-mall.................................................................. 31 2.2.3 E-auction............................................................. 32 2.2.4 E-procurement..................................................... 32 2.2.5 Virtual community.............................................. 33 Synthesis ........................................................................ 35 III. Electronic payment system................................. 3.1 Definition, content, steps.......................................... 3.2 Payment methods .................................................... 3.2.1 Credit cards ....................................................... 3.2.2 On-line ............................................................... 3.2.3 Micro-type ......................................................... 3.2.4 Electronic checks............................................... 3.3 Payment methods in Romania.................................. Synthesis........................................................................

36 36 39 40 45 49 56 61 70

7

COMERŢUL ELECTRO IC

IV. E-commerce services ........................................ 4.1 Data security............................................................ 4.2 Services provides for electronic commerce............. 4.3 Information's brokerages.......................................... 4.4 E-banking................................................................. Synthesis........................................................................

71 71 72 73 74 76

V. Advertising in electronic commerce................... 77 5.1 Advertisement's types............................................... 77 5.2 The electronic banner............................................... 78 5.3 On-line marketing..................................................... 81 5.4 Comparisons and differences between the traditional store and the electro.................................................. 85 Synthesis......................................................................... 91 VI.

The implication of Romanian government in ecommerce developing ........................................ 92 6.1. Chamber of commerce and industry of Romania and Bucharest......................................................................... 92 6.2. The roll of the Ministry of commerce...................... 94 6.3 National commission for information ...................... 95 Synthesis ........................................................................ 97 VII The expectation from e-commerce.......................... 98 Synthesis........................................................................ 101 ANNEXES Electronic commerce law in Romania............................ 102 Twenty reasons to have your business on the Internet.... 115 Jobs on the Internet ........................................................ 123

8

E-COMMERCE

Foreword The book's goal is to help you make intelligent decisions by giving you a feel for how the world of Internet commerce and digital money is likely to operate, and where it is likely to lead. It includes overviews of several aspects of the technology, and detailed background discussion of relevant issues, just to get every reader up to speed. Typical readers of this book would include the students in economics and anyone interested in selling products or services on the Internet. If you are a buyer of Internet products and services, particularly secure Internet services, you also should read this book, since it can help you evaluate the quality of services you might receive. Educators may wish to use this book for their courses. As you will learn by reading here, a new type of commerce is arising. There's no more illustrative bottom line on why you should read this book than Figure 1. Over the next five-ten years, the growth of electronic commerce will outstrip the growth of traditional commerce. It is the commercialization of the Internet that's leading the way to this remarkable growth in electronic purchases. The Internet serves as a foundation for all of these new opportunities in commerce. Many businesses are struggling right now to get themselves onto the Internet.

Prof. univ. dr.Dan Popescu Prof. univ. dr. Emil Popa

COMERŢUL ELECTRO IC

9

10

E-COMMERCE

Cuvânt înainte Această carte îşi propune să ofere din abundenţă, repere, noţiuni, principii şi consideraţii cu scopul de a ajuta cititorul să ia decizii înţelepte, făcându-l să înţeleagă cum funcţionează lumea comerţului electronic şi cum operează banii digitali în această nouă lume. De asemenea lucrarea de faţă include diverse aspecte ale tehnologiilor moderne şi discuţii detaliate asupra problemelor relevante pe care le descoperă acest nou tip de comerţ. Cititorii acestei cărţi îi includ atât pe studenţii profilelor economice cât şi pe cei interesaţi în valorificarea oportunităţilor oferite de Internet, în vânzarea produselor sau serviciilor cu ajutorul acestuia. De asemenea cumpărătorii sau viitorii cumpărători ai produselor sau serviciilor prin intermediul Internetului ar trebui să se numere printre cititorii acestei cărţi, deoarece informaţiile prezentate îi pot ajuta să evalueze calitatea acelor serviciilor pe care le pot primii. Aşa cum veţi descoperii citind această carte un nou tip de comerţ a apărut în mecanismul de transfer al titlurilor producător şi consumator. Nu există o figură mai convingătoare pentru a citi această carte decât cea reprezentată de autor în figura 1. În următorii 5-10 ani, creşterea volumului tranzacţiilor înregistrate de comerţul electronic va depăşi creşterea înregistrată de comerţul tradiţional. În acest sens Internetul serveşte drept fundaţie pentru toate aceste noi oportunităţi în comerţ. Multe afaceri sunt derulate deja pe Internet dar şi mai multe sunt în competiţie să ajungă în această reţea. Prof. univ . dr. Dan Popescu Prof. univ . dr. Emil Popa

Capitolul 1. Definirea noţiunii, structura şi rolul economic al comerţului electronic Obiective: -

definirea comertului electronic prezentarea şi însuşirea notiunilor generale despre structura comertului electronic prezetarea cadrulu legal al comerţului electronic

Cuvinte cheie: comerţ electronic transfer electronic de documente reţeaua Internet Browser B2B B2C legi electronice semnătură electronică server Rezumat: In acest prim capitol se realizează o prezentare a termenilor de bază cu care operează comerţul electronic. După prezentarea mai multor definitii acceptate ale comerţului electronic se oferă câteva cifre privind gradul de dezvoltare al acestui gen de comerţ, cifre cu o dinamică remarcabilă, fapt ce

COMERŢUL ELECTRO IC

11

susţine odată mai mult importanţa şi actualitatea temei. Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind numărul de potenţiali clienţi

1.1DefiniŃii şi conŃinut

În concepţia Organizaţiei Economice de Cooperare şi Dezvoltare (OECD) comerţul electronic (E - Commerce), reprezintă desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei Internet, vânzarea de bunuri şi servicii având loc offline sau online. O altă definiţie în accepţiune " tradiţională ",a ceea ce înseamnă comerţul electronic este cea dată de Robin Mansell: Comerţul electronic înseamnă, utilizarea în reţele cu valoare adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente, a comunicaţilor fax, codurilor de bare, transferului de fişiere şi a poştei electronice. Extraordinara dezvoltare a interconectivităţii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societăţii, a condus la o tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în Internet, care să apeleze - pe lângă vechile servicii amintite - şi altele noi1. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea, consultând cataloage electronice "on" pe Web sau cataloage "off" pe CD-ROM şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice.

12

Pentru alţii, comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea între furnizori şi clienţi, ca o alternativă la variantele de comunicaţii "tradiţionale" prin fax, linii de comunicaţii dedicate sau "EDI" pe reţele cu valoare adăugată. De asemenea comerţului electronic implică transferul de documente - de la contracte sau comenzi pro forma, până la imagini sau înregistrări vocale. În fine o altă definiţie succintă şi larg acceptată a comerţului electronic şi a componentelor ce constituie arhitectura acestuia este următoarea: Comerţul electronic (e-commerce) reprezintă acea manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte echipamente electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în care se pot afla potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată informaţia2. Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind numărul de potenţiali clienţi în primul rând prin eliminarea barierelor geografice dintre clienţi şi comercianţi.

Dintre cele mai importante motive pentru a crea o prezenţă a afacerii pe Internet aş aminti numărul mare de potenţiali clienţi utilizatori ai Internetului şi faptul că nu necesită costuri mari.

1

Robin Mansell and Uta Wehn Knowledge societies. Information technology for sustainable development, Oxford University Press, New York, 1999,p.23

E-COMMERCE

2

http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html

13

COMERŢUL ELECTRO IC

14

E-COMMERCE


vânzarea produsului sau a serviciului;
plata produsului sau a serviciului; În figura de mai jos este prezentat modul în care se reflectă aceste patru etape în cazul comerţului clasic şi electronic :

Fig. 2

Fig. 13

Clasic:

Comerţ electronic:

- Cercetarea de marketing - Contract de vânzare - Livrare - Plată

- Site Web - Site Web interactiv - Livrare digitală - Plată electronică

În tranzacţiile comerciale clasice distingem patru etape diferite:
cercetarea de marketing;
încheierea contractului comercial; 3

După date din Raportul privind Comerţul electronic realizat de Taylor Nelson Sofre ,2002 .

1.2 Structura unui sistem de comerŃ electronic

Pentru a construi un sistem de comerţ electronic, din punct de vedere structural este nevoie de colaborarea a patru componente

COMERŢUL ELECTRO IC

15

(subsisteme electronice / informatice) corespunzătoare următoarelor roluri:  Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct sau indirect (o reţea a unei corporaţii) la Internet. Cumpărătorul foloseşte acest echipament pentru a naviga şi a face cumpărături.  Sistemul tranzacţional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, iniţierea plăţilor, evidenţa înregistrărilor şi a altor aspecte ale afacerii implicate în procesul de tranzacţionare.  Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regulă la sediul comerciantului, care găzduieşte şi actualizează catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate online pe Internet.  Dispecer plăti. Sistem informatic responsabil cu rutarea instrucţiunilor de plată în interiorul reţelelor financiarbancare, cu verificarea cărţilor de credit şi autorizarea plăţilor; Acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura dintre reţeaua globală Internet şi subreţeaua financiar-bancară (supusă unor cerinţe de securitate sporite), poartă prin care accesul este controlat de un "portar"; pe baza informaţiilor specifice cărţii de credit (tip_card, nr_card) din instrucţiunile de plată "portarul" redirectează informaţia către un centru de carduri; în acest loc este identificată banca care a emis cardul iar instrucţiunile de plată sunt trimise mai

16

E-COMMERCE

departe către serverul acestei bănci conectat în reţeaua interbancară; odată informaţiile ajunse în reţeaua băncii cu care lucrează cumpărătorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificări privind autenticitatea şi soldul disponibil în contul cardului implicat în tranzacţie; în funcţie de rezultatul acestor verificări, banca decide fie efectuarea plăţii (transfer bancar - către contul comerciantului care poate fi deschis la orice alta bancă), fie refuză să facă această plată. În ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmare plata sau refuz) este trimis în timp real, parcurgând acest lanţ de servere în sens invers, către client. Cu alte cuvinte, în câteva secunde cumpărătorul află dacă banca sa a operat plata sau nu. E bine de asemenea să se facă precizarea că pe baza acestor patru componente de bază s-au implementat diverse arhitecturi de comerţ electronic. Unele combină mai multe componente într-un singur (sub)sistem informatic, pe când altele implementează separat fiecare componentă în parte. Pentru definirea arhitecturii, proiectanţii de sisteme ale comerţului electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selecţii a principalelor cerinţe /funcţii ale unui sistem de comerţ electronic. Important este însă că în cazul unui sistem de comerţ electronic, ca de altfel în cazul oricărui sistem complex, arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu. Comerţul electronic aşa cum l-am reprezentat în figura 3 înglobează o mulţime de tipuri de afaceri, organizate în doua mari familii: business-to-business (b2b) şi business-to-consumer (b2c), pe scurt afaceri cu firme şi afaceri cu consumatorii.

Tranzacţiile B2C se realizează între cumpărători individuali şi vânzători-mari companii. În acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristica de bază în decizia de cumpărare.

COMERŢUL ELECTRO IC

17

18

E-COMMERCE

Tranzacţiile B2B se caracterizează prin faptul că ambele părţi participante la tranzacţia comerciala, atât vânzătorul cat şi cumpărătorul, sunt instituţii.

Fig. 3

COMERŢUL ELECTRO IC

19

Evoluţiile din comerţul electronic arată cu claritate faptul că B2B a devenit un domeniu extrem de atractiv pentru marile companii, care vor ajunge ca, la un moment dat, să-i excludă de pe piaţă pe competitorii lor de dimensiuni mai reduse. În 1998, raportul B2B faţă de B2C era de 5,5:1, iar în 2003 este estimat să crească la 12:1. În anul 2000, la nivel mondial, volumul total al afacerilor B2B a depăşit 433 miliarde dolari (dublu aproape faţă de 1999) şi a ajuns la 1000 miliarde dolari anul 2001. Este prognozat ca pe termen-scurt şi mediu, creşterea comerţului electronic să fie în continuare determinată de segmentul B2B, care în 2002 reprezintă cca. 80% din activitatea de comerţ electronic(eCommerce) ce va creşte la cca. 88% în 20064. Fig 4.

4

www.bluedog.ro/it_channel

20

E-COMMERCE

Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de comerţ electronic, arhitectura acestuia trebuie proiectată cu grijă ţinând cont de toate aspectele (legate de afacerea în sine )cu care se va confrunta sistemul, lăsând totodată portiţe care să permită adaptarea sa în timp, pe măsură ce apar noi provocări iar tehnologiile evoluează.

1.3 Reglementări privind comerŃul electronic

Săturându-se să fie codaş al Europei în domeniul informaticii, guvernul României a elaborat şi înaintat spre aprobare legi electronice. În paralel, guvernul a lansat o serie de proiecte pentru care se vor organiza licitaţii, proiecte care accelerează introducerea informatizării în toate domeniile. Pe această linie s-au înscris ulterior mai multe Directive, Decizii sau Recomandări ale Comisiei Comunităţii Europene, cele mai importante fiind DIRECTIVA 1999/93/EC şi DIRECTIVA 2000/31/EC. 1. DIRECTIVA 1999/93/EC - privind cadrul comunitar pentru semnătura electronică, are drept scop facilitarea semnăturii electronice şi recunoaşterea legală a acesteia. 2. DIRECTIVA 2000/31/EC - privind comerţul electronic stabileşte cadrul pentru legislaţiile naţionale privind serviciile informatice destinate pieţei interne, în special privind regimul transmisiilor comerciale şi al contractelor, răspunderea intermediarilor, soluţionarea litigiilor, cooperarea între statele membre pe această problemă. Pentru a funcţiona corect relaţia între firme şi consumatori, sunt necesare legi care să stabilească condiţiile şi termenii afacerilor.

COMERŢUL ELECTRO IC

21

Legile comerţului electronic sunt : • • • • •

Legea privind semnătura electronică(prezentată în Anexă); Legea privind comerţul electronic(prezentată în Anexă); Legea privind protecţia datelor personale; Legea cadru privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal; Legea privind datele personale;

Votul final asupra reportului Comisiei de mediere pentru legea privind semnătura electronică a fost dat în Plenul Senatului în data de 28 Iunie 2001, iar promulgarea acestei legi a făcut-o preşedintele pe 17 iulie 2001. Principalul câştig obţinut prin aceste legi este acela de intrare în legalitate a comerţului electronic şi apariţia unei garanţii de securitate a transmisiilor de date şi a plăţilor electronice. Legea semnăturii electronice este cheia de la poarta comerţului electronic şi această lege va funcţiona conform unor norme care vor fi elaborate de către MCTI. Pană acum orice act autentic era legalizat de către un notar public, dar având în vedere această lege a semnăturii electronice, autentificarea actului o va face semnătura electronică. La baza semnăturii stau certificate de identitate, care vor putea fi emise de minimum cinci organizaţii sau firme acreditate de MCTI. Termenul de valabilitate a certificatului va fi de trei ani de zile, data şi ora eliberării lui, precum data şi ora expirării fiind disponibile prin intermediul unui registru electronic de certificate menţinut de firma care eliberează certificatele. Acest registru se va putea consulta prin intermediul Internetului sau prin alte mijloace de comunicare. Legea comerţului electronic prevede ca:

22

E-COMMERCE

" Mesajul electronic este orice informaţie generată, trimisă, recepţionată sau stocată prin mijloace electronice, optice sau prin altele similare, incluzând, dar nelimitându-se la, schimbul electronic de date, poştă electronică, telegramă, telex sau fax ". Această lege se va aplica oricărui tip de informaţie prezentată sub forma unui mesaj electronic folosit în activităţi comerciale. Facilităţile pe care le aduce această lege sunt pe de o parte o scutire la plata impozitului pe profit pentru persoanele care au ca obiect de activitate întreţinerea unor sisteme de comerţ electronic, o scutire de la plata oricăror taxe şi impozite pentru comercializarea electronică a bunurilor încorporate (programe de calculator şi orice alt fel de documente digitale), iar pe de altă parte se va impune un standard de securitate sub incidenţa căruia se va derula comerţul. Cel mai mare câştig îl va avea consumatorul care va fi protejat la achiziţionarea sau transferul de bunuri.

COMERŢUL ELECTRO IC

Întrebări recapitulative: 1. 2. 3. 4.

5. 6.

Definiţii acceptate ale comerţului electronic. Realizaţi o paralelă între etapele tranzacţiei comerciale clasice şi celei electronice. Care sunt componentele sistemului de comerţ electronic? Clasificaţi tipurile de afaceri din sfera comerţului electronic după criteriul subiecţilor participanţi la aceste afaceri. Caracterizaţi tranzacţiile B2B. Enumeraţi legile care guvernează comerţul electronic şi care este principalul câştig obţinut prin aceste legi.

Temă de referat: Impactul Internetului asupra comerţului electronic global.

23

24

E-COMMERCE

Capitolul 2. Tipologia formelor de comerţ electronic Obiective: -

prezentarea noţiunilor despre formele comerţului electronic prezentarea a celui mai important mediu care a dus la dezvoltarea afacerilor electronice realizarea unei clasificări ale afacerilor specifice internetului

Cuvinte cheie: suporţi electromagnetici televiziune prin cablu magazin electronic achiziţie publică electronică licitaţie electronică comunitate virtuală video conferinţă portal Rezumat: În acest capitol sunt prezentate formele comerţului electronic, şi opţiuni de comercializare electronică. Alături de tipurile de vânzare electronică dar cu un ritm susţinut de dezvoltare identificăm cea mai nouă modalitate de comerţ, magistralele informaţionale ale Internetului. Există un număr mare de opţiuni posibile de comercializare electronică şi numărul opţiunilor se aşteaptă să crească ca urmare noilor tehnologii pe rol.

2.1 OpŃiuni de comercializare electronică

COMERŢUL ELECTRO IC

25

Deşi există un număr mare de opţiuni posibile de comercializare electronică şi numărul opţiunilor se aşteaptă să crească ca urmare noilor tehnologii pe rol, comercianţii cu amănuntul îşi concentrează atenţia în mod curent asupra suporţilor electromagnetici video, videotex-ului, videodisc-ului, şi televiziunii prin cablu interactive şi mai recent a magistralei informative realizate de reţeaua Internet, care a preluat supremaţia pe această piaţă5.

2.1.1. Suporţii electromagnetici

sunt casete video de cumpărare la domiciliu. În esenţă, aceste casete reprezintă următorul val de cumpărături pe bază de catalog. Casetele video pot fi produse pentru a ilustra folosirea produsului, stilurile de viaţă ale consumatorilor sau orice alt subiect despre mărfuri care s-ar putea dovedi atractive. Reclama produsului beneficiază atât de sunet cât şi de imagini în mişcare furnizând astfel o latură competitivă care se ridică peste nivelul de receptivitate al catalogului tipărit.

26

forme sau imagini în mişcare, imagini statice, pagini tipărite şi sunet - pentru prezentare pe un ecran de televizor6.

Videotex-ul este un sistem electronic interactiv în care datele şi graficele sunt transmise de la o reţea de computere prin telefon sau cabluri şi prezentată pe un televizor al abonatului sau pe ecran terminal al unui computer7. Cumpărarea prin sistem videotex constă în selectarea dintr-o serie de posibilităţi, numite meniuri, care sunt prezentate pe ecran. De exemplu, un cumpărător reduce alegerea selectând din meniul de categorii de produse şi articole de produs (mărci, stiluri, mărimi, culori, preţuri şi aşa mai departe). În plus faţă de cumpărare la domiciliu, sistemul videotex poate furniza abonaţilor o largă alegere de servicii incluzând ştiri, informaţii despre vreme, sport, financiare adresate consumatorului; operaţii bancare la domiciliu, rezervări şi informaţii despre călătorii; enciclopedii electronice, reviste, şi jocuri educaţional / instructive, liste de proprietăţi imobiliare şi oferte de muncă, pază, supraveghere medicală şi de incendii.

2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă

Videodisc-ul este un sistem electronic interactiv care utilizează discuri optice capabile să stocheze o mare cantitate de informaţii în

5

Cornel Jucan, Răzvan Şerbu, Comerţ cu ridicata comerţ cu amănuntul,Editura Continent ,2001,p.159

E-COMMERCE

oferă convenienţa extremă de a efectua cumpărături de acasă; ea permite telespectatorilor să cumpere mărfuri prezentate

6 7

Louis W. Stern, Marketing channels, 1988, pag. 81 Videotext: -what is all about., Marketing news, 1983 Nov pag. 16

COMERŢUL ELECTRO IC

27

pe ecranele televizoarelor lor şi să încaseze costul unei cărţi de credit sau cont bancar printr-o simplă tastare8.

Telemarketing Formele de afaceri prin telefon (telemarketing) şi prin telefon /televizor (cumpărături la domiciliu) sunt două metode în plus a comerţului cu amănuntul în afară magazinului care cunoaşte rate de creştere impresionante. În ultimii ani, telemarketingul - vânzarea de bunuri şi servicii prin contact telefonic - a ajutat pe unii comercianţi detailişti să sporească satisfacţia serviciului prin furnizarea unui confort mai mari a clientului. Pentru clienţii care vor să evite aglomeraţia traficului şi problemele de parcare, cumpărarea prin telefon este o alternativă de dorit. Această formă de comerţ cu amănuntul de asemenea poate servi celor mai în vârstă, părinţilor cu probleme de supraveghere a copiilor, persoanelor care muncesc care nu au timp să facă cumpărături şi consumatorilor cărora nu le place să facă cumpărături. Motivele principale ale comercianţilor cu amănuntul pentru utilizarea comercializării prin telefon sunt acelea că:  furnizează clienţilor informaţii asupra noilor mărfuri şi evenimentele de vânzări ce urmează;  permite clienţilor să comande mărfuri pe care comercianţii doresc să le livreze la domiciliul clienţilor;  oferă consumatorilor o cale convenabilă de a reţine mărfuri pe care le pot ridica la o dată ulterioară. Comerţul la domiciliu combină două distracţii favorite ale populaţiei statelor dezvoltate economic: uitatul la televizor şi mersul 8

Louis W. Stern, Marketing channels, pag. 81

28

E-COMMERCE

la cumpărături. O operaţie de comerţ la domiciliu este o formă de afacere unde:  articolele de mărfuri sunt prezentate, descrise şi demonstrate la televizor;  clienţii comandă mărfurile sunând la un număr de preferat netaxabilă;  clienţii plătesc pentru comandă prin intermediul cecurilor, liniilor telefonice cu suprataxă, cărţilor de credit;  comerciantul livrează mărfurile prin serviciul de postă sau altă companie de curierat rapid;  comerciantul oferă în mod tipic garanţia rambursării banilor dacă mărfurile sunt returnate în 30 de zile.

2.1.3. Internetul Alături de tipurile de vânzare electronică dar cu un ritm susţinut de dezvoltare identificăm cea mai nouă modalitate de comerţ, magistralele informaţionale ale Internetului. Acesta are un impact major asupra peisajului economic al acestui început de mileniu. Este acreditată însă ideea potrivit căreia cumpărăturile prin Internet nu vor afecta în mod semnificativ obişnuinţele de cumpărare din tipurile de magazine existente pe piaţă, ca urmare a faptului că emoţia atingerii produsului, perceperea mirosului şi în general, interacţiunea relaţiilor sociale şi aspectele laturii spirituale a cumpărătorilor vor juca în continuare un rol cheie în operaţiunile de achiziţionare a mărfurilor9.

9

Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucuresti, 1994,p47,48

COMERŢUL ELECTRO IC

29

Într-un asemenea context, se apreciază Internetul va avea un impact semnificativ asupra circuitelor produselor care vor putea fi sigilate pe tot parcursul lor, precum casete video, audio, softuri pentru computere, cărţi, etc., unde magazinele cu amănuntul ar putea chiar dispărea10. Un impact de asemenea major dar cu un grad mai mic se întrevede şi asupra unei părţi importante a comerţului cu produse alimentare (preambalate, congelate, etc.) încercându-se o creştere a frecvenţei cu care oamenii vor apela la comerţul electronic, astfel încât acesta să devină o a doua natură a clienţilor11.

30

E-COMMERCE

client poate fi un consumator, o altă firmă, administraţia publica sau un angajat, în contextul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme. Iată în continuare, în linii generale, câteva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achiziţia publică electronică (e-procurement), licitaţia electronică (e-auction), comunitatea virtuală (virtual community), prestări servicii electronice (e-service providing).

2.2.1. Magazinul electronic 2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului

Există deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate în funcţie de numărul de furnizori, prestatori de servicii către clienţi, astfel: 1-către-1 (magazin electronic), mai mulţi-către-1 (magazinul universal electronic), mai mulţi-către-mai mulţi (licitaţie electronică). Se constituie astfel, un lanţ de servicii în cadrul căruia fiecare element poate fi dominant. Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispoziţie de la spaţiu pe pagina web până la posibilitatea integrării intr-un e-mall. Al treilea element al lanţului este clientul, având o anumita formare profesionala, interese proprii şi preferinţe. Acest

10

Jaloseanu M. Internet, Ed. Promedia Plus, Cluj Napoca, 1995,p6,8

Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică, materiala, în pagina de Internet. Astfel, firma îşi prezintă catalogul de produse precum şi serviciile prin Internet. • Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de preţ, ţinând seama de tendinţa clienţilor de a testa calitatea, viteza şi eficienţa livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe12. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu uşurinţă şi nu necesită folosirea simţului tactil: bilete de avion sau de film, cărţi, CD-uri, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate iniţial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet - tricouri, cravatele, poşete, pantofi, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet. • Serviciile completează de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în care se comercializează poşete sau genţi tip "diplomat", site-ul poate prezenta şi modele de pantofi care se pot asorta cu acestea. În plus,

11

W Grant, Cele mai importante şase noi categorii de magazine care au şansa de a câştiga în marea luptă pentru segmente de piaţă, Editura Comitetul Român de Distribuţie, Bucureşti, 1997, p.31

12

Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000,p.28,31

COMERŢUL ELECTRO IC

31

site-ul poate include şi un ghid de culori şi stiluri pentru oamenii de afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de poşete şi genţi poate decide să vândă şi alte articole din piele, pantofi şi pălării prin includerea pe site şi a altor vânzători. • Preţurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. Cărţile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel puţin, fără a se percepe taxe adiţionale de livrare. Serviciile şi în special serviciile de informare ar trebui să fie în mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicaţii periodice sunt oferite gratuit la început, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertanţii vor iniţia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive şi vor extinde posibilităţile de căutare, solicitând utilizatorului sa se aboneze şi să plătească pentru a beneficia de acestea. S-a constatat că impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea rămâne fidelă abonamentelor clasice şi, în general, numai clienţii noi apelează la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la ştiri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar dacă serviciile oferite sunt de valoare excepţională. Există diferite variante de găzduire a unui magazin electronic, clasificate astfel13:


13

pe un server distinct (un computer proprietatea firmei deţinătoare a unui magazin electronic) destinat unor pagini ample şi complexe de web; acesta va fi localizată în cadrul firmei dacă frecventa modificărilor ce

Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New York,1999,p.49,53

32

E-COMMERCE

trebuie făcute este mare (ex. ştiri, preţuri, etc.) sau dacă este necesar un trafic intens între firmă şi serverul aferent magazinului electronic.
pe un server virtual (un spaţiu deţinut de firma proprietară a unui magazin electronic, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); în corelaţie cu un spaţiu mai mare de tipul www.magazin.com, solutie preferată de majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii - în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall) Alegerea variantei optime pentru acest magazin depinde de costurile de telecomunicaţie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul ţintă, mărimea, structura şi obiectivele pe termen mediu ale viitorului magazin electronic. În măsura în care este posibil, un magazin electronic ar trebui să poată fi accesat pe mai multe cai: un link /publicitate permanent pe un site portal, un cuvânt-cheie publicitar în cadrul motoarelor de căutare sau în cadrul prezentării pe Internet a informaţiilor generale despre întreaga activitate a firmei sau despre întreaga gamă de produse şi o fereastră a acestui site în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall) sau toate acestea concomitent. În plus, o idee interesantă ar fi să se stabilească denumiri de genul "www.produs1.com" pentru grupele de produse, cu link exact la pagina corespunzătoare din cadrul magazinului electronic.

COMERŢUL ELECTRO IC

33

34

E-COMMERCE

2.2.3. Licitaţia electronică.

2.2.2. Magazinul universal electronic Un magazin universal electronic (e-mall) oferă un front comun pentru mai multe magazine electronice şi poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzacţii, în funcţie de tipul de servicii pe care proprietarul magazinului doreşte să le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupă şi de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esenţială pentru deţinătorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineşte ca fiind un mall cu o reţea puternica, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare potrivit şi din care să se poată accesa direct şi pe mai multe cai magazinul electronic; cu o structură adecvată de magazine şi care să ofere şi servicii, cum ar fi furnizarea de informaţii curente regionale sau sectoriale. Revenim la exemplul menţionat, al magazinului pentru poşete: în cazul în care proprietarul doreşte să-şi prezinte magazinul în cadrul unui mall, el trebuie să decidă dacă să opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat în accesorii. Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul unui mall alături de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la creşterea traficului în mall şi astfel la creşterea cifrei de afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de altă parte, deţinătorul mall-ului poate obţine profit din reclamă, taxe percepute membrilor si / sau taxe asupra tranzacţiilor14.

14

J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999,p87,90

Licitarea produselor şi obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Acest model poate fi utilizat atât pentru comerţul electronic B-2-B cat şi pentru cel B-2-C şi, datorită faptului că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat şi în magazinele electronice obişnuite. Asemeni unui magazin universal electronic, o licitaţie electronică include de obicei mai mulţi vânzători. Operatorul licitaţiei elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitaţiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) şi poate oferi în plus servicii de plăţi şi de livrare. Produsele vândute prin licitaţia electronică pot fi produse de ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, sau obiecte de valoare pentru colecţionarii specializaţi şi includ de la bunuri materiale, metale şi materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre exemplu, librăriile vând prin licitaţii electronice specializate şi deja bine cunoscute, atât ediţii noi cat şi cărţi folosite.

2.2.4. Achiziţia publică electronică

Achiziţia publică este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau mari organizaţii lansează apeluri pentru licitarea achiziţionării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitaţiilor tipice include de la serviciile din construcţii şi bunurile pentru investiţii pană la studii şi alte lucrări ample. Achiziţiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea şi licitarea în colaborare, spre exemplu.

COMERŢUL ELECTRO IC

35

Pentru ca acest model să poată fi şi la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înfiinţat platforme sau consorţii în cadrul cărora vânzătorii acţionează împreună pentru a obţine oferte mai avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria biroticii este un important utilizator al acestor consorţii.

2.2.5. Comunitatea virtuală Pe Internet - exact ca şi în realitate, oameni având interese comune se întrunesc în comunităţi pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri - cum este grupul de discuţii interactiv (chat) sau lista de corespondenţi (mailing list) - sunt utile atât pentru timpul liber cât şi pentru comunicările de afaceri şi sunt denumite "comunităţi virtuale". Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet şi pentru stimularea ataşamentului emoţional faţă de aceasta. Dar, comunicările de afaceri se pot face şi prin intermediul unui serviciu contra cost. Canalul de comunicare directa sau video-conferinţele sunt instrumente atractive care reduc costurile de călătorie şi sunt utilizate de firmele mari atât pentru comunicări ştiinţifice cât şi pentru cele comerciale. În funcţie de rolul organizatorului de conferinţă (firma, prestatorul de servicii sau asociaţia) şi obiectivele pe care şi le propune (marketing, beneficii, etc.), taxele pot fi de participare sau specifice evenimentului, sau să nu se perceapă taxe deloc. Platformele de colaborare oferă un set de instrumente şi un mediu de informare pentru colaborarea între întreprinderi, între acestea şi colaboratorii externi şi între experţi, acţionând ca o

36

E-COMMERCE

întreprindere virtuală faţă de lumea exterioara15. În cazul în care platforma nu aparţine unei anume întreprinderi, operatorul trebuie să acorde o atenţie specială statutului de neutralitate, protecţiei datelor şi siguranţei comunicării, pentru a nu permite scurgeri de informaţii de interes pentru concurenţă. Viteza de transmisie are, de asemenea importanţă majoră mai ales în domeniul tehnic. În aceeaşi măsură, semnătura digitală devine un instrument indispensabil pentru derularea activităţii în general sau pentru domeniul contractual în special.

Întrebări recapitulative: 1. Care sunt opţiunile de comercializare economică asupra cărora îşi concentrează atenţia comercianţii? 2. Clasificaţi afacerile specifice Internetului. 3. Enumeraţi modelele de afaceri specifice Internetului. 4. Caracterizaţi magazinul electronic 5. Daţi exemple de licitaţii electronice.

Studiu de caz: Analizaţi modul de funcţionare şi impactul economic al unui magazin electronic.

15

S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comerţ electronic. Editura Teora 2001,p. 67

COMERŢUL ELECTRO IC

37

38

Capitolul 3. Sisteme de plăţi electronice

E-COMMERCE

3.1. DefiniŃii, conŃinut, etape

Obiective: -

pezentarea noţiunilor generale de plăţile electronice etapele procesului de cumpărare în comerţul electronic prezentarea metodelor de plată din comerţul electronic

Cuvinte cheie: sistem electronic de plăţi Protocol de plăţi Cecuri electronice Plăţi online E-cash brokeri în micro-plăţi NetCash Milicent Rezumat: Capitolul prezintă totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se efectuează. Acest nou tip de comerţ a stimulat însă cererea pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul acestui concept, dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi situaţi la mari distante geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăţi.

Un sistem electronic de plăţi se referă la totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se efectuează. Sunt implicate, în general, trei entităţi care interacţionează: o banca, un cumpărător şi un vânzător. Sistemul electronic de plăţi conţine şi o mulţime de protocoale care permit cumpărătorului să facă plăţi către vânzător. Tranzacţiile reprezintă schimburile de mesaje, sub forma unor protocoale, care se desfăşoară între entităţile care joacă diverse roluri într-un Sistem Electronic de Plăţi16. Exemple de tranzacţii: tranzacţia de identificare a utilizatorilor, tranzacţia de obţinere a unui certificat, tranzacţia de control al accesului, tranzacţia de încărcare, tranzacţia de depunere, tranzacţia de retragere, tranzacţia de plata, tranzacţia de anulare. Iniţial, siturile web ale acestor firme conţineau doar informaţii de contact, oferte promoţionale sau chiar cataloage de produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cumpărare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon sau email. Totul era în regulă, doar că pentru a putea intra în posesia produselor, clientul trebuia să plătească contravaloarea produselor comandate iar banii să parcurgă drumul de la client la comerciant (vânzător)17. Plata se făcea de regulă prin mecanismele clasice, către un cont deschis de comerciant la o banca; presupunea deplasarea

16

Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Ed. Promedia Plus, 1996,p.9,14 Florian Mircea Boian Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, 1994,p.69

17

COMERŢUL ELECTRO IC

39

clientului la sediul unei instituţii cu profil bancar pentru a depune banii şi pentru iniţia transferul acestora în contul comerciantului. În funcţie de politica adoptată de comerciant pentru a demara procesul de livrare a produselor către client acesta cerea sau nu, confirmarea efectuării plăţii prin fax. Fie că se folosea o reţea de distribuţie proprie, fie că se apela la un serviciu poştal specializat (poştă rapidă, DHL, etc.), teoretic această ultimă fază era cea mai lungă. Am putea spune că până acum, în mare, am creionat modalitatea tradiţională în care se desfăşoară comerţul la distantă . Una din principalele provocări cu care se confruntau comercianţii detailişti atunci când doresc să implementeze un sistem de comerţ electronic este furnizarea unui mecanism de plată comod, perceput ca suficient de sigur şi uşor de integrat într-un sistem de tranzacţii comerciale online18.

Etapele procesului de cumpărare În comerţul electronic, etapele procesului de cumpărare sunt următoarele: 1. Cumpărătorul poate căuta bunuri şi servicii având mai multe posibilităţi: -

Foloseşte un browser pentru a consulta cataloage online din pagina de Web a vânzătorului; Consultă un catalog suplimentar aflat pe un CDROM; Consultă un catalog pe hârtie.

40

2. Cumpărătorul alege bunurile pe care doreşte să le cumpere. 3. Cumpărătorului îi este prezentată o listă a bunurilor, incluzând preţul acestora şi preţul total, cu tot cu taxe. Această listă trebuie furnizată electronic de serverul vânzătorului sau de softul de cumpărare electronică din calculatorul clientului. Uneori se acceptă negocierea preţului. 4. Cumpărătorul alege mijloacele de plată. Să considerăm că este ales ca mijloc de plată cartela de credit (cardul). 5. Cumpărătorul trimite vânzătorului o cerere împreună cu instrucţiunile de plată. În această specificaţie, cererea şi instrucţiunile de plată sunt semnate digital de către cumpărătorii care posedă certificate. 6. Vânzătorul solicită autorizaţia de plată a clientului sau de la instituţia financiară a acestuia. 7. Vânzătorul trimite confirmarea cererii. 8. Vânzătorul trimite bunurile sau îndeplineşte serviciile solicitate în cerere. 9. Vânzătorul solicită plata bunurilor şi serviciilor de la instituţia financiară a cumpărătorului. Când vânzătorul trimite o cerere de autorizaţie achizitorului, include instrucţiunile de plată primite de la cumpărător şi rezumatul informaţiilor de comandă. Achizitorul foloseşte rezumatul primit de la vânzător şi calculează rezumatul instrucţiunilor de plată pentru a verifica semnătura duală19. În prezent, tot mai multe produse de comerţ electronic implementează protocolul SET, ceea ce conferă securitate plăţilor Internet cu card, prin mijloace criptografice. 19

18

http://www.afaceri.net/Comerţ_electronic/Plati_electronice%20.htm

E-COMMERCE

Michael J. Cunningham How to Build a Profitable E-Commerce Strategy, Pr Perseus,2001, p.49,57

COMERŢUL ELECTRO IC

41

42

E-COMMERCE

3.2.1. Sisteme de plăţi bazate pe carduri bancare 3.2. Metode de plată

Acest nou tip de comerţ a stimulat însă cererea pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul acestui concept , dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi situaţi la mari distante geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăţi. Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură şi foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea, înlocuirea monedelor şi bancnotelor (actualele forme tradiţionale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere şi menţinere în circulaţie a numerarului, şi la o sporire a flexibilităţii şi securităţii sistemelor de plăţi20. În domeniul mijloacelor electronice de plata, cercetările sun în plină desfăşurare. Există numeroase sisteme în curs de experimentare, altele abia au fost cercetate şi supuse analizei. Este normal ca prudenţa şi securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Sistemele de plăţi electronice mai cunoscute, pot fi grupate în patru categorii:    

Multe cumpărări de bunuri şi servicii prin Internet se fac plătindu-se cu carduri bancare obişnuite (Visa, MasterCard etc.). Însă tranzacţiile cu carduri conţin informaţii confidenţiale privind cardul şi informaţiile personale ale clienţilor, informaţii ce pot fi interceptate în timpul transmisiei prin Internet. Fără un soft special, orice persoană care monitorizează traficul pe reţea poate citi conţinutul acestor date confidenţiale şi le poate folosi ulterior. Este necesară elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plăţi, care să permită coordonarea părţilor legitime implicate în transfer şi folosirea corectă a metodelor de securitate. În 1996, MasterCard şi Visa au convenit să consolideze standardele lor de plăţi electronice într-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET îşi propune şapte obiective de securitate în comerţul electronic21:  Să asigure confidenţialitatea instrucţiunilor de plată şi a informaţiilor de cerere care sunt transmise odată cu informaţiile de plată.  Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise.  Să asigure autentificarea cumpărătorului precum şi faptul că acesta este utilizatorul legitim al unei mărci de card.

sisteme cu carduri bancare, sisteme online, microplăţi cecuri electronice. 21

20

Lars Klander, Ghidul securitãtii reţelelor de calculatoare, Educational, Bucuresti 1998, p. 119

MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996, p23,54

COMERŢUL ELECTRO IC

43

 Să asigure autentificarea vânzătorului precum şi faptul că acesta acceptă tranzacţii cu carduri prin relaţia sa cu o instituţie financiară achizitoare.  Să folosească cele mai bune metode de securitate pentru a proteja părţile antrenate în comerţ.  Să fie un protocol care să nu depindă de mecanismele de securitate ale transportului şi care să nu împiedice folosirea acestora.  Să faciliteze şi să încurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft şi cei de reţea. Aceste cerinţe sunt satisfăcute de următoarele caracteristici ale acestei specificaţii: Confidenţialitatea informaţiei - Pentru a facilita şi încuraja comerţul electronic folosind cărţile de credit, este necesară asigurarea deţinătorilor de cartele că informaţiile de plată sunt în siguranţă. De aceea, contul cumpărătorului şi informaţiile de plată trebuie să fie securizate atunci când traversează reţeaua, împiedicând interceptarea numerelor de cont şi datele de expirare de către persoane neautorizate. Criptarea mesajelor SET asigură această confidenţialitate a informaţiei22. Integritatea datelor - Această specificaţie garantează că nu se alterează conţinutul mesajelor în timpul transmisiei acestora prin reţea. Informaţiile de plată trimise de cumpărător la vânzător conţin informaţii de cerere, date personale şi instrucţiuni de plată. Dacă una din aceste informaţii este modificată, tranzacţia nu se va face corect.

44

Protocolul SET foloseşte semnătura digitală pentru integritatea datelor. Autentificarea cumpărătorului - Vânzătorul are nevoie de un mijloc de verificare a clientului său, a faptului că acesta este utilizatorul legitim al unui număr de cont valid. Un mecanism care face legătura dintre posesorul cărţii de credit şi un număr de cont specific va reduce incidenţa fraudei şi, prin urmare, costul total al procesului de plată. SET utilizează semnătura digitală şi certificatele cumpărătorului pentru autentificarea acestuia. Autentificarea vânzătorului - Aceasta specificaţie furnizează un mijloc de asigurare a clientului ca furnizorul are o relaţie cu o instituţie financiara, permiţându-i acestuia să accepte cărţile de credit. SET utilizează semnătura digitală şi certificatele vânzătorului pentru autentificarea acestuia. Interoperabilitate - Protocolul SET trebuie să fie aplicabil pe o varietate de platforme hardware şi soft. Orice cumpărător trebuie să poată să comunice, cu softul sau, cu orice vânzător. Pentru interoperabilitate, SET foloseşte formate de mesaje şi protocoale specifice23.

3.2.1.1. CyberCash

Fondată în august 1994, firma CyberCash Inc. din SUA propune în aprilie 1995 un mecanism sigur de tranzacţii de plată cu

22

MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996 , p31,37

E-COMMERCE

23

Idem 22

COMERŢUL ELECTRO IC

45

carduri, bazat pe un server propriu şi oferind servicii sigure clienţilor. Folosirea CyberCash asigură posibilitatea de trasare şi control imediat al tranzacţiilor. Aceste lucruri fac CyberCash mai puţin confortabil şi mai costisitor, în special pentru tranzacţiile de plată cu sume mici. Însă cifrarea cu chei publice asigură un nivel înalt de securitate. CyberCash implementează un sistem care realizează protecţia cardurilor de credit folosite în Internet. Compania - care furnizează soft atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători operează un portal între Internet şi reţelele de autorizare ale principalelor firme ofertante de carduri. Cumpărătorul începe prin a descărca softul specific de portofel, cel care acceptă criptarea şi prelucrarea tranzacţiilor. La fel ca un portofel fizic care poate conţine mai multe carduri bancare diferite, portofelul soft al cumpărătorului poate fi folosit de către client pentru a înregistra mai multe carduri, cu care va face ulterior plăţile. Un soft similar furnizează servicii la vânzător. Atunci când se face o cumpărătură, produsul dorit este selectat printr-un browser Web. Serverul vânzătorului trimite portofelului cumpărătorului un mesaj cerere de plată în clar, semnat criptografic, cerere care descrie cumpărarea şi tipurile de carduri care sunt acceptate pentru plată. Softul portofel afişează o fereastră care permite cumpărătorului să aprobe achiziţia şi suma şi să selecteze cardul cu care se va face plata. Se trimite înapoi vânzătorul un mesaj de plată ce include o descriere a tranzacţiei criptată şi semnată digital de cumpărător, precum şi numărul cardului folosit. Vânzătorul trimite mai departe mesajul de plată la portalul CyberCash, împreună cu propria sa descriere a tranzacţiei, criptată şi semnată digital. CyberCash decriptează şi compară cele doua mesaje şi verifică cele două

46

E-COMMERCE

semnături. Dacă lucrurile sunt OK, el autorizează cererea vânzătorului trimiţând un mesaj specific la softul acestuia. Apoi softul vânzătorului confirmă plata portofelului cumpărătorului24. Întrucât informaţiile sunt criptate cu cheia publică a lui CyberCash, cunoscută de softul ce operează sistemul, vânzătorul nu poate vedea care este numărul cardului folosit de cumpărător, eliminându-se riscul refolosirii acestui card la alte cumpărături neautorizate. Recent, firma CyberCash a extins sistemul iniţial de plată bazat pe transmisia sigură a cardurilor cu alte facilităţi pentru plăţi cu bani electronici: Secure Cash/Check şi Secure Check, precum şi CyberCoin, folosit pentru valori mici. De asemenea, în strânsă legătură cu CyberCash, la Universitatea California de Sud au fost dezvoltate alte două sisteme asemănătoare: NetCash, pentru plăţi cu sume mici, bazate pe bani electronici şi NetCheque, un sistem bazat pe cecuri electronice.

3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică

3.2.2.1. etCash

24

Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., et Present Value of Information Security: Part I, UCSF , 2001, p.117,124

COMERŢUL ELECTRO IC

47

NetCash reprezintă un alt exemplu de sistem electronic de plăţi de tip online. A fost elaborat la Information Science Institute de la University of Southern California. Cu toate că sistemul nu asigură anonimitatea totală a plăţilor ca eCash (banii pot fi identificaţi), NetCash oferă alte mijloace prin care să se asigure plăţilor un anumit grad de anonimiatate. Sistemul se bazează pe mai multe servere de monede distribuite, la care se poate face schimbul unor cecuri electronice (inclusiv NetCheque) în monedă electronică. Sistemul NetCash constă în urmatoarele entităţi: - cumpărători, - vânzători, - servere de monedă (SM). O organizaţie care doreşte să administreze un server de monedă va trebui să obţină o aprobare de la o autoritate centrală de certificare. Serverul de monedă va genera o pereche de chei, publică şi privată. Cheia publică este apoi certificată prin semnătura autorităţii centrale de certificare. Acest certificat conţine un identificator, numele serverului de monedă, cheia publică a serverului de monedă, datele de eliberare şi expirare, toate semnate de autoritatea centrală: Monedele electronice eliberate de serverul SM constau în următoarele: - Nume-SM; - Adresa reţea a SM; - Data-expirarii; - Numărul de serie; - Valoarea. Banii sunt apoi semnaţi cu cheia privată a serverului SM

48

E-COMMERCE

Tranzacţia de cumpărare folosind NetCash se face în 4 paşi25: 1. Cumpărătorul trimite monedele electronice în cadrul mesajului de plată 2. Vânzătorul trebuie să verifice validitate monedelor electronice primite. Pentru aceasta, le va trimite SM pentru a le schimba cu alte monede electronice sau cu un cec. 3. Serverul SM verifică faptul că banii sunt valizi, consultând baza sa de date. 4. Primind noii bani (sau cecul), vânzătorul se convinge că a fost corect plătit de cumpărător. Acum el va returna acestuia o confirmare. Unul din cele mai importante avantaje ale folosirii NetCash este sistemul de securitate. Securitatea este asigurată de protocoalele sale criptografice. Însă spre deosebire de eCash, sistemul NetCash nu este complet anonim.

25

Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies. Information technology for sustainable development”, Oxford University Press, New York, 1998.

COMERŢUL ELECTRO IC

49

3.2.2.2. (E-Cash)

ECash reprezintă un sistem de plăţi complet anonim, ce foloseşte conturi numerice în bănci. Tranzacţiile se desfăşoară între cumpărător şi vânzător, care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă. Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca cu privire la faptul că doresc să transfere bani din conturile lor obişnuite în aşa numitul cont eCash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate interacţiona de la distanţă, prin calculatorul sau, cu contul Mint şi, folosind un client soft, poate retrage de aici fonduri pe discul calculatorului său. Ca urmare, discul cumpărătorului devine un veritabil "portofel electronic". Apoi, se pot executa plăţi între persoane individuale sau către firme, prin intermediul acestor eCash. ECash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăţi, care foloseşte poşta electronică sau Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. A fost dezvoltat de către firma DigiCash Co. din Olanda, firma fondată de către celebrul cercetător al sistemelor criptografice, David Chaum. Prima demonstraţie a sistemului a fost făcută în 1994 la prima Conferinţa WWW, printr-o legătură Web între Geneva şi Amsterdam. Ulterior a fost implementată de bănci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri), Finlanda şi alte ţări. Este prima soluţie totalmente soft pentru plăţile electronice. Principiul funcţionării ECash - ECash are un caracter privat: deşi banca ţine o evidenţă a fiecărei retrageri eCash şi a

50

E-COMMERCE

fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să stabilească utilizarea ulterioară a lui eCash. Pe lângă anonimitatea plăţilor, eCash asigură şi ne-repudierea, adică acea proprietate care permite rezolvarea oricăror dispute între cumpărător şi vânzător privind recunoaşterea plăţilor. De asemenea, prin verificare în bază de date a băncii, este împiedicată orice dublă cheltuire a eCash-ului. La fel ca şi banii reali (bancnote, monede), banii electronici eCash pot fi retraşi din conturi sau depozitaţi, pentru a fi tranzacţionaţi. De asemenea, la fel ca în cazul banilor fizici, o persoană poate transfera posesia unui cont eCash unei alte persoane. Însă, spre deosebire de banii convenţionali, atunci când un client plăteşte unui alt client, banca electronică joacă un rol aparent modest, dar esenţial. ECash reprezintă o soluţie de plăţi soft online, care constă în interacţiunile dintre 3 entităţi:  banca, care emite monede, validează monedele existente şi schimbă monede reale pentru eCash;  cumpărătorii, care au cont în bancă, din care pot încărca monede eCash sau în care pot depune monede eCash;  vânzătorii, care acceptă monede ECash în schimbul unor bunuri sau servicii. Când banca recepţionează mesajul, ea verifică semnătura. Apoi suma retrasă poate fi debitată din contul clientului care a semnat cererea.

COMERŢUL ELECTRO IC

51

52

E-COMMERCE

chiar fracţiuni de cenţi. Din această categorie de sisteme fac parte următoarele modalităţi electronice de plăţi: 3.2.3. Sisteme de micro-plăţi

3.2.3.1. MilliCent Există deja, aşa cum s-a văzut până acum, un număr de protocoale de plată în comerţul electronic destinate unor tranzacţii de 5 USD, 10 USD şi mai mult. Costul per tranzacţie este, de obicei, de câtiva cenţi plus un procent din suma vehiculată. Atunci când aceste costuri sunt aplicate la tranzacţii cu valori mici (50 de cenţi sau mai puţin), costul devine semnificativ în preţul total al tranzacţiei. Ca urmare, pentru a obţine efectiv un preţ minim pentru anumite bunuri şi servicii "ieftine" ce urmează a fi cumpărate, vor trebui utilizate noi protocoale. Există o serie de servicii online, care promovează ziare, magazine, referinţe de muncă şi altele, toate având articole individuale care sunt ieftine dacă sunt vândute separat. Avantajul de a cumpăra articole individuale ieftine poate face aceste servicii mai atractive utilizatorilor ocazionali ai Internet-ului. Un utilizator care nu agreează ideea de a deschide un cont de zece dolari cu un editor de publicaţii necunoscut, poate fi dispus să cheltuiască câţiva cenţi pentru a cumpăra un articol interesant la prima vedere26. O aplicaţie "ieftina" frecventă o reprezintă plata vizitării siturilor în Internet. Sub formă de concept şi proiecte experimentale, microplăţile se adresează nevoii existenţei unei scheme simple, ieftine, care să poată suporta economic plăţi foarte mici, câţiva dolari, cenţi şi

26

Debra Cameron Electronic Commerce – The ew Business Platform for the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997, p.90,98

MilliCent este un protocol simplu şi sigur pentru comerţul electronic în Internet. A fost creat pentru a accepta tranzacţii comerciale în care sunt implicate costuri mai mici de un cent. Este un protocol bazat pe o validare descentralizată a banilor electronici pe serverele vânzătorilor, fără comunicaţii adiţionale, criptări scumpe sau procesări separate. Moneda folosită de această modalitate de plată se mai numeşte şi "scrip" MilliCent reduce costurile pe mai multe cai:


Costul comunicaţiei este redus prin verificarea locală a "scrip-ului", pe situl vânzătorului; se elimină astfel costurile comunicaţiilor (care sunt absente), costurile pentru aparatura informatică ce ar da o putere de calcul suficientă pentru o derulare normală a unui număr mare de tranzacţii; de asemenea, nu este nevoie de servere centralizatoare, de protocoale scumpe etc.
Costurile criptografice sunt reduse deoarece nu este necesară o schemă criptografică puternică şi scumpă la valorile foarte mici care sunt tranzacţionate.
Costurile conturilor sunt reduse prin utilizarea brokerilor care mânuiesc conturile şi facturile. Clienţii stabilesc conturi cu un broker; broker-ul stabileşte propriul sau cont cu vânzătorul. Această separare reduce numărul total de conturi prin eliminarea tuturor combinaţiilor client-vânzător.

COMERŢUL ELECTRO IC

53

Modelul de securitate şi încredere - Modelul de securitate pentru MilliCent este bazat pe presupunerea că monedă "scrip" este folosită pentru plăţi mici27. Oamenii obişnuiţi şi cei de afaceri tratează monedele diferit, în funcţie de valoarea lor; la fel se întâmplă şi în cazul facturilor, când facturile mici sunt tratate diferit de facturile mari. Ca şi atunci când un om cumpără un suc de la un automat şi nu are nevoie de o chitanţă, el nu are nevoie de chitanţă nici atunci când cumpără un articol utilizând scrip-ul . Dacă o persoană nu doreşte să plătească pentru ceva, renunţă şi va primi înapoi suma implicată. Dacă această sumă (moneda) se va pierde, persoana respectivă nu va fi foarte supărată. Se presupune că un utilizator va avea, la un moment dat, doar câţiva dolari sub formă de scrip. De aici rezultă că nu este rentabil să se fure un scrip. Modelul de încredere MilliCent se bazează pe o relaţie asimetrică de încredere compusă din trei entităţi - clientul, broker-ul şi vânzătorul. Broker-ii sunt presupuşi ca fiind mult mai de încredere decât vânzătorii, şi în final, clienţii. Se tinde ca broker-ii să fie instituţii financiare redutabile, mari şi bine cunoscute, (cum ar fi Visa, MasterCard, sau băncile) sau un mare furnizor de servicii Internet sau servicii online (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau AOL). Se aşteaptă să fie mulţi vânzători, acoperind un spectru larg de activităţi şi, de asemenea, un număr mare de clienţi, iar relaţiile de încredere să fie la fel ca şi în lumea reală.

54

Trei factori fac frauda broker-ilor în micro-plăţi să fie nerentabilă28: 

programele client şi vânzător pot să analizeze în mod independent menţinerea balanţei contului, deci orice fraudă a broker-ului poate fi detectată;  clienţii nu deţin, la un moment de timp, multe scripuri - deci broker-ul va trebui să comită mai multe tranzacţii frauduloase pentru a obţine vreun câştig, iar acest lucru îl face mai uşor de depistat;  reputaţia broker-ilor este importantă pentru atragerea clienţilor, iar un broker poate să piardă rapid această reputaţie dacă există probleme în tranzacţiile clienţilor săi. Faptul de a avea mulţi clienţi activi este mult mai valoros pentru un broker decât furtul de scrip din conturi. Frauda vânzătorului constă în nelivrarea bunului sau serviciului pentru o tranzacţie validă. Dacă acest lucru se întâmpla, clientul se va plânge broker-ului sau, iar broker-ul va renunţa la un vânzător care a cauzat mai multe plângeri. Acest act înseamnă un mecanism coercitiv, deoarece vânzătorii au nevoie de broker-i pentru a li se facilita desfăşurarea afacerilor cu MilliCent. Ca urmare, protocolul MilliCent este întărit pentru a preveni frauda clienţilor (falsificarea şi dubla cheltuire) şi promovează detecţia indirectă a fraudelor broker-ilor şi vânzătorilor. Securitatea tranzacţiilor MilliCent cuprinde următoarele aspecte: 28

27

Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene Pietrosanu, Securitatea comerţului electronic , 2001, p.83

E-COMMERCE

University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by Improving the Security of Information Infrastructures and Combating Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute for Law and Informatics, March 2001,p.64,71

COMERŢUL ELECTRO IC

55

 Toate tranzacţiile sunt protejate: fiecare tranzacţie cere ca clientul să ştie parola asociată scrip-ului. Protocolul nu va trimite niciodată o parolă în clar, deci este eliminat riscul ca cineva, să poată să obţină prin fraudă ceva util. Nici o unitate de scrip nu poate fi reutilizată. Fiecare cerere este semnată cu o parola, deci nu există nici o cale pentru a intercepta şi a reutiliza un scrip.  Tranzacţiile cu valoare mică limitează valoarea fraudelor: tranzacţiile mici cer o securitate ieftină; nu este rentabilă folosirea unor resurse scumpe pentru a fura aceste scrip-uri ieftine. În plus, folosirea ilegală a scrip-ului în mai multe acţiuni ilegale, pentru a strânge mai mulţi bani, face mult mai probabilă depistarea hoţului. Frauda este detectabilă şi eventual localizabilă: detectarea se face atunci când clientul nu obţine bunul dorit sau atunci când balanţa returnată către client nu este corectă. Dacă un client trişează, atunci vânzătorul pierde doar costul scrip-ul fals detectabil. Dacă vânzătorul trişează, clientul va raporta problema broker-ului. Atunci când broker-ul primeşte plângeri de la mai mulţi clienţi împotriva unui vânzător, poate localiza cine provoacă frauda şi va anula toate înţelegerile cu respectivul vânzător. Dacă broker-ul trişează, vânzătorul va primi scrip fals de la mai mulţi clienţi, toţi având legătură cu un singur broker, fiindui astfel uşor să identifice broker-ul şi să raporteze frauda. Interacţiunea dintre Client, Broker şi Vânzător (paşii pentru o sesiune completă MilliCent, incluzând cumpărarea de către broker a scrip-ului vânzătorului). 

Pasul iniţial se petrece doar o sigură dată pe sesiune. Clientul face o conexiune sigură cu broker-ul pentru a obţine

56

E-COMMERCE

un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker, obţinând scrip-ul "broker iniţial" şi secretul asociat.  Al doilea pas se petrece de fiecare dată când clientul nu mai are scrip pentru un vânzător. El contactează brokerul, folosind scrip-ul broker-ului pe care îl deţine din pasul 1, cerând să cumpere un scrip vânzător.  Al treilea pas apare doar dacă broker-ul trebuie să contacteze vânzătorul pentru a cumpăra scrip. Dacă broker-ul nu are deja scrip de la vânzător, îl cumpără. Va cere un scrip de la vânzător iar acesta i-l va returna împreună cu secretul asociat.  În al patrulea pas broker-ul furnizează scrip-ul vânzătorului către client.  În al cincilea pas clientul, utilizând scrip-ul, face o cumpărătură de la vânzător. Acesta returnează restul (în scrip-ul vânzătorului) clientului. Într-o tranzacţie tipică MilliCent, atunci când clientul are deja scrip-ul vânzătorului, îl utilizează direct pentru a face o cumpărătură Aici nu mai există vreun mesaj suplimentar sau interacţiune cu broker-ul.

3.2.3.2. CyberCoin

Sistemul de micro-plăţi CyberCoin poate realiza în Internet plăţi de la sume mici de câţiva cenţi, până la 10 $, acoperind astfel o zonă în care sistemul ce utilizează cărţile de credit nu este economic. Vânzătorii de pe Web ce vând servicii şi produse la preţuri foarte mici şi doresc să livreze imediat respectiva marfă, au nevoie de o

COMERŢUL ELECTRO IC

57

58

E-COMMERCE

metodă de plată diferită de cartelele cu microprocesor, dar asemănătore cu plata cash ce se efectuează şi în magazine. Serviciul CyberCoin de la CyberCash a fost lansat în septembrie 1996, ca un prim sistem de micro-plăţi în Internet. Consumatorii pot folosi conturile existente deja în bănci pentru a transfera valori în softul portofel electronic propriu. Altă posibilitate este de a încărca fonduri direct de pe o carte de credit, printr-o tranzacţie obişnuită cu astfel de mijloace. În ambele cazuri, banii reali rămân în custodia băncilor. Odată portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate începe să efectueze micro-plăţi pe siteuri Web ce sunt înregistrate de CyberCash şi deţin un program numit CashRegister. Acest soft suportă, de asemenea, şi plăţi cu cărţi de credit (VISA, MasterCard, American Express şi Discover) şi cecuri electronice PayNow. Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoin lucrează asemănător cu un browser de Internet. Comerciantul prezintă în pagina sa HTML o adresă de plată (payment URL), împreună cu preţul afişat. Utilizatorului nu-i rămâne decât să selecteze adresa URL respectivă pentru a achiziţiona bunul sau serviciul ales29. Serviciul CyberCoin este implementat utilizând un concept cunoscut sub numele de sesiune CyberCoin. O sesiune îndeplineşte o singură funcţie primară: iniţierea unui sub-cont tranzitoriu, sub contul portofelului, pentru fiecare sumă care este cheltuită sau colectată. O sesiune poate semăna cu un carnet de cecuri ce conţine mai multe cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat doar o singură dată. Sesiunea se termină atunci când s-au consumat toate cecurile sau acestea au expirat. Un cec poate fi folosit doar pentru o singură plată sau depozitare.

Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui FSTC -Financial Services Technology Consortium. FSTC cuprinde aproape 100 de membri, incluzând majoritatea marilor bănci, furnizorii tehnologiei pentru industria financiară, universităţi şi laboratoare de cercetare. Partea tehnică a realizării proiectului cecului electronic a fost realizată într-un număr de faze: generarea conceptelor originale, realizarea cercetărilor preliminare, construirea şi demonstrarea unui prototip, formularea specificaţiilor pentru un sistem pilot şi implementarea acestui sistem. În prezent, cecurile electronice încep să fie utilizate într-un program pilot cu Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plăteşte furnizorii Departamentului de Apărare30. Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte funcţii financiare ale cecurilor pe hârtie, prin utilizarea semnăturilor digitale şi a mesajelor criptate, pe suportul reţelei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea şi nerepudierea proprietăţii, toate condiţii suficiente pentru a preveni frauda din partea băncilor sau a clienţilor lor. Un cec este un document pe hârtie, semnat, care autorizează banca să plătească o sumă de bani din contul celui ce a semnat cecul, după o

29

30

M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications, Ed. Springer, 2001.p.121,130

Pe timpul rulării unei sesiuni, protocolul CyberCoin realizează o viteză de procesare optimă şi un cost redus

3.2.4. Plăţi prin cecuri electronice

http://www.itl.nist.gov/lab/bulletns.htm

COMERŢUL ELECTRO IC

59

dată specificată. Cecurile pe hârtie sunt cele mai utilizate instrumente de plată (după folosirea banilor cash) în majoritatea statelor occidentale. Acestea au avantajul că plătitorul şi cel care încasează suma pot fi persoane individuale, mici afacerişti, bănci, corporaţii, guverne sau orice alt tip de organizaţii. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la plătitor la încasator. Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea că documentele electronice pot substitui hârtia, iar semnăturile digitale cu chei publice pot substitui semnăturile olografe. Prin urmare, ececurile pot înlocui cecurile pe hârtie, fără a fi nevoie să se creeze un nou instrument, înlăturându-se astfel problemele de legalitate, reglementare şi practică comercială ce pot fi provocate de schimbarea şi impunerea unui instrument de plată nou. Pentru protejarea împotriva furtului şi folosirii abuzive a cecului electronic, este utilizat un smart-card. Utilizarea hardului criptografic al cardului oferă semnăturii mai multă confidenţialitate. Astfel, cheia privată pentru semnarea cecurilor nu este niciodată transferată către computerul semnatarului, deci nu este niciodată expusă furtului din respectivul computer conectat în reţea. Procesorul smart-cardului numerotează automat fiecare cec electronic, atunci când îl semnează, în ordine, pentru a se asigura unicitatea cecurilor electronice şi păstrează o istorie a cecurilor pentru a fi consultată în cazul unei dispute. Smart-cardul este protejat prin introducerea unui cod PIN, cunoscut numai de posesorul cardului. Semnarea criptografică este suficientă în sistemul cu cecuri electronice ca măsură de securitate împotriva fraudelor prin falsificări de mesaje31. În afară de acestea, sistemul cu cecuri electronice şi nivelul aplicaţiei criptografice pot fi exportate şi utilizate 31

Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , NovemberDecember 2000

60

E-COMMERCE

internaţional. Atunci când este nevoie de confidenţialitate între oricare două părţi, criptarea poate fi folosită la nivelul datelor transmise. Tranzacţia de afaceri începe cu trimiterea de către încasator a unei facturi către plătitor. Atunci când soseşte momentul pentru plata unei facturi, informaţiile referitoare la această factură sunt trimise de la sistemul încasatorului, iar aceste date sunt utilizate pentru a crea un cec. Acest cec electronic va include informaţii din cecurile obişnuite (cum ar fi numele încasatorului, suma şi data). Pentru a semna e-cecul, plătitorul introduce codul PIN pentru a debloca smartcardul ce deţine "carnetul de cecuri". Formatul facturii nu este fix, putând fi flexibil, cu condiţia de a respecta lungimea, forma şi datele ce trebuie conţinute. Cecul electronic semnat şi factura sunt transmise către încasator (plătit) prin e-mail sau printr-o tranzacţie Web. Încasatorul verifică semnătura plătitorului din cecul electronic şi factura, separă informaţiile facturii şi pune suma plătită în contul de primire. Încasatorul introduce codul sau PIN pentru deblocarea smart-cardului sau, utilizează acest "carnet electronic de cecuri" pentru a aproba cecul electronic şi semnează un depozit electronic pentru a încasa suma din cecul electronic. Cecul aprobat (semnat de încasator) este dat mai departe băncii încasatorului pentru depozitare. Ambele bănci, cea a plătitorului şi cea a încasatorului, între care se realizează de fapt tranzacţia reală a sumelor, verifică toate semnăturile şi aprobările din cecul electronic, utilizând două nivele de certificate. Banca plătitorului verifică dacă cecul electronic transmis nu este duplicat, dacă certificatul încasatorului şi contul sunt în prezent valide, după care depozitează cecul electronic în contul de

COMERŢUL ELECTRO IC

61

stocare a cererilor plătitorului. În final, plătitorul primeşte un articol care descrie întreaga tranzacţie. Atunci când este creat un cec electronic, în el este scris un set minim de informaţii şi cecul este semnat. Odată cu vehicularea cecului electronic, alte informaţii şi alte semnături sunt adăugate atunci când acesta este transmis între părţi. De exemplu, cecul electronic trebuie să fie :       

creat de plătitor, co-semnat de co-plătitor, certificat de banca, aprobat de încasator (plătit), co-aprobat de co-încasator, depozitat plătit.

Unele din informaţiile adiţionale, cum ar fi certificatele şi aprobările, sunt părţi permanente ale e-cecului şi rămân intacte până în momentul returnării la plătitor. Alte informaţii, cum ar fi timpul de întârziere, pot fi asociate cecului electronic pentru o perioadă a existentei sale şi vor fi înlăturate şi procesate separat. O semnătură olografa este influenţată de mişcarea muşchilor mâinii şi de particularităţile biometrice ale semnatarului. Acestea fac foarte dificil pentru un falsificator să realizeze o semnătură falsă perfectă, chiar dacă falsificatorul dispune de un exemplu al semnăturii. În opoziţie, o falsificare perfectă a semnăturii criptografice poate fi făcută de către orice persoană care deţine cheia privată a semnatarului de drept. Este foarte greu să stabileşti, dispunând de o cheie publica, dacă un e-cec este autentic sau

62

E-COMMERCE

falsificat. Smart-cardurile ce conţin carnete de cecuri electronice sau alte dispozitive hard criptografice sunt utilizate tocmai pentru a ajuta la asigurarea că o cheie privată este protejată cât mai bine şi în consecinţă, semnăturile se realizează doar de către semnatarii legitimi32. Aceste dispozitive hard standardizează şi simplifică generarea cheilor, distribuţia şi utilizarea lor, deci se poate stabili un înalt nivel de încredere. Unele dintre operaţii, cum ar fi iniţializarea cardului şi autoritatea de certificare a băncii, pot fi îndeplinite de alte firme, ce acţionează ca agenţi ai băncii. Serverele băncilor - Serverele de cecuri electronice din bănci sunt utilizate pentru recepţionarea cecurilor electronice de la clienţi prin email, procesarea cecurilor primite şi realizarea unei interfeţe cu sistemul de menţinere a înregistrărilor despre conturile cec - DDA. Funcţiile executate în mod tipic de un server de cecuri electronice dintr-o bancă, sunt următoarele. Acest server primeşte de la încasatori e-mail-uri care conţin cecuri electronice aprobate şi depozite. Cecurile electronice sunt procesate şi reţinute în baza de date, până când sunt plătite cu bani cash (clearingul). Acest gen de cecurile rămân pe server şi depozitele sunt trimise la sistemul DDA pentru procesare. Cecurile problematice sunt returnate către o staţie specială, pentru o analiză manuală şi intervenţii.

32

Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications, BookNews, Inc.,1998, p.25

COMERŢUL ELECTRO IC

63

3.3 Sisteme de plăti în România

Din punctul de vedere al modalităţilor moderne de plată ţara noastră le-a introdus recent, fiind încă în faza de implementare a acestora. În România, existau în primăvara anului 1997, doar 900 de cărţi de credit33, dar deschiderea promoţională a primului magazin virtual, CyberShop, de către Raffles Computers, a însemnat şi prima tentativă îndrăzneaţă de promovare a ideii de comerţ electronic, care nu trebuie să ne găsească nepregătiţi, cum s-a întâmplat cu multe altele după decembrie 198934. Vinton Cerf, vicepreşedinte pentru arhitecturi de date la MCI Communications, dar şi în calitatea sa de "vicepreşedinte pentru strategia Internet", estima pentru anul 2002 o prognoză de 180 milioane de oameni35, care se vor conecta la reţelele de comunicaţii globale. Astfel, devine destul de evident pentru multă lume apariţia mai multor categorii de reţele Internet: de cercetare, strict profesionala, bancară dar şi cea rezervată marelui public. Dar problema confidenţialităţii informaţiei este şi va fi vitală, presupunând reguli de asigurare a accesului, gestionarii şi transferului informaţiei, permiţând comunicaţii sigure chiar dacă se utilizează un mediu nesigur cum este considerată reţeaua Internet. Epoca de pionierat a Internetului s-a încheiat chiar şi în România, iar în prezent asistăm la începutul unui nou gen de afacere, la scară globală. Afacerile online, comerţul electronic sau magazinele 33

www.bancpost.ro www.domino.kappa.ro 35 Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000, p.62 34

64

E-COMMERCE

electronice au devenit deja o obişnuinţă atât în lume, cat şi în România. Astfel, potrivit unui raport al Forester Research, vânzările online au crescut de la 300 de milioane de dolari în 1995 la peste sase miliarde în 2000 şi se aşteaptă să depăşească cifra de 50 de miliarde de dolari în 2002. Din păcate, România nu se poate lăuda cu asemenea performante, piedica cea mai mare reprezentând-o plata cumpărăturilor, care nu poate fi făcută online. Motivul este numărul mic de cărţi de credit utilizate la noi în tară. Deşi site-urile de licitaţii online autohtone sunt practic la început, românii sunt deschişi în ceea ce priveşte acest mod de achiziţionare, dovadă fiind numărul mare de utilizatori care accesează respectivele site-uri. Ca o medie a ultimelor luni, se înregistrează lunar circa 8000 de licitaţii noi. Dintre acestea îşi găsesc cumpărători circa 25-30%, deci un număr de aproximativ 2000. Se aşteaptă însă pe o creştere substanţială în următoarea perioada, datorată atât sezonului propice petrecerii unui timp mai mare online, dar mai ales unui efort susţinut de promovare a serviciului oferit de noi. Valoarea totală a produselor aflate în tranzacţionare depăşeşte în orice moment suma de 5 milioane de dolari, iar până în prezent valoarea tranzacţiilor derulate prin Okazii.ro, unul dintre site-urile care practică acest gen de tranzacţii, depăşeşte suma de 2.500.000 de dolari. Spre deosebire de alte state, unde utilizatorii de Internet depăşesc 70% din totalul populaţiei şi utilizatorii de carduri la fel, în România situaţia nu este aceeaşi. Numai 12% dintre români se pot lăuda că sunt posesorii unui card şi tot atâţia că au acces la Internet. Plăţile online sunt considerate, deci, o prioritate numai pentru o mică categorie de persoane.

65

COMERŢUL ELECTRO IC

Procentul populaţiei care utilizează Internetul in Romania

100% 88%

Neutilizatori ai Internetului

12%

Utilizatori ai Internetului

50% 0% anul 2002

Fig. 5 36 Plata produselor prin card este îngreunată în România de refuzul agenţilor economici de a-şi instala în magazine sisteme corespunzătoare acestor tranzacţii. Principalul motiv pentru care proprietarii de magazine nu acceptă sistemul plăţilor prin card este că o mare parte din banii lichizi nu se înregistrează pe facturi, astfel refuzul marilor comercianţi de a-şi instala aceste aparate nu se poate justifica decât prin faptul că, o dată cu plata prin card a produselor, veniturile nu mai pot fi transferate în economia subterană. În momentul în care un mare comerciant refuză să introducă plata prin card, creşte suspiciunea asupra activităţii sale, fiind bănuit de evaziune fiscală. Ministrul Comunicaţiilor a anunţat că există în discuţie la Ministerul Finanţelor un proiect de ordonanţă care prevede obligativitatea introducerii cardului la comercianţii care depăşesc o anumită cifră de afaceri anuală. Potrivit noilor reglementări, emitenţii de monedă electronică vor fi numai instituţiile de credit, iar cardurile trebuie să fie recunoscute şi de alte instituţii decât cea emitentă. 36

http://www.tnsofres.com (Taylor elson Sofres is one of the world's leading market information groups providing continuous and custom research and market analysis în over 50 countries)

66

E-COMMERCE

Potrivit datelor BNR, la sfârşitul anului trecut, în România au fost înregistraţi 7000 de agenţi economici utilizatori de POS-uri, în timp ce ţări ca Polonia sau Ungaria au 70.000 de utilizatori. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor situaţia este reflectată de proporţia de utilizare a bancomatelor în comparaţie cu POS-urile: 94% (bancomate), faţă de 6% (POS). Proporţia nu se păstrează, însă, în ceea ce priveşte numărul lor: 1400 de bancomate, faţă de 2600 de POS-uri. În 2001, în România au fost înregistrate 2.300.000 de carduri. Piaţa cardurilor ar trebui să ajungă la 8 milioane, iar România va trebui să aibă, în următorii trei-patru ani, în jur de 6000 de automate bancare (ATM) şi peste 60.000 de comercianţi care să accepte plata prin card, pentru a ajunge la nivelul statelor occidentale. În prezent, pe piaţa românească sunt aproximativ 1700 de bancomate operabile, iar numărul comercianţilor care acceptă carduri la plată este de aproximativ 7000. Potenţialul pieţei româneşti este de 7-8 milioane de utilizatori de carduri37.Dacă până la urmă Guvernul se va implica, prin emiterea de legi sau alte acte legislative, pentru a stimula utilizarea cardului bancar această cifră se va atinge fără probleme în următorii câţiva ani. În prezent, în România există peste 2.300.000 de carduri şi 15 bănci emitente. Există un proiect de lege, aflat spre aprobare la Ministerul Finanţelor prin care se stabileşte obligativitatea agenţilor economici de a accepta plata prin card. Măsura va fi aplicată companiilor care îndeplinesc anumite condiţii - de exemplu, un anumit nivel al cifrei de afaceri. Există însă şi alte modalităţi de transfer electronic al banilor în/din străinătate. Folosirea unor servicii precum Money Gram sau

37

http://www.bnro.ro/Ro/Pubs/SC/2002sc021ro.pdf

67

COMERŢUL ELECTRO IC

Western Union va permite încasarea banilor de la extern în mai puţin de 15 minute. Serviciul Money Gram este oferit de doua bănci: Grupul BCR şi Banca Comerciala "Ion Tiriac", iar comisioanele se prezintă după cum urmează38:

68

E-COMMERCE

suma maximă de trimis este de 5.000 USD iar cea maximă de primit este de 10.000 USD. Comisioanele practicate sunt aceleaşi pentru toţi agenţii din România şi se prezintă astfel: Suma transferată Comision (USD) (USD)

Suma transferata Comision (USD) (USD) 0-400

20

400,01-600

30

600,01-800

40

800,01-1.000

50

1.000,01-1.200 60 1.200,01-1.800 80 1.800,01-2.500 120 2.500,01-5.000 150 5.000,01-7.500 250 7.500,01-10.000 300 Nota: Comisionul se plăteşte numai de către expeditor. Serviciul Western Union este oferit de BRD, Banc Post, Banca Românească, West Bank şi Posta Română. Însă pentru fiecare în parte sunt particularităţi. Astfel, în cazul BRD şi Posta Română, clienţii pot doar să primească bani din străinătate (comisionul fiind suportat de expeditor). La Banca Romaneasca şi Banc Post, există posibilitatea şi de a trimite bani în străinătate. Pentru Banc Post, 38

Sursa :Banca Comercială Română

0,0-50

13

50,01-100

14

100,01-200

21

200,01-300

27

300,01-400

32

400,01-500

37

500,01-750

42

750,01-1.000

47

1.000,01-1.250 55 1.250,01-1.500 60 1.500,01-1.750 70 1.750,01-2.000 80 2.000,01-2.500 100 2.500,01-3.000 120 3.000,01-3.500 140 3.500,01-4.000 160 4.000,01-4.500 180 4.500,01-5.000 200 Sursa: Banc Post şi Poşta Română

COMERŢUL ELECTRO IC

69

Din 18 iulie plafonul maxim pentru transferurile Western Union, prin intermediul Poştei Romane, a fost majorat la 10.000 USD. Alte două servicii oferite de Poşta Romană sunt respectiv "Eurogiro" şi serviciul de mandate internaţionale . În primul caz există posibilitatea primirii banilor din străinătate - tot pe cale electronică - însă nu sunt semnate convenţii decât cu administraţiile poştale din Japonia şi Elveţia în acest sens. Cel de-al doilea serviciu este într-adevăr mai ieftin dar presupune transferul banilor prin mandat poştal, ceea ce înseamnă că intraţi în posesia banilor în câteva zile şi nu în câteva minute (ca în cazul Money Gram sau Western Union). În plus, sunt semnate convenţii cu doar 17 ţări. Poşta Română are un serviciu care se numeşte chiar mandate online. El presupune transferuri rapide pentru sume nelimitate de bani şi funcţionează doar pe teritoriul României. Tranzacţiile se execută într-un interval de timp cuprins între cinci şi 30 de minute. Pentru executarea transferului de bani, este nevoie de o înţelegere prealabilă între expeditor şi destinatar astfel încât acesta din urmă să se afle la oficiul poştal de destinaţie în momentul sosirii banilor. Serviciul este disponibil în şapte oficii poştale din capitală şi în toate reşedinţele de judeţ. Tariful perceput pentru fiecare mandat se compune din:

70

E-COMMERCE

a) tarif fix pentru "Sistemul de Plată Rapid" 60.000 (ONLINE) lei b) tarif de valoare calculat astfel: Până la 220.000 lei, de fiecare 100 lei sau fracţiune 5% de 100 lei Intre 220.000 - 1.000.000 lei la fiecare 1.000 sau 10 la mie fracţiune ce depăşeşte 220.000 lei se adaugă peste 1.000.000 lei, la fiecare 1.000 lei sau 8 la mie fracţiune se încasează:

În ciuda diverselor mijloace de plată existente, atât veniturile populaţiei cât şi încrederea în securitatea sistemelor online sunt încă la un nivel redus. Iată şi câteva motive pentru a nu efectua cumpărături online reieşite în urma sondajului realizat de către Taylor Nelson Sofres Interactiv într-un studiu privind Comerţul electronic pe Glob în 200239. Sondajul a fost efectuat pe subiecţi care nu au efectuat cumpărături online, iar răspunsurile multiple au fost valabile.

39

Taylor Nelson Sofres Interactiv - Global eCommerce Report 2002

71

COMERŢUL ELECTRO IC

72

E-COMMERCE

Întrebări recapitulative: \

Ţări în care s-a efectuat U.S.A. România

studiul MOTIVE \ Nu au trecut de verificările creditului Nu ştii ce primeşti Este mai sigură cumpărarea din magazine Nu au încredere în firmele prezentate pe Internet Este prea dificilă metoda de cumpărare Este mai uşoară şi mai distractivă cumpărarea de bunuri din magazine Preţuri prea mari (se aşteaptă ca preţurile practicate pe Internet să fie mai reduse Produsele/serviciile găsite pe Internet nu prezintă prea mare interes Nu vor să dea detalii referitoare la cardul de credit pe Internet Timpul prea îndelungat, scurs între comandă şi recepţie(probleme de livrare) Alte motive

Fig6

2 % 13% 20% 10% 10% 20%

46% 28% 26% 25% 21% 19%

8%

12%

6%

9%

1. Ce presupune un sistem electronic de plăţi? 2. Care sunt etapele procesului cumpărare în comerţul electronic 3. Cum pot fi grupate plăţile electronice mai cunoscute? 4. Enumeraţi obiectivele de securitate ale protocolului Secure Electronic Transaction(SET) 5. Trataţi interacţiunea dintre client, broker şi vânzător în tranzacţia tipică micro-plăţii. 6. Care sunt modalităţile existente în România de transfer electronic al banilor din/în străinătate? 7. Enumeraţi motivele neefectuării cumpărăturilor prin intermediul comerţului electronic Temă de referat:

40%

8%

7%

8%

25%

9%

Neajunsuri ale sistemului electronic de plăţi în România ,propuneri pentru îmbunătăţire.

COMERŢUL ELECTRO IC

73

74

E-COMMERCE

4.1. Securitatea datelor

Capitolul 4. Serviciile comerţului electronic Obiective: -

-

prezentarea noţiunilor de securitate a datelor şi furnizare a serviciilor specifice comerţului electronic definirea şi caracterizarea sistemului de bancă electronică, a avantajelor oferite de acesta

Cuvinte cheie: securitatea datelor proces de validare al cardului managementul informaţiei brokeraj de informaţii serviciul electronic bancar extrasul contului electronic

Rezumat: Acest capitol prezintă metoda cea mai utilizată în plata electronică şi anume „SET”. MasterCard şi Visa promovează SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigură dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai multor companii interesate. Tranzacţiile dintre siteul web al comerciantului şi cumpărător sunt criptate folosind tehnologia înaltă

Unul din principalele impedimente care au temperat rata de creştere a activităţilor de comerţ electronic este legat de securitate. Esenţa problemei constă în faptul că în mod normal mesajele de poştă electronică sunt expediate necriptate. Cu alte cuvinte oricine le interceptează, poate citi conţinutul fără probleme. Din acest motiv şi reţinerea utilizatorilor în a-şi trimite detaliile referitoare la propriul card de credit prin e-mail. Tranzacţiile dintre siteul web al comerciantului şi cumpărător sunt criptate folosind tehnologia înaltă (Secure Socket Layer). Astfel se elimină posibilitatea ca un intrus să obţină numărul cardului, presupunând că el interceptează datele astfel criptate. Aceasta tehnologie prezintă însă şi o deficientă şi anume: SSL nu permite comerciantului să se asigure că persoana care foloseşte cardul într-o tranzacţie este chiar deţinătorul acestuia40. Similar, SSL nu oferă nici o cale prin care clientul să afle dacă siteul web al comerciantului este cu adevărat autorizat să accepte plata cu carduri şi că nu este doar un site pirat proiectat doar în scopul de a colecţiona date despre astfel de carduri. Pentru a rezolva această problemă, MasterCard şi Visa promovează SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigură dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai multor companii interesate. SET rezolvă problema autentificării prin atribuirea unor certificate digitale atât clientului cât şi comerciantului. Mai mult, SET oferă securitate sporită faţă de cea existentă astăzi pe piaţa comercială tradiţională. În loc de a-i oferi comerciantului acces la 40

Victor-Valeriu Patriciu s.a., Securitatea comerţului electronic , 2001,p. 60

COMERŢUL ELECTRO IC

75

numărul cardului, SET îl codează de o manieră care asigură faptul ca doar consumatorul şi instituţiile financiare au acces la el. Fiecare dintre actorii implicaţi intr-o tranzacţie (comerciant, client sau instituţie financiară) foloseşte certificatul SET privat, care joacă şi rol de identificare, în conjuncţie cu cheile publice asociate certificatelor ce identifică pe ceilalţi actori. În practică, un terţ oferă serviciul de a furniza certificate digitale instituţiilor financiare care emit carduri iar instituţia financiară oferă certificate digitale clienţilor săi, deţinători de credit carduri. Cât priveşte comerciantul, procesul este similar: în momentul efectuării unei cumpărături online, înainte de a se face vreun schimb de date, softul care integrează tehnologia SET validează identitatea comerciantului şi a deţinătorului cardului; procesul de validare constă în verificarea certificatelor digitale emise de furnizori de servicii autorizaţi (terţi).

4.2 Furnizare de servicii pentru comerŃul electronic Serviciile care susţin activitatea de comerţ electronic nu sunt oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezumă în general la găzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, există magazine universale electronice (e-mall) conduse de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de web sau asociaţii. Există şi servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informaţii, de prelucrare a datelor, de consultanţă, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comerţ electronic. În mod evident, oricare dintre verigile acestui lanţ valoric poate oferi servicii electronice şi poate deveni placa turnantă pe piaţă specifică. Activităţile se pot concentra spre atragerea a cat mai mulţi participanţi în cadrul unei verigi a lanţului,

76

E-COMMERCE

astfel încât să se creeze o structură puternică de tipul B-2-C sau o platformă B-2-B41.

4.3. Brokeraj de informaŃii Informaţiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanţului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi în prezent satisfăcută de cunoscutele motoare de căutare sau de cataloage, astfel încât deţinătorii de baze de date consacrate au migrat către web oferind arhive indexate pentru publicaţii periodice, brevete şi informaţii de piaţă, dar şi literatura ştiinţifică de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost înfiinţate unităţi şi agenţii de cercetare care încearcă să creeze mecanisme de detectare semantica, dar serviciile de informare care au la bază experienţa umana, respectiv experţi în domeniu, rămân în continuare servicii de importantă capitală pentru lumea afacerilor.

4.4. Servicii electronice bancare

Odată cu apariţia comerţului electronic, tehnologia Internet a adoptat cu uşurinţă un nou serviciu bancar ce poartă denumirea de "ebanking". 41

Lars Klander, Anti-hacker. Ghidul securitãtii reţelelor de calculatoare , ALL Educational, Bucuresti 1998,p.78,83

COMERŢUL ELECTRO IC

77

Acest serviciu e din ce în ce mai uzitat, atât în celelalte ţări cât şi mai recent, în ţara noastră, şi aceasta datorită introducerii de către băncile din România a serviciului "Personal Computer Banking", unul dintre cele mai răspândite servicii "Electronic Banking" . "Electronic Banking" ("E-Banking"), cunoscut şi sub numele de "Electronic Fund Transfer" (Transfer electronic de bani) utilizează computerul şi tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de plăţi şi alte transferuri de documente. Cu ajutorul serviciului "Personal Computer Banking" nu va mai fi nevoie să vă deplasaţi la bancă pentru a vă ridica extrasele de cont, pentru a efectua plăţi în lei sau valută şi pentru a verifica dacă debitorii dumneavoastră si-au onorat obligaţiile. Veţi putea face toate acestea de la birou prin intermediul computerului. Serviciul asigură prelucrarea electronică de la distantă, în mod "home banking" a operaţiilor efectuate de client. Produsul se adresează atât persoanelor fizice cat şi persoanelor juridice, oferind posibilitatea efectuării plăţilor în lei şi/sau în valută. Clientul poate introduce de la sediul sau plăţile pe care le are de făcut, acestea fiind transmise în mod automat la BANCA, unde sunt efectuate. De asemenea, clientul poate să-şi vizualizeze soldurile şi extrasele conturilor deschise la BANCĂ. Transmiterea şi procesarea informaţiilor se efectuează în condiţii de maximă securitate prin: criptarea şi comprimarea informaţiilor; sisteme de coduri, parole de acces, competente de acces la funcţiile sistemului;

78

E-COMMERCE

 nu mai este necesară deplasarea clientului la bancă pentru efectuarea operaţiilor;  eliminarea pregătirii manuale a documentelor;  procesarea automată a ordinelor de plata;  accesul la eBank se poate face 7 zile din 7, 24 ore din 24;  ordinele de plată sunt valide, semnătura electronică fiind garantată de bancă. Dotarea minimă necesara: hardware: PC Pentium 133 MHz, 32 MB RAM, modem, linie telefonică individuala; software: Windows NT, Windows 3.11, Windows 95, 98, 2000, OS/2.

Întrebări recapitulative:

1. Care este principalul impediment care a temperat rata de creştere a activităţii de comerţ electronic? Comentaţi. 2. Care este cea mai folosită tehnologie pentru tranzacţiile online şi de ce? 3. Ce presupune brokerajul de informaţii 4. Care sunt avantajele serviciului electronic bancar? Temă de referat:

Avantaje:

Avantaje şi dezavantaje ale serviciului de bancă electronică.

COMERŢUL ELECTRO IC

79

Capitolul 5. Publicitatea specifică comerţului electronic Obiective: -

prezentarea noţiunilor specifice publicităţii comerţului electronic modele de publicitate ale comerţului electronic banerul electronic prezentarea şi însuşirea de noţiuni de marketing on-line

Cuvinte cheie: publicitate electronică banner electronic animaţia bannerului audienţă ţintă strategiile marketingului online sferă de acoperire comandă electronică Rezumat: În acest capitol sunt tratate noţiuni despre publicitatea din comerţul electronic. Activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiază de un trafic intens. Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este de departe cea mai folosită metoda, putând afirma că aproape orice site web are un banner publicitar pe el. Ceea ce pentru multi utilizatori ai internetului devine agasant pentru altii este o sursa frumoasă de profit. Sunt prezentate în continuare ingredientele ce conduc la realizarea unui banner optimizat, iar acesta poate fi o sursă

80

E-COMMERCE

buna de vizitatori şi de venituri pentru majoritatea web designerilor. Micii întreprinzători se plâng adeseori ca firma pe care o deţin nu are un buget destinat marketingului de milioane de dolari. Încercăm să demonstrăm că se poate realiza un plan de marketing bun şi cu sume decente prin intremendiul internetului. Se fac în continuare în acest capitol trimiteri la câteva greşeli care pot aduce diminuarea profitului, şi se realizează propuneri care pot să aducă succesul afacerii. În ultima parte a capitolului se realizează o paralelă între comerţul tradiţional şi cel electronic

5.1. Modele de publicitate

Pe lângă vânzările directe şi sistemul abonamentelor, reclamele găzduite pe pagina de Internet respectivă sunt şi ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice şi pentru paginile de Internet în general. Dar, reclama pe Internet nu este întotdeauna posibilă sau adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în funcţie de tipul de tranzacţii practicate în cadrul e-mall. În mod obişnuit, bannerele publicitare - cea mai cunoscută formă de publicitate - sunt plasate pe paginile de Internet cu un conţinut corespunzător, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive, pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate acestea, activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiază de un trafic intens. Agenţiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care există garanţii în ceea ce priveşte numărul mare de vizitatori lunar. Având în vedere faptul că rata de accesare a bannerelor publicitare este relativ scăzută şi depinde în mare măsura de design,

COMERŢUL ELECTRO IC

81

preturile pentru publicitate se bazează în prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet (numărul de vizitatori). S-a constatat că rata de accesare a bannerelor publicitare găzduite pe o pagină de Internet se situează frecvent între 0,05 - 0,3 %, uneori crescând până la 3% sau mai mult. Dar, numărul de accesări al bannerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre deosebire de numărul de accesări al paginii de Internet care găzduieşte reclama şi care nu poate fi monitorizat decât de proprietarul acestei pagini. Preturile pentru publicitate se diferenţiază foarte mult în funcţie de importanta contractului, valoarea specifică şi specializarea paginii de Internet gazdă (cu cat e mai specializată cu atât e mai scumpă) şi de alte criterii (spre exemplu, într-un motor de căutare, utilizarea în scop publicitar a cuvântului-cheie "e-banking" este cotată cu un preţ mai mare decât alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi "business" sau "Enterprise"). În practică se întâlnesc şi cazuri când proprietarii de pagini de Internet acceptă bannere publicitare pe paginile lor, în schimbul găzduirii bannerelor proprii pe alte pagini de Internet42. Schimbul de bannere publicitare este organizat în cadrul "inelelor de web" (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. În cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, în baza dorinţei exprimate de proprietarii paginilor şi, a intereselor lor comune.

5.2. Bannerul electronic

82

Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este de departe cea mai folosită metoda, putând afirma că aproape orice site web are un banner publicitar pe el. Nu este nici o posibilitate de scăpare de aceste bannere pe net. Chiar şi în condiţiile în care cu toţii am citit despre scăderea capacităţii acestora pe web, cred că "amestecând" ingredientele potrivite la realizarea unui banner, acesta poate fi o sursă buna de vizitatori şi de venituri pentru majoritatea web designerilor. Iată doar 5 ingrediente considerate cele mai importante, care utilizate în designul unui banner vor determină întotdeauna un trafic mărit pe site-ul dumneavoastră43. i) Fişier mic ii) Chemarea la acţiune iii) Animaţie iv) Slogan publicitar bun v) Factori înşelători i) Fişier mic - este unul dinte criteriile cele mai importante în design-ul bannerelor: dacă fişierul .gif sau .jpg este prea mare, va dura multe secunde pentru a se descărca şi vizitatorii poate sunt deja în partea de jos a paginii şi nici măcar nu au văzut bannerul dumneavoastră Dacă nu l-au văzut, este clar că nu vor face "click" pe acesta. ii) Chemarea la acţiune - este una dintre cele mai uşoare modalităţi de creştere a ratei de click a unui banner. Asupra acestei afirmaţii toţi experţii sunt de acord, bannerul putând conţine chemări la acţiune de genul: "click aici" sau "înregistraţi-vă acum !".

42

Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New York,1996

E-COMMERCE

43

www.computer_world.ro

COMERŢUL ELECTRO IC

83

Utilizarea unei astfel de chemări la acţiune, menite să crească rata de accesări prin intermediul bannerului, îşi are rădăcinile în reclamele off-line de la TV, radio, reviste, unde audienţa ţintă doar citeşte sau priveşte reclama şi atât! Potenţialii clienţi nu realizează că de fapt sunt invitaţi să facă "click" pe banner pentru a afla mai multe. De aceea, chemarea la acţiune este menită să crească randamentul bannerului. iii) Animaţie - bannerele care conţin elemente de animaţie atrag ochiul într-o măsură mai mare decât bannerele statice. Ideea de bază a elaborării unui banner este aceea de a capta atenţia vizitatorilor de pe web. Utilizarea unor animaţii contribuie la aceasta. Atenţie însă! Folosirea unui banner cu multe elemente de animaţie va duce la creşterea dimensiunii fişierului, iar pentru unele persoane poate fi supărător, dacă aceştia încearcă să citească un articol sau studiu. În acest caz ei în mod sigur vor părăsi site-ul fără a "da click".

84

E-COMMERCE

de scroll, link-uri false, butoane de înregistrare false, etc. Bannerele cu elemente înşelătoare se comportă foarte bine deoarece oamenii cred că constituie link-uri către o altă pagină a site-ului curent, sau cred că fac click pe un buton. În realitate ei fac click pe un banner cu poza unui buton. Întotdeauna e bine de plasat bannerul pe site-uri care pot aproviziona audienţa. Nu va fi o alegere prea fericită punerea unui banner pe site-ul unui săli de aerobic, în timp ce se încearcă să se vândă produse software. Dacă nu se amplasează bannerul pe un site direcţionat către audientă ţinta, nici unul dintre sfaturile de mai sus nu vor fi folositoare!

5.3. Marketing online

iv) Slogan publicitar bun - fără un slogan publicitar inclus în banner, animaţia sau pozele nu fac decât să atragă atenţia vizitatorului, dar nu sa-l momească să facă "click". Textul din slogan va determina decizia de vizualizare a produselor dumneavoastră. Accentul se va pune pe beneficii nu pe caracteristicile produselor sau serviciilor. Spune-ţi oamenilor cum le va îmbunătăţi viaţa produsul dacă îl vor cumpăra! Frazele trebuie să fie concise, scurte. Dacă puteţi, utilizaţi cuvinte dovedite a atrage vizitatori: "sigur, gratis, reducere...".

Micii întreprinzători se plâng adeseori ca firma pe care o deţin nu are un buget destinat marketingului de milioane de dolari. În timp ce toţi ne imaginam ce bine ar fi, sau ce uşor ar fi dacă am avea fonduri nelimitate, este posibil să obţii un profit decent cu un plan de marketing bun. Mii de întreprinzători (deţinători ai unei afaceri online) pot confirma că la baza succesului, a afacerii lor profitabile, se găseşte de fapt un buget mic. În orice caz, neatenţia , conduce la câteva greşeli care pot aduce diminuarea profitului .Iată câteva propuneri care pot să aducă succesul afacerii:

v) Elemente înşelătoare - multe din bannerele publicitare de succes au incorporate elemente înşelătoare în ele. Sunt variate aceste elemente înşelătoare pe care designerii le pot utiliza, cum ar fi bare

1. Încercaţi să identificaţi segmentul de audienţă ţintă.

COMERŢUL ELECTRO IC

85

Nu puteţi fi orice pentru oricine, oricât de mult v-aţi strădui. Pentru cine aţi creat iniţial produsul dumneavoastră? Considerând că dumneavoastră aţi făcut cercetarea de piaţă şi ştiaţi că există o cerere pentru acel produs, implicit cunoaşteţi şi cine este audienta dumneavoastră ţintă. Concentraţi-vă eforturile în continuare de a atrage clienţi din cadrul "ţintei". Arătaţi-le ce beneficii vor avea de pe urma produsului sau serviciului dumneavoastră. Nu încercaţi să mulţumiţi pe altcineva.

86

mod constant, de ce să o schimbi? Doar dorinţa de a introduce "ceva nou" nu constituie un motiv bun pentru a ignora o strategie de succes. Bineînţeles, puteţi testa, experimenta noi metode pentru a îmbunătăţi rezultatele companiei dumneavoastră, dar fiţi conştienţi asupra faptului că profiturile dumneavoastră ar putea avea de suferit! De asemenea, păstraţi referinţe, copii ale materialelor de marketing. În cazul în care noua strategie de marketing nu dă rezultate, puteţi oricând să vă reîntoarceţi la cea veche.

2. Nu vă concentraţi exagerat asupra dumneavoastră sau a companiei dumneavoastră. De cate ori nu aţi navigat pe vreun site în care se spunea ceva de genul: "suntem o companie înfiinţată acum 100 de ani, listată la bursă ..., cu vânzări de 10 miliarde $, etc....." şi ce daca! Ca potenţial cumpărător, doresc să ştiu în ce mod produsele sau serviciile respective îmi vor crea satisfacţie !

E-COMMERCE

5. Prezenţa Follow-up-urilor Când se hotărăsc să cumpere un produs, multe persoane acţionează sub influenta unui impuls de moment. La fel de multe persoane preferă să gândească iniţial. Pot fi nenumărate motivele din care un potenţial client nu face cumpărături imediat: banii, neatenţia, graba. Oricare ar fi motivul, fiţi siguri să le acordaţi un motiv de a reveni acestor potenţiali cumpărători. Veţi fi mult mai aproape "să-i prindeţi" la momentul când vor fi pregătiţi să cumpere.

3. Fiţi flexibili în alegerea unei strategii de marketing. 6. Asumarea unui rol activ, mai degrabă decât a unui rol proNu vă amăgiţi cu ideea că "lucrurile vor merge mai bine", dacă nu vedeţi rezultate ale strategiei de marketing utilizate în prezent. Dacă faceţi aceleaşi lucruri, rezultatele vor fi aceleaşi. Dacă aţi făcut un efort considerabil şi rezultatele întârzie să apară, este timpul pentru a încerca altceva. 4. Menţineţi şi nu ignoraţi strategiile bune Este uşor să fii plictisit de acelaşi lucru vechi. Dar dacă eşti deţinătorul unei strategii de marketing de succes, care da rezultate în

pasiv Stând şi nefăcând nimic, aşteptând banii sa-ţi cadă în buzunar, nu ţine - oricât de "automatizată" este afacerea ta, sau oricât de minunat este produsul pe care îl vinzi. Luarea unui rol activ în marketingul afacerii tale implică conştientizarea clienţilor tai că faci totul să ei să fie satisfăcuţi şi astfel, să dea adresa site-ului tău altora, care ar putea fi de asemenea interesaţi.

COMERŢUL ELECTRO IC

87

7. Aşteptările de la potenţialii clienţi nu trebuie să fie prea mari Nu vi s-a întâmplat să vizitaţi un site doar pentru a afla că trebuie să cereţi mai multe informaţii, sau să completaţi un formular plictisitor, plin de informaţii personale, astfel încât să fiţi ulterior contactaţi? Majoritatea persoanelor nu au de gând să rişte pe propria piele presiunea telefoanelor date de vânzători, deci nu se vor sinchisi de datele suplimentare cerute sau de site. Daţi potenţialilor clienţi opţiunea de a avea informaţiile dorite pe web, fără a discuta direct cu cineva. Telefonul dumneavoastră poate fi afişat pentru persoanele care vor să vă contacteze şi să discute cu personalul dumneavoastră. Nu se poate generaliza însă ca cererea unor informaţi personale sau a unui număr de telefon este inadecvată pentru toate afacerile, dar dacă doriţi să menţineţi clienţii aproape de dumneavoastră, gândiţi-vă cum le este lor mai convenabil. 8. Informaţi şi îndrumaţi vizitatorii ajunşi pe pagina web. Un vizitator care are intenţia de a cumpăra, dar care găseşte după lungi căutări o pagina cu un număr de telefon şi un mic formular cu un spaţiu destinat adresei de e-mail va fi cu siguranţă nedumerit: trebuie să sune pentru a da comanda? Ce rol mai are formularul? Cum trimite comanda? Acest site a pierdut vânzarea pe care vizitatorul putea să o facă deoarece nu conţinea instrucţiuni clare. În concluzie: spuneţi vizitatorilor dumneavoastră ce ar trebui să facă. În plus, simplificaţi procesul cat mai mult posibil.

88

E-COMMERCE

Mulţi începători folosesc orice metode de promovare gratis pe care le au la îndemână. Alţii consideră reclamele gratis nefolositoare, cheltuind sume importante de bani pe ceea ce consideră ca fiind metode de marketing efective. Sunt multe metode de promovare gratis sau la un cost mic, aşa cum sunt multe metode care necesită investiţii mari. Ambele constituie o sursa excelentă de oportunităţi, cu scopul de a gestiona în aşa fel afacerea încât să obţii mai mult decât sumele investite. 10. Nu susţineţi planului de marketing pe sfaturi şi presupuneri O greşeală comună este aceea de a face ceea ce fac şi competitorii tai44. Faptul că ei fac un anumit lucru nu înseamnă în mod necesar că funcţionează! Puteţi copia o strategie greşită. Există o infinitate de sfaturi de marketing sau de "guru" în materie, dar fără vreo garanţie că strategia lor vă va ajuta şi pe dumneavoastră. Numai studiind, vă puteţi contura propria strategie. Testaţi orice faceţi. Clienţii dumneavoastră "vor vota" pentru planul dumneavoastră de marketing, cumpărând de la dumneavoastră, îndeplinindu-vă astfel obiectivul.

5.4. Asemănări şi deosebiri între magazinele obişnuite şi un magazin electronic

9. Nu încercaţi să faceţi totul pe gratis - sau insuficient 44

Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile Marketingului - Editia Europeana, TEORA, Bucuresti, 1998.

COMERŢUL ELECTRO IC

89

Succesul unui magazin depinde de diverşi factori, cum ar fi: numărul de vizitatori, preturile practicate, promovarea, amenajarea, pregătirea vânzătorilor etc. Dintre aceştia, numărul de vizitatori este probabil cel mai important (un magazin fără vizitatori nu poate vinde nimic). Pentru ca un vizitator să intre într-un magazin există doua variante: i) Trece întâmplător prin faţa magazinului şi decide să intre. ii) Vine în mod special deoarece cunoaşte magazinul şi caută un anumit produs pe care doreşte să îl cumpere. Numărul de vizitatori din primul caz depinde foarte mult de locaţia magazinului. O zonă accesibilă (cum este zona centrală a unui oraş) garantează un flux mare de trecători şi, în consecinţă, un volum proporţional al vânzărilor. Pe lângă locaţie însă, "sfera de acoperire" este un alt factor important. Aceasta reprezintă distanta maxima pe care un potenţial cumpărător este dispus să o parcurgă pentru a cumpăra din acel magazin. şi intr-o zona centrală şi la periferie, un chioşc de ziare va acoperi o zona relativ restrânsă, comparativ de exemplu cu un supermarket, al cărui clienţi sunt dispuşi să vină de la o distantă mai mare pentru a beneficia de preturi reduse şi un sortiment variat de mărfuri oferite. În concluzie, numărul de vizitatori depinde de zona acoperită şi de traficul pietonal din aceasta. În cea de a doua situaţie, numărul de vizitatori depinde de cât de cunoscut este magazinul, deci de investiţiile în promovare. Desigur, eficienţa promovării depinde şi de produsele oferite, de preturi şi de concurentă. Este puţin probabil să puteţi atrage cumpărători din afară "sferei de acoperire" normale a magazinului dumneavoastră, dacă oferiţi produse disponibile în condiţii similare la numeroşi alţi competitori. Dacă însă aveţi preturi foarte bune sau produse greu de găsit şi investiţi adecvat în promovare, aveţi şanse să

90

E-COMMERCE

atrageţi clienţi care în mod normal nu ar trece prin faţa magazinului dumneavoastră. Ce se întâmplă în cazul când decideţi să deschideţi un magazin electronic Vânzările unui magazin electronic sunt influenţate în principiu de aceiaşi factori ca şi cele ale unui magazin normal. Numărul de vizitatori rămâne un element cheie al succesului, urmat de preţuri, de eficienta prezentării produselor, a preluării şi prelucrării comenzilor. Există însă câteva diferenţe semnificative între magazinele obişnuite şi cele electronice. Magazin tradiţional

Magazin electronic

Costul de construire/închiriere Pentru a deschide un magazin Construirea este relativ obişnuit este necesar un spaţiu simpla, durează câteva ore şi pentru care plătiţi chirie sau costă foarte puţin. un preţ de cumpărare, în funcţie de zonă. Spaţiul trebuie amenajat, trebuie creată o zonă de depozitare, trebuie obţinute aprobări de funcţionare, trebuie angajaţi vânzători, eventual instalat un sistem de alarmă şi angajat paznici etc. Personalul Este nevoie de cel puţin un Funcţionează fără a fi necesar

91

COMERŢUL ELECTRO IC

vânzător indiferent vânzări.

de

permanent, să fie supravegheat. Este nivelul de necesară intervenţia unei persoane doar pentru preluarea şi prelucrarea comenzilor, activitate ce poate fi planificată pentru un anumit moment al zilei şi alocată unui colaborator.

Orele de lucru Este deschis între anumite ore Funcţionează non-stop, fără a sau, în cazul celor non-stop, fi necesară prezenta unei necesită un număr mare de persoane. angajaţi pentru derularea activităţii. Zona de acoperire Limitată geografic

Limitată la utilizatorii de Internet (in România circa 1.000.000 - mai 2002)

Accesibilitate Depinde de locaţie

Accesibil oricărei persoane cu acces la Internet, chiar şi celor care nu se pot deplasa.

92

E-COMMERCE

magazin fizic sau depozit existent, în acest caz doar preluarea comenzii fiind făcută online. Stocuri Absolut necesare, cel puţin Se poate lucra şi fără stocuri. pentru a putea prezenta marfa eventualilor cumpărători. Trafic de vizitatori Depinde de locaţie şi de publicitate. În general o parte din trafic este "inclus" în preţul chiriei plătite (cu atât mai mare cu cat trec mai mulţi oameni prin zonă).

Depinde în primul rând de publicitate, de indexarea în motoarele de căutare şi de cat de căutate sunt produsele oferite.

Asistenta pentru cumpărători Directa, oferită de vânzătorii din magazin. În plus aceştia pot încearcă, atinge, compara direct produsele din magazin.

Livrarea produselor

Credibilitate

În general produsele sunt În general sunt livrate prin preluate de client direct din poştă la adresa indicată de magazin. client. Alternativ pot fi preluate de client dintr-un

Depinde de reputaţia firmei, de ambienţa, de locaţie, de modul în care se prezintă vânzătorii.

Eventual telefonic. Este foarte important să fie inclusă o prezentare detaliată a produselor oferite, pentru a compensa lipsa contactului direct cu o persoană.

Depinde de reputaţia firmei, de claritatea cu care sunt prezentate condiţiile de vânzare, politica de retururi,

93

COMERŢUL ELECTRO IC

cum poate fi contactată firma ofertanta, mărturii ale clienţilor deja existenţi, rapiditatea şi corectitudinea procesării comenzilor, atenţia pentru detalii, design45. Un magazin electronic nu este similar cu un magazin tradiţional.Este însă o modalitate eficientă de a extinde accesibilitatea la informaţii privind produsele oferite de firma dumneavoastră şi poate contribui direct şi indirect la creşterea vânzărilor şi la reducerea costurilor cu prezentarea ofertei. Orice client poate vizita pagina dumneavoastră, fără a mai fi nevoie să vă sune sau să vă scrie, economisind timp şi bani de ambele părţi. Transmiterea comenzilor poate fi de asemenea simplificata, clienţii având posibilitatea de a comanda oricând şi de oriunde. Produsele ce se pretează cel mai bine la vânzarea prin Internet sunt cele standardizate, destinate publicului larg, uşor de livrat prin poştă sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii şi mari. Un magazin electronic poate fi de asemenea folosit şi pentru a vinde articole cu preturi mari şi viteză mică de circulaţie, a căror stocare ar implică costuri ridicate şi blocarea de fonduri. Un magazin electronic este folosit cel mai bine în combinaţie cu un magazin fizic sau mai multe, contribuind la promovarea ofertei şi creşterea satisfacţiei clienţilor şi necesitând investiţii relativ reduse.

45

Debra Cameron Electronic Commerce – The ew Business Platform for the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997, p.144

94

E-COMMERCE

Întrebări recapitulative: 1. Trataţi cea mai cunoscută şi folosită formă de publicitate pe Internet. 2. Enumeraţi câteva condiţii necesare şi importante, utilizate în designul unui banner electronic. 3. Cum se pot folosi elemente înşelătoare în bannerele publicitare? 4. Amintiţi câteva din elementele care pot aduce succesul afacerii online. 5. Care sunt produsele care se prestează cel mai bine vânzării prin Internet? Temă de referat: Realizaţi o paralelă între comerţul electronic şi comerţul tradiţional.

COMERŢUL ELECTRO IC

95

Capitolul 6. Statutul şi funcţiunile instituţiilor autorizate în dezvoltarea comerţului electronic în România Obiective: -

prezentarea cadrului legislativ în care se desfăşoară comerţul elctronic prezentarea instituţiilor şi modul în care acestea intervin pentru dezvoltarea acestui gen de comerţ în România Cuvinte cheie: Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti(CCIRMB) furnizare de informaţii tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor(TIC) infrastructura informaţională autoritatea de reglementare mesaj electronic schimb electronic de date Rezumat: În acest capitol sunt prezentate instituţiile statului care intervin şi susţin dezvoltarea comerţului electronic în Romania. Sunt prezentate departamente destinate special comerţului electronic care dezvoltă numeroase programe pentru sprijinirea agenţilor economici în acest domeniu de activitate. Sunt prezentate apoi legile comerţului electronic şi priorităţile ministerului de resort şi obiectivele acestuia.

96

E-COMMERCE

6.1. Rezultatele acŃiunilor întreprinse de Camera de ComerŃ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRMB) privind stimularea comerŃului electronic.

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti este direct interesată în dezvoltarea comerţului electronic în România, având creat un departament destinat special comerţului electronic şi dezvoltând numeroase programe pentru sprijinirea agenţilor economici în acest domeniu de activitate:

Furnizarea de informaţii comerciale prin Internet; Programul WINNER, privind implicarea femeilor de afaceri în comerţul electronic; Proiectul pilot pentru realizarea unei pieţe digitale; Realizarea unui Registru de Gajuri pe Internet; Schimbul de documente pe suport electronic cu Administraţiile Financiare în cadrul Registrului Comerţului Bucureşti pentru înregistrarea societăţilor comerciale. Prin această formă de comunicare directă cu firmele care desfăşoară activităţi de comerţ electronic sau alte activităţi complementare se poate accelera procesul de implementare în mediul

COMERŢUL ELECTRO IC

97

de afaceri din România a tranzacţiilor electronice şi de facilitare a accesului întreprinderilor romaneşti la piaţa globală. RomPro - Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Comerţului, a organizat pe data de 14 decembrie 2000 la sala Delta din sediul CCIRMB prima audiere publică pe probleme de comerţ electronic. Audierea publică a fost adresată organizaţiilor patronale şi asociaţiilor profesionale, societăţilor comerciale din domeniul tehnologiilor informatice şi comunicaţiilor, precum şi celor care activează deja în domeniul comerţului electronic. Existenta legilor specifice acestui domeniu, în special a "Legii Semnăturii electronice", a "Legii Sistemelor digitale de plata" şi a "Legii Comerţului electronic" sunt deosebit de importante unui climat de siguranţă şi încredere pentru desfăşurarea afacerilor prin intermediul reţelei Internet şi nu în ultimul rând, pentru a crea cadrul juridic necesar reglementării în justiţie a conflictelor comerciale ce pot apare în acest domeniu.

98

E-COMMERCE

acorda o atenţie deosebită desfăşurării principalelor activităţi ale instituţiilor guvenamentale în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice prin intermediul reţelei Internet: "E-Government". Principalele aspecte care sunt abordate sau urmează să fie abordate de către Ministerul Comerţului pentru dezvoltarea comerţului electronic în România sunt:
educarea: popularizarea tehnicilor de comerţ electronic în primul rând la nivelul instituţiilor publice şi la nivelul decizional (top-management-ului);
cadrul juridic: reglementarea sistemului juridic pentru creşterea încrederii agenţilor economici, în special a celor străini;
telecomunicaţiile: acces uşor şi de bună calitate la reţelele de telecomunicaţii;
strategia naţionala: coordonarea tuturor masurilor întreprinse de instituţiile guvenamentale, neguvernamentale, bancare, etc. pentru dezvoltarea comerţului electronic

6.3. Rolul Comisiei NaŃionale de Informatică 6.2 PriorităŃile Ministerului Industriilor şi ComerŃului în domeniul comerŃului electronic Trebuie să amintit că noua structură a Guvernului României nu va mai cuprinde un Minister al Comerţului, departamentele de comerţ exterior urmând să fie incluse Ministerului Afacerilor Externe. Guvernul României, prin Ministerul Comerţului, este implicat activ în dezvoltarea comerţului electronic în România, acest domeniu fiind dealtfel o prioritate pentru Uniunea Europeană şi pentru guvernele ţărilor componente. În acest context în viitor se va

Această comisie care un rol esenţial în realizarea societăţii informaţionale în România şi pregătirii aderării la Uniunea Europeană şi îşi propune: a. realizarea reformei politice, economice şi sociale, b. creşterea competitivităţii operatorilor economici pe piaţa internă şi internaţionala, c. adaptarea, integrarea şi compatibilitatea cu mediul economic, de cultură şi civilizaţie din Uniunea Europeană.

COMERŢUL ELECTRO IC

99

Obiectivele globale pentru aceasta se pot structura în obiective globale pe termen scurt , mediu şi lung46.Dintre obiectivele pe termen scurt amintim: a. crearea contextului favorabil utilizării pe scară largă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor În industrie, comerţ, transporturi, agricultură, apărare şi siguranţă naţionala, turism, sănătate, protecţia mediului, educaţie, cercetare, cultură şi armonizarea cu reglementările Uniunii Europene. b. realizarea infrastructurii informaţionale naţionale suport al informatizării administraţiei publice centrale şi locale (până la nivelul municipiilor); c. dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii specifice tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), cu prioritate a industriei software; Dintre cele mai importante obiective pe termen mediu-lung, (până În anul 2005) amintim: a. atingerea unui nivel de informatizare a societăţii româneşti care să permită integrarea În societatea informaţionala europeană. b. extinderea infrastructurii informaţionale (până la nivelul comunelor);

46

Academia Română. Societatea Informaţionala. Documente elaborate în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei aţionale de Dezvoltare Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment ianuarie 2001.

100

E-COMMERCE

Întrebări recapitulative: 1. Enumăraţi câteva proiecte dezvoltate de CCIRMB 2. Care sunt principalele aspecte abordate sau care urmează să fie abordate de Ministerul Comerţului 3. Care sunt obiectivele Comisiei Naţionale de Informatică din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană

Temă de referat: Caracterizaţi implicaţiile instituţiilor autorizate în comerţul electronic din perspectiva integrării euro-atlantice.

COMERŢUL ELECTRO IC

101

Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comerţului electronic Obiective: -

-

prezentarea de date care conferă importanţa meritată acestui domeniu prezentarea dinamicii comerţului electronic la nivel internaţional şi previziunilor la nivel naţional prezentarea principalelor bariere în calea dezvoltării acestui gen de comerţ la nivel naţional

Cuvinte cheie: Comerţ electronic la scară mondială dinamica comerţului electronic hiper-creştere dezvoltare economică reţea de informaţii integritatea informaţiei Rezumat: În acest ultim capitol sunt prezentate date statistice despre dinamica pe care o înregistrează comerţul electronic atât la nivel internaţional dar şi la nivel naţional. Daca America şi Asia duc trendul în această sferă, ţarile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hiper-creştere" . Sunt prezentate apoi principalele bariere la nivel naţional care fac România să întârzie în dezvoltarea acestui gen de comerţ.

102

E-COMMERCE

Comerţul prin Internet la scara mondială este estimat să ajungă la 6.800 miliarde $ în 2004. America de Nord îşi va lua partea, dar dominaţia ei va scădea pe fondul creşterii mai pronunţate a ţărilor din Asia şi Europa de Vest. Comerţul electronic mondial are o dinamică ascendentă pe măsură ce tot mai mulţi consumatori şi tot mai multe afaceri se conectează la web. Statele Unite se delimitează de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzacţiilor electronice: 510 miliarde în 2000 şi 3.456 în 2004. Dinamica însă este incomparabil mai mică faţă de dinamica din alte regiuni. Din totalul comerţului din Asia-Pacific, în 2004, 8% va fi comerţul electronic. Totuşi regiunea nu se va dezvolta uniform datorită diferenţelor politice şi de infrastructură. Tarile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hipercreştere" începând încă din 2001. Pană în 2004 comerţul electronic vest-european va atinge 1.500 miliarde $ ca urmare a eforturilor agresive ale giganţilor din industrie şi a dezvoltării afacerilor online. Comerţul european de tip B2C creşte rapid dar în prezent doar o mică proporţie din europeni cumpără online. Eurobarometrul Comisiei Europene dezvăluie faptul că europenii preferă activităţi comerciale online pasive: căutare de produse, comparare de produse, înregistrarea pe siteuri comerciale sau plată de facturi. Principalele bariere în dezvoltarea comerţului electronic rămân problemele legate de securitate şi încredere. Pe măsura creşterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare şi criptare a datelor personale primesc o importantă din ce în ce mai mare şi de succesul implementării lor depinde succesul comercianţilor de pe web. Pentru perioada 2001 – 2002, valoarea comerţului online a fost estimată la circa 330 de miliarde de dolari. În acelaşi timp,

COMERŢUL ELECTRO IC

103

vânzările online către consumatori individuali vor ajunge la 80 de miliarde de dolari, comparativ cu cifra de 15 miliarde, înregistrată în 1998. Aproximativ 80% din această creştere se datorează substituirii formelor tradiţionale de comerţ, în timp ce 20% reprezintă creşterea adiţională determinată de utilizarea noilor tehnologii. Comerţul electronic va afecta, structurile industriale şi competitivitatea atât la nivel internaţional cat şi la nivel naţional şi va crea noi oportunităţi de dezvoltare economică. Evoluţia comerţului electronic va fi cu siguranţă o ameninţare la adresa organizaţiilor care nu se pregătesc pentru schimbările ce vor avea loc. Ţările avansează către comerţul electronic global cu viteze foarte diferite. SUA deţine în prezent cea mai mare pondere în comerţul electronic la nivel global. Această situaţie se va schimba în favoarea Europei în anii următori, când se va atinge o cifră de afaceri de aproape 1000 mld. USD în 2004 şi de peste 1500 mld. USD în 2006. Deşi, comerţul electronic din România se află intr-o stare incipienta, evoluţia pieţei romaneşti de tehnologia informaţiei este una pozitivă. Obstacolul principal pentru o dezvoltare mai rapidă este, cel financiar. Pentru o tară cu constrângeri bugetare, cum este în aceasta perioadă România, varianta testării unor soluţii la nivel mic, de proiect pilot, şi luarea unei decizii de extindere a acestora în funcţie de priorităţile cele mai presante ale momentului este cea mai potrivită. Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este impresionantă. Dacă acum se apreciază că există câteva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, numărul lor va creşte exponenţial în anii următori.

104

E-COMMERCE

Dintr-un recent sondaj a reieşit ca, dacă cu un an în urmă 70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-mail-ul ca principal beneficiu şi doar 30% Web-ul, astăzi 50% din persoane consideră pe primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul şi, deja 10%, comerţul şi plăţile electronice. În acest domeniu revoluţia abia a început: să observam că plăţile electronice reprezintă un fel de e-mail în raport cu banii reali, aşa cum poşta electronică reprezenta, acum câţiva ani, o adevărată revoluţie în comunicaţiile dintre persoane47. Multe soluţii pentru această problemă au fost propuse sau chiar sunt utilizate astăzi. Insă nici una nu a dobândit largă acceptare de care se mai bucură încă bancnota de hârtie sau moneda de metal. Comerţul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar atunci când consumatorii obişnuiţi vor percepe un mecanism de plată electronică ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos de astăzi. Întrebări recapitulative: 1. Care este dinamica comerţului electronic mondial? 2. Care sunt principalele bariere în dezvoltarea comerţului electronic 3. Care este evoluţia pieţei româneşti de tehnologie a informaţiei 4. Trataţi pe scurt evoluţia către comerţul electronic global Temă de referat: Perspectivele comerţului electronic la scară mondială .

47

http://www.csis.org/goc/ro/cyber.html

COMERŢUL ELECTRO IC

105

ANEXE Legea comerţului electronic şi a semnăturii electronice Din legea privind comerţului electronic48: CAPITOLUL I Dispoziţii generale ARTICOLUL 1 Definiţii În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: 1. serviciu al societăţii informaţionale - orice activitate de prestări de servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal, activitate efectuată prin mijloace electronice, ce prezintă următoarele caracteristici: a) este efectuată în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obişnuit de către destinatar; b) nu este necesar ca ofertantul şi destinatarul să fie fizic prezenţi simultan în acelaşi loc; c) este efectuată prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a destinatarului; 2. mijloace electronice - echipamente electronice şi reţele de cablu, fibră optică, radio, satelit şi altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informaţiei; 3. furnizor de servicii - orice persoană fizică sau juridică ce pune la dispoziţie unui număr determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societăţii informaţionale; 4. furnizor de servicii stabilit într-un stat - un furnizor de servicii având un sediu stabil pe teritoriul unui stat şi care desfăşoară efectiv o 48

http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca

106

E-COMMERCE

activitate economică utilizând acel sediu stabil pe teritoriul unui stat, pentru o perioadă nedeterminată; stabilirea unui furnizor de servicii întrun stat nu este determinată în mod necesar de locul în care sunt amplasate mijloacele tehnice şi tehnologice necesare furnizării serviciului; 5. domeniu - o zonă dintr-un sistem informatic, deţinută ca atare de o persoană fizică sau juridică ori de un grup de persoane fizice sau juridice în scopul prelucrării, stocării ori transferului de date; 6. destinatar al serviciului sau destinatar - orice persoană fizică sau juridică ce utilizează, în scopuri comerciale, profesionale sau de altă natură, un serviciu al societăţii informaţionale, în special în scopul căutării de informaţii sau al furnizării accesului la acestea; 7. consumator - orice persoană fizică ce acţionează în alte scopuri decât cele ale activităţii sale comerciale sau profesionale; 8. comunicare comercială - orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale; nu constituie prin ele însele comunicări comerciale următoarele: informaţii permiţând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special un nume de domeniu sau o adresă de poştă electronică, comunicări legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un terţ independent faţă de persoana în cauză, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit; 9. legislaţie coordonată - prevederile în vigoare ale legilor naţionale, aplicabile activităţilor ce fac obiectul serviciilor societăţii informaţionale sau furnizorilor de servicii în privinţa: a) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii în vederea începerii acestor activităţi, precum sunt cele legate de eventualele calificări, autorizaţii sau notificări necesare; b) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii pentru desfăşurarea acestor activităţi, precum sunt cele care privesc conduita acestora, calitatea sau conţinutul serviciilor oferite, inclusiv în materie de publicitate şi încheiere a contractelor, sau cele care privesc răspunderea furnizorilor;

COMERŢUL ELECTRO IC

107

10. instrument de plată electronică - un instrument care permite titularului său să efectueze următoarele tipuri de operaţiuni: a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi executate de către instituţii financiare; b) retrageri de numerar, precum şi încărcarea şi descărcarea unui instrument de monedă electronică; 11. instrument de plată cu acces la distanţă - instrument de plată electronică prin intermediul căruia titularul său poate să îşi acceseze fondurile deţinute într-un cont la o instituţie financiară şi să autorizeze efectuarea unei plăţi, utilizând un cod personal de identificare sau un alt mijloc de identificare similar; 12. instrument de monedă electronică - instrument de plată electronică reîncărcabil, altul decât instrumentul de plată cu acces la distanţă, pe care unităţile de valoare sunt stocate electronic şi care permite titularului său să efectueze tipurile de operaţiuni menţionate la pct. 10; 13. titular - persoană care deţine un instrument de plată electronică pe baza unui contract încheiat cu un emitent, în condiţiile prevăzute de lege; 14. date de identificare - orice informaţii care pot permite sau facilita efectuarea tipurilor de operaţiuni menţionate la pct. 10, precum un cod de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, codul de înregistrare fiscală, codul numeric personal şi altele asemenea. ARTICOLUL 2 Scop şi domeniu de aplicare (1) Prezenta lege are ca scop stabilirea condiţiilor de furnizare a serviciilor societăţii informaţionale, precum şi prevederea ca infracţiuni a unor fapte săvârşite în legătură cu securitatea domeniilor utilizate în comerţul electronic, emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de operaţiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulaţii şi dezvoltării în condiţii de securitate a acestor servicii. (2) Nu constituie servicii ale societăţii informaţionale, în sensul prezentei legi, activităţile care nu întrunesc elementele definiţiei prevăzute la art. 1 pct. 1, în special următoarele:

108

E-COMMERCE

a) oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a furnizorului şi a destinatarului, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de către destinatar, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentată destinatarului prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a acestuia şi care este destinată recepţiei simultane de către un număr nelimitat de persoane (punct-multipunct); d) activităţi care se efectuează prin intermediul serviciilor de telefonie vocală, telefax, telex, servicii de radiodifuziune şi televiziune, inclusiv serviciile de teletext; e) serviciile de telefonie vocală, telefax sau telex; f) schimbul de informaţii prin poşta electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente, între persoane care acţionează în scopuri străine activităţii lor comerciale sau profesionale; g) relaţia contractuală dintre un angajat şi angajatorul său. (3) Prezenta lege nu se aplică următoarelor activităţi: a) activitatea notarilor publici, în măsura în care aceasta presupune o participare directă şi specifică la exercitarea prerogativelor autorităţii publice; b) activităţile de reprezentare juridică în faţa organelor de jurisdicţie şi de urmărire penală; c) jocurile de noroc cu câştiguri în bani, loteriile şi pariurile. (4) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu: a) dispoziţiile legale fiscale; b) dispoziţiile legale care reglementează protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, precum şi cele care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor; c) prevederile legale în materie de concurenţă. (5) În măsura în care nu conţine dispoziţii derogatorii, prezenta lege se completează cu dispoziţiile legale privind încheierea, validitatea şi efectele actelor juridice, cu celelalte prevederi legale care au ca scop

COMERŢUL ELECTRO IC

109

protecţia consumatorilor şi a sănătăţii publice, precum şi cu dispoziţiile legale privitoare la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. ARTICOLUL 3 Aplicarea legii române în cazul serviciilor societăţii informaţionale (1) Prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii stabiliţi în România şi serviciilor oferite de aceştia. (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi serviciile societăţii informaţionale sunt supuse: a) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor române care fac parte din legislaţia coordonată, în cazul în care sunt oferite de furnizori de servicii stabiliţi în România; b) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor statului în cauză care fac parte din legislaţia coordonată, în cazul în care sunt oferite de furnizori de servicii stabiliţi într-un stat membru al Uniunii Europene. (3) Libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale oferite de un furnizor stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene nu poate fi restrânsă în România prin aplicarea unor prevederi legale care fac parte din legislaţia coordonată. (4) Alin. (2) şi (3) nu se aplică în următoarele domenii: a) dreptul de proprietate intelectuală şi dreptul de proprietate industrială; b) emisiunea de monedă electronică, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi; c) publicitatea pentru organisme de investiţii colective în valori mobiliare; d) activităţile de asigurare, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi; e) libertatea părţilor de a alege legea aplicabilă contractului, când părţile au acest drept; f) obligaţii rezultate din contractele încheiate cu consumatorii; g) cerinţele de formă prevăzute pentru validitatea actelor juridice prin care se creează, se modifică, se sting sau se transmit drepturi reale asupra unor bunuri imobile situate pe teritoriul României; h) cerinţele aplicabile bunurilor ca atare şi livrării acestora;

110

E-COMMERCE

i) cerinţele aplicabile serviciilor care nu sunt prestate prin mijloace electronice. (5) Autorităţile publice pot lua măsuri derogatorii de la prevederile alin. (3) numai în următoarele condiţii: a) măsura este necesară pentru motive de ordine publică, desfăşurarea instrucţiei penale, protecţia minorilor, lupta împotriva oricărei forme de incitare la ură din raţiune de rasă, sex, religie sau naţionalitate, atingeri aduse demnităţii umane, protecţia sănătăţii publice, apărarea şi siguranţa naţională, protecţia consumatorilor, inclusiv a investitorilor; b) măsura vizează un serviciu al societăţii informaţionale care aduce atingere uneia dintre valorile enumerate la lit. a) sau prezintă un risc serios şi grav la adresa acestor valori; c) măsura este proporţională cu scopul urmărit; d) sunt respectate procedurile de colaborare, consultare sau informare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. CAPITOLUL II Furnizarea serviciilor societăţii informaţionale ARTICOLUL 4 Principiile furnizării serviciilor societăţii informaţionale (1) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către persoanele fizice sau juridice nu este supusă nici unei autorizări prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei libere şi loiale, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care impun autorizarea prealabilă în vederea desfăşurării unor activităţi de către persoanele fizice sau juridice, dacă dispoziţiile în cauză nu vizează în mod expres şi exclusiv serviciile societăţii informaţionale sau furnizorii de servicii, în înţelesul prezentei legi. (3) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către furnizorii de servicii stabiliţi în statele membre ale Uniunii Europene se face în condiţiile prevăzute în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

COMERŢUL ELECTRO IC

111

(4) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către furnizorii de servicii stabiliţi în alte state se face în condiţiile acordurilor bilaterale încheiate cu statele respective, la care România este parte. ARTICOLUL 5 Informaţii generale (1) Furnizorul de servicii are obligaţia de a pune la dispoziţie destinatarilor şi autorităţilor publice mijloace care să permită accesul facil, direct, permanent şi gratuit cel puţin la următoarele informaţii: a) numele sau denumirea furnizorului de servicii; b) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii; c) numerele de telefon, fax, adresa de poştă electronică şi orice alte date necesare contactării furnizorului de servicii în mod direct şi efectiv; d) numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, în cazul în care furnizorul de servicii este înscris în registrul comerţului sau în alt registru public similar; e) codul de înregistrare fiscală; f) datele de identificare ale autorităţii competente, în cazul în care activitatea furnizorului de servicii este supusă unui regim de autorizare; g) titlul profesional şi statul în care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea reglementărilor aplicabile profesiei respective în statul în care furnizorul de servicii este stabilit, precum şi a mijloacelor de acces la acestea, în cazul în care furnizorul de servicii este membru al unei profesii liberale; h) tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu respectarea normelor privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoarea adăugată, precum şi a cuantumului acesteia; i) includerea sau neincluderea în preţ a cheltuielilor de livrare, precum şi valoarea acestora, dacă este cazul; j) orice alte informaţii pe care furnizorul de servicii este obligat să le pună la dispoziţie destinatarilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită în cazul în care furnizorul unui serviciu afişează aceste informaţii într-o formă

112

E-COMMERCE

clară, vizibil şi permanent, în interiorul paginii de web prin intermediul căreia este oferit serviciul respectiv, în condiţiile menţionate la alin. (1). ARTICOLUL 6 Comunicările comerciale (1) Efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări. (2) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informaţionale sau o parte a acestuia, în măsura în care sunt permise, trebuie să respecte cel puţin următoarele condiţii: a) să fie clar identificabile ca atare; b) persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute să fie clar identificată; c) ofertele promoţionale, precum reducerile, premiile şi cadourile, să fie clar identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru obţinerea lor să fie uşor accesibile şi clar prezentate; d) competiţiile şi jocurile promoţionale să fie clar identificabile ca atare, iar condiţiile de participare să fie uşor accesibile şi clar prezentate; e) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare. (3) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informaţionale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este furnizat de un membru al unei profesii liberale, sunt permise, sub condiţia respectării dispoziţiilor legale şi a reglementărilor aplicabile profesiei respective, care privesc, în special, independenţa, demnitatea şi onoarea profesiei, secretul profesional şi corectitudinea faţă de clienţi şi faţă de ceilalţi membri ai profesiei. (4) Furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale care efectuează comunicări comerciale au obligaţia de a respecta prevederile alin. (1)(3). CAPITOLUL III Contractele încheiate prin mijloace electronice ARTICOLUL 7 Validitatea, efectele juridice şi proba contractelor încheiate prin mijloace electronice

COMERŢUL ELECTRO IC

113

(1) Contractele încheiate prin mijloace electronice produc toate efectele pe care legea le recunoaşte contractelor, atunci când sunt întrunite condiţiile cerute de lege pentru validitatea acestora. (2) Pentru validitatea contractelor încheiate prin mijloace electronice nu este necesar consimţământul prealabil al părţilor asupra utilizării mijloacelor electronice. (3) Proba încheierii contractelor prin mijloace electronice şi a obligaţiilor care rezultă din aceste contracte este supusă dispoziţiilor dreptului comun în materie de probă şi prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. ARTICOLUL 8 Informarea destinatarilor (1) Furnizorul de servicii este obligat să pună la dispoziţie destinatarului, înainte ca destinatarul să trimită oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta făcute de furnizorul de servicii, cel puţin următoarele informaţii care trebuie să fie exprimate în mod clar, neechivoc şi într-un limbaj accesibil: a) etapele tehnice care trebuie urmate pentru a încheia contractul; b) dacă contractul, o dată încheiat, este stocat sau nu de către furnizorul de servicii şi dacă este accesibil sau nu; c) mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispoziţie destinatarului pentru identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor; d) limba în care se poate încheia contractul; e) codurile de conduită relevante la care furnizorul de servicii subscrie, precum şi informaţii despre modul în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice; f) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare. (2) Furnizorul de servicii are obligaţia să ofere destinatarului posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace şi accesibil, care să permită identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptării acesteia.

114

E-COMMERCE

(3) Furnizorul de servicii poate deroga de la dispoziţiile alin. (1) şi (2) numai în situaţia în care a convenit altfel cu destinatarul, cu condiţia ca nici una dintre părţi să nu aibă calitatea de consumator. (4) Clauzele şi condiţiile generale ale contractului propus trebuie puse la dispoziţie destinatarului într-un mod care să îi permită acestuia să le stocheze şi să le reproducă. (5) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în privinţa contractelor încheiate exclusiv prin poştă electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente. ARTICOLUL 9 Încheierea contractului prin mijloace electronice (1) Dacă părţile nu au convenit altfel, contractul se consideră încheiat în momentul în care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunoştinţa ofertantului. (2) Contractul care, prin natura sa ori la cererea beneficiarului, impune o executare imediată a prestaţiei caracteristice se consideră încheiat în momentul în care debitorul acesteia a început executarea, în afară de cazul în care ofertantul a cerut ca în prealabil să i se comunice acceptarea. În acest ultim caz se aplică prevederile alin. (1). (3) În cazul în care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta făcute de furnizorul de servicii, furnizorul de servicii are obligaţia de a confirma primirea ofertei sau, după caz, a acceptării acesteia, în unul dintre următoarele moduri: a) trimiterea unei dovezi de primire prin poşta electronică sau printr-un alt mijloc de comunicare individuală echivalent, la adresa indicată de către destinatar, în termen de 24 de ore de la primirea ofertei sau acceptării; b) confirmarea primirii ofertei sau a acceptării ofertei, printr-un mijloc echivalent celui utilizat pentru trimiterea ofertei sau a acceptării ofertei, de îndată ce oferta sau acceptarea a fost primită de furnizorul de servicii, cu condiţia ca această confirmare să poată fi stocată şi reprodusă de către destinatar. (4) Oferta sau acceptarea ofertei, precum şi confirmarea primirii ofertei sau a acceptării ofertei, efectuate în unul dintre modurile prevăzute la

COMERŢUL ELECTRO IC

115

alin. (3), se consideră primite atunci când părţile cărora le sunt adresate pot să le acceseze. (5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în privinţa contractelor încheiate exclusiv prin poştă electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente. ARTICOLUL 10 Condiţii privind păstrarea sau prezentarea informaţiei (1) Acolo unde legea impune ca informaţia să fie prezentată sau păstrată în forma sa originală, această cerinţă este îndeplinită dacă sunt întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) există garanţia integrităţii informaţiei, asigurată prin respectarea standardelor naţionale în domeniu, din momentul în care a fost generată; b) mesajul este semnat utilizându-se semnătura electronică extinsă a emitentului; c) informaţia poate fi imediat furnizată şi prezentată la cerere. (2) Destinatarul comerciant acţionează pe riscul propriu, dacă a ştiut sau ar fi trebuit să ştie, în concordanţă cu practicile comerciale curente sau ca urmare a folosirii procedurilor convenite expres cu emitentul, că informaţia conţinută într-un mesaj electronic a fost alterată în timpul transmiterii sau prelucrării sale. CAPITOLUL IV Răspunderea furnizorilor de servicii ARTICOLUL 11 Principii generale (1) Furnizorii de servicii sunt supuşi dispoziţiilor legale referitoare la răspunderea civilă, penală şi contravenţională, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. (2) Furnizorii de servicii răspund pentru informaţia furnizată de ei înşişi sau pe seama lor. (3) Furnizorii de servicii nu răspund pentru informaţia transmisă, stocată sau la care facilitează accesul, în condiţiile prevăzute la art. 1215. ARTICOLUL 12 Intermedierea prin simpla transmitere

116

E-COMMERCE

(1) Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în transmiterea într-o reţea de comunicaţii a informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv sau în asigurarea accesului la o reţea de comunicaţii, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru informaţia transmisă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) transmiterea nu a fost iniţiată de furnizorul de servicii; b) alegerea persoanei care recepţionează informaţia transmisă nu a aparţinut furnizorului de servicii; c) conţinutul informaţiei transmise nu a fost influenţat în nici un fel de către furnizorul de servicii, în sensul că nu i se poate atribui nici selecţia şi nici o eventuală modificare a acestei informaţii. (2) Transmiterea informaţiei şi asigurarea accesului, menţionate la alin. (1), includ şi stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiei transmise, în măsura în care această operaţie are loc exclusiv în scopul ca informaţia respectivă să tranziteze reţeaua de comunicaţii şi cu condiţia ca informaţia să nu fie stocată pentru o perioadă care depăşeşte în mod nejustificat durata necesară transmiterii ei. ARTICOLUL 13 Stocarea temporară a informaţiei, stocarea-caching Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în transmiterea într-o reţea de comunicaţii a informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiei transmise, în măsura în care această operaţie are loc exclusiv în scopul de a face mai eficientă transmiterea informaţiei către alţi destinatari, la cererea acestora, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) furnizorul de servicii nu aduce modificări informaţiei transmise; b) furnizorul de servicii îndeplineşte condiţiile legale privind accesul la informaţia respectivă; c) furnizorul de servicii respectă regulile sau uzanţele referitoare la actualizarea informaţiei, astfel cum acestea sunt larg recunoscute şi aplicate în industrie; d) furnizorul de servicii nu împiedică utilizarea legală de către orice persoană a tehnologiilor larg recunoscute şi aplicate în industrie, în vederea obţinerii de date despre natura sau utilizarea informaţiei;

COMERŢUL ELECTRO IC

117

e) furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea eliminării informaţiei pe care a stocat-o sau în vederea blocării accesului la aceasta, din momentul în care a cunoscut efectiv faptul că informaţia transmisă iniţial a fost eliminată din reţeaua de comunicaţii ori că accesul la ea a fost blocat sau faptul că eliminarea ori blocarea accesului a avut loc prin efectul deciziei unei autorităţi publice. ARTICOLUL 14 Stocarea permanentă a informaţiei, stocarea-hosting (1) Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în stocarea informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru informaţia stocată la cererea unui destinatar, dacă este îndeplinită oricare din următoarele condiţii: a) furnizorul de servicii nu are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia stocată este nelegală şi, în ceea ce priveşte acţiunile în daune, nu are cunoştinţă despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea sau informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ; b) având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia respectivă este nelegală ori despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea ori informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ, furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea eliminării sau a blocării accesului la aceasta. (2) Furnizorul de servicii are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia este nelegală atunci când caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autorităţi publice. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care destinatarul acţionează sub autoritatea sau controlul furnizorului de servicii. ARTICOLUL 15 Instrumente de căutare a informaţiilor şi legături cu alte pagini de web (1) Furnizorul unui serviciu al societăţii informaţionale care facilitează accesul la informaţia furnizată de alţi furnizori de servicii sau de destinatarii serviciilor oferite de alţi furnizori, prin punerea la dispoziţie destinatarilor serviciului său a unor instrumente de căutare a informaţiilor sau a unor legături cu alte pagini de web, nu răspunde

118

E-COMMERCE

pentru informaţia în cauză, dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii: a) furnizorul nu are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia la care facilitează accesul este nelegală şi, în ceea ce priveşte acţiunile în daune, nu are cunoştinţă despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea ori informaţia în cauză ar putea prejudicia drepturile unui terţ; b) având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia respectivă este nelegală ori despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea sau informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ, furnizorul acţionează rapid în vederea eliminării posibilităţii de acces oferite sau a blocării utilizării acesteia. (2) Furnizorul de servicii răspunde pentru informaţia în cauză atunci când caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autorităţi publice. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care destinatarul acţionează din ordinul sau sub comanda furnizorului de servicii. CAPITOLUL V Supraveghere şi control ARTICOLUL 16 Obligaţiile furnizorilor de servicii (1) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să informeze de îndată autorităţile publice competente despre activităţile cu aparenţă nelegală desfăşurate de destinatarii serviciilor lor sau despre informaţiile cu aparenţă nelegală furnizate de aceştia. (2) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să comunice de îndată autorităţilor prevăzute la alin. (1), la cererea acestora, informaţii care să permită identificarea destinatarilor serviciilor lor, cu care aceşti furnizori au încheiat contracte privind stocarea permanentă a informaţiei. (3) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să întrerupă, temporar sau permanent, transmiterea într-o reţea de comunicaţii sau stocarea informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, în special prin eliminarea informaţiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o reţea de comunicaţii sau prestarea oricărui alt serviciu al societăţii

COMERŢUL ELECTRO IC

119

informaţionale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de o autoritate publică, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din partea oricărei persoane. (4) Plângerea prevăzută la alin. (3) poate fi făcută de către orice persoană care se consideră prejudiciată prin conţinutul informaţiei în cauză. Plângerea sau sesizarea se întocmeşte în formă scrisă, cu arătarea motivelor pe care se întemeiază, şi va fi în mod obligatoriu datată şi semnată. Plângerea nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost anterior introdusă. (5) Decizia autorităţii trebuie motivată şi se comunică părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii sau a sesizării ori, dacă autoritatea a acţionat din oficiu, în termen de 15 zile de la data la care a fost emisă. (6) Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor alin. (3) persoana interesată poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. Sentinţa este definitivă. ARTICOLUL 17 Autorităţi competente (1) Autoritatea de reglementare în comunicaţii şi tehnologia informaţiei, denumită în continuare Autoritatea, este competentă să supravegheze şi să controleze respectarea de către furnizorii de servicii a prevederilor prezentei legi şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia, să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 22. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin autorităţi publice, în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, 13, art. 14 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (3), art. 23 alin. (2) şi art. 30 alin. (1), se înţelege acele autorităţi ale administraţiei publice sau, acolo unde este cazul, instanţe de judecată, a căror competenţă în materia respectivă este stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare, aplicabile în fiecare caz. (3) Autoritatea poate solicita furnizorilor de servicii orice informaţii necesare în vederea exercitării atribuţiilor sale, menţionând baza legală

120

E-COMMERCE

şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta lege. (4) În vederea descoperirii şi investigării încălcărilor prevederilor prezentei legi şi ale normelor sale de aplicare Autoritatea acţionează prin personalul de control împuternicit în acest scop. (5) În exercitarea atribuţiilor de investigare personalul de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al persoanei juridice prevăzute la alin. (12) poate solicita furnizorilor de servicii informaţiile care îi sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta lege. (6) Autoritatea dispune efectuarea de investigaţii, în condiţiile prezentei legi, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din partea oricărei persoane. (7) Personalul de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al persoanei juridice prevăzute la alin. (12) poate să solicite declaraţii sau orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, să sigileze, să ridice orice registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe, eliberând persoanei supuse investigaţiei copii de pe originale, ori să obţină copii, lăsându-i acesteia originalele; de asemenea, este autorizat să facă inspecţii inopinate, al căror rezultat va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare, şi să primească, la convocare sau la faţa locului, informaţii şi justificări. (8) Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi oricare alte instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită personalului de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau, după caz, al persoanei juridice prevăzute la alin. (12) accesul la documentele, datele şi informaţiile deţinute de acestea, în măsura în care sunt necesare îndeplinirii misiunii legale a Autorităţii, fără a se putea opune caracterul de secret de stat sau secret de serviciu al unor asemenea documente, date şi informaţii. (9) Personalul de control împuternicit în acest scop, primind acces la documentele, datele şi informaţiile menţionate la alin. (8), este ţinut la observarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu, atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.

COMERŢUL ELECTRO IC

121

(10) Autoritatea sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale. (11) Autoritatea informează furnizorii de servicii, destinatarii, statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană cu privire la toate aspectele legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi cooperează cu autorităţile competente din alte state în vederea exercitării eficiente a supravegherii şi controlului asupra activităţii furnizorilor de servicii. (12) Autoritatea poate delega exercitarea atribuţiilor prevăzute în prezentul articol unei alte persoane juridice de drept public, cu atribuţii de supraveghere şi control în domeniul telecomunicaţiilor. (13) Pentru scopurile aplicării prezentei legi, până la înfiinţarea Autorităţii atribuţiile acesteia sunt îndeplinite de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. ARTICOLUL 18 Coduri de conduită (1) Asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu caracter profesional ori comercial sau cele constituite în scopul protecţiei consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu handicap pot elabora coduri de conduită în colaborare cu Autoritatea şi Ministerul Justiţiei, în vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor prezentei legi. (2) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei vor urmări includerea în codurile de conduită prevăzute la alin. (1) în special a unor prevederi referitoare la: a) soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară; b) întreruperea, temporară sau permanentă, a transmiterii într-o reţea de comunicaţii sau a stocării informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului, în special prin eliminarea informaţiei ori blocarea accesului la aceasta, a accesului la o reţea de comunicaţii sau a prestării oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale; c) protecţia destinatarilor cu privire la efectuarea comunicărilor comerciale; d) protecţia minorilor şi a demnităţii umane. (3) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei susţin: a) traducerea codurilor de conduită în limbi de circulaţie internaţională;

122

E-COMMERCE

b) facilitarea accesului la codurile de conduită prin mijloace electronice; c) popularizarea codurilor de conduită la nivel naţional şi transmiterea acestora, precum şi a evaluărilor privind aplicarea şi impactul lor practic către statele membre ale Uniunii Europene şi către Comisia Europeană. CAPITOLUL VII Sancţiuni civile şi contravenţionale ARTICOLUL 21 Nulitatea relativă a contractelor privind servicii ale societăţii informaţionale Orice contract privind furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale este anulabil la cererea destinatarului, dacă a fost încheiat cu un furnizor de servicii care: a) nu a pus la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile prevăzute la art. 5 lit. a)-i), ori nu a furnizat toate aceste informaţii, sau a furnizat informaţii inexacte; b) nu a pus la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile menţionate la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu a furnizat toate aceste informaţii, sau a furnizat informaţii inexacte, dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); c) a încălcat obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) a încălcat obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (4). ARTICOLUL 22 Contravenţii Constituie contravenţie, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta furnizorului de servicii care: a) efectuează comunicări comerciale încălcând condiţiile stabilite la art. 6 alin. (1) şi alin. (2) lit. a)-d); b) nu pune la dispoziţie destinatarilor şi autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile prevăzute la art. 5 lit. a)-i), ori nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte;

COMERŢUL ELECTRO IC

123

c) nu pune la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege, informaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte, dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); d) încalcă obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), dacă nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); e) încalcă obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (4); f) încalcă obligaţia prevăzută la art. 9 alin. (3); g) încalcă obligaţiile prevăzute la art. 16 alin. (1)-(3); h) nu furnizează informaţiile solicitate potrivit art. 17 alin. (3) sau (5), ori nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte. ARTICOLUL 23 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor (1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 22 lit. a) şi aplicarea sancţiunii corespunzătoare se fac, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu, de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii de reglementare în comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau ai autorităţii de supraveghere prevăzute de Legea nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 22 lit. b)-h) se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii sau ai celorlalte autorităţi publice competente, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu. (3) Constatarea contravenţiilor se poate face, în toate cazurile, şi de către ofiţerii sau subofiţerii de poliţie. (4) Contravenţiilor prevăzute la art. 22 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările ulterioare. CAPITOLUL VIII Infracţiuni săvârşite în legătură cu emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de operaţiuni financiare

124

E-COMMERCE

ARTICOLUL 24 Falsificarea instrumentelor de plată electronică (1) Falsificarea unui instrument de plată electronică se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie. (3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de o persoană care, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu: a) realizează operaţii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică ori efectuării tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate în efectuarea tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10. (4) Tentativa se pedepseşte. ARTICOLUL 25 Deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Fabricarea ori deţinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. ARTICOLUL 26 Falsul în declaraţii în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei instituţii bancare, de credit sau financiare ori oricărei alte persoane juridice autorizate în condiţiile legii să emită instrumente de plată electronică sau să accepte tipurile de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10, în vederea emiterii sau utilizării unui instrument de plată electronică, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

COMERŢUL ELECTRO IC

125

ARTICOLUL 27 Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos (1) Efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimţământul titularului instrumentului respectiv, se pedepseşte cu închisoare 1-10 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art 1. pct 10., prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive. (3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10. (4) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt săvârşite de o persoană care, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu: a) realizează operaţii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică ori efectuării tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10; sau b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate în efectuarea tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10. (5) Tentativa se pedepseşte. ARTICOLUL 28 Acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos (1) Acceptarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimţământul titularului său, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează acceptarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, cunoscând că este efectuată prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive. (3) Tentativa se pedepseşte.

126

E-COMMERCE

ARTICOLUL 29 Efectuarea de operaţiuni neautorizate într-un sistem informatic (1) Accesul neautorizat într-un sistem informatic sau într-un domeniu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau domeniu pentru uzul personal ori către terţi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani. (3) Modificarea, distrugerea parţială sau totală, în mod neautorizat, a informaţiei stocate într-un sistem informatic sau domeniu se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. ARTICOLUL 30 Constatarea şi judecarea infracţiunilor (1) Infracţiunile prevăzute în prezenta lege se constată de către autorităţile publice competente, care înaintează actul de constatare la organul local de urmărire penală. (2) Infracţiunile prevăzute la art. 24 şi 25 se judecă, în primă instanţă, de către tribunal. (3) Prevederile prezentului capitol se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale ARTICOLUL 31 Sarcina probei în cazul litigiilor privind furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale În cazul oricărui litigiu privind furnizarea unui serviciu al societăţii informaţionale, declanşat între furnizorul serviciului respectiv şi un destinatar al acestui serviciu, sarcina probei îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 5, 6, 8 şi 9 revine furnizorului de servicii dacă destinatarul are calitatea de consumator. ARTICOLUL 32 Abrogarea unor dispoziţii contrare Litera f) a articolului 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanţă se abrogă.

127

COMERŢUL ELECTRO IC

49

Din legea privind semnătura electronică : CAPITOLUL I Dispoziţii generale SECŢIUEA 1 Principii generale Art. 1. - Prezenta lege stabileşte regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Art. 2. - Prezenta lege se completează cu dispoziţiile legale privind încheierea, validitatea şi efectele actelor juridice. Art. 3. - Nici o dispoziţie a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voinţă şi a libertăţii contractuale a părţilor. SECŢIUEA a 2-a Definiţii Art. 4. - În înţelesul prezentei legi: 1. date în formă electronică sunt reprezentări ale informaţiei într-o formă convenţională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice; 2. înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; 3. semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare; 4. semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; 49

http://internetlegi.hypermart.net/legis1.htm

128

E-COMMERCE

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă; 5. semnatar reprezintă o persoană care deţine un dispozitiv de creare a semnăturii electronice şi care acţionează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terţ; 6. date de creare a semnăturii electronice reprezintă orice date în formă electronică cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnături electronice; 7. dispozitiv de creare a semnăturii electronice reprezintă software şi/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnăturii electronice; 8. dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice reprezintă acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată şi confidenţialitatea acestora să poată fi asigurată; b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse; c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia; d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate; e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, şi nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare; 9. date de verificare a semnăturii electronice reprezintă date în formă electronică, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate în scopul verificării unei semnături electronice; 10. dispozitiv de verificare a semnăturii electronice reprezintă software şi/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnăturii electronice;

COMERŢUL ELECTRO IC

129

11. certificat reprezintă o colecţie de date în formă electronică ce atestă legătura dintre datele de verificare a semnăturii electronice şi o persoană, confirmând identitatea acelei persoane; 12. certificat calificat reprezintă un certificat care satisface condiţiile prevăzute la art. 18 şi care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condiţiile prevăzute la art. 20; 13. furnizor de servicii de certificare reprezintă orice persoană, română sau străină, care eliberează certificate sau care prestează alte servicii legate de semnătura electronică; 14. furnizor de servicii de certificare calificată este acel furnizor de servicii de certificare care eliberează certificate calificate; 15. produs asociat semnăturii electronice reprezintă software sau hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnătura electronică sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnăturii electronice. CAPITOLUL II Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică Art. 5. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Art. 6. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile. Art. 7. - În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

130

E-COMMERCE

Art. 8. - (1) În cazul în care una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura, instanţa va dispune întotdeauna ca verificarea să se facă prin expertiză tehnică de specialitate. (2) În acest scop, expertul sau specialistul este dator să solicite certificate calificate, precum şi orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului înscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat. Art. 9. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei o semnătură electronică extinsă trebuie să probeze că aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4. (2) Semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4. Art. 10. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei un certificat calificat trebuie să probeze că furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 20. (2) Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 20. Art. 11. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei un mecanism securizat de creare a semnăturii trebuie să probeze că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8. (2) Dispozitivul securizat de generare a semnăturii, omologat în sensul prezentei legi, este prezumat a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8. CAPITOLUL III Furnizarea serviciilor de certificare SECŢIUEA 1 Dispoziţii comune Art. 12. - (1) Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusă nici unei autorizări prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei libere şi loiale, cu respectarea actelor normative în vigoare.

COMERŢUL ELECTRO IC

131

(2) Furnizarea serviciilor de certificare de către furnizorii stabiliţi în statele membre ale Uniunii Europene se face în condiţiile prevăzute în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. Art. 13. - (1) Cu 30 de zile înainte de începerea activităţilor legate de certificarea semnăturilor electronice persoanele care intenţionează să furnizeze servicii de certificare au obligaţia de a notifica autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu cu privire la data începerii acestor activităţi. (2) O dată cu efectuarea notificării prevăzute la alin. (1) furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a comunica autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu toate informaţiile referitoare la procedurile de securitate şi de certificare utilizate, precum şi orice alte informaţii cerute de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. (3) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a comunica autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, cu cel puţin 10 zile înainte, orice intenţie de modificare a procedurilor de securitate şi de certificare, cu precizarea datei şi orei la care modificarea intră în vigoare, precum şi obligaţia de a confirma în termen de 24 de ore modificarea efectuată. (4) În cazurile de urgenţă, în care securitatea serviciilor de certificare este afectată, furnizorii pot efectua modificări ale procedurilor de securitate şi de certificare, urmând să comunice, în termen de 24 de ore, autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu modificările efectuate şi justificarea deciziei luate. (5) Furnizorii de servicii de certificare sunt obligaţi să respecte, pe parcursul desfăşurării activităţii, procedurile de securitate şi de certificare declarate, potrivit alin. (2), (3) şi (4). Art. 14. - (1) Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la toate informaţiile necesare utilizării corecte şi în condiţii de siguranţă a serviciilor sale. Informaţiile respective vor fi furnizate anterior naşterii oricărui raport contractual cu persoana care solicită un certificat sau, după caz, la cererea unui terţ care se prevalează de un asemenea certificat.

132

E-COMMERCE

(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor fi formulate în scris, într-un limbaj accesibil, şi vor fi transmise prin mijloace electronice, în condiţii care să permită stocarea şi reproducerea lor. (3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor face referire cel puţin la: a) procedura ce trebuie urmată în scopul creării şi verificării semnăturii electronice; b) tarifele percepute; c) modalităţile şi condiţiile concrete de utilizare a certificatelor, inclusiv limitele impuse utilizării acestora, cu condiţia ca aceste limite să poată fi cunoscute de terţi; d) obligaţiile care incumbă, potrivit prezentei legi, titularului certificatului şi furnizorului de servicii de certificare; e) existenţa unei acreditări, dacă este cazul; f) condiţiile contractuale de eliberare a certificatului, inclusiv eventualele limitări ale răspunderii furnizorului de servicii de certificare; g) căile de soluţionare a litigiilor; h) orice alte informaţii stabilite de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. (4) Furnizorul de servicii de certificare va transmite solicitantului un exemplar al certificatului. (5) Din momentul acceptării certificatului de către solicitant, furnizorul de servicii de certificare va înscrie certificatul în registrul prevăzut la art. 17. Art. 15. - (1) Persoanele fizice care prestează, conform legii, în nume propriu servicii de certificare, precum şi personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoană fizică sau juridică, sunt obligate să păstreze secretul informaţiilor încredinţate în cadrul activităţii lor profesionale, cu excepţia celor în legătură cu care titularul certificatului acceptă să fie publicate sau comunicate terţilor. (2) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie infracţiune de divulgare a secretului profesional, prevăzută şi sancţionată de art. 196 din Codul penal. (3) Nu constituie divulgare a secretului profesional comunicarea de informaţii către o autoritate publică, atunci când aceasta acţionează în exercitarea şi în limitele competenţelor sale legale.

COMERŢUL ELECTRO IC

133

(4) Obligaţia prevăzută la alin. (1) incumbă şi personalului autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, precum şi persoanelor împuternicite de aceasta. Art. 16. - (1) Autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu şi furnizorii de servicii de certificare au obligaţia să respecte dispoziţiile legale privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. (2) Furnizorii de servicii de certificare nu pot colecta date cu caracter personal decât de la persoana care solicită un certificat sau, cu consimţământul expres al acesteia, de la terţi. Colectarea se face doar în măsura în care aceste informaţii sunt necesare în vederea eliberării şi conservării certificatului. Datele pot fi colectate şi utilizate în alte scopuri doar cu consimţământul expres al persoanei care solicită certificatul. (3) Atunci când se utilizează un pseudonim, identitatea reală a titularului nu poate fi divulgată de către furnizorul de servicii de certificare decât cu consimţământul titularului sau în cazurile prevăzute la art. 15 alin. (3). Art. 17. - (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a crea şi de a menţine un registru electronic de evidenţă a certificatelor eliberate. (2) Registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate trebuie să facă menţiune despre: a) data şi ora exactă la care certificatul a fost eliberat; b) data şi ora exactă la care expiră certificatul; c) dacă este cazul, data şi ora exactă la care certificatul a fost suspendat sau revocat, inclusiv cauzele care au condus la suspendare sau la revocare. (3) Registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate trebuie să fie disponibil permanent pentru consultare, inclusiv în regim on-line. CAPITOLUL IV Monitorizare şi control SECŢIUEA 1 Autoritatea de reglementare şi supraveghere

134

E-COMMERCE

Art. 25. - Responsabilitatea aplicării dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor legate de aceasta revine autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu. Art. 26. - (1) În termen de cel mult 18 luni de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, se va înfiinţa autoritatea publică specializată, cu atribuţii de reglementare şi de supraveghere în domeniu, în sensul prezentei legi. (2) Până la înfiinţarea autorităţii menţionate la alin. (1) atribuţiile acesteia, în sensul prezentei legi, revin Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Art. 27. - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate delega, în tot sau în parte, atribuţiile sale de supraveghere, în sensul prezentei legi, unei alte autorităţi publice aflate în coordonare. Art. 28. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Registrul furnizorilor de servicii de certificare, denumit în continuare Registru, care se constituie şi se actualizează de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. De la data înfiinţării autorităţii publice specializate prevăzute la art. 26 Registrul va fi preluat şi actualizat de această autoritate. (2) Registrul constituie evidenţa oficială: a) a furnizorilor de servicii de certificare care au sediul în România; b) a furnizorilor de servicii de certificare cu sediul sau domiciliul în alt stat, ale căror certificate calificate sunt recunoscute conform art. 40. (3) Registrul are rolul de a asigura, prin efectuarea înregistrărilor prevăzute de prezenta lege, stocarea datelor de identificare şi a unor informaţii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare, precum şi informarea publicului cu privire la datele şi informaţiile stocate. (4) Conţinutul şi structura Registrului se stabilesc, prin reglementări, de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. Art. 29. - (1) Înregistrarea în Registrul prevăzut la art. 28 a datelor de identificare şi a informaţiilor necesare cu privire la activitatea furnizorilor de servicii de certificare menţionaţi la art. 28 alin. (2) se efectuează pe bază de cerere individuală, care trebuie introdusă la

COMERŢUL ELECTRO IC

135

autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, cel mai târziu la data începerii activităţii furnizorului. (2) Conţinutul obligatoriu al cererii prevăzute la alin. (1) şi documentaţia necesară se stabilesc prin reglementări de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. Art. 30. - (1) Registrul este public şi se actualizează permanent. (2) Condiţiile ţinerii Registrului, accesul efectiv la informaţiile pe care le conţine, informaţiile care pot fi oferite solicitanţilor şi modul de actualizare a acestuia se stabilesc prin normele tehnice şi metodologice emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. SECŢIUEA a 2-a Supravegherea activităţii furnizorilor de servicii de certificare Art. 31. - (1) Autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu va putea, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate, să verifice sau să dispună verificarea conformităţii activităţilor unui furnizor de servicii de certificare cu dispoziţiile prezentei legi sau cu reglementări emise de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. (2) Atribuţiile de control ce revin autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, potrivit alin. (1), sunt exercitate de personalul anume împuternicit în acest sens. (3) În vederea exercitării controlului, personalul cu atribuţii de control este autorizat: a) să aibă acces liber, permanent, în orice loc în care se află echipamentele necesare furnizării de servicii de certificare, în condiţiile legii; b) să solicite orice document sau informaţie necesară în vederea realizării controlului; c) să verifice punerea în aplicare a oricăror proceduri de securitate sau de certificare utilizate de furnizorul de servicii de certificare supus controlului; d) să sigileze orice echipamente necesare furnizării de servicii de certificare sau să reţină orice document ce are legătură cu această

136

E-COMMERCE

activitate, pe o perioadă care nu poate depăşi 15 zile, dacă această măsură se impune; e) să ia orice alte asemenea măsuri, în limitele legii. (4) Personalul cu atribuţii de control este obligat: a) să nu dezvăluie datele de care a luat cunoştinţă cu ocazia exercitării atribuţiilor sale; b) să păstreze confidenţialitatea surselor de informaţii în legătură cu sesizările sau plângerile primite. Art. 32. - (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul anume împuternicit în acest sens. (2) În cazul neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), în afară de aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 44 lit. c), autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu va putea să suspende activitatea furnizorului până la data la care acesta va coopera cu personalul de control. Art. 33. - (1) Dacă în urma controlului efectuat se constată nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, aceasta va solicita furnizorului de servicii de certificare să se conformeze, în termenul pe care îl va stabili, dispoziţiilor legale. În acest caz, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu poate dispune suspendarea activităţii furnizorului. (2) Neîndeplinirea în termenul stabilit a obligaţiei de conformare prevăzute la alin. (1) constituie motiv pentru autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu de a dispune încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din Registru. (3) În cazul în care se constată o încălcare gravă a dispoziţiilor legale, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu poate dispune direct şi imediat încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din Registru.

COMERŢUL ELECTRO IC

137

CAPITOLUL VIII Contravenţii şi sancţiuni Art. 44. - Constituie contravenţie, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) omite să efectueze notificarea prevăzută la art. 13 alin. (1); b) omite să informeze autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu asupra procedurilor de securitate şi de certificare utilizate, în condiţiile şi cu respectarea termenelor prevăzute la art. 13; c) nu îşi îndeplineşte obligaţia de a facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, anume împuternicit în acest sens; d) realizează transferul activităţilor legate de certificarea semnăturilor electronice cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (3). Art. 45. - Constituie contravenţie, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) nu furnizează persoanelor menţionate la art. 14 alin. (1), în condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi (2), informaţiile obligatorii prevăzute la art. 14 alin. (3) ori nu furnizează toate aceste informaţii sau furnizează informaţii inexacte; b) încalcă obligaţiile privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzute la art. 16; c) omite să efectueze înregistrările obligatorii, potrivit legii, în registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate, prevăzut la art. 17, sau le efectuează cu nerespectarea termenului prevăzut la art. 14 alin. (5), art. 23 alin. (1) sau (2) ori înregistrează menţiuni inexacte; d) eliberează certificate prezentate titularilor ca fiind calificate, care nu conţin toate menţiunile obligatorii prevăzute la art. 18; e) eliberează certificate calificate care conţin informaţii inexacte, informaţii care sunt contrare legii, bunelor moravuri sau ordinii publice, ori informaţii a căror exactitate nu a fost verificată în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (4); f) eliberează certificate calificate fără a verifica identitatea solicitantului, în condiţiile prevăzute la art. 19;

138

E-COMMERCE

g) omite să ia măsuri de natură să garanteze confidenţialitatea în cursul procesului de generare a datelor de creare a semnăturilor, în cazul în care furnizorul de servicii de certificare generează astfel de date; h) nu păstrează toate informaţiile cu privire la un certificat calificat o perioadă de minimum 5 ani de la data încetării valabilităţii certificatului; i) stochează, reproduce sau dezvăluie terţilor datele de creare a semnăturii electronice, cu excepţia cazului în care semnatarul solicită aceasta, în cazul în care furnizorul eliberează certificate calificate; j) stochează certificatele calificate într-o formă care nu respectă condiţiile prevăzute la art. 20 lit. j); k) utilizează dispozitive de creare a semnăturii electronice, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8, în cazul în care furnizorul de servicii de certificare eliberează certificate calificate; l) în cazul în care intenţionează să înceteze activităţile legate de certificarea semnăturilor electronice sau în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (5), când află că va fi în imposibilitate de a continua aceste activităţi, nu informează cu cel puţin 30 de zile înainte de încetarea activităţilor autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu despre intenţia sa, respectiv despre existenţa şi natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a activităţilor; m) în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (5), când se află în imposibilitate de a continua activităţile legate de certificarea semnăturilor electronice şi nu a putut prevedea această situaţie cu cel puţin 30 de zile înainte ca încetarea activităţilor să se producă, nu a informat autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu în termenul prevăzut la art. 24 alin. (2) despre existenţa şi natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a activităţilor; n) aflându-se în unul dintre cazurile prevăzute la art. 24 alin. (1) şi (2), omite să ia măsurile necesare pentru asigurarea conservării arhivelor sale sau pentru asigurarea prelucrării datelor cu caracter personal în condiţiile legii;

COMERŢUL ELECTRO IC

139

o) nu suspendă sau nu revocă certificatele eliberate, în cazurile în care suspendarea sau revocarea este obligatorie, sau le revocă cu nerespectarea termenului legal; p) continuă să desfăşoare activităţi legate de certificarea semnăturilor electronice în situaţia în care autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu a dispus suspendarea sau încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare; q) eliberează certificate sau desfăşoară alte activităţi legate de certificarea semnăturilor electronice, folosindu-se fără a avea dreptul de calitatea de furnizor de servicii de certificare acreditat, prin prezentarea unei menţiuni distinctive care să se refere la această calitate sau prin orice alte mijloace; r) omite să solicite, în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1), înregistrarea în Registru a datelor şi informaţiilor menţionate la art. 29. Art. 46. - Încălcarea de către agenţia de omologare a obligaţiei de a facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, anume împuternicit în acest sens, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei. Art. 47. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în cadrul prezentului capitol sunt de competenţa personalului cu atribuţii de control din cadrul autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu. Art. 48. - Contravenţiilor prevăzute în prezentul capitol le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale Art. 49. - (1) Nivelul tarifelor percepute de agenţiile de omologare pentru prestarea serviciilor de omologare a dispozitivelor securizate de creare a semnăturii electronice, precum şi pentru serviciile accesorii se stabileşte în mod liber, cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996.

140

E-COMMERCE

(2) Agenţiile menţionate la alin. (1) pot percepe tarife cu niveluri diferite pentru zone geografice diferite sau pentru serviciile prestate în regim de urgenţă, pentru înscrierile on-line, potrivit propriilor strategii comerciale, cu respectarea dispoziţiilor legale. (3) Sunt interzise agenţiilor de omologare şi împuterniciţilor acestora publicarea de tabele comparative privind nivelul tarifelor şi adoptarea oricăror măsuri al căror scop este să limiteze reclama privind nivelul tarifelor încasate de alte agenţii pentru serviciile prestate. Art. 50. - (1) Agenţiile de omologare sunt supuse prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996 în ceea ce priveşte stabilirea tarifelor percepute pentru serviciile prestate, precum şi în privinţa actelor sau faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea concurenţei pe piaţa serviciilor respective. (2) Agenţiile de omologare sunt, de asemenea, supuse prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările ulterioare. Art. 51. - Cuantumul amenzilor prevăzute de prezenta lege va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicelui de inflaţie. Motive pentru a fi prezenţi pe Internet 1. Pentru a stabili o prezenta; 2. Pentru a comunica; 3. Pentru a oferi informaţii de afaceri; 4. Pentru a servi clienţii mai bine; 5. Pentru a trezi interesul; 6. Pentru a publica anumite informaţii la momentul potrivit; 7. Pentru a vinde produse; 8. Pentru a pune la dispoziţie imagini, sunet şi video; 9. Pentru a pătrunde pe piaţa demografica cea mai extinsă ; 10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent; 11. Pentru a rămâne în contact cu agenţii dumneavoastră; 12. Pentru a deschide pieţe internaţionale; 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi;

COMERŢUL ELECTRO IC

141

14. Pentru a schimba rapid informaţiile publicate; 15. Pentru a avea un feedback de la clienţi; 16. Pentru a testa piaţa pentru produse şi servicii noi; 17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa ; 18. Pentru a pătrunde în domeniul educaţiei şi a tinerilor; 19. Pentru a pătrunde în domenii de interes speciale; 20. Pentru a servi piaţa locala;

142

E-COMMERCE

acceptaţi, unde aveţi sediul. Deasemenea puteţi realiza o inserţie în Pagini Galbene, cu comunicare instantanee aasupra acţiunilor speciale, ratele dobânzilor zilei, când are loc următoarea acţiune de vânzare. Dacă aţi putea ţine clienţii dumneavoastră informaţi despre toate motivele pentru care ar trebui să facă afaceri cu dumneavoastră, v-aţi putea mări cifra de afaceri. Puteţi face acest lucru pe Internet. 4. Pentru a servi clienţii mai bine;

1. Pentru a stabili o prezenta; Aproximativ 280 milioane de oameni din toata lumea au acces la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul dumneavoastră de activitate, nu puteţi ignora 280 milioane de oameni. Pentru a face parte din aceasta comunitate şi pentru a arata ca sunteţi interesat sa-i oferiţi produsele şi serviciile dumneavoastră, trebuie sa fiţi pe Internet pentru ei. Acolo este şi concurenţa dumneavoastră

A oferi informaţii de afaceri este unul dintre cele mai importante cai de a servi clienţii. Dar tehnologia web vă oferă şi alte modalităţi de a vă servi clienţii. Cum vi s-ar părea că prin intermediul unui formular online, clienţii dumneavoastră să poată efectua o căutare şi să vadă dacă un articol anume este disponibil în stocul dumneavoastră, fără a vă reţine inutil personalul. Acest lucru poate fi realizat simplu şi rapid pe Internet.

2. Pentru a comunica;

5. Pentru a trezi interesul;

O buna parte din ceea ce se cheamă afaceri nu este altceva decât stabilirea contactului cu alţi oameni. Un om de afaceri deştept ştie că nu contează numai ce ştii, ci şi pe cine cunoşti. La o întâlnire de afaceri se obişnuieşte schimbarea de cărţi de vizita şi mulţi oameni de afaceri ar putea poveşti, cum dintr-o întâlnire întâmplătoare a devenit o afacere bună. Închipuiţi-vă că aţi putea înmâna cartea dumneavoastră de vizita la mii, poate chiar milioane de clienţi şi parteneri potenţiali, spunând: acesta este obiectul meu de activitate şi în caz că vreodată o să aveţi nevoie de mine, aici mă puteţi găsi. Acest lucru este posibil pe Internet, 24 de ore din 24, simplu şi eficient.

Probabil The Economist nu va scrie despre deschiderea magazinului dumneavoastră local, dar s-ar putea să vă publice adresa paginii dumneavoastră dacă are un conţinut interesant şi nou. şi chiar dacă The Economist ar relata despre deschiderea magazinului dumneavoastră, nu aţi beneficia de cineva care citeşte acest articol intr-o localitate îndepărtată, în afară de cazul în care această persoană va vizita localitatea dumneavoastră în viitorul apropiat. Cu informaţiile de pe pagina web, oricine are acces la Internet şi aude despre dumneavoastră poate deveni un potenţial vizitator al paginii dumneavoastră, respectiv un potenţial client.

3. Pentru a oferi informaţii de afaceri;

6. Pentru a publica anumite informaţii la momentul potrivit;

Cu ajutorul internetului puteţi informa clienţii: care sunt informaţiile de afaceri de baza, care sunt orele de lucru, ce oferiţi, cum poate cineva lua legătura cu dumneavoastră, ce modalităţi de plată

Există cazuri în care informaţiile dumneavoastră nu trebuie oferite mai devreme decât miezul nopţii, cum ar fi bilanţul anual, câştigătorul unui concurs, anunţul de presă pentru un eveniment mult

COMERŢUL ELECTRO IC

143

aşteptat. O să trimiteţi materialele la editura cu menţiunea de a nu-l publica până în momentul precizat de dumneavoastră şi o să speraţi că totul va merge bine. Acum pe Internet, puteţi oferii aceste informaţii exact la miezul nopţii sau la momentul potrivit, cu toate materialele însoţitoare, ca fotografii, grafice, etc. oferite exact în acelaşi moment. Imaginaţi-vă anticipaţia ştirii " toate materialele vor fi disponibile pe pagina noastră la 00:01". Informaţia va fi oferită celor care aşteaptă ca această informaţie să fie publicată şi nu celor care riscă să vă transmită informaţia prea devreme. 7. Pentru a vinde produse; Am aşezat acest motiv doar aici pentru a preciza, că ar trebui să consideraţi să vindeţi produse pe Internet numai după ce aţi făcut toate cele enumerate la punctele anterioare şi chiar şi altele de pe această listă. Imaginaţi-vă că consideraţi telefonul ca un mijloc de a comunica cu clienţi dvs, ceea ce vă ajută să vă vindeţi produsele. Trebuie să consideraţi asemănător şi webul. Tehnologia este bine înţeles diferită, dar înainte ca oameni să vă devină clienţi, ei doresc să vă cunoască, să ştie cu ce vă ocupaţi şi ce puteţi sa-i oferiţi. Toate acestea se pot face uşor şi eficient pe web. şi atunci puteţi reuşi sa-i transformaţi în clienţi. 8. Pentru a pune la dispoziţie imagini, sunet şi video sub formă de fişiere Oferta dumneavoastră este formidabila, dar oamenii ar dori s-o vadă în acţiune. Noul CD este nemaipomenit, dar fără a asculta un extras nimeni n-o să spună că sună excelent. Un tablou merită o mie de cuvinte, dar aveţi spaţiul pentru descriere? Webul vă permite să adăugaţi fişiere de sunet, imagine şi video paginii dumneavoastră, dacă astfel vă serviţi mai bine clienţi. Nici o broşură însă nu va putea face acest lucru. 9. Pentru a pătrunde pe piaţa demografică cea mai extinsă ; Utilizatorii webului reprezintă probabil cea mai extinsă piaţă demografică disponibila: studenţi, absolvenţi de liceu sau universităţi,

144

E-COMMERCE

cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari. Nu este de mirare că Wired magazine, publicaţia comunităţii Internet, nu are dificultăţi în a găsi clienţi pentru produse cu o înaltă valoare înglobată. 10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent; Cei care răspund la telefon în organizaţia dumneavoastră ştiu că timpul lor este folosit pentru a răspunde la aceleaşi întrebări în mod repetat. Acestea sunt întrebările la care clienţii şi potenţialii clienţi doresc să cunoască răspunsul înainte de a face afaceri cu dumneavoastră Publicaţi aceste răspunsuri pe pagina dumneavoastră şi veţi îndepărta o altă barieră care vă împiedică să încheiaţi afaceri şi veţi elibera o parte din timpul operatorilor telefonici. 11. Pentru a rămâne în contact cu agenţii dumneavoastră ; Colegii dumneavoastră în deplasare ar putea să aibă nevoie de informaţii la zi pentru a încheia o afacere. Dacă ştiţi care este această informaţie, puteţi sa-l afişaţi în deplină siguranţă pe web. Un apel telefonic local poate să furnizeze colegului dumneavoastră cele mai detailate informaţii, fără a avea nevoie de convorbiri de lungă distantă şi fără a reţine personalul de la birou. 12. Pentru a deschide pieţe internaţionale; Este posibil ca poşta, telefonul şi alte mijloace de comunicare clasice să nu corespundă cerinţelor pieţei internaţionale. Cu ajutorul paginii dumneavoastră de pe web puteţi purta un dialog cu cei de pe pieţele internaţionale, la fel de uşor ca şi cu firma vecină. De fapt, înainte ca să vă prezentaţi pe web, trebuie să decideţi cum veţi profita de afacerile internaţionale, care vi se oferă , pentru că prezenta dumneavoastră pe web va aduce cu siguranţă oportunităţi de afaceri internaţionale. În cazul în care aveţi filiale sau birouri în străinătate, cei

COMERŢUL ELECTRO IC

145

de acolo pot beneficia de un alt avantaj, putând avea acces la informaţii la tarife telefonice locale. 13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi; Diferenţele de fus orar în afacerile internaţionale reprezintă un inconvenient în cazul convorbirilor telefonice. Afacerile sunt internaţionale, dar orele de lucru nu. Paginile web însă deservesc clienţii şi partenerii dumneavoastră de afaceri 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Nu trebuie să mai faceţi ore suplimentare. Puteţi prezenta informaţiile pe web într-un mod corespunzător exigentelor clienţilor dumneavoastră şi puteţi aduna informaţii importante, care o să vă aducă un avantaj faţă de concurenta, chiar înainte ca aceştia să ajungă la birou.

146

E-COMMERCE

16. Pentru a testa piaţa pentru produse şi servicii noi; Toţi cunoaştem costurile lansării pe piaţa a unui nou produs. Reclamă şi publicitate costisitoare. Odată ce sunteţi prezenţi pe web şi ştiţi ce să aşteptaţi de la cei care vă vizitează pagina, ei reprezintă piaţa cea mai accesibilă pentru dumneavoastră Ei vă vor da de ştire ce gândesc despre produsul dumneavoastră mai rapid, mai simplu şi mai eficient decât oricare altă piaţă pe care veţi dori să pătrundeţi. Pentru costul realizării unei pagini web, puteţi avea un glob magic din cristal care să vă spună unde şi cum trebuie să vă poziţionaţi produsul sau serviciul pe piaţă.

14. Pentru a schimba rapid informaţiile publicate;

17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa;

Uneori, informaţia se schimbă chiar înainte de a ajunge la tipografie şi atunci veţi avea o grămadă de hârtie scumpă şi fără valoare. Publicaţiile electronice pot fi schimbate în funcţie de necesităţi. Nu aveţi nevoie de hârtie, nici de cerneală şi nici nu primiţi facturi de la tipografie. Puteţi chiar ataşa pagina dumneavoastră web la o bază de date care să poată fi modificată de cate ori doriţi. Nici un document tipărit nu poate să vă ofere această flexibilitate

Fiecare tip de afacere necesită expunerea oferită de mijloacele de comunicare în masa, aşa cum am subliniat la punctul anterior "pentru a trezi interesul". Principalul produs al mijloacelor de comunicaţie este informaţia, care poate fi transmisă online rapid, ieftin şi simplu. Imaginile digitale pot fi poziţionate pe pagina web, iar textul digital poate fi editat şi publicat la termene precise. 18. Pentru a pătrunde în domeniul educaţiei şi a tinerilor;

15. Pentru a avea un feedback de la clienţi; Dacă aţi încercat fără succes o acţiune publicitară prin tipărirea de broşuri, cataloage şi nu aveţi vânzări, nimeni nu va solicitat produsele sau serviciile, unde s-a strecurat o greşeala. Cărţile de marketing vă sfătuiesc să continuaţi testarea pieţei şi poate veţi afla unde a fost greşeală. Dar aveţi destui bani şi timp ca să aşteptaţi răspunsul? Cu o pagina web puteţi cere un feedback şi sa-l obţineţi instantaneu, fără costuri suplimentare. Prin completarea unui formular incorporat în pagina dumneavoastră puteţi primi răspunsurile, când acestea sunt încă în capul clientului, fără costurile unei corespondente clasice de afaceri.

Dacă activaţi în domeniul educaţiei, luaţi în considerare ca cele mai multe universităţi oferă deja acces la Internet studenţilor. Alte instituţii de învăţământ vor urma acest exemplu. Oferte de cărţi, cursuri, îmbrăcăminte, articole de sport, moda, etc. trebuie să fie pe web. Chiar şi cu sosirea serviciilor comerciale online şi cu clienţii lor ceva mai în vârsta, piaţa celor care au vârstă sub 25 de ani şi vor fi online va cunoaşte o creştere în procentaj. 19. Pentru a pătrunde în domenii de interes speciale;

COMERŢUL ELECTRO IC

147

Vindeţi acvarii, opere de arta, ? Aţi putea crede că Internetul nu vă este util. Totuşi, Internetul de mult nu înseamnă doar comunitatea studenţilor informaticieni. Cu numărul de peste 68 de milioane de utilizatori ai Internetului, care creşte pe zi ce trece, chiar şi grupul de interes cel mai restrâns va fi reprezentat în număr mare. Deoarece webul are câteva programe de căutare foarte bune, grupul dumneavoastră de interes va fi capabil să vă găsească pe dumneavoastră sau pe competitorii dumneavoastră 20. Pentru a servi piaţa locala; Am vorbit despre puterea de a pătrunde pe pieţele din întreaga lume cu ajutorul unei pagini web. Dacă aveţi sediul în apropierea zonelor intens populate, acolo probabil aveţi destui clienţi cu acces la Internet, ca să luaţi în considerare marketingul pe web. Dar, indiferent unde sunteţi, dacă clientul dumneavoastră cel mai important are acces la web, ar trebui să fiţi prezent acolo.

Locuri de muncă pe Internet Potrivit analiştilor economici, existenta site-urile de cariere este una dintre cauzele care au asigurat în ultimii ani dezvoltarea economică remarcabilă în unele state ale lumii cu o rată considerabilă de acces la Internet a populaţiei. Prin intermediul acestui gen de site-uri s-a realizat o mai bună întâlnire, la scara naţională şi internaţionala, a cererii cu oferta pe piaţa muncii cu implicaţii benefice asupra ambelor părţi: persoane solicitante şi firme ofertante de locuri de muncă. Exemplul tipic pentru fenomenul de mai sus este piaţa nordamericană de muncă ce beneficiază de avantajul unei penetrări foarte ridicate a Internetului. Iată în cele ce urmează câteva dintre cele mai cunoscute site-uri de cariere acţionând pe această piaţă: www.monster.com

148

E-COMMERCE

www.careerbuilder.com, www.hotjobs.com, www.careerjornal.com, www.careersite.com, www.nationjob.com, www.headhunter.com, www.cweb.com. www.canadajob.com, www.canadajobsearch.com, www.canadiancareers.com, www.canjobs.com, www.careeredge.org, www.careerinternetworking.com, www.careerclick.com, www.careerexchange.com. Iată câteva adrese utile detaliate:  www.jobbank.ro Site (in engleză şi romana) de tip bancă de CV-uri şi job-uri pentru lucrul în tară şi străinătate. Pentru cei care caută de lucru există o bancă de CV-uri gratuite care se pot modifica sau şterge după dorinţă. Se pot căuta în mod gratuit job-uri pe domenii în tară şi străinătate. Angajatorii şi firmele de recrutare pot înscrie gratuit oferte de job-uri şi pot căuta în banca de CV-uri (gratis până la 3 CV-uri pe zi). Site-ul prezintă teste online pentru interviu. Există o colecţie de newsletters săptămânale care se pot primi şi prin e-mail. Site-ul afişează numărul de solicitanţi de job-uri înregistraţi, numărul de job-uri online şi ultimele job-uri postate. Nu se precizează administratorul.  www.jobsearch.ro Site gratuit în romană şi engleză. Candidaţii pot vedea cele mai recente job-uri, căuta locuri de muncă disponibile cu cuvinte cheie, adăuga sau actualiza un CV în baza de date. Companiile pot posta locuri de muncă disponibile sau căuta candidatul potrivit pe baza CV-urilor existente. Unele indicaţii de pe site sunt exclusiv în limba engleză.  www.jobsite.ro

COMERŢUL ELECTRO IC

149

Membrii înregistraţi ai acestui site pot căuta anunţuri de cereri/oferte de locuri de munca, plasa anunţuri de mică publicitate în domeniu, avea acces la baza de CV-uri, adăuga CV-uri sau primi un newsletter. Pe site există multiple informaţii: datele de contact ale unor firme de plasament din România, trucuri pentru elaborarea unui CV, a scrisorii de intenţie/motivaţie şi pentru prezentarea la interviu (există şi teste referitoare la acesta din urma), link-uri şi sfaturi privind munca la distanţă. Pe site se mai indică link-uri spre site-uri străine de joburi, spre site-uri utile din România şi străinătate, sfaturi pentru sporirea şanselor pentru a obţine burse la universităţi străine, link-uri utile pentru burse, pentru urmarea de cursuri de informatica, pentru căutarea unui loc de muncă. Site-ul mai conţine teste “psi”, teste online pentru obţinerea unui job sau a unei burse. Există o listă a profesiilor solicitate pe piaţa de muncă din Occident.  www.usajobs.com Site în engleză (cu unele pagini şi în romana) care oferă specialiştilor din România posibilitatea lucrului în SUA dar şi în Canada, Australia, Marea Britanie. Publică resume-uri (care pot fi văzute de companii) şi job-uri. Se dau indicaţii pentru resume, scrisoarea de intenţie, interviu. Listează job-uri din domeniul IT şi sunt anunţate pentru în curând job-uri de vară. Există o listă de întrebări şi răspunsuri specifice.  www.joburi.home.ro Site în romană şi engleză care publică anunţuri pentru căutarea de locuri de muncă şi CV-uri contra cost (cu traducerea din romană în engleză inclusă). Este administrat de o persoană particulară şi conţine puţine astfel de anunţuri.  www.myjob.ro Site care conţine o bursă de cereri/oferte de joburi cu indicarea numărului de anunţuri şi, distinct, a celor noi (publicate în ultimele 5 zile). Există şi facilităţi de joburi pe net. Se pot primi cereri/oferte de locuri de muncă şi prin newsletter. Există link-uri spre agenţii străine de job-uri. Site-ul mai conţine un ghid al carierei: tipuri, recomandări şi modele de CV-uri, recomandări şi modele de scrisori de intenţie, tipuri de întrebări pentru interviuri,pregătirea pentru acestea. Pe site mai există

150

E-COMMERCE

un set de întrebări recomandabile oricui înainte de a solicită un job. Există multe articole în domeniu ce au fost publicate pe site. Ca noutate se anunţă serviciul de Electronic Curriculum Vitae. Acesta este un CV online în romană şi engleză care poate fi accesat de către oricine prin căutarea în baza de CV-uri. Există şi oportunitatea unor contracte de lucru în Japonia.  www.bursamuncii.ro Site fără administrator precizat care prezintă în prima pagină informaţii privind numărul de locuri de muncă disponibile în Bucureşti clasificate pe studii. Aceste informaţii se actualizează săptămânal şi sunt furnizate de Agenţia Municipală de Ocupare şi Formare Profesională Bucureşti. Site-ul oferă posibilitatea căutării de cereri/oferte de muncă sortate pe localităţi nu şi pe profesii. Se pot înregistra CV-uri online (se acceptă şi fotografii) sau oferte de job-uri online. Există şi posibilitatea abonării la un newsletter.  www.easthunter.com Site elveţiano-canadian care asigură servicii internaţionale legate de piaţa muncii. Are reprezentanţi în Canada şi în mai multe ţări europene, între care şi România, pentru fiecare existând site-uri naţionale şi firme partenere. În România firma parteneră este Kontakt Data SRL, www.kontakt.ro. Site-ul oferă servicii gratuite de căutări de job-uri şi publicări de CV-uri pentru candidaţi, respectiv căutări de CV-uri şi publicări de job-uri pentru firme şi agenţii de recrutare. În prima pagină se listează numărul de clienţi înscrişi. Există help şi listă de întrebări frecvente pe grupe de utilizatori. Fiecare site naţional are o pagină de ştiri şi link-uri utile în domeniu. Serviciile site-ului includ şi traduceri profesionale, înregistrare offline ca şi dezvoltare web şi business to business internaţional pentru firme.  www.globalrom.net Site în engleză al GlobalRom Internaţional, companie de selecţie-recrutare pentru specialişti din domeniul IT. Aplicanţii înregistraţi îşi pot înscrie şi actualiză datele personale pentru a putea fi consultate de companii sau pot căuta locuri de muncă. Companiile şi serviciile de intermediere se pot înregistra gratuit pentru a identifica specialiştii adecvaţi cerinţelor lor intr-o bază de date cu resume-uri.

COMERŢUL ELECTRO IC

151

 www.greencard-connection.com Site în romană şi germană al unei firme neprecizate cu sediul în Bonn care intermediază contacte între specialiştii în domeniul IT din România şi firme germane interesate în recrutarea de angajaţi străini cu înaltă calificare în domeniu. Serviciile sunt gratuite pentru cei care caută de lucru. Site-ul prezintă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească doritorii de astfel de locuri de munca, modul de a trimite informaţiile solicitate şi CV-ul. Se precizează şi documentele care trebuiesc aduse de candidaţi la întrevederile de preselecţie care au loc în Bucureşti. Se mai prezintă ofertele existente la ora actuală şi data următoarei preselecţii din Bucureşti (informaţie neactualizată la momentul efectuării prezentei recenzii).  www.itclimber.com Site în engleză al Rogenerator SA Bucureşti care facilitează recrutarea specialiştilor IT din Europa de Est şi din alte tari în curs de dezvoltare de către companii locale şi occidentale. Listează numărul de specialişti înregistraţi şi numărul de oferte de job-uri. Există link pentru testarea gratuită a capacităţilor profesionale (400 de teste pentru specialiştii IT) la www.brainbench.com ceea ce poate creşte şansele profesionale. Există ştiri internaţionale de ultimă oră în domeniu. Se pot căuta job-uri după cuvinte cheie. Specialiştii IT se pot înregistra gratuit pentru a găsi joburi, pentru a alcătui un CV adecvat şi pentru a fi notificaţi când se ivesc job-uri apropiate calificărilor lor. Companiile beneficiază contra cost de avantaje legate de recrutare-selecţie rapidă şi multicriterială.  www.job2all.com Site al Job2all Internaţional cu versiune şi pentru România. Conţine un motor de căutare a candidaţilor după diferite criterii şi oferte de muncă pentru orice domeniu. CV-urile din baza de date beneficiază de publicitate în România, Olanda, Italia, Spania şi Germania. Pe site se găseşte un job-engine cu 12 opţiuni de căutare sau căutare avansată (pentru o persoană deja cunoscută). Există şi facilitate de adresă e-mail. Site-ul conţine un ghid legislativ concis privitor la dreptul la muncă în România şi un buletin informativ lunar.  www.job-consulting.ro

152

E-COMMERCE

Site fără administrator precizat unde candidaţii îşi pot înscrie un CV online în baza de date. Ei beneficiază şi de multiple sfaturi şi exemple privind alcătuirea unui CV, a unei scrisori de intenţie ca şi în privinţa prezentării la interviu. Pe site există şi 11 teste legate de resursele umane şi abilităţile psiho-sociale. Firmele dispun de un formular online de precizare a datelor despre candidaţii căutaţi. Angajatorii beneficiază de sfaturi privind intervievarea, criteriile de alegere a candidaţilor, etapele selecţiei, greşelile care se fac în acest proces, trucurile recomandate unui bun ascultător (la interviu) şi cele 11 teste de mai sus. Din site nu reiese clar cum se pot căuta în bazele de date ofertele /cererile de locuri de muncă.  www.munca.ro Site fără administrator precizat pentru cereri /oferte de lucru. În prima pagină se listează ultimele 10 job-uri şi există posibilitatea înregistrării. Există o pagină de link-uri spre site-uri internaţionale din domeniu. Solicitanţii de locuri de muncă pot să-şi completeze CV-ul, să contacteze angajatorii sau să fie contactaţi de aceştia. Ofertanţii de locuri de muncă pot, în urma înregistrării, să contacteze aplicanţii sau să fie abordaţi de către aceştia.  www.snelling.ro Site în engleză al companiei Snelling Personnel Services. Prezintă compania şi serviciile oferite clienţilor. Conţine statistici, inclusiv grafice, despre profilul clienţilor, locurile de plasare a lor şi serviciile oferite până în prezent. Site-ul tratează în detaliu serviciile de recrutare, consulting în resurse umane ca şi de training oferite de firmă. Prezintă ofertele de muncă la ora curentă pentru clienţii Snelling. Se indică şi datele de contact ale oficiilor din Bucureşti, Timişoara şi Sofia (Bulgaria). În România cele mai importante siteuri web care oferă joburi sunt :  www.1job.ro Site în romană şi engleză al Premier World Ltd. care se adresează persoanelor şi firmelor. Persoanele pot să-şi adauge/modifice un curriculum vitae (CV) gratuit şi confidenţial precum şi să caute joburi într-o bază de date structurată pe categorii şi judeţe (sau din străinătate). Firmele se pot înregistră gratuit. Site-ul listează în prima

COMERŢUL ELECTRO IC

153

pagină ultimele job-uri, statistici curente (persoane înregistrate, CV-uri detaliate, firme înregistrate, job-uri). Există o bază de date specializată pentru domeniul IT (tehnologia informaţiei) cu persoane care vor să lucreze în străinătate. Se anunţă asistentă “realtime” pentru utilizatori (intre orele 9-16). Există posibilitatea vizualizării numărului de vizitatori ai unui CV publicat pe site. Se anunţă pentru în curând apariţia simultană a CV-ului şi pe site-uri de recrutare din străinătate.  www.bestjobs.ro Site care indică pe prima pagină numărul de CV-uri şi job-uri înregistrate ca şi ultimele 10 oferte de job. Se dau informaţii utile despre CV-uri, job-uri, scrisori de intenţie, interviuri. Aplicanţii (solicitanţii de loc de muncă) se înregistrează pentru a fi găsiţi de către angajatorii care vor primi CV-urile prin e-mail. Se poate primi un newsletter cu job-urile recente. Există o bază de date de căutare a job-urilor, un ghid pentru angajaţi dar şi pentru angajatori (comportamentul cu angajaţii, conducerea interviului), o listă de întrebări şi răspunsuri frecvente. Se indică partenerii site-ului şi link-uri spre site-uri de job-uri. Nu se precizează administratorul site-ului.  www.ejobs.ro Site cu cereri/oferte de locuri de muncă. Există servicii de recrutare (selecţionarea candidaţilor ţinând cont de CV-urile din baza de date), oferta de job-uri (pentru candidaţii înregistraţi), alertare (pentru anunţarea candidaţilor atunci când o companie s-a arătat interesată de CV-urile lor), asistenţa în redactarea scrisorii de intenţie (pentru economisirea timpului). Pe site există anunţuri de locuri de muncă ale companiilor (înregistrate) şi posibilităţi de căutare pe departamente şi oraşe (Bucureşti şi Cluj-Napoca). Companiile pot publica anunţuri, pot construi un robot al candidatului dorit ce va fi căutat de “ejobs” în baza proprie, pot trimite scrisori de intenţie către anumiţi candidaţi şi pot primi un buletin săptămânal cu ştiri din site. Pe site se mai găsesc informaţii asupra evoluţiei pieţei de muncă (prin articolele din “centrul de cariera”), ştiri (printr-un newsletter), chat, sfaturi cu privire la CV şi cu privire la interviu. Site-ul prezintă datele la zi referitoare la numărul candidaţilor şi companiilor înregistrate ca şi la numărul de anunţuri

154

E-COMMERCE

conţinute. Există de asemenea şi oportunitatea vizualizării unui interviu cu Directorul Compaq şi modul cum se recrutează forţă de muncă.  www.humanresources.ro Este un site în engleză care afişează job-uri în tară şi străinătate ca şi CV-uri cu facilitaţi de căutare şi filtrare a acestora. Candidaţii îşi pot înregistra CV-urile gratis iar angajatorii pot lista job-uri contra cost. Există “help” prin telefon şi prin Internet (un HelpDesk Assistant) de luni până vineri între orele 9 şi 18. La ştiri se anunţă lansarea primului site Wap de job-uri în colaborare cu Connex. Site-ul anunţă şi un concurs având ca premiu un PC pentru toţi candidaţii înregistraţi în baza de date a site-ului în perioada curentă.  www.itjobs.ro Site în engleză al IT Jobs SRL pentru căutarea/oferirea de joburi în domeniul IT. Cei care caută de lucru pot să cerceteze job-urile oferite sau să trimită CV-uri angajatorilor, să-şi posteze/modifice CVurile online pentru a fi căutate; totul este gratis. Serviciile pentru angajatori sunt gratuite dar se pot modifica pe viitor. Serviciile comerciale utile agenţiilor de recrutare care vor să efectueze o căutare extensivă a bazelor de date, să primească noi resume-uri (CV-uri) prin email sau să publice un număr mai mare de “job descriptions” (descrieri ale posturilor vacante) sunt cu plată. Job-urile oferite sunt atât în România cat şi în străinătate.

COMERŢUL ELECTRO IC

155

Bibliografie 1. A.Afuah, C.Tucci - “Internet Business Models and Strategies: 2. Academia Română. Societatea Informaţionala. Documente eleborate în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei aţionale de Dezvoltare Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment - ianuarie 2001. 3. Accelerating Electronic Commerce în Europe - 2nd Edition Information Society: Telecommunications Markets, TechnologiesInnovation and Exploitation of Research, 1999. 4. Alina Andreica, Horea Todoran - "Societatea informaţională şi evolutia informaticii. Prelucrări birotice", 338p., Editura EFES, 2001. 5. Amor, D., The E-Business (R)evolution, Living and Working în an Interconnected World, Hewlett-Packard Professional Books, 2000, pp. 354-391. 6. Andrew S. Tanenbaum, "Retele de calculatoare", Editura Computer Press Agora, 1997. 7. Băcescu Marius, Angelica Cărbunaru “ Compendiu de macroeconomie “ Editura Economică 1997 8. Bob Constantin A. Comerţ electronic, Editura Dacia Europa ova, Lugoj, 2001 9. Bob Constantin A. Sisteme informaţionale în comerţ, Editura Europa ova, Bucuresti, 1999 10. Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000 11. Caroll M.L. Cyberstrategies, Editura Van ostrand Reinhold, ew York, 1996 12. Dan Popescu coordonator, Economie Politică, Editura Continent 2000 13. Daniel C. Lynch, Leslie Lundquist, "Digital Money. The New Era of Internet Commerce", John Wiley & Sons Inc., 1996. 14. Debra Cameron Electronic Commerce – The ew Business Platform for the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997 15. Ernst & Young, Internet Shopping, Special Report, Jan. 1998. 16. Florian Mircea Boian - "Sisteme de operare interactive", Editura Libris, 1994.

156

E-COMMERCE

17. Florin Vladimir Pilat, Sorin Popa, Sorin Deaconu, Florin Radu, "Introducere în Internet", Editura Teora, 1994. 18. H.M.Deitel – “e-Business and e-Commerce How to Program”, 19. J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999 20. J.F.Rayport, B.Jaworski – “Introduction to e-Commerce”, McGrawHill Higher Education, 2000 21. Jaloseanu M. Internet, Editura Promedia Plus, Cluj apoca, 1995 22. Janice Reynolds The Complete E-Commerce Book:Design, Build & Maintain a Successful Web-based Business, CMP Books, 1999 23. Jones, H. Information Technology, W&R Chambers Ltd, Edinbourgh, 1989. 24. Jucan Cornel, Răzvan Şerbu, Comerţ cu ridicata - Comerţ cu amănuntul Editura MS România, Editura Continent Sibiu-Bucureşti2001 25. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile Marketingului - Editia Europeana, TEORA, Bucureşti, 1998. 26. Lars Klander, "Anti-hacker. Ghidul securităţii reţelelor de calculatoare", 679 p., ALL Educaţional, Bucureşti 1998. 27. M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications, Editura Springer, 2001. 28. MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, Draft for testing, 1996 29. Michael J. Cunningham B2B: How to Build a Profitable ECommerce Strategy, Pr Perseus,2001 30. Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Editura Promedia Plus, 1996. Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Editura Teora, Bucuresti, 1994 Prentice Hall, 1 999. 31. Pride W.M. ; Ferrell O. Marketing Concepts and Strategies, Houghton Mifflin Company, Boston 2000 32. Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, Monitorul Oficial al Românieii, partea I-a, nr.700, 28 decembrie 2000. 33. Prutianu, S. Comunicare şi negociere în afaceri, Editura POLIROM, Iasi, 1998. 34. Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, ew York,1996

COMERŢUL ELECTRO IC

157

35. Richard E.S. Boulton, Barry D. Libert, Steve M. Samek, “Cracking the value code. How successful businesses are creating wealth în the new economy”, HarperBussiness, New York, 2000. 36. Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies. Information technology for sustainable development”, Oxford University Press, New York, 1998. 37. S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comerţ electronic. Editura Teora 2001 38. Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , NovemberDecember 2000. 39. Suddards Hammond, E-commerce:a guide to the law of electronic business, edited by Stephen York and Ken Chia, 1999 40. Text and Cases”, McGraw-Hill, 2000 . 41. University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by Improving the Security of Information Infrastructures and Combating Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute for Law and Informatics, March 2001. 42. Victor-Valeriu Patriciu, ş.a. , Securitatea comerţului electronic, 2001 43. Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications, BookNews, Inc.,1998 44. Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., Net Present Value of Information Security: Part I, UCSF , 2001

Periodice consultate: - Anuarul statistic al României, Editura Comisia Naţională pentru statistică, Bucureşti 1997 - 2001 - Rapoartele anual BNR 1997-2001 - Rapoartele Băncii Mondiale 1999-2000 - BuinessWeek 2001-2002 - Financial Times, 1999 - Computerworld 2002

Adrese Internet:

158

http://www.mimmc.ro/legislatie/legi_com_interior.php http://www.domino.kappa.ro/mae.nsf www.geocities.com/codex_ro/comerţ.html www.bluedog.ro/it_channel http://www.bancpost.ro http://www.brd.ro/servicii/index.html http://www.bnro.ro/Ro/Pubs www.computerworld.ro http://www.csis.org/goc/rc/cyber.html (28 July 2001). http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca http://www.tnsofres.com/ger2002/index.cfm www.internetindicators.com http://securityportal.com/npv20001102.html

E-COMMERCE

COMERŢUL ELECTRO IC

159

160

E-COMMERCE

……………………………………………………………………… ………………………………….

TESTE DE AUTOEVALUARE

5. Numiţi o adresă de internet a unui site de comerţ electronic de tipul C2C:

TEST 1

……………………………………………………………………….. 1. Ce îşi propune să ofere cursul de Comerţ Electronic, cititorilor? ……………………………………………………………… ……………………….……………………………………………… ………………………………………………………….. . 2. Cui aparţine următoarea definiţie a comerţului electronic: “Comerţul electronic (e-commerce) reprezintă acea manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte echipamente electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în care se pot afla potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată informaţia”. a. EDI b. Organizaţiea Economică de Cooperare şi Dezvoltare c. Microsoft d. Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Comerţului e. Nici una din variantele amintite 3. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet, se încadrează clasificarea în funcţie de numărul de furnizori şi prestatori de servicii către clienţi,” mai mulţi –către- mai mulţi” : ……………………………………. 4. În 1996, MasterCard şi Visa au convenit să consolideze standardele lor de plăţi electronice într-unul singur, numit “SET”. Acesta este unul dintre cele mai puternice protocoale folosite la ora actuală. Ce înseamnă de fapt „S.E.T.”, sau de la ce cuvinte provin iniţialele care au dat numele protocolului ?

6. Numiti 3 autori străini şi 3 autori români ce au cercetări în domeniul comerţului electronic: …………………………………………………………………… …………………………………………………………………… ……………………………………………………………………

SOLUŢII: 1. Această carte îşi propune să ofere din abundenţă, repere, noţiuni, principii şi consideraţii cu scopul de a ajuta cititorul să ia decizii înţelepte, făcându-l să înţeleagă cum funcţionează lumea comerţului electronic şi cum operează banii digitali în această nouă lume.

2. 3. 4. 5. 6.

e licitaţie electronică Secure Electronic Transaction e-bay.com

Victor-Valeriu Patriciu, Bob Constantin, Constantin, Janice Reynolds, Lars Klander Ravi Kalakota

Bucur

COMERŢUL ELECTRO IC

161

TEST 2 1.În ce tip de afacere se poate încadra tranzacţia electronică ce se realizează între vânzători-mari companii şi clienţi individuali: a. G2B b. B2B c. C2B d. B2C e. Niciuna din variantele amintite

162

E-COMMERCE

3. Legea privind semnătura electronică(prezentată în Anexă); Legea privind comerţul electronic(prezentată în Anexă); Legea privind protecţia datelor personale; Legea cadru privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal; Legea privind datele personale 4. standardizate, destinate publicului larg, uşor de livrat prin poştă sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii şi mari

2. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet, se încadrează clasificarea clienţi individuali către clienţi individuali : a. magazin electronic b. C2C c. magazinul universal d. Toate variantele de mai sus 3. Enumeraţi 5 dintre Legile comerţului electronic : …………………………………………………………………… …………………………………………………………………

4. Enumeraţi caracteristicile produsele ce se pretează cel mai bine la vânzarea prin Internet : ……………………… …….. SOLUTII: 1. d 2. c

Tipărit la S.C. CARTOTIP S.R.L. Sibiu Septembrie 2002