Clinica2.docx
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Clinica2.docx as PDF for free.
More details
- Words: 478
- Pages: 3
PROIECT II - PSIHOLOGIE CLINICA SI PSIHOTERAPIE Carcu-Baila Theodor Iacob, ANIII, ZI
Emotiile disfunctionale pe care medicul rezident, Dorin, le experientiaza sunt, in prima faza, iritabilitate, tensionare si demoralizare care duc la aparitia indoielilor cu privire la propriile capacitati. Ulterior, gandul ca ceilalti medici ar putea sa il judece trezeste un sentiment puternic de rusine sau jena. Frica de a nu face o greseala care, mai apoi, sa ii aduca atentie negativa il impinge pe Dorin intr-o serie de comportamente disfunctionale, cum ar fi petrecerea unui timp excesiv de lung pentru completarea unei fise medicale. Pacientul experientiaza, de asemenea, sentimente de singuratate la munca, fiind inconjurat, totusi, de oameni. Intervine apoi comportamentul disfunctional de refuz al socializarii cu ceilalti colegi, judecand interactiunea ca fiind o pierdere de timp, in contrast cu munca. 1.Modelul ABC-cognitiv In cazul lui Dorin, elementul activator il reprezinta inceperea rezidentiatului. Prima cognitie disfunctionala raportata de catre acesta este “sunt un medic de toata jena”, care reprezinta o evaluare globala. In realitate, el nu are dovezi clare care sa justifice aceasta eticheta. Desi pacientii cu care lucreaza sunt multumiti de eforturile pe care le depune, Dorin minimalizeaza semnificatia si importanta dedicarii sale spunand “nu e mare lucru, orice medic ar face la fel”. Ulterior, el maximizeaza importanta parerilor celor din jur, afirmand ca ii vine sa intre in pamant de rusine doar cand se gandeste la a fi judecat de catre ceilalti medici. Aceste minimalizari si maximizari contribuie, la randul lor, la construirea unei imagini de sine eronate. Desi, in cele din urma, Dorin se simte singur la lucru, ajunge la concluzia ca e inutil sa incerce o interactiune cu colegii deoarece ei nu il plac, ceea ce reprezinta o inferenta arbitrara, si oricum “mereu o da in bara” cu socializarea, o abstractizare selective. Gandirea dihotomica a lui Dorin se evidentiaza prin afirmatia “Macar asa sunt mandru de mine, ca nu pierd timpul” referitor la preferinta lui pentru munca in locul socializarii. Consecintele acestor cognitii disfunctionale sunt emotiile identificate anterior punctului 1.
2. Modelul ABC-comportamental Fiind un stimul extern, modul in care medicul superior il critica pe pacient reprezinta componenta A(antecendente). Aceasta critica creeaza distres pentru Dorin, si ii afecteaza perceptia proprie asupra cunostiintelor procedurale in completarea fiselor medicale, dar si perceptia autoeficacitatii. Din aceasta cauza el petrece mult mai mult timp lucrand, chiar si peste program, decat ceilalti (B, comportament). Consecintele acestui comportament sunt certurile cu prietena sa referitor la timpul limitat petrecut impreuna si lipsa socializarii cu colegii de munca, care in cele din urma duce la sentimente de singuratate. Certurile din cuplu reprezinta, in situatia de fata pedeapsa pentru comportamentul dezadaptativ. In cazul celei de-a doua consecinte, intarirea pe care Dorin o alege este ca daca lucreaza se simte mandru de el si astfel nu va pierde timpul.
Bibliografie: 1. DAVID,D(2006), Psihologie clinica si psihoterapie, Fundamente,Iasi,Polirom 2. Suport de curs si notite
Emotiile disfunctionale pe care medicul rezident, Dorin, le experientiaza sunt, in prima faza, iritabilitate, tensionare si demoralizare care duc la aparitia indoielilor cu privire la propriile capacitati. Ulterior, gandul ca ceilalti medici ar putea sa il judece trezeste un sentiment puternic de rusine sau jena. Frica de a nu face o greseala care, mai apoi, sa ii aduca atentie negativa il impinge pe Dorin intr-o serie de comportamente disfunctionale, cum ar fi petrecerea unui timp excesiv de lung pentru completarea unei fise medicale. Pacientul experientiaza, de asemenea, sentimente de singuratate la munca, fiind inconjurat, totusi, de oameni. Intervine apoi comportamentul disfunctional de refuz al socializarii cu ceilalti colegi, judecand interactiunea ca fiind o pierdere de timp, in contrast cu munca. 1.Modelul ABC-cognitiv In cazul lui Dorin, elementul activator il reprezinta inceperea rezidentiatului. Prima cognitie disfunctionala raportata de catre acesta este “sunt un medic de toata jena”, care reprezinta o evaluare globala. In realitate, el nu are dovezi clare care sa justifice aceasta eticheta. Desi pacientii cu care lucreaza sunt multumiti de eforturile pe care le depune, Dorin minimalizeaza semnificatia si importanta dedicarii sale spunand “nu e mare lucru, orice medic ar face la fel”. Ulterior, el maximizeaza importanta parerilor celor din jur, afirmand ca ii vine sa intre in pamant de rusine doar cand se gandeste la a fi judecat de catre ceilalti medici. Aceste minimalizari si maximizari contribuie, la randul lor, la construirea unei imagini de sine eronate. Desi, in cele din urma, Dorin se simte singur la lucru, ajunge la concluzia ca e inutil sa incerce o interactiune cu colegii deoarece ei nu il plac, ceea ce reprezinta o inferenta arbitrara, si oricum “mereu o da in bara” cu socializarea, o abstractizare selective. Gandirea dihotomica a lui Dorin se evidentiaza prin afirmatia “Macar asa sunt mandru de mine, ca nu pierd timpul” referitor la preferinta lui pentru munca in locul socializarii. Consecintele acestor cognitii disfunctionale sunt emotiile identificate anterior punctului 1.
2. Modelul ABC-comportamental Fiind un stimul extern, modul in care medicul superior il critica pe pacient reprezinta componenta A(antecendente). Aceasta critica creeaza distres pentru Dorin, si ii afecteaza perceptia proprie asupra cunostiintelor procedurale in completarea fiselor medicale, dar si perceptia autoeficacitatii. Din aceasta cauza el petrece mult mai mult timp lucrand, chiar si peste program, decat ceilalti (B, comportament). Consecintele acestui comportament sunt certurile cu prietena sa referitor la timpul limitat petrecut impreuna si lipsa socializarii cu colegii de munca, care in cele din urma duce la sentimente de singuratate. Certurile din cuplu reprezinta, in situatia de fata pedeapsa pentru comportamentul dezadaptativ. In cazul celei de-a doua consecinte, intarirea pe care Dorin o alege este ca daca lucreaza se simte mandru de el si astfel nu va pierde timpul.
Bibliografie: 1. DAVID,D(2006), Psihologie clinica si psihoterapie, Fundamente,Iasi,Polirom 2. Suport de curs si notite
